{"id":18900,"date":"2022-08-17T14:32:20","date_gmt":"2022-08-17T11:32:20","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18900"},"modified":"2022-08-17T14:32:20","modified_gmt":"2022-08-17T11:32:20","slug":"spatii-culturale-nr-83-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18900","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 83 (10)"},"content":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/em><\/p>\n

Grid MODORCEA<\/strong><\/p>\n

Literatura biblic\u0103<\/strong><\/p>\n

Ca o solu\u021bie la lumea str\u00e2mb\u0103 \u00een care tr\u0103iesc, oamenii au inventat fic\u021biuni. Evad\u0103rile \u00een imagina\u021bie au \u021binut loc de hran\u0103 fizic\u0103 \u0219i spiritual\u0103. Biblia este cea mai cunoscut\u0103 \u0219i citit\u0103 carte. De\u0219i promisiunile ei nu s-au adeverit, oamenii o citesc cu nesa\u021b \u0219i cred \u00een ea. Nici nu-i intereseaz\u0103 dac\u0103 ceea ce se spune este adev\u0103rat sau nu, dac\u0103 exist\u0103 sau nu Via\u021b\u0103 de Apoi, dac\u0103 Iisus a \u00eenviat cu adev\u0103rat, oamenii iau aceste pove\u0219ti fantastice drept adev\u0103ruri. Cui \u00eei pas\u0103 c\u0103 Biblia este \u00eentemeiat\u0103 pe viziunea geocentric\u0103 asupra universului? Nim\u0103nui. De ce? Fiindc\u0103, citind-o, pe oameni nu-i intereseaz\u0103 dec\u00e2t fic\u021biunea. \u0218i Biblia con\u021bine cele mai frumoase pove\u0219ti pe care le-a inventat mintea uman\u0103, mai ceva ca Halima sau O mie \u0219i una de nop\u021bi.
\nNumai marii poe\u021bi, profe\u021bi ai metaforei, pot s\u0103-\u0219i imagineze c\u0103 universul a fost creat din Cuv\u00e2nt, c\u0103 la \u00eenceput a fost Cuv\u00e2ntul, c\u0103 Dumnezeu era Cuv\u00e2ntul \u0219i c\u0103 omul a fost creat din lutul peste care Demiurgul a scuipat \u0219i i-a dat via\u021b\u0103! \u0218i milioane de oameni cred \u00een aceast\u0103 poveste, nu \u00een cercet\u0103rile \u0219tiin\u021bifice, de\u0219i ele aduc probe indubitabile c\u0103 geneza are alte cauze \u0219i explica\u021bii. Nu exist\u0103 ceva mai frumos dec\u00e2t s\u0103 crezi c\u0103 femeia a fost z\u0103mislit\u0103 din coasta lui Adam! Este aici \u0219tiin\u021b\u0103? Este poezie! Cea mai frumoas\u0103 poezie care s-a putut crea. Nu cunosc dec\u00e2t un sigur artist care a concurat facerea, care i-a dat o replic\u0103 pe m\u0103sur\u0103 acestei poezii: Ion Popescu-Gopo, marele cineast \u0219i grafician, care a creat filme de anima\u021bie ca Scurt\u0103 istorie, Homo Sapiens, Alo, Hallo, Sancta simplicitas, care duc miturile biblice \u00een sferele umorului superior, imagin\u00e2nd un Omule\u021b (f\u0103r\u0103 sex) care ofer\u0103 lumii solu\u021bia plant\u0103rii de flori pe toate planetele.
\n\u00cenc\u0103 din tinere\u021be, c\u00e2nd am scris trilogia religioas\u0103 EXIST\u0102, CHLIA \u0219i SOPHIA, am spus c\u0103 ceea ce intereseaz\u0103 din Biblie este literatura ei. Ea este partea cea mai vie. \u0218i acest adev\u0103r mi-a fost \u00eent\u0103rit la Athos, c\u00e2nd am v\u0103zut cum tr\u0103iesc c\u0103lug\u0103rii athoni\u021bi aceast\u0103 literatur\u0103, mai ales partea ei mistic\u0103, ambigu\u0103, profetic\u0103 (profe\u021biile ei sunt ca un tsunami), fapt pe care l-am descris \u00een cartea UN P\u0102C\u0102TOS LA ATHOS. Iar de atunci eu citesc Biblia ca pe o carte literar\u0103, plin\u0103 de pove\u0219ti memorabile, plin\u0103 de poezii f\u0103r\u0103 egal, plin\u0103 de parabole \u0219i \u00een\u021belepciune, precum Pildele eterne ale lui Iisus Hristos. Iisus a cucerit lumea cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui, fiindc\u0103 a avut marea idee s\u0103 o comunice pe cale literar\u0103, prin parabole. Parabole care sunt o gridophanie bazat\u0103 pe paremii.
\n\u0218i, evident, toate sunt pre\u021buite fiindc\u0103 au \u00een ele vie morala divin\u0103. Sunt lec\u021bii de moralitate, de conduit\u0103, de convie\u021buire pa\u0219nic\u0103 \u00eentre oameni. \u00cen loc ca oamenii s\u0103 se ucid\u0103 \u00eentre ei, este de preferat s\u0103 urmeze pildele din Biblie sau din basme.
\n\u00cen Lumea I, lumea \u00een care tr\u0103im, bazat\u0103 pe prima genez\u0103, Fic\u021biunea este El Dorado. \u0218i oamenii vor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een El Dorado, \u00eentr-o \u021bar\u0103 a fericirii \u00eenchipuite, chiar dac\u0103 \u00een realitate tr\u0103iesc \u00een mizerie. Sau poate tocmai de aceea.
\nEvident c\u0103 Fic\u021biunea \u021bine lumea \u00een loc. \u00cen Lumea II, \u00een utopia imaginat\u0103 de mine, numit\u0103 Civitas Innocentiae, realitatea se identific\u0103 plenar cu fic\u021biunea, fiindc\u0103 lumea \u00een care oamenii tr\u0103iesc este o lume a Omului, creat\u0103 de ei, nu mai este o lume a promisiunilor de\u0219arte, o lume de b\u0103sneli.
\nDar ce greu este s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 aici! Eu am prev\u0103zut o astfel de \u00eemplinire peste o mie de ani. Vor putea oamenii s\u0103 renun\u021be la b\u0103sneli, la vr\u0103jeli, la fic\u021biuni? Nu vede\u021bi, generalii care comenteaz\u0103 r\u0103zboiul din Ucraina nu sunt crezu\u021bi, sunt crezute vr\u0103jitoarele, ni\u0219te babe care prevestesc cum va muri Putin \u0219i c\u00e2nd se va termina r\u0103zboiul!
\nAdev\u0103rul sufer\u0103 mereu, fiindc\u0103 Fic\u021biunea este mai tare dec\u00e2t el.
\nDar p\u00e2n\u0103 acolo, p\u00e2n\u0103 la o lume a adev\u0103rului, s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 lu\u0103m ce-i mai bun din literatura lumii. \u0218i mai ales din Biblie.<\/p>\n

*
\nO astfel de opera\u021bie face scriitorul Virgil Diaconu \u00een cartea BIBLIA LITERAR\u0102 (Editura TipoMoldova, 2022). El selecteaz\u0103 din Biblie acele pasaje pe care le consider\u0103 c\u0103 au o mare valoare literar\u0103, \u0219i le comenteaz\u0103. A\u0219a sunt Facerea, Cartea lui Iov, C\u00e2ntarea C\u00e2nt\u0103rilor \u0219i Ecclesiastul, acestea sunt cele patru mari sec\u021biuni pe care le consider\u0103 st\u00e2lpii de bolt\u0103 ai literaturii biblice. \u0218i le citeaz\u0103 aproape integral, apoi le analizeaz\u0103 pe toate fe\u021bele, din punct de vedere istoric, religios \u0219i literar.
\nEl se \u021bine de faptele biblice, de informa\u021biile clasice, nu r\u0103st\u0103lm\u0103ce\u0219te aceste informa\u021bii, le consider\u0103 consacrate, nu face o cercetare rebel\u0103, \u00een care s\u0103 ne arate altceva dec\u00e2t ceea ce \u0219tim, dec\u00e2t ceea ce este dat ca surs\u0103 sigur\u0103. Nici nu rescrie sau t\u0103lm\u0103ce\u0219te literar, actualiz\u00e2nd sau cre\u00e2nd noi parabole, a\u0219a cum a f\u0103cut Marin Sorescu, de pild\u0103, din prima parte a c\u0103r\u021bii Iona, transform\u00e2nd-o \u00eentr-o pies\u0103 de teatru. Dar marele s\u0103u merit este c\u0103 sintetizeaz\u0103 toate aceste surse, toate interpret\u0103rile operelor citate, cu trimiteri exacte, cu o fi\u0219\u0103 a lor complet\u0103. Ba ofer\u0103 \u0219i interpret\u0103ri originale, proprii, a\u0219a cum face \u00een studiul despre Ecclesiastul, c\u00e2nd analizeaz\u0103 faimosul dicton al lui Solomon, \u201etotul este de\u0219ert\u0103ciune, de\u0219ert\u0103ciunea de\u0219ert\u0103ciunilor\u201d, consider\u00e2nd interpretarea Sfin\u021bilor P\u0103rin\u021bi nepotrivit\u0103, fiindc\u0103 ei opun de\u0219ert\u0103ciunii p\u0103m\u00e2nte\u0219ti \u201ebinefacerile cere\u0219ti\u201d, care ne a\u0219teapt\u0103 \u00een Via\u021ba de Apoi. Dar de ce s\u0103 dispre\u021buim via\u021ba \u0219i frumuse\u021bea, \u0219i \u00een\u021belepciunea, \u0219i veselia, tot ce a creat mai frumos omul pe p\u0103m\u00e2nt, spune Diaconu, nu este o cale dreapt\u0103 \u0219i nici logic\u0103. Atunci de ce Dumnezeu, argumenteaz\u0103 el, c\u00e2nd a f\u0103cut lumea, dup\u0103 fiecare zi a facerii, privea lucrarea \u0219i spunea c\u0103 este bun\u0103?!
\nEcclesiastul a fost inclus \u00een Biblie ca text canonic, adic\u0103 text inspirat de Dumnezeu, abia dup\u0103 800 de ani de la na\u0219terea lui, \u00een anul 553, la al V-lea sinod ecumenic, de la Constantinopol. Ca \u0219i Apocalipsa teologului Ioan. De ce? Fiindc\u0103 e un text fatalist. Orice exist\u0103 \u0219i orice se mi\u0219c\u0103 nu au sens, \u201etotul este de\u0219ert\u0103ciune, de\u0219ert\u0103ciunea de\u0219ert\u0103ciunilor\u201d. Nimeni nu-\u0219i explic\u0103 acest fatalism. Nici Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi, cum am v\u0103zut, fiindc\u0103 ei opun realit\u0103\u021bii de\u0219arte \u201ebunurile cere\u0219ti\u201d care ne a\u0219teapt\u0103 dincolo, \u00een Lumea de Apoi, pe care nu o cunosc, n-au fost acolo, opun deci o iluzie, o fantezie, o \u00eenchipuire, altfel spus, o de\u0219ert\u0103ciune. La fatalism r\u0103spund cu o pagin\u0103 literar\u0103. Numai interpret\u00e2nd Apocalipsa lui Ioan putem \u00een\u021belege de ce Solomon a spus c\u0103 totul este de\u0219ert\u0103ciune. Eu l-am descoperit \u00een Apocalips\u0103 pe Dumnezeul Disident. Ioan justific\u0103 de ce totul e de\u0219ert\u0103ciune. Fiindc\u0103 Dumnezeu a gre\u0219it la facere, la geneza dint\u00e2i, de aceea se dezice de facerea sa, se dezice de lumea \u00een care tr\u0103im, fiindc\u0103 \u0219i El constat\u0103 c\u0103 totul este de\u0219ert\u0103ciune. \u0218i atunci promite c\u0103 face o nou\u0103 genez\u0103, \u201eun cer nou \u0219i un p\u0103m\u00e2nt nou\u201d. Dar a r\u0103mas la promisiune, nu a f\u0103cut aceast\u0103 nou\u0103 lume. \u00cens\u0103 a sugerat-o prin faptul c\u0103 l-a \u00eenviat pe Fiul s\u0103u, dup\u0103 ce acesta a spus \u201eEli, Eli, lama sabahtani?\u201d. Acest strig\u0103t de pe cruce este semnul de\u0219ert\u0103ciunii \u0219i poate fi un argument de ce teologii \u00eel identific\u0103 pe Ecclesiast cu Iisus. Dar \u00cenvierea este o negare a de\u0219ert\u0103ciunii, dovede\u0219te c\u0103 Dumnezeu nu \u0219i-a p\u0103r\u0103sit Fiul. Deci din nou o solu\u021bie literar\u0103, \u00een fantezie! Ce poate fi mai fantezist ca \u00cenvierea?! Ea consfin\u021be\u0219te, dup\u0103 p\u0103rerea mea, frumuse\u021bea omului, geniul lui creativ. Nu exist\u0103 poveste mai tulbur\u0103toare dec\u00e2t aceasta, a unui om n\u0103scut dintr-o fecioar\u0103, r\u0103stignit pentru ideile lui, dar care \u00eenvie din mor\u021bi! Din ce lume face parte aceast\u0103 poveste? Din lumea omului, din a doua genez\u0103, a\u0219a cum am imaginat-o eu \u00een romanul viitorului HOMO NOVUS, \u0219i am numit-o Civitas Innocentiae, care este o Cetate a Omului, care conserv\u0103 tot ce a spus Diaconu despre frumuse\u021bea vie\u021bii.
\n\u0218i BIBLIA LITERAR\u0102 con\u021bine multe pagini de acest fel, care \u00ee\u021bi dau satisfac\u021bii spirituale. Este fascinant, de pild\u0103, felul cum Diaconu interpreteaz\u0103 cele dou\u0103 versiuni biblice ale Facerii. El spune c\u0103 \u00een Biblie sunt mai multe Biblii, cum ar fi o Biblie istoric\u0103 \u0219i o Biblie a legilor, dar cred c\u0103 ceea ce le leag\u0103, toate aceste Biblii ale Bibliei, este literatura. Sau, altfel spus, inocen\u021ba lor. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 anticii \u00ee\u0219i comunicau legile prin versuri, care erau mai u\u0219or de memorat de c\u0103tre mase. Versul este consubstan\u021bial inocen\u021bei umane. Eu consider c\u0103 Facerea este simbolul utopiei naive, asemenea artei naive, din care fac parte \u0219i filmele animate ale lui Gopo. Dar nu este prima utopie naiv\u0103. Prima se afl\u0103 \u00een Epopeea lui Ghilgame\u0219, scris\u0103 cu trei mii de ani \u00eenaintea Facerii lui Moise. Moise a fost un \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i sigur c\u0103 a cunoscut scrierea sumerian\u0103. Altfel nu se explic\u0103 asem\u0103n\u0103rile izbitoare. Tot ceea ce a imaginat Moise \u00een Facere \u00ee\u0219i are izvorul \u00een cartea din Sumer. Cum este Potopul, de pild\u0103. \u00cens\u0103 evreii au \u0219tiut mai bine s\u0103-\u0219i popularizeze utopiile dec\u00e2t al\u021bii.
\nInterpret\u0103rile lui Virgil Diaconu nu privesc aceste probleme, \u0219i nici nu trebuie, el s-a concentrat pe marile falii literare ale Bibliei, iar interpret\u0103rile sale sunt extrem de ra\u021bionale \u0219i folositoare. El nu literaturizeaz\u0103 literatura biblic\u0103, ci o explic\u0103 doctrinar. O face \u00een\u021belept, informativ, ca un profesor de religie. \u0218i recomand Ministerului Educa\u021biei s\u0103 ia seama de aceast\u0103 carte de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 biblic\u0103. O recomand \u0219i bisericii. Nu trebuie s\u0103 cite\u0219ti Biblia ca s\u0103 \u00een\u021belegi cartea lui Virgil Diaconu. Cred c\u0103 e mai bine s\u0103 cite\u0219ti cartea lui ca s\u0103 \u00een\u021belegi Biblia! Adic\u0103 s\u0103 parcurgi drumul invers. Vei fi mai c\u00e2\u0219tigat. \u00cemi imaginez orele de religie din \u0219coli cultiv\u00e2nd aceste dou\u0103 c\u0103i pentru a gusta spiritul biblic: Biblia literar\u0103 \u0219i filmele lui Gopo. S\u0103 cite\u0219ti interpret\u0103rile Facerii ale lui Virgil Diaconu \u0219i s\u0103 vezi filmele Homo Sapiens \u0219i Scurt\u0103 istorie de Gopo. Iat\u0103 o educa\u021bie spiritual\u0103 solid\u0103, \u00een care se \u00eembin\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura curat\u0103 cu umorul superior.
\nEvident, Virgil Diaconu a creat un studiu, propria sa doctrin\u0103, diferit\u0103 de doctrinele biserice\u0219ti. Biblia a generat mii de interpret\u0103ri, ca \u0219i o uria\u0219\u0103 literatur\u0103 inspirat\u0103 de ea. S-a creat din ea Biblioteca Babel, cum spunea Borges. La o astfel de bibliotec\u0103, precum Barnes&Noble, unde am ad\u0103stat ca la a doua mea cas\u0103 c\u00e2t timp am tr\u0103it la New York, exist\u0103 o sec\u021biune special\u0103 dedicat\u0103 Bibliei, cu mii de c\u0103r\u021bi. Cred c\u0103 fiecare verset din Biblie a generat o carte. Numai Psalmii lui David au generat o \u00eentreag\u0103 literatur\u0103 biblic\u0103. \u0218i sunt numeroase p\u0103r\u021bi din Biblie, precum c\u0103r\u021bile profe\u021bilor, pline de pagini literare memorabile. For\u021ba Bibliei st\u0103 \u00een Cuv\u00e2ntul ei, \u00een virtu\u021bile sale literare.
\nAcum, ne este imposibil s\u0103 ne imagin\u0103m viitorul f\u0103r\u0103 Biblie. Dar va fi posibil. Iar Biblia va fi o carte literar\u0103 cum alta nu mai exist\u0103 \u00een arhiva care conserv\u0103 valorile sacre ale lumii vechi.<\/p>\n


\nOctavian MIHALCEA <\/strong>
\n\"\"

PARFUMURI U\u0218OR INFLAMABILE<\/strong><\/p>\n

Cuprinz\u00e2nd versuri \u0219i grafic\u0103, cel mai recent volum al Mihaelei Chi\u021bac, Camera lui Molly (WWW.CORESI.NET, Bucure\u0219ti, 2022) , porne\u0219te de la introspect\u0103ri acute, cu anumite particulariz\u0103ri ludice menite s\u0103 accentueze complexitatea atmosferei create. Treptat, universurile ideatice se genereaz\u0103 unele pe celelalte, pluralitatea fiind cuv\u00e2ntul de ordine. \u00cen ceea ce prive\u0219te paradigma inimii, de aici \u00eencep \u0219i se \u00eentorc toate. Sunt prev\u0103zute extinderi semnificative, esen\u021biale. Visul se confund\u0103 adeseori cu filonul realit\u0103\u021bii. Mihaela Chi\u021bac realizeaz\u0103 o poezie a nuan\u021belor, a cuv\u00e2ntului multiform. Luminile seduc\u0103toare \u00ee\u0219i fac din plin sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba. Purpura este \u0219i ea foarte aproape. Din contactul vie\u021bii cu inegalabilul eteric decurg \u00een\u0103l\u021b\u0103ri u\u0219or inflamabile, sugestive poeme incantatorii. Uneori, enigmele se dovedesc a fi primordiale, conduc\u00e2nd astfel la barochiz\u0103ri cu patin\u0103 fascinatorie: gordiene patimi\/ complice \u00een noduri\/ plete serpentine\/ spaima de Medus\u0103\/ privirile-nghea\u021b\u0103\/ ochii sunt tuneluri\/ pupile de ghea\u021b\u0103\/ himerice goluri\/ gorgona r\u0103pus\u0103\/ obsedant\u0103 fa\u021b\u0103\/ Medusa nu-i dus\u0103\/ \u00eenc\u0103 face valuri\/ fricile aga\u021b\u0103\/ \u0219erp\u0103rii prin p\u0103r\/ capete frapante\/ sucit adev\u0103r\/ fr\u00e2nghii \u00eempletite\/ \u0219arpante \u0219armante\/ linii curbilinii\/ schelete vivante\/ de cozi r\u0103sucite\/ tind s\u0103 ne dezbine (Medusa). Versurile Mihaelei Chi\u021bac ar putea facilita chiar \u0219i anumite accente ale decorporaliz\u0103rii. Direc\u021biile sinelui poetic se intersecteaz\u0103, ansamblu eclectic tr\u0103itor printre energii himerofile. Suprarealitatea invadeaz\u0103 nu o dat\u0103 traseele poetice ale c\u0103r\u021bii Camera lui Molly. Atunci c\u00e2nd energia intr\u0103 \u00een zone vidate, spectrul damn\u0103rii e din ce \u00een ce mai accentuat. Sintagme ingenioase reliefeaz\u0103 imagini cu deosebit impact: stare volatil\u0103\/ apatie de pat\/ afi\u0219at\u0103 confuz\/ de scheletul uzat\/ \u00eentr-un col\u021b repudiat\/ capul \u00eentre umeri\/ scalpul pare luat\/ pe latul t\u0103bliei\/ \u00een unghiuri t\u0103iat\/ raportat la spa\u021biu\/ \u0219i iluminat…\/ lumin\u0103 de veghe\/ trunchiul decupat\/ c\u0103r\u021bi pe noptier\u0103\/ tapetul p\u0103tat\/ tavanul coboar\u0103\/ patefonu-i spart\/ p\u00e2lnia emite\/ mesajul damnat\/ un capot de dam\u0103\/ aruncat pe pat\/ sus\u021bine apatic\/ trupul resemnat… (Apatie). Din toate p\u0103r\u021bile suntem \u00eent\u00e2mpina\u021bi de str\u0103luciri onirice. Abund\u0103 ie\u0219irile vertiginoase din universul normei, \u00eempreun\u0103 cu multiplicitatea simbolurilor. Virtu\u021bile plastice au o deosebit\u0103 eviden\u021b\u0103. Vocile somnului beneficiaz\u0103 de aspect\u0103ri nenum\u0103rate, oglinzi magice adeseori cufundate \u00een poveste. Orizontul metaforic al poetei are dezm\u0103rginirea drept laitmotiv. Ineditele asocieri vor face deliciul celor familiariza\u021bi cu inefabilele parfumuri suprarealiste. Cu fiecare poezie a volumului suntem integra\u021bi c\u00e2te unui univers distinct, plin de surprize. Ambian\u021bele baroce \u0219i variatele parcursuri labirintice nu pot dec\u00e2t s\u0103 poten\u021beze imagina\u021bia. Soarele este astrul tutelar caracteristic prezentelor rev\u0103rs\u0103ri de vitalitate estetic\u0103. Fluidele incandescente \u00ee\u0219i fac adeseori sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba. Peisajele intimiste realizeaz\u0103 o binevenit\u0103 sintez\u0103 cu nuan\u021bele fine, volante: sclipiri de lumin\u0103, emo\u021bii de var\u0103\/ f\u00e2lf\u00e2inde aripi, fluturele zboar\u0103…\/ dintr-o fluturare se deschise fluturele\/ ca din \u00eent\u00e2mplare se opri incert\/ se-ag\u0103\u021b\u0103 de-o gaic\u0103 la mine pe piept\/ se prinse \u00een plas\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 m-a\u0219tept…\/ clipe de extaz, tremolo intens\/ petale suave, transpira\u021bii reci\/ persistente smal\u021buri v\u00e2ntul a pisat\/ le-a suflat deodat\u0103, a \u00eempr\u0103\u0219tiat\/ pulberi de culori, foi uscate, praf\/ aerul prea dens, fluturi \u00een stomac\/ surprinse de vin\u0103 molii \u00een dulap … (Fluturare). Versurile Mihaelei Chi\u021bac au o special\u0103 natur\u0103 penetrant\u0103, ritm care surprinde detalii foarte intense ale actului tr\u0103irii. Ecourile transdisciplinare au primordialitate. Oglinzile poetei sunt populate cu situa\u021bii dintre cele mai fertile, irumperi \u00eenspre falii creative pu\u021bin obi\u0219nuite: \u00een podul abrupt lac\u0103tul s-a rupt\/ am deschis cuf\u0103rul din vis\/ b\u0103t\u0103ile-n u\u0219\u0103 ne-au g\u0103sit supu\u0219i\/ la ora c\u00e2nd spiridu\u0219ii tr\u00e2ntesc u\u0219i\/ de zgomot se umple fiecare coridor\/ c\u00e2nd fiara-\u0219i face loc \u00een dormitor\/ e timpul s\u0103-\u021bi \u00eenchizi ochii \u0219i urechile\/ s\u0103 te \u00eenv\u0103luie somnul inodor\/ de dincolo de ziduri\/ reziduuri… (Reziduuri). <\/p>\n


\nMihaela Marilena CHI\u021aAC<\/strong>
\n\"\"

Vis<\/strong><\/p>\n

volute circumscrise \u00eentr-un cerc
\ndin semicercuri construit
\ncu circuit \u00eenchis…
\nde nou\u0103 ceruri m-am \u00eencercuit
\nm\u0103-ncearc\u0103n\u0103 \u00een ceas t\u00e2rziu
\nun vis permis, dar indecis
\n\u00een circuitul viselor \u00eenscris…
\n\u00eencerc s\u0103 scriu \u0219i s\u0103 rescriu
\nun cerc deschis vreau s\u0103 descriu…
\ncertific, rectific, cuantific
\nvisul meu mirific
\npresimt \u0219i resimt
\nsimt c\u0103 m\u0103 destind
\nm\u0103-nscriu, nu m\u0103-nscriu
\n\u00een cerc, \u00een sicriu…<\/p>\n


\nClipa<\/strong><\/p>\n

azi am \u021binut clipa captiv\u0103
\ns\u0103-mi umple timpul dilatat
\nn-a protestat c\u0103-s posesiv\u0103
\ndogoarea c\u00e2nd s-a propagat
\nfor\u021b\u00e2nd pere\u021bii de siliciu.
\nsticla s-a-mpotrivit u\u0219or
\nsupliciu \u00een clepsidr\u0103, viciu…
\nclipa a traversat \u00een zbor
\nc\u0103mara mea, lu\u00e2nd dup\u0103 ea
\ntot ce-mi p\u0103ruse un deliciu…
\ndar clipa asta c\u0103zu grea…<\/p>\n


\nPetre ISACHI <\/strong>
\n\"\"

O posibil\u0103 arhitectur\u0103 a sufletului
\nascuns\u0103 sub v\u0103lurile Mayei*<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n \u201e\u0218i tot fugind de cuvinte, dornic s\u0103 scapi de urm\u0103rirea lor,
\n\u00een clipa c\u00e2nd te vei sim\u021bi istovit peste m\u0103sur\u0103 vei avea revela\u021bia extraordinar\u0103
\nc\u0103, de fapt, cuvintele fug de tine, iar disperarea ta e c\u0103 nu le po\u021bi ajunge. Ai crezut
\nde datoria ta s\u0103 fugi, fiindc\u0103 ele amenin\u021bau s\u0103-\u021bi uzurpe fiin\u021ba, numindu-te mai mult
\nsau mai pu\u021bin dec\u00e2t e\u0219ti, niciodat\u0103 \u00eens\u0103 \u00eentocmai. \u021ainea de natura cuvintelor s\u0103 fug\u0103,
\nfiindc\u0103 tu le amenin\u021bai cu sensuri pe care nu le puteai duce, mai multe, mai pu\u021bine,
\nniciodat\u0103 \u00eens\u0103 pe m\u0103sura lor. Din acest joc f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it s-a n\u0103scut cea mai teribil\u0103
\ngeometrie a sufletului: LABIRINTUL \u0219i, odat\u0103 cu el, singurul fir \u00een care se poate spera
\nc\u0103tre o ie\u0219ire: \u00cendoiala\u201d (R. H. Harvey)<\/em><\/p>\n

\tCei care au citit romanele Maria, 2011, Eroarea, 2014, Taine, 2015, Omul din ferestre, 2018, au observat c\u0103 omul transfigurat de Adrian Lungu refuz\u0103 linia dreapt\u0103. El este configurat asemenea unui labirint borgesian, pe ale c\u0103rui coridoare suflete\u0219ti\/ mentale ri\u0219ti s\u0103 te r\u0103t\u0103ce\u0219ti, chiar dac\u0103 mergi mereu, spre dreapta. Exist\u0103 \u0219i alternativa: s\u0103 mergi permanent spre st\u00e2nga. Individul, personajul singular – Tania, Alin Mu\u0219at, Mirela, Gavril\u0103, generalul, Simona, Vali etc. \u2013, reface la scar\u0103 specific\u0103, labirintul universal, dup\u0103 principiul reiterat \u0219i de Eminescu: Lumea-i cum este \u0219i ca d\u00e2nsa suntem noi… Omul din romanele scriitorului b\u0103c\u0103uan se vrea el \u00eensu\u0219i, autentic, adev\u0103rat, animat de el \u00eensu\u0219i \u2013 de la anima = suflet -, cel care o dat\u0103 cu dreptul de a zice l-a c\u00e2\u0219tigat \u0219i pe cel de a se contrazice, \u00eenc\u00e2t comportamentul acestuia este labirintic, incontrolabil apriori. Ipoteza Lumii ca Labirint este transfigurat\u0103 \u2013 dup\u0103 opinia noastr\u0103 \u2013 dup\u0103 paradigma poetic\u0103 a romanului postmodern a lui Lawrence Durrel, autorul Cvartetului din Alexandria (Justine, Balthazar, Mountolive, Cleo), dar contaminat\u0103 de genialul Borges cel din Gr\u0103dina potecilor ce se bifurc\u0103, \u00eenc\u00e2t Bac\u0103ul, Parisul, Londra, Roma, Barcelona, \u0219i nu \u0219tiu ce alt megalopolis din State, e un labirint nesf\u00e2r\u0219it, care poate cuprinde \u00een acela\u0219i spa\u021biu o infinitate de unit\u0103\u021bi temporale, o infinitate de timpuri, exist\u00e2nd \u00een paralelism unele cu altele sau converg\u00e2nd pe anume por\u021biuni, spre a se \u00eendep\u0103rta \u0219i a converge iar\u0103\u0219i \u00eentr-o succesiune \u0219i ea nedefinit\u0103 \u2013 ca \u00een teoria matematic\u0103 a grefelor.
\n\tOmul din \u201eferestrele\u201d Istoriei, transfigurat de Adrian Lungu, \u00een romanul durrelian, Labirintul, este, \u00een acela\u0219i timp, un individ dedublat, \u00eensingurat, \u0219i un tip generic, cameleonic, interogativ, etern nemul\u021bumit de sine. Ca individ, el e unic \u0219i de nerecunoscut \u00een via\u021ba de fiecare zi – v. Tania cu multe particularit\u0103\u021bi suflete\u0219ti, din \u201eJustine\u201d a lui Durrel, dar \u0219i din celebrul personaj, Justine a lui D.A.F. de Sade. Ca tip generic, e o metafor\u0103 a uit\u0103rii \u0219i a amintirii, un construct al postmodernit\u0103\u021bii, dup\u0103 modelul presupus al unui Ianus Bifrons contemporan. \u00cen fiecare personaj \u201e\u00eenchis\u201d \u00een Labirintul configurat de romancier, fiecare este un Altul \u0219i fiecare vorbe\u0219te despre sine ca despre Altcineva. Banalul avatar, omniprezent \u00een scriitur\u0103, e numai o masc\u0103 a complexului labirint existen\u021bial devoalat camil-petrescian de scriitorul b\u0103c\u0103uan. Mai important\u0103 e posibilitatea individului de a con\u0219tientiza \u00een planul existen\u021bei \u2013 \u00een spiritul lui Dostoievski \u2013 dou\u0103 spa\u021bii \u00eentr-unul singur, \u0219i dou\u0103 timpuri \u00eentr-unul. Nu doar estetica, poetica \u0219i poietica romanului \u00eel diferen\u021biaz\u0103 pe Adrian Lungu, de Petru Cimpoie\u0219u, Viorel Savin, Ion Fercu, Lucian Strochi, Dan Per\u0219a, Doru Kalmuski, Culi\u021b\u0103 Ioan U\u0219urelu, Emilian Marcu etc., ci, mai ales, filosofia scriiturii, care interfereaz\u0103 postmodern, ideea lui Platon \u2013 \u201eNimeni nu e r\u0103u din propria voin\u021b\u0103\u201d \u2013 cu cea a filosofului confucianist, Hsun Tzu (secolul al III-lea \u00ee.H.) care pleac\u0103 de la supozi\u021bia c\u0103 omul e r\u0103u de la natur\u0103. Individul ar putea s\u0103 devin\u0103 mai bun, numai printr-o autodisciplin\u0103 drastic\u0103, printr-un anumit ritual, cu ajutorul muzicii potrivite personalit\u0103\u021bii sale \u0219i al modelelor cvasieterne. Aici filosoful confucianist se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu doctrina p\u0103catului originar.
\n\tSe \u0219tie, potrivit teologiei cre\u0219tine, ne na\u0219tem vicia\u021bi. Conform Bibliei \u2013 c\u0103lcarea de c\u0103tre Adam \u0219i Eva a interdic\u021biei divine, m\u00e2nc\u00e2nd din Pomul Cunoa\u0219terii. Cu alte cuvinte, r\u0103ul de la r\u0103d\u0103cina condi\u021biei umane a personajelor din romanul postmodern, Labirintul, ar fi dorin\u021ba de a \u0219ti\/ a cunoa\u0219te mai mult \u0219i, desigur, eternul conflict dintre condi\u021bia dat\u0103 \u2013 condi\u021bia dorit\u0103. R\u0103m\u00e2ne la fel de activ\u0103 \u00eentrebarea: dac\u0103 nu chiar Porunca lui Dumnezeu a creat (ne)fericitului cuplu din Gr\u0103dina Edenului, \u0219i apoi, Urma\u0219ilor, con\u0219tiin\u021ba reflexiv\u0103, libera alegere \u0219i dictatura verbului \u201evreau\u201d. \u00cen spiritul lui Platon, romancierul ce vrea s\u0103 includ\u0103 pe harta poetic\u0103 a Rom\u00e2niei, comuna Tama\u0219i, consider\u0103 c\u0103 nedreptatea este o boal\u0103 a sufletului, o subminare a unei ordini prestabilite. Mitul sufletului, supratema romanului, v\u0103 aminti\u021bi, configurat \u00een dialogul Phaidros, asemenea unui atelaj \u00eenaripat, format dintr-un vizitiu \u0219i doi cai. Unul alb, foarte docil, cel\u0103lalt negru – nep\u0103s\u0103tor la bicele vizitiului, \u00eenc\u00e2t amenin\u021b\u0103 permanent echilibrul \u0219i traiectul atelajului. Aceasta ar putea fi reprezentarea mitic\u0103 a sufletului seduc\u0103toarei Tania, simbolul femeii fatale \u0219i al genera\u021biei pierdute \u00een mirajul libert\u0103\u021bii de dup\u0103 decembrie 1989. Cele trei instan\u021be ale sufletului: Vizitiul: reprezint\u0103 Ra\u021biunea ra\u021biunii + plus ra\u021biunea inimii, dup\u0103 care credem c\u0103 ne conducem exclusiv; calul alb – sediul onoarei, virtu\u021bii, purit\u0103\u021bii; calul negru \u2013 sediu al dorin\u021belor, diverse, tiranice, de ne\u00eenfr\u00e2nt, simbol al r\u0103ului \u00een ac\u021biune. De observat cum freudismul anticipat c\u00e2ndva, de Platon este topit \u0219i inclus axiomatic, \u00een alchimia romanului. Reamintesc opinia lui Freud: \u201e\u00cencep s\u0103 m\u0103 obi\u0219nuiesc s\u0103 consider fiecare act al dragostei, drept un proces \u00een care sunt antrena\u021bi patru in\u0219i\u201d. Remarca\u021bi diversitatea \u0219i stranietatea acestor Cvartete ale erosului: 1. Gavril\u0103, D-na Melinte\/ Mama, Mirela, Tania; 2. Alin \u2013 Corina \u2013Tania \u2013 Simona; 3…. etc.
\n\tToate personajele romanului au nostalgia drept\u0103\u021bii. Se consider\u0103 nedrept\u0103\u021bi\u021bi prin na\u0219tere. Adic\u0103, doresc s\u0103 se domine, s\u0103 fie propriul lor st\u0103p\u00e2n, s\u0103 pun\u0103 fr\u00e2u \u201ecalului negru\u201d = sufletului senzual, s\u0103 se elibereze de orice tip de sclavie: a puterii, a pasiunilor \u0219i a dorin\u021belor etc. Mesajul subteran al scriiturii exprim\u0103 legea divin\u0103: Nimeni nu poate deveni st\u0103p\u00e2nul altora, \u00eenainte de a fi propriul s\u0103u st\u0103p\u00e2n. Existen\u021ba unor oameni, precum Callicles (\u201eDac\u0103 vrem s\u0103 tr\u0103im cum trebuie, trebuie s\u0103 d\u0103m fr\u00e2u liber pasiunilor, oric\u00e2t de mari ar fi ele, s\u0103 nu le reprim\u0103m\u201d. Platon, Dialogul Gorgias), care se autoiluzioneaz\u0103 c\u0103 pot fi simultan \u0219i st\u0103p\u00e2n \u0219i sclav, aminte\u0219te de Faust, controversatul personaj din tragedia lui Goethe. Se \u0219tie, acesta, \u00een schimbul \u00eendeplinirii tuturor dorin\u021belor, \u00eei promite lui Mefisto, sufletul. Pentru a exprima mai complet starea de nemul\u021bumire faustic\u0103 a omului postmodern, Adrian Lungu figureaz\u0103 prin cele dou\u0103 surori Tania\/ \u201ecalul alb\u201d \u0219i Mirela\/ \u201ecalul negru\u201d, de\u0219i cele dou\u0103 surori simbolizeaz\u0103 \u00eentr-o unitate a contrariilor, comportamentul de Janus Bifrons al omului contemporan ce vrea s\u0103 vindece r\u0103ul prin r\u0103u. Freudian este autorul romanului Labirintul, c\u00e2nd transfigureaz\u0103 tirania sexualit\u0103\u021bii, inclusiv fenomenul gay, lesbianismul etc., care guverneaz\u0103, al\u0103turi de dorin\u021b\u0103 \u0219i fric\u0103, violen\u021b\u0103, Lumea , \u00eentr-un simulacru generalizat f\u0103r\u0103 precedent, dar \u0219i opinia, aparent paradoxal\u0103, c\u0103 haosul, \u0219i nu ordinea, este starea natural\u0103 a min\u021bii.
\n\tMintea unei genera\u021biei dezr\u0103d\u0103cinate, \u00eenstr\u0103inate, alienate, pierdute \u00een labirintul interior, dar \u0219i \u00een cel al globaliz\u0103rii, este condus\u0103 \u2013 o demonstreaz\u0103 cu elegan\u021b\u0103, A.L. \u2013 \u0219i este controlat\u0103 de n + 1 dependen\u021be: stresul, surmenajul, hormonii; limitele ra\u021biunii, dependen\u021ba de pl\u0103cere, (ne)fericirea, eterna nemul\u021bumire, haosmosul (antiteza cosmosului), luciditatea con\u0219tiin\u021bei, drogurile, incultura, lumea sinelui, apatia, frica, vanitatea. Tania Melite, o Justine postmodern\u0103, personajul-cheie al Labirintului, care-\u0219i caut\u0103 independen\u021ba moral\u0103 \u0219i salvarea material\u0103 \u00eentr-un Cazinou clandestin, spa\u021biu al pierzaniei, aminte\u0219te de personajul principal al romanului Cinesunta, de Viorel Savin. Aceea\u0219i tipologie feminin\u0103, bovaric\u0103, victim\u0103 sigur\u0103, parc\u0103 predestinat\u0103 pierzaniei, tocmai pentru c\u0103 la un moment dat, renun\u021b\u0103 la libertate. Altfel spus, renun\u021b\u0103 la libertatea de om \u2013 evadarea \u00een c\u0103s\u0103toria de la Constan\u021ba, c\u0103derea sub influen\u021ba malefic\u0103 a Simonei etc. \u00cen con\u0219tiin\u021ba acestei libert\u0103\u021bi condi\u021bionate, dezv\u0103luie autorul, spiritualitatea sufletului omului. Ceea ce define\u0219te lumea personajelor din romanul Labirintul nu este ra\u021biunea, ci libertatea a\u0219a cum a \u00een\u021beles-o Rousseau: \u201eA renun\u021ba la libertate \u00eenseamn\u0103 a renun\u021ba la calitatea de om\u201d. Nu \u0219tiu dac\u0103 A. L. \u00eei sugereaz\u0103 sau vrea s\u0103-\u0219i conving\u0103 cititorul s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 Tania, Mirela, Simona, fetele de la Cazinou etc. s-au v\u00e2ndut pentru a supravie\u021bui. Sclavia este condi\u021bia supravie\u021buirii oamenilor \u0219i, se \u00een\u021belege, a popoarelor. Admi\u021b\u00e2nd c\u0103 putem dispune de libertatea noast\u0103, nu putem angaja \u0219i libertatea celorlal\u021bi. Evolu\u021bia sinelui la noile genera\u021bii ale secolului XXI, ce tr\u0103iesc frica fricii de a iubi, de a fi liberi, mi se pare principala preocupare a romancierului. Cuplul de \u00eendr\u0103gosti\u021bi Alin \u2013 Tania, ilustreaz\u0103 principiul biblic: dac\u0103 iubire nu este, nimic nu e. Eliberarea sinelui de sub v\u0103lurile Mayei este o iluzie demonic\u0103, faustic\u0103, care ne asigur\u0103 o posibil\u0103 autonomie a spiritului, cu o dubl\u0103 condi\u021bie: s\u0103 privim dincolo de v\u0103luri \u0219i s\u0103 credem \u00een Adev\u0103rul nostru. Se zice c\u0103 acum 2400 de ani, Democrit ar fi spus: \u201eNimic nu este real, sau, dac\u0103 este, nu \u0219tim. Nu putem cunoa\u0219te adev\u0103rul. Adev\u0103rul e pe fundul unui abis\u201d. Un asemenea \u201eadev\u0103r\u201d, caut\u0103 romancierul Adrian Lungu, sub v\u0103lurile Mayei din eterna \u0219i misterioasa \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie a sufletului feminin, cameleonic prin excelen\u021b\u0103.
\n\tSe poveste\u0219te \u00een Fic\u021biunile nescrise ale Bac\u0103ului c\u0103 Adrian Lungu s-ar fi adresat cu o rug\u0103minte, la un mentor n\u0103scut mai devreme \u0219i priceput \u00een arta romanului: \u201eMaestre, a\u0219 vrea s\u0103 devin un romancier faimos – cel pu\u021bin ca Liviu Rebreanu. Ce ar trebui s\u0103 fac?\u201d, \u00eentreb\u0103 el. \u201eEi bine, spune-mi ce titlu ai vrea s\u0103-i dai viitoarei capodopere?\u201d, r\u0103spunde Maestrul, cu amabilitatea Generalului ce \u0219tie c\u0103 va c\u00e2\u0219tiga orice r\u0103zboi cu sine \u0219i cu cel\u0103lalt. Cum nu se prea a\u0219tepta la o asemenea \u00eentrebare, cel ce dorea cu orice pre\u021b, s\u0103 \u00eenscrie Tama\u0219ii pe harta poetic\u0103 a Rom\u00e2niei intrat\u0103 \u00een N.A.T.O. \u0219i \u00een U.E., f\u0103r\u0103 a fi egal\u0103 cu Mai Marii acestor sigle, ar fi r\u0103spuns cu siguran\u021ba apostolului Petru, \u00een fa\u021ba lui Iisus: \u201eA\u0219 dori ca romanul meu s\u0103 se numeasc\u0103 Labirintul\u201d. Nimic mai simplu, i-ar fi r\u0103spuns Maestrul. \u201eAi Bac\u0103ul, Europa, Lumea, Tama\u0219ul etc.. Nu trebuie s\u0103 faci altceva dec\u00e2t s\u0103 te a\u0219ezi la biroul de lucru \u0219i s\u0103 \u00eenl\u0103turi din aceste Toposuri poetice, \u0219i din altele de acest fel, tot ceea ce nu arat\u0103 ca \u201elabirintul\u201d construit de c\u0103tre Dedal, pentru regele Minos al Cretei, \u00eenc\u00e2t aceast\u0103 \u00eencruci\u0219are de drumuri \u2013 din care cele mai multe nu au nicio ie\u0219ire \u2013 predestinate personajelor pe care le vei configura, s\u0103 sugereze c\u0103utarea plin\u0103 de primejdii a Luminii, a unui Centru, a unei solu\u021bii salvatoare din aceast\u0103 lume-cazinou, topos al dezordinii \u0219i al obscurit\u0103\u021bii. Labirintul t\u0103u va trebui s\u0103 fie drumul spre ini\u021biere al cititorului, simbolul ap\u0103r\u0103rii unui tezaur ascuns, sufletul, \u0219tiut numai de cei ini\u021bia\u021bi… Acela\u0219i labirint poate fi \u0219i metafora ora\u0219ului (Bac\u0103u, Barcelona, Londra, Roma, Bucure\u0219ti etc.) \u2013 proiec\u021bie spa\u021bial\u0103 a r\u0103t\u0103cirii mentale \u0219i a realit\u0103\u021bii absurde \u0219i angoasante, transfigurate c\u00e2ndva, de I.L. Caragiale, Kafka, Eugen Ionescu, Mateiu Caragiale, Joyce, Cioran etc.\u201d
\n\tS\u0103 \u00eenl\u0103turi \u201eV\u0103lurile Mayei\u201d, adic\u0103 s\u0103 tope\u0219ti \u00een scriitur\u0103, lumea culturii, cu lumea genelor, cu cea a sinelui, cu rela\u021bia iluzie \u2013 realitate etc., \u021bin\u00e2nd permanent cont de fluxul \u0219i refluxul Istoriei, i-ar mai fi spus Maestrul, discipolului \u00eenc\u00e2ntat, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie ce-l a\u0219teapt\u0103, \u00een aparent accesibilul sfat c\u0103 trebuie doar s\u0103 \u00eenl\u0103ture ceea ce nu arat\u0103 identic cu labirintul dedalic… Fericirea sau nefericirea lectorului ajuns \u00een labirintul construit \u00een viziune postmodern\u0103, de Adrian Lungu, este c\u0103 trebuie s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 o Ariadn\u0103 gata s\u0103-i ofere un fir salvator. Cititorul poate afirma, dup\u0103 lectura acestei freudiene c\u0103r\u021bii, \u00een spiritul lui Descartes,: \u201eSunt, deci exist\u201d, iar la \u00eentreb\u0103rile: Ce \u0219i Cine sunt Eu, trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 bacovian: singur, singur, singur…
\n*Adrian LUNGU<\/strong>, LABIRINTUL<\/em>, Editura Limes, Cluj, 2022<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de: Grid MODORCEA Literatura biblic\u0103 Ca o solu\u021bie la lumea str\u00e2mb\u0103 \u00een care tr\u0103iesc, oamenii au inventat fic\u021biuni.<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18900"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18900"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18900\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18901,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18900\/revisions\/18901"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18900"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18900"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18900"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}