{"id":18860,"date":"2022-08-13T20:45:53","date_gmt":"2022-08-13T17:45:53","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18860"},"modified":"2022-08-14T15:09:48","modified_gmt":"2022-08-14T12:09:48","slug":"spatii-culturale-nr-83-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18860","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 83 (6)"},"content":{"rendered":"

Camelia Manuela SAVA <\/strong>
\n\"\"

Al doilea v\u0103l<\/strong><\/p>\n

Capitolul 3 \u2013 Ali<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd a intrat \u00een sala de opera\u021bie \u0219tia din anamnez\u0103 c\u0103 pacienta fusese lovit\u0103 de o ma\u0219in\u0103. T\u00e2n\u0103r\u0103, f\u0103r\u0103 complica\u021bii, CT-ul ar\u0103ta c\u0103 era \u0219anse de supravie\u021buire. De\u0219i era greu s\u0103 operezi, cu toate pericolele, cu toate directivele, Ali \u0219i-a asumat riscul \u00eempreun\u0103 cu echipa sa \u2013 necesita o interven\u021bie urgent\u0103, starea femeii era delicat\u0103. To\u021bi se fereau de noul virus \u2013 spitalele erau asaltate de cazuri de Covid, era greu pentru toat\u0103 lumea. Starea de urgen\u021b\u0103 se decretase din cauza pandemiei de coronavirus.
\nAli a realizat c\u0103 trebuie s\u0103 o salveze \u0219i s\u0103 o p\u0103zeasc\u0103 de infec\u021bie. Picioarele femeii erau nev\u0103t\u0103mate, dar plaga cea mai grav\u0103 era cea de la cap, plus clavicula rupt\u0103, mici fracturi pe antebra\u021be \u0219i fa\u021ba tumefiat\u0103. Rana de la cap era \u00eens\u0103 critic\u0103. Putea s\u0103 duc\u0103 la paralizie sau la moarte chiar. Trebuia s\u0103 fac\u0103 o interven\u021bie de mare fine\u021be, trebuia s\u0103 fie prudent!
\nImpactul cu ma\u0219ina fusese major \u2013 femeia, proiectat\u0103 pe trotuar, se lovise la cap, \u00ee\u0219i pierduse cuno\u0219tin\u021ba, iar \u0219oferul realizase fapta… poli\u021bia era pe urmele lui \u2013 fugise dintr-un centru de carantin\u0103, furase o ma\u0219in\u0103, era \u00een sevraj, pentru c\u0103 era familiarizat cu drogurile. Gonea printre aleile din cartier cu urm\u0103ritorii s\u0103i \u2013 str\u0103du\u021bele \u00eentunecate \u00eel camuflau perfect, avea de g\u00e2nd s\u0103 se opreasc\u0103 \u0219i s\u0103 se ascund\u0103 \u00een vreo scar\u0103 de bloc, pe undeva… Dora ducea gunoiul la ghena din cartier, era sear\u0103, lumina se \u00eeng\u00e2na cu \u00eentunericul. A ie\u0219it dintre ma\u0219inile aliniate pe marginea parc\u0103rii \u0219i bolidul a atins-o, gunoiul s-a \u00eempr\u0103\u0219tiat pe strad\u0103, inclusiv pe parbrizul ma\u0219inii vinovate. \u0218oferul a inten\u021bionat s\u0103 fr\u00e2neze, dar era prea t\u00e2rziu. \u0218ansa ei a fost c\u0103 ma\u0219ina poli\u021biei care urm\u0103rea infractorul a sosit \u00een c\u00e2teva secunde. Au fost chema\u021bi cei de la Smurd, vinovatul \u00eenc\u0103tu\u0219at, \u0219i iat\u0103 Dora era pe masa de opera\u021bie, preg\u0103tit\u0103 pentru o interven\u021bie salvatoare, dup\u0103 ce fusese resuscitat\u0103 \u0219i conectat\u0103 la aparate.
\nAli \u0219i-a f\u0103cut datoria cu prisosin\u021b\u0103. Ar fi putut s\u0103 o piard\u0103 la un moment dat, dar femeia a luptat \u2013 era puternic\u0103. \u0218i lui Ali i se p\u0103rea frumoas\u0103…
\nNici nu vreau s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc… eram de gard\u0103 \u00een seara aceea. C\u00e2nd mi-au dat codul pentru urgen\u021b\u0103 de gradul 0, m-am preg\u0103tit mai repede dec\u00e2t m\u0103 a\u0219teptam. Plutea ceva \u00een aer. Un nu \u0219tiu ce… un aer de prim\u0103var\u0103 ce aduce o schimbare… Pericole \u0219i evenimente neprev\u0103zute apar tot timpul la gard\u0103. Mai ales \u00een sec\u021bia de chirurgie. Oamenii mai p\u0103\u021besc, ba una, ba alta… \u00cens\u0103 lupta se ducea \u00een ultima lun\u0103 pe frontul nev\u0103zut al epidemiei de coronavirus, \u00een sec\u021biile de la spitalele de boli infec\u021bioase \u0219i \u00een ATI. Dincolo de m\u0103surile autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale sau mondiale, pericolul era iminent. Oricine putea s\u0103 se infecteze, oricine putea s\u0103 moar\u0103. \u0218i nu era o simpl\u0103 grip\u0103 cum zicea Boris al Angliei sau Trump americanul portocaliu – era mult mai mult.
\nAnul 2020 \u00eencepuse cu petreceri de voie bun\u0103, vacan\u021ba de iarn\u0103 f\u0103r\u0103 z\u0103pad\u0103, tunurile completau p\u00e2rtiile de ski pretutindeni \u00een sta\u021biunile de la munte cu z\u0103pad\u0103 artificial\u0103. Pe de alt\u0103 parte, China se str\u0103duia s\u0103 \u021bin\u0103 sub control \u00een Wuhan o boal\u0103 nou\u0103 \u2013 cu un virus care ataca grav aparatul respirator. Mor\u021bi, solu\u021bii \u2013 cu clor, cu dezinfectant, m\u0103\u0219ti obligatorii, izolare la domiciliu. Nimeni nu \u0219tia ce va fi – era totu\u0219i departe de Europa. \u00cen ianuarie OMS a dat un semnal s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 toat\u0103 lumea de o boal\u0103 viral\u0103 necunoscut\u0103… unii z\u00e2mbeau, al\u021bii se preg\u0103teau, ceilal\u021bi mai deloc… coronavirusul putea s\u0103 fie un inamic? Au fost dou\u0103 luni de acalmie… din februarie a \u00eenceput lumea s\u0103 \u00ee\u0219i fixeze ceasul dup\u0103 mor\u021bii num\u0103ra\u021bi \u00een Italia, apoi Spania, Marea Britanie \u0219i America. Numai \u00een China se oprise, cu un num\u0103r infim de victime \u2013 doar 3000??? Oare ce ascundeau? Oare era chiar realitatea? Oare era un virus natural sau artificial? Ca z\u0103pada care lipsea de pe p\u00e2rtii \u2013 jum\u0103tatea natural\u0103, jum\u0103tate artificial\u0103, ca schiorii s\u0103 fie mul\u021bumi\u021bi…
\nCe p\u0103\u021bise Dora era acel accident pe care destinul \u021bi-l rezerv\u0103 ca s\u0103 \u00ee\u021bi schimbe soarta… planetele \u00ee\u0219i mut\u0103 locul doar pentru a lumina altfel via\u021ba muritorilor \u0219i atunci se produce o sc\u00e2nteie… de care depinde via\u021ba ta… Dora fusese adus\u0103 la via\u021b\u0103 de Ali \u0219i \u00eentreaga echip\u0103. Dup\u0103 opt ore extenuante, reu\u0219iser\u0103 s\u0103 o stabilizeze. Urmau zile delicate, c\u00e2nd situa\u021bia ei se putea \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi sau nu, dar to\u021bi \u0219i-au dat silin\u021ba s\u0103 o \u00eengrijeasc\u0103 \u0219i s\u0103 o salveze. Ali era mul\u021bumit. Z\u00e2mbea fericit a\u0219a cum nu o mai f\u0103cuse niciodat\u0103… p\u0103rea c\u0103 pe el nu \u00eel afecteaz\u0103 nimic, c\u0103 nu e trist sau bucuros, c\u0103 nu este empatic. \u00ce\u0219i f\u0103cea datoria \u0219i at\u00e2t. Acum buzele i se lungeau \u00eentr-un z\u00e2mbet larg c\u00e2nd intra \u00een rezerva pacientei accidentate \u0219i operate de el.
\nAli era turc. N\u0103scut la Gaziantep, la grani\u021ba cu Siria, fusese crescut dup\u0103 principii s\u0103n\u0103toase \u2013 \u00een familie to\u021bi ascultau de baba. Ali era mezinul \u00een familie, era m\u00e2ndria tat\u0103lui s\u0103u. Ane, mama, \u00eei iubea pe to\u021bi la fel, dar baba avea o sl\u0103biciune pentru Ali \u0219i ar fi vrut s\u0103 \u00eel fac\u0103 dulgher a\u0219a cum era tradi\u021bia la ei \u00een familie din mo\u0219i str\u0103mo\u0219i. Ane avea de furc\u0103 mereu cu gospod\u0103ria, cu \u0219apte copii, cinci b\u0103ie\u021bi \u0219i dou\u0103 fete, iar baba \u00eel lua mereu pe b\u0103iatul cel mic la atelierul lui unde \u00eel \u00eenv\u0103\u021ba cum s\u0103 \u00eembl\u00e2nzeasc\u0103 lemnul, mai \u00eent\u00e2i cu lucruri simple, juc\u0103rii, figurine, apoi s\u0103 modeleze miniaturi \u00een picioarele meselor, scaunelor, sp\u0103tarelor, mobilierului din lemn masiv. C\u00e2nd a \u00eemplinit 18 ani, baba a hot\u0103r\u00e2t s\u0103-l \u00eensoare, cum era obiceiul, a\u0219a cum f\u0103cuse \u0219i cu fra\u021bii lui mai mari.
\nMeltem era pentru el un fel de sor\u0103 mai mare. Era fata vecinilor \u0219i copil\u0103risem cu ea. Baba \u0219i tat\u0103l ei se \u0219tiau de o via\u021b\u0103 \u0219i se ajutau, petreceau ore bune \u00een fa\u021ba unui ceai la taifas. Acum avea s\u0103-mi devin\u0103 so\u021bie. Nunta s-a pus la cale cu logodn\u0103, inele, bomboane, vizita de curtoazie a p\u0103rin\u021bilor \u0219i a mirilor, cererea tradi\u021bional\u0103 \u00een c\u0103s\u0103torie cu e\u0219arfa legat\u0103 de g\u00e2tul viitorilor miri. Nu \u0219tiu dac\u0103 eram sau nu fericit. Dar pe Meltem o \u0219tiam \u2013 b\u0103ie\u021boas\u0103 \u0219i energic\u0103, ne c\u0103\u021b\u0103ram de mici prin pomi, s\u0103ream cu iezii pe c\u00e2mp, ne ciupeam, ne ciond\u0103neam sau ne l\u0103udam cine poate m\u00e2nca mai multe caise sau cire\u0219e, culegeam smochine \u0219i ne \u00eentreceam p\u00e2n\u0103 la poarta \u0219colii \u00een fiecare diminea\u021b\u0103. Ea era cu un an mai mare dec\u00e2t mine \u2013 acum eram mul\u021bumit c\u0103 baba nu-mi alesese o alt\u0103 so\u021bie necunoscut\u0103, ursuz\u0103, care s\u0103-mi fac\u0103 via\u021ba un calvar; pentru mine era bun\u0103 \u0219i Meltem, chiar dac\u0103 avea ochii sa\u0219ii \u2013 divor\u021ba\u021bi, cum obi\u0219nuia s\u0103 m\u0103 tachineze sora mea Ayana.
\nDup\u0103 petrecerea de henna \u0219i prezentarea miresei, cu bucate preg\u0103tite de Ane \u0219i cumetrele din cartier, muzica, darurile \u0219i voia bun\u0103 au curs ca un \u0219uvoi, iar ziua v\u0103lului \u00eensemna ca Meltem s\u0103 intre \u00een r\u00e2ndul femeilor c\u0103s\u0103torite, ea purt\u00e2nd o n\u0103fram\u0103 pe cap, pe care, timid, i-am dat-o jos c\u00e2nd am tr\u0103it prima experien\u021b\u0103 conjugal\u0103 \u2013 Meltem a devenit femeia mea \u0219i cred c\u0103 era foarte fericit\u0103. V\u0103lul acela care o ascunsese la nunt\u0103 era dat jos, devenisem so\u021b \u0219i so\u021bie.
\nTr\u0103iam lini\u0219ti\u021bi \u00een casa p\u0103rin\u021bilor mei, mergeam la atelier s\u0103 \u00eel ajut pe baba. La 20 de ani terminasem liceul, f\u0103cusem armata – trei luni obligatoriu \u2013 \u0219i m\u0103 specializasem \u00een t\u00e2mpl\u0103rie, \u00eemi pl\u0103cea mult s\u0103 sculptez, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd de la tata care era un adev\u0103rat artist. Puteam sta l\u00e2ng\u0103 el ore \u00een \u0219ir nemi\u0219cat s\u0103-i urm\u0103resc m\u00e2inile fermecate. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd se r\u0103nea, \u00eel pansam cu r\u0103bdare \u0219i pricepere. O dat\u0103 i-am scos o a\u0219chie din ochi cu grij\u0103, Ane oblojindu-i pleoapele cu tot felul de ierburi \u0219i fierturi, salv\u00e2ndu-i astfel vederea. Baba era fericit s\u0103 m\u0103 aib\u0103 prin preajm\u0103:
\n -Ai putea fi doctor, Ali! Ai m\u00e2ini vindec\u0103toare!
\n -Poate \u00eentr-o zi voi fi! mi-am spus eu \u00een g\u00e2nd…
\nAveam 21 de ani c\u00e2nd am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 \u00eemi iau via\u021ba \u00een piept, eu \u0219i Meltem am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 plec\u0103m la Adana. Baba \u0219i Ane nu s-au opus \u2013 se g\u00e2ndeau c\u0103 ne \u00eengrop\u0103m viitorul l\u00e2ng\u0103 ei, puteam fi independen\u021bi, chiar dac\u0103 era greu s\u0103 fii t\u00e2n\u0103r c\u0103s\u0103torit \u0219i s\u0103 iei totul de la zero.
\nLa Adana am plecat doar cu dou\u0103 geamantane, am stat cu chirie. \u00cenceputul a fost lipsit de idilism. Munceam mult, aveam doar strictul necesar. Norocul meu era c\u0103 Meltem avea o fire optimist\u0103, z\u00e2mbea mereu, spre deosebire de mine. Am g\u0103sit de lucru la aeroport ca hamal. Nu aveam o constitu\u021bie solid\u0103, uneori era peste puterile mele, dar str\u00e2ngeam din din\u021bi \u0219i \u00eemi f\u0103ceam treaba. De\u0219irat, f\u0103r\u0103 antrenament prea mult, mi se p\u0103rea extenuant – bu\u0219tenii sau mobilierul din atelierul lui baba erau u\u0219or de ridicat \u0219i manevrat, \u00een compara\u021bie cu sutele de bagaje pe care le c\u0103ram zilnic. \u00cen aeroport eram la banda rulant\u0103, desc\u0103rcam \u0219i \u00eenc\u0103rcam geamantane, de toate formele, m\u0103rimile, culorile, deja le \u0219tiam cum vin pe band\u0103, cam c\u00e2t c\u00e2nt\u0103resc. \u00cen ture de 8 ore mi se acrea de at\u00e2ta munc\u0103, veneam acas\u0103 obosit, stors de vlag\u0103. Meltem m\u0103 primea cu dr\u0103g\u0103l\u0103\u0219eniile ei de nevast\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, ochii ei m\u0103 ardeau uneori \u0219i m\u0103 feream s\u0103 o privesc. Dar cu toate acestea, s-a n\u0103scut primul nostru copil \u2013 Arya, o feti\u021b\u0103 dr\u0103g\u0103la\u0219\u0103 care era copia mea fidel\u0103, cu p\u0103r negru \u0219i c\u00e2rlion\u021bat, ochi superbi: era o feti\u021b\u0103 minunat\u0103, nu pl\u00e2ngea niciodat\u0103, nu era nemul\u021bumit\u0103 niciodat\u0103, cred c\u0103 \u00eemprumutase de la mama ei acest temperament vesel \u0219i juc\u0103u\u0219. Un copil care nu ne-a f\u0103cut probleme niciodat\u0103. Cur\u00e2nd, c\u00e2nd a f\u0103cut primii pa\u0219i, Meltem a luat-o pe Arya cu ea la lucru \u2013 muncea ca menajer\u0103 la un hotel \u0219i avea grij\u0103 s\u0103 nu \u00eei lipseasc\u0103 nimic. Eu veneam extenuat \u0219i abia dac\u0103 m\u0103 jucam cu ea pu\u021bin seara. Dup\u0103 doi ani de munc\u0103 asidu\u0103 eram blazat, f\u0103r\u0103 perspectiv\u0103. Str\u00e2nsesem ni\u0219te b\u0103nu\u021bi deoparte, s\u0103 ne lu\u0103m casa noastr\u0103 \u2013 era visul meu cel mai frumos, dar \u00eenc\u0103 era departe, c\u0103ci nu se \u00eentrevedea nicio \u0219ans\u0103. Atunci a ap\u0103rut fiul nostru, Mestan. Mic, pl\u0103p\u00e2nd, st\u00e2nd permanent \u00een bra\u021bele maic\u0103-sii.
\nNorocul meu era c\u0103 Meltem era o so\u021bie devotat\u0103, gospodin\u0103 \u0219i necheltuitoare, nu avea prietene, nu f\u0103cea risip\u0103, nu \u00eei pl\u0103cea luxul. Se mul\u021bumea s\u0103 stea \u00een preajma mea \u0219i s\u0103 \u00eengrijeasc\u0103 de copii. Z\u00e2mbetul nu \u00eei pierise de pe fa\u021b\u0103.
\nUn accident de munc\u0103 la aeroport mi-a schimbat perspectiva asupra a ceea ce puteam face mai bine. Un coleg care manevra un motostivuitor s-a dezechilibrat, a c\u0103zut \u0219i ma\u0219in\u0103ria a trecut peste picioarele lui, zdrobindu-le… am s\u0103rit repede de la locul meu \u0219i am scos cureaua, f\u0103c\u00e2nd un garou pentru un picior care s\u00e2ngera prin fractura deschis\u0103, ap\u0103s\u00e2nd cu for\u021b\u0103 s\u0103 opresc s\u00e2ngerarea. Se pare c\u0103 a fost benefic\u0103 interven\u021bia mea \u0219i am salvat via\u021ba omului \u2013 apoi a fost preluat \u0219i dus la spital unde a fost recuperat. \u0218i-a revenit dup\u0103 o lung\u0103 spitalizare \u0219i a fost ner\u0103bd\u0103tor s\u0103 \u00eemi mul\u021bumeasc\u0103:
\n -Ali, ai putea s\u0103 te faci doctor! Ai m\u00e2ini minunate!
\n -Poate \u00eentr-o bun\u0103 zi… cine \u0219tie? Poate lucrurile vor sta altfel…
\nAtunci a \u00eencol\u021bit \u00een mintea mea ideea de a urma Medicina ca s\u0103 devin doctor. I-am cerut atunci p\u0103rerea lui Meltem. Ea a fost de acord, sur\u00e2z\u00e2nd:
\n -De ce nu? mi se pare \u0219i mie c\u0103 e\u0219ti potrivit.
\nMi-am luat concediu \u00een vara aceea. Aveam 24 de ani \u0219i doi copii. Reu\u0219eam s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b deoarece Meltem se ocupa de copii, de cas\u0103, de aprovizionare, de facturi, d\u00e2nd dovad\u0103 de o abnega\u021bie infinit\u0103. \u0218tiam c\u0103 are r\u0103bdare \u0219i vedeam c\u0103 \u00ee\u0219i dorea s\u0103 reu\u0219esc. Doar uneori st\u0103team cu Arya \u0219i Mestan, c\u00e2t timp ea era plecat\u0103 la munc\u0103 \u2013 \u00ee\u0219i \u00eenjum\u0103t\u0103\u021bise programul, de\u0219i banii erau mai pu\u021bini. Dar a\u0219a m\u0103 putea l\u0103sa s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b. Examenul nu a fost u\u0219or. Nu prea eram \u00eencrez\u0103tor. Vedeam c\u0103 sunt al\u021bi candida\u021bi mai siguri pe ei, mai preg\u0103ti\u021bi. M\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 nu voi fi admis \u2013 \u00eemi era ru\u0219ine de so\u021bia mea, se sacrificase pentru mine trei luni, \u00eendurase c\u0103ldura, muncise ca o roab\u0103.
\nC\u00e2nd s-au afi\u0219at rezultatele, Meltem s-a dus la Universitate. Eu am r\u0103mas acas\u0103. Era o zi \u00een\u0103bu\u0219itoare de septembrie, cu valuri de c\u0103ldur\u0103. Septembrie la Adana \u00eensemna forfot\u0103, aglomera\u021bie, turi\u0219ti, zile toride. So\u021bia mea a venit acas\u0103 ro\u0219ie, fericit\u0103:
\n -Ai izbutit, Ali! E\u0219ti student! Nici nu \u0219tii ce mult m\u0103 bucur pentru tine! Am luat-o \u00een bra\u021be, am \u00eenv\u00e2rtit-o prin camer\u0103. Eram bucuros pentru prima dat\u0103 \u00een via\u021ba mea! Toat\u0103 fericirea mea se exterioriza prin lumini\u021bele din ochii care \u00eemi l\u0103crimau aproape…
\nAm \u00eenceput cursurile \u00een octombrie. Erau cheltuieli mari, taxe, c\u0103r\u021bi, halate. Meltem muncea pe rupte, iar eu sp\u0103lam vase \u00eentr-un restaurant seara, ca s\u0103 putem face fa\u021b\u0103. Nu era prea greu, mai ales c\u0103 eram pe cale de a-mi \u00eendeplini visul… copiii cre\u0219teau repede \u0219i f\u0103r\u0103 prea multe probleme. C\u00e2nd eram \u00een anul V, a ap\u0103rut \u0219i mezina \u2013 Jasmine. Era ca o floare. Delicat\u0103 \u0219i minion\u0103. P\u0103rea o p\u0103pu\u0219ic\u0103. Cu trei copii, Meltem se descurca mai greu, dar f\u0103ceam g\u0103rzi, tratamente, m\u0103 implicam activ \u00een domeniul medical, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd, pun\u00e2nd \u00een practic\u0103, ajut\u00e2nd oamenii. \u00cencepusem s\u0103 fiu pl\u0103tit apoi ca medic rezident dup\u0103 ce am terminat cu licen\u021ba \u0219i examenele.
\nNu cerusem p\u0103rin\u021bilor nimic, realizam c\u0103 \u0219i pentru ei via\u021ba e grea. Plecasem de zece ani de acas\u0103. Surpriza a venit de la mama \u2013 Ane ne-a trimis \u00eentr-o zi, pe nea\u0219teptate, un plic cu bani. Erau mo\u0219tenirea mea, zicea, \u00ee\u0219i v\u00e2nduse pu\u021binele bijuterii pre\u021bioase \u0219i ne ruga s\u0103 ne lu\u0103m o cas\u0103. Aveam de acum o familie mare, \u00eenchegat\u0103, eram doctor \u0219i trebuia s\u0103 avem o stabilitate. \u00cemi spunea direct, cu generozitatea mamei care iube\u0219te necondi\u021bionat:
\n\u201eAli, fiule, e\u0219ti doctor acum. Ai o familie. Ai nevoie de un c\u0103min al t\u0103u. E\u0219ti un om minunat. Nu uita c\u0103 mama \u0219i tata sunt m\u00e2ndri de tine. Mult noroc!\u201d.
\n\u00cemi re\u021bineam cu b\u0103rb\u0103\u021bie lacrimile. Draga mea mam\u0103! S-a stins ca o flac\u0103r\u0103 \u2013 a luptat cu o boal\u0103 crud\u0103, colegii mei oncologi au f\u0103cut tot posibilul ca sf\u00e2r\u0219itul s\u0103 fie nedureros… Nu am putut s\u0103 o ajut, cancerul devenise metastazat… \u021bin\u00e2ndu-i m\u00e2na ei slab\u0103 \u00een m\u00e2na mea, pe patul de spital, am crezut c\u0103 v\u0103d un \u00eenger c\u00e2nd sufletul ei a p\u0103r\u0103sit trupul m\u0103cinat de boal\u0103 \u2013 un abur fierbinte care m\u0103 m\u00e2ng\u00e2ia pe obraz… o senza\u021bie stranie c\u0103 vrea s\u0103 \u00ee\u0219i ia r\u0103mas bun de la mine… nu \u0219tiam dac\u0103 \u00eengerii pot avea form\u0103 trupeasc\u0103 sau de lumin\u0103, dar din acel moment \u0219tiu c\u0103 am avut nevoie de ochelari. Ceva se rupsese \u00een mine, odat\u0103 cu plecarea mamei din aceast\u0103 lume. La un consult sumar, o coleg\u0103 mi-a spus f\u0103r\u0103 menajamente:
\n -Ali, ai nevoie de \u00eenainta\u0219i! Adic\u0103 vei purta ochelari! \u0218i m-a invitat s\u0103 \u00eemi aleg o pereche de rame din vitrina ei…
\nNu m-a deranjat prea tare s\u0103 port ochelari. M-a afectat profund moartea lui Baba, care a survenit la c\u00e2teva luni dup\u0103 ce Ane disp\u0103ruse… Nu a suportat desp\u0103r\u021birea de ea… a plecat s\u0103 o reg\u0103seasc\u0103…
\nCu el au murit \u0219i scaunele sculptate, mesele deosebite, u\u0219ile minunate pe care le f\u0103cea… lumea aceea a r\u0103d\u0103cinilor mele apusese. Cu fra\u021bii \u021bineam leg\u0103tura la telefon, doar sora mea Ayana era mai apropiat\u0103 de mine. M\u0103 apropiam vertiginos de maturitate, aveam peste de treizeci de ani. Eram muncitor, serios, pu\u021bin sociabil.
\nAm urmat specialitatea chirurgie \u2013 pentru c\u0103 m\u00e2inile mele ascultau supuse tot ce le dicta creierul. Copiii mergeau la \u0219coal\u0103, Meltem era sprijinul meu. Era so\u021bie, prieten\u0103, sor\u0103, sf\u0103tuitor. Era cazul s\u0103 fac \u0219i pentru ea ceva. S\u0103 \u00eei mul\u021bumesc cumva. I-am propus s\u0103 mearg\u0103 la Universitate. \u0218tiam din copil\u0103rie c\u0103 \u00ee\u0219i dorea s\u0103 devin\u0103 profesoar\u0103 \u2013 din salariul meu puteam achita taxele ei, a\u0219a c\u0103 Meltem a urmat trei ani cursurile de literatur\u0103 \u0219i a devenit profesoar\u0103. Preda la un gimnaziu cu entuziasm \u0219i profesionalism. \u00centre elevi era foarte fericit\u0103.
\n\u0218i ca situa\u021bia s\u0103 se \u00eenc\u00e2lceasc\u0103 \u0219i soarta s\u0103 se schimbe c\u00e2nd nu te a\u0219tep\u021bi, profesorul meu de la Universitate mi-a prezentat o variant\u0103 inedit\u0103, se ivea oportunitatea s\u0103 merg la Bucure\u0219ti pentru specializare \u00een laparoscopie. Era seduc\u0103toare propunerea. M\u0103 interesa oare s\u0103 merg \u00een Rom\u00e2nia? Nu \u0219tiam limba, \u00eenv\u0103\u021basem cu Meltem pu\u021bin\u0103 englez\u0103, mai prinsesem de la copii, mai citisem anumite articole. Nu eram sigur c\u0103 vreau s\u0103 plec de l\u00e2ng\u0103 familia mea. Dar Meltem a zis \u201eda\u201d. Puteam pleca. Era aproape totu\u0219i. Ne vedeam \u00een vacan\u021be. Mai erau \u0219i alte familii care se desp\u0103r\u021beau pentru un timp…<\/p>\n


\nTudor CICU<\/strong>
\n\"\"

Umbra lui Poe \u00een Corbul<\/strong><\/p>\n

\u201eTu Doamne, f\u0103-m\u0103 s\u0103 cred!\u201d \u2013 rostea ad\u00e2nc Ionesco
\nCum l-ai f\u0103cut pe Iuda, c\u00e2nd num\u0103ra argin\u021bii,
\n\u201e\u00cen afara planetei…\u201d (ca Lewis), spre fiasco –
\nDar ce-a urmat \u00een lume a fost de noaptea min\u021bii.
\nCiti\u021bi oameni Biblia, papa se roag\u0103 zilnic
\nNu micul, berea rece, sl\u0103vi\u021bi mereu la picnic!
\nC\u0103-n Vatican, vezi fumul, ieri \u00eent\u0103rea popoare
\nAzi umbra Poe din \u201eCorbul\u201d e-atotcuprinz\u0103toare.
\nNevrednic sunt c\u00e2nd versul ridic\u0103 nebunia
\nDin Macbeth, Don Quijote, la Hamlet \u00eentr-o dram\u0103…
\nZadarnic Porumbescu, Enescu-n \u201eRapsodia\u201d
\nSl\u0103veau o \u021bar\u0103-n strune, azi al\u021bi pitici se-nham\u0103,
\nS\u0103 prind\u0103 robinetul… o mie una nop\u021bi;
\nDe ne trezim cu to\u021bii-n acel strig\u0103t de groaz\u0103
\nPus ca lozinc\u0103-n Orwell: infernu-nnobileaz\u0103!
\nOri Kafka \u00een \u201eProcesul\u201d, destin jucat la c\u0103r\u021bi
\nDe ne iubeau \u201e\u00een tain\u0103\u201d to\u021bi paznicii la por\u021bi.
\n… C\u0103 Buddha de pe soclu c\u00e2nd aducea osana
\nLa broasca cea \u021bestoas\u0103, m\u0103 \u0219i vedea-n Nirvana.<\/p>\n


\nSorin BURLACU <\/strong>
\n\"\"

De la certitudinile istoriei la realit\u0103\u021bile vie\u021bii \u00een Lop\u0103tarii anului 1897
\n12 ani la prim\u0103rie, urma\u021bi de pu\u0219c\u0103rie<\/strong>
\n\"\"

\u00cen iulie 1897, ap\u0103rea \u00een Buz\u0103u o bro\u0219ur\u0103 (carte), cu 32 de pagini, ce avea ca titlu ,,Moartea italianului Cesura Luigi, pietrar\u201d. Publica\u021bia era semnat\u0103 de Dragomir Nica Be\u0219liu \u2013 fost primar de Lop\u0103tari, districtul Buz\u0103u. \u00cen vizit\u0103 la biblioteca din comuna Lop\u0103tari, descop\u0103r voluma\u0219ul \u0219i-l cer spre lectur\u0103 din dorin\u021ba de a afla, mai \u00eent\u00e2i, de unde vine numele acesta de Be\u0219liu sau Be\u0219lii, at\u00e2t de cunoscut \u00een jude\u021bul Buz\u0103u \u0219i aveam s\u0103 aflu lucruri interesante pe care s\u0103 le \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc \u0219i altora.<\/p>\n

NEAMUL BE\u0218LIILOR<\/strong><\/p>\n

Singurul cercet\u0103tor ce \u0219i-a dedicat o parte din via\u021b\u0103 studiului asupra comunei M\u00e2nz\u0103le\u0219ti \u0219i a zonelor adiacente a fost profesorul Dumitru Cristea. Acesta s-a n\u0103scut la 19 august 1939 \u00een comuna M\u00e2nz\u0103le\u0219ti, a urmat \u0219coala primar\u0103 la Be\u0219lii-M\u0103ne\u0219ti \u0219i cursurile gimnaziale la \u0218cheiu-V. Vod\u0103, dup\u0103 care \u0218coala Normal\u0103 din Buz\u0103u. Apoi, a urmat \u00een paralel Institutul Pedagogic de 3 ani de la Constan\u021ba (1963-1966) \u0219i Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti. A func\u021bionat ca \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor, bibliotecar \u0219i profesor la Valea Cotoarei, apoi director coordonator, director de c\u0103min cultural, \u00eentre anii 1979-1989 \u0219i 1996-2004 ca primar al comunei, iar \u00eentre aceste perioade ca profesor la \u0218coala Be\u0219lii \u0219i inspector \u0219colar.
\nA l\u0103sat \u00een urma sa multe realiz\u0103ri ca primar, dar a fost \u0219i autorul unei splendide monografii a comunei M\u00e2nz\u0103le\u0219ti, al\u0103turi de numeroase studii monografice.
\nCel mai important studiu ,,Neamul Be\u0219liilor din satul Be\u0219lii, comuna Be\u0219lii\u201d, realizat \u00een 1993, nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 descifreze, pe l\u00e2ng\u0103 alte taine, date, datini \u0219i obiceiuri de pe aceste meleaguri, \u0219i semnifica\u021bia toponimului ,,Be\u0219lii\u201d.
\nPrin c\u00e2teva fragmente v\u0103 reproduc, pe scurt, istoria acestor meleaguri \u0219i originea Be\u0219liilor.
\nComuna, sub aspect documentar, o \u00eent\u00e2lnim \u00eentr-o porunc\u0103 din 1522, februarie 3, a voievodului \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, Radu de la Afuma\u021bi, care ,,\u00eent\u0103re\u0219te lui Neagu Braga, fra\u021bilor \u0219i fiilor lui, st\u0103p\u00e2nire peste plaiul Peceneaga \u0219i de la Meledic \u00een sus p\u00e2n\u0103 la Cheia\u201d.
\nTot din Arhivele Statului \u2013 Bucure\u0219ti, la sec\u021bia istoric\u0103, profesorul Cristea g\u0103se\u0219te ,,de la 14 octombrie 1620 consemnat, faptul c\u0103 12 boieri, printre care se men\u021bioneaz\u0103 expres: Niac\u0219u din C\u00eempulungiani, Jacul din P\u00eecleni \u0219i al\u021bii din Sine\u0219ti, Blestema\u021bi, B\u0103ligo\u0219i, Fundeni, Colnici \u0219i M\u0103ne\u0219ti, din porunca domnului Radu Voievod \u00eempart mo\u0219ia Aldenilor \u00eentre Oprea v\u0103taf, Aldea \u0219i Baico, av\u00e2nd riguros stabilite hotarele: apa Sl\u0103nicului, malul lui Rai p\u00e2n\u0103 \u00een r\u00e2pa cu plopi, de acolea coboar\u0103 \u00een jos, la izvoru lui … pe izvor \u00een sus p\u00e2n\u0103 \u00een poiana C\u0103tinei din jos \u0219i merge pe p\u0103cura ro… p\u0103durea cu Socetul pe din jos \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een podul lui Marco \u0219i pe jos p\u00e2n\u0103 \u00een Izvorul Bis\u0103ucii \u0219i apuc\u0103 izvorul \u00een jos p\u00e2n\u0103 \u00een apa Sl\u0103nicului \u0219i din apa Sl\u0103nicului \u00een jos p\u00e2n\u0103 d\u0103 \u00een Malul lu\u2019 Raicu\u201d.
\nPrin alt document, din 12 iunie 1743, este men\u021bionat c\u0103: ,,m\u0103ne\u0219tenii pierd prin \u0219ugubin\u0103 (de\u0219ugubin\u0103 = omor comis pe mo\u0219ie, al c\u0103rui f\u0103pta\u0219 nu a fost identificat) 600 st\u00e2njeni din mo\u0219ia lor \u0219i anume partea cuprins\u0103 \u00eentre \u00abp\u00e2r\u00e2ul Bisoca, r\u00e2ul Sl\u0103nic, p\u00e2r\u00e2ul \u021aepii \u0219i Podu\u2019 lu\u2019 Marcu\u00bb\u201d.
\nSe mai aminte\u0219te c\u0103, \u00een 1830, pe 7 iulie, mo\u0219ia amintit\u0103 este \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 de c\u0103tre Dumitrache Buiescu pe: Be\u0219lii, cu vecinii lor Apostarii, care primesc laolalt\u0103 257 f\u0103lci \u0219i 31 pr\u0103jini \u0219i M\u00eenz\u0103le\u0219tenii, care cu vecinii lor stem\u0103tenii, lacovarii etc. primesc tot 257 f\u0103lci \u0219i 31 pr\u0103jini\u201d.
\n\u00cen decursul istoriei, mo\u0219nenia be\u0219lian\u0103 a \u00eenfruntat vicisitudinile vremii, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la mai marii \u021b\u0103rii, la judecat\u0103 \u0219i totu\u0219i oamenii au r\u0103mas lega\u021bi de aceste frumoase locuri, care \u0219i azi au coresponden\u021b\u0103 \u00een denumiri \u0219i documente arheologice.
\nLegat de toponomie, cuv\u00e2ntul ,,be\u0219leag\u0103\u201d, conform Dic\u021bionarului limbii rom\u00e2ne moderne, are ca \u00een\u021beles ,,c\u0103pitan de be\u0219lii\u201d, iar ,,be\u0219liu\u201d este desemnat soldatul turc de cavalerie, care f\u0103cea serviciul de curier domnesc sau jandarm. La Iorgu Iordan, \u00een ,,Toponomia Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, cuv\u00e2ntul be\u0219liu odinioar\u0103 are \u00een\u021belesul de c\u0103l\u0103re\u021b (militar turc de origine t\u0103tar\u0103 \u0219i care \u00een sec. XVII st\u0103teau sub comanda unui be\u0219leag\u0103, care avea ca ajutoare doi c\u0103pitani \u2013 din D. Cantemir, Descrierea Moldovei). \u00cen vreme de pace ei aveau sarcina de a men\u021bine ordinea \u00een \u021bar\u0103, ca ni\u0219te jandarmi.
\n\u00cen sec. XVIII atribu\u021biile be\u0219liilor \u00een \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne se sporesc, c\u00e2nd domnitorii fanario\u021bi au sim\u021bit nevoia unui ajutor mai mare din partea statului suzeran. Dup\u0103 r\u0103scoala grecilor, din 1821 \u0219i \u00eenl\u0103turarea fanario\u021bilor, la insisten\u021bele domnitorilor p\u0103m\u00e2nteni rolul acestui tip de trupe scade foarte mult. Domnul profesor Cristea Dumitru ne aminte\u0219te astfel c\u0103 \u00een 1824, marele vizir Mehmed Said Galib \u00eei cerea lui Grigore Ghica, domul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, ,,s\u0103 dea chez\u0103\u0219uire pentru cei 2000 be\u0219lii, or\u00e2ndui\u021bi pentru paza \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, c\u0103 nu se va mai \u00eent\u00e2mpla vreo r\u0103zvr\u0103tire \u00een \u021bar\u0103, dup\u0103 ce au fost nimici\u021bi de Poart\u0103, rebelii greci. Marele vizir a aprobat atunci ca domnitorul, \u00een \u00een\u021belegere cu boierii din divan s\u0103 fac\u0103 jalb\u0103, s\u0103 se scad\u0103 num\u0103rul lor (al be\u0219liilor) din pricina cheltuielilor mari, \u00abnicidecum \u00eens\u0103\u00bb, precizeaz\u0103 el, nu se poate renun\u021ba la ei\u201d.
\nDoi ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1826, se spune c\u0103 ,,numirea be\u0219liilor este necesar\u0103 pentru paza \u0219i ap\u0103rarea negustorilor turci \u0219i lini\u0219tea locuitorilor\u201d, conform ,,Catalogului documentelor turce\u0219ti\u201d, Bucure\u0219ti, 1960. \u00cen a doua jum\u0103tate a sec. al XIX-lea, \u00een \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne, be\u0219liii dispar \u0219i r\u0103m\u00e2n doar \u00een legende, c\u00e2ntece populare \u0219i toponimia locurilor.<\/p>\n

ISTORII CARE SE REPET\u0102, DAR NU SE RU\u0218INEAZ\u0102<\/strong><\/p>\n

Istorisirea de la care am pornit: ,,Moartea italianului Cesura Luigi, pietrar\u201d \u0219i care este semnat\u0103 de Dragomir Nica Be\u0219liu \u2013 fost primar de Lop\u0103tari, din 1885, este mai mult o poveste despre un primar localnic \u0219i un ,,intrus\u201d al locurilor care \u0219i-a dorit prin orice mijloace s\u0103 se \u00eempropriet\u0103reasc\u0103 \u00eentre mo\u0219nenii zonei Lop\u0103tari, f\u0103r\u0103 acceptul acestora.
\nIntrusul amintit, pe nume C. \u0218tef\u0103nescu Savigni, de profesie arhitect, din Bucure\u0219ti, \u00een anul 1893 se stabile\u0219te \u00een zona Lop\u0103tari, prin cump\u0103rarea mo\u0219iei Meledic-Trestioara (de atunci), vecin\u0103 cu mo\u0219ia Lop\u0103tari. ,,… poftind a-\u0219i hot\u0103rnici aceast\u0103 mo\u0219ie, m\u0103 citeaz\u0103 pe mine Dragomir Be\u0219liu, din partea mo\u0219nenilor, a m\u0103 prezenta cu actele de vecin\u0103tate. Execut\u00e2ndu-m\u0103, am dovedit semnele desp\u0103r\u021bitoare de hotare pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului; cu aceast\u0103 ocazie \u00eens\u0103, am dovedit \u00een tot timpul preumblarei noastre pe mo\u0219ie, o v\u0103dit\u0103 nemul\u021bumire \u00een sufletul d-lui \u0218tef\u0103nescu, cu privire la semnele ar\u0103tate de mine. Socoteala D-sale \u00eei convenea mai bine, c\u0103ci dac\u0103 s-ar fi admis semnele ar\u0103tate de D-sa, s-ar fi rupt atunci peste 200 hectare p\u0103m\u00e2nt din proprietatea noastr\u0103, mo\u0219neni Lop\u0103t\u0103reni, p\u0103m\u00e2nt pe care se g\u0103sesc \u0219i ni\u0219te ape minerale, care ar fi servit negre\u0219it \u00een destul de bine planurilor viitoare ale D-sale\u201d.
\nA \u00eencercat apoi, cu mai mul\u021bi locuitori, s\u0103 le cumpere mo\u0219ie \u00eentre mo\u0219neni. \u0218i \u00een cazul acestora, personajul c\u0103r\u021bii, primarul Dragomir N. Be\u0219liu i-a r\u0103spuns, ca reprezentant al mo\u0219nenilor c\u0103: ,,… noi nu avem nevoie de bani; \u0219i a fost de ajuns at\u00e2ta, pentru c\u0103 a doua zi chiar, s\u0103 concentreze o ceat\u0103 de ciom\u0103ga\u0219i, servitori ai mo\u0219iei (lui \u0218tef\u0103nescu Savigni), sub conducerea unuia ungurean, strein de localitate, anume Petre Giurgea, administrator al acestor mo\u0219ii \u0219i f\u0103r\u0103 mult\u0103 \u00eent\u00e2rziere, croie\u0219te mu\u0219uroaie pe buna \u0219i lini\u0219tita noastr\u0103 proprietate, pe acolo pe unde posedam de secole, \u00eentinz\u00e2nd aceste mu\u0219uroaie pe lungime de peste 10 kilometri, \u00eenchiz\u00e2ndu-ne \u0219i drumurile ce aveam, pentru trecerea oilor la muntele Brez\u0103u\u201d. Mu\u0219uroaiele au fost stricate de mo\u0219neni, \u00eens\u0103 domnul \u0218tef\u0103nescu \u00eei d\u0103 \u00een judecat\u0103, iar Tribunalul Buz\u0103u, din lips\u0103 de probe din partea acestuia achit\u0103 mo\u0219nenii.
\n\"\"


\n Viorel DODAN<\/strong>
\n\"\"

Deziluzie<\/strong><\/p>\n

Am f\u0103cut cur\u0103\u021benia de Pa\u0219te
\n\u0219i mi-am g\u0103sit aripile din tinere\u021be, uitate
\n\u00eentr-un ungher, printre alte lucruri
\nde nepurtat…
\nMi-au r\u0103mas mici…
\n\u0218i ce mari mi se p\u0103reau!
\nNu \u0219tiu de ce nu mi-au mai crescut altele,
\nc\u0103 doar am tot vrut s\u0103 m\u0103 mai \u00eenal\u021b!
\nMi-am f\u0103cut radiografie
\ns\u0103 v\u0103d dac\u0103 mai am m\u0103car r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele lor,
\ncioturile, care s\u0103-mi aminteasc\u0103 de ele.
\nN-am v\u0103zut nimic, doar osul coccisului!
\nEra tot acolo, reamintindu-mi c\u0103 sunt un animal
\ncu preten\u021bii evolutive, captiv
\n\u00eentre darwinism \u0219i crea\u021bionism,
\nferoce, precoce, vorace, rapace…
\n\u0218i chiar dac\u0103 le-a\u0219 mai avea,
\nla ce mi-ar mai trebui?
\nProbabil c\u0103 mi-au c\u0103zut la timp…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Camelia Manuela SAVA Al doilea v\u0103l Capitolul 3 \u2013 Ali C\u00e2nd a intrat \u00een sala de opera\u021bie \u0219tia din anamnez\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18860"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18860"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18860\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18880,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18860\/revisions\/18880"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18860"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18860"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18860"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}