{"id":18786,"date":"2022-08-04T22:54:01","date_gmt":"2022-08-04T19:54:01","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18786"},"modified":"2022-08-04T23:08:51","modified_gmt":"2022-08-04T20:08:51","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-30-iulie-2022","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18786","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 30 Iulie 2022"},"content":{"rendered":"

ARTA CERE SACRIFICII<\/strong><\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 30 iulie, ziua Sf. Ap. Sila, Crescent, Epenet \u0219i Andronic; Sf. Mc. Valentin, ep. Umbriei, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam Matinc\u0103 Costea.
\nVasile Ghinea a lecturat dou\u0103 epigrame, autor Nicu Alecu, Murge\u0219ti: (Unui judec\u0103tor) E tare judele Andrei\/ C\u00e2nd d\u0103 verdicte \u00een instan\u021b\u0103,\/ Dar are prostul obicei\/ C\u0103 te cam fur\u0103 la\u2026 balan\u021b\u0103! (Unui contabil) La buget d\u00e2nsul transpir\u0103\/ D\u00e2ndu-\u0219i toat\u0103 osteneala,\/ Subalternele-l admir\u0103\/ C\u00e2nd \u00eei iese\u2026 socoteala! \u0219i dou\u0103 epigrame, autor Dumitru Hangu: (G\u0103ina fudul\u0103) C\u00e2nd g\u0103ina-i ou\u0103toare\/ \u0218i-i solid\u0103 pe picioare,\/ C-un coco\u0219 nu st\u0103 de vorb\u0103, \/ Una, dou\u0103-l face….ciorb\u0103! (Oi\u021ba b\u00e2rsan\u0103) Bine spune domnul Daia:\/ Cea mai sf\u00e2nt\u0103 este oaia!\/ Ea s\u0103raca \u00eemi zicea:\/ Bea st\u0103p\u00e2ne, bee… \u0219i bea! (Dumitru Hangu, din motive de s\u0103n\u0103tate, prin internet)
\n\u201e(C\u0103ldur\u0103 mare) Pl\u00e2nge iarba dup\u0103 ploaie\/ Ca mielu\u021bul dup\u0103 oaie.\/ \u0218i amicul meu t\u00e2nje\u0219te\/ C\u0103 berea nu-l r\u0103core\u0219te. (Sete, nu glum\u0103) Bea ca s\u0103 se r\u0103coreasc\u0103,\/ Dar nu ap\u0103, ci Feteasc\u0103,\/ Bere s\u0103-nece amarul\/ \u0218i-l salveaz\u0103 salvamarul.\u201d (Safta Leaut\u0103, prin telefon, de la N\u0103vodari, cu dor)
\nA urmat lectorul de serviciu, dl Costic\u0103 Dr\u00eestaru, cu un eseu intitulat IMNUL. V\u0103 ofer lectura: \u201eA\u0219 dori, de la \u00eenceput, s\u0103 precizez c\u0103 Rom\u00e2nia are c\u00e2teva repere sacre ca s\u0103rb\u0103tori na\u021bionale.
\n1.DRAPELUL (Steagul), ce se s\u0103rb\u0103tore\u0219te pe data de 26 iunie, simbol Na\u021bional al Rom\u00e2niei, simbol de libertate de la 1848, de unitate de la anul 1859 \u0219i de unire de la 1918. El are \u0219i un imn. Trei culori cunosc pe lume.
\n2.STEMA ROM\u00c2NIEI, care reprezint\u0103 Rom\u00e2nia ca stat independent \u0219i suveran, \u0219i reliefeaz\u0103 regimurile istorice prin care a trecut.
\nPentru Moldova, prima stem\u0103 dateaz\u0103 din 1392, reprezentat\u0103 printr-un cap de bour, un Crai Nou \u0219i o raz\u0103 ca simbol domnesc.
\nPentru \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, prima stem\u0103 este din 1368, reprezentat\u0103 printr-o acvil\u0103, av\u00e2nd \u00een cioc o cruce, soarele \u0219i Craiul Nou de o parte \u0219i de alta.
\nPentru Transilvania, din 1296, simboliz\u00e2nd 7 (turnuri) cet\u0103\u021bi. Mai sunt \u0219i altele ca: Dobrogea, Oltenia. Toate acestea sunt reprezentate prin noua stem\u0103.
\n3.ZIUA NA\u021aIONAL\u0102, care dup\u0103 Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, a fost 1 Decembrie, apoi dup\u0103 al II-lea r\u0103zboi, a fost 23 August, iar dup\u0103 1990 s-a revenit la 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri a Rom\u00e2niei. Sigiliul \u021b\u0103rii este al \u0219aselea simbol.
\n4.IMNUL ROM\u00c2NIEI
\nIeri, 29 iulie s-a s\u0103rb\u0103torit ziua Imnului Na\u021bional al Rom\u00e2niei. Au trecut 174 de ani de la intonarea actualului Imn Na\u021bional al Rom\u00e2niei.
\nImnul de stat este un c\u00e2ntec solemn, ap\u0103rut odat\u0103 cu formarea statelor na\u021bionale \u0219i adoptat ca simbol al unit\u0103\u021bii.
\nImnul este proclamat prin lege \u0219i se s\u0103rb\u0103tore\u0219te pe 29 iulie. Imnul este un element definitoriu al statului rom\u00e2n, al\u0103turi de drapel, stem\u0103, sigiliu.
\nEste unul din simbolurile na\u021bionale, men\u021bionate \u00een Constitu\u021bie. Are o istorie de peste 160 de ani. De-a lungul timpului, mai precis din anul 1862, dup\u0103 urcarea pe tronul Principatelor Unite, a lui Alexandru Ioan Cuza, Rom\u00e2nia a avut 6 imnuri.
\nPrimul s-a numit MAR\u0218 TRIUMFAL care a ap\u0103rut \u00een anul 1862, \u00een timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Era un c\u00e2ntec b\u0103rb\u0103tesc, solemn, ap\u0103rut ca simbol al unit\u0103\u021bii. Nu a avut versuri p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1881, c\u00e2nd Vasile Alecsandri a compus textul pe viitorul imn regal rom\u00e2n, intonat la \u00eencoronarea Regelui Carol I (1881) \u0219i s-a c\u00e2ntat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1947, (66 ani) c\u00e2nd s-a proclamat Republica Popular\u0103 Rom\u00e2n\u0103.
\nAl doilea imn al Rom\u00e2niei s-a numit ZDROBITE C\u0102TU\u0218E. Acesta s-a c\u00e2ntat dup\u0103 instalarea comunismului \u00een Republica Popular\u0103 Rom\u00e2n\u0103 (1948-1953), (5 ani) pe muzic\u0103 de Matei Socor \u0219i Aurel Baranga, subliniind prietenia dintre Rom\u00e2nia \u0219i URSS.
\nCel de al treilea imn al Rom\u00e2niei s-a numit TE SL\u0102VIM, ROM\u00c2NIE P\u0102M\u00c2NT ROM\u00c2NESC, imn pe care noi cei de v\u00e2rsta a III-a, \u00eel c\u00e2ntam la \u0219coal\u0103, la \u00eenceputul orelor, (1954-1975), pe versuri de Eugen Frunz\u0103 \u0219i Dan De\u0219liu, din c\u00e2te cunosc, ambii din jude\u021bul Buz\u0103u, muzica Matei Socor.
\nAl patrulea imn PE AL NOSTRU STEAG E SCRIS UNIRE pe muzica lui Ciprian Porumbescu. S-a c\u00e2ntat \u00eentre anii 1975-1977 (2 ani).
\nCel de-al cincilea imn s-a numit TREI CULORI CUNOSC PE LUME inspirat de un c\u00e2ntec patriotic scris de Ciprian Porumbescu, ale c\u0103rui versuri originale se refereau la culorile tricolorului. \u0218i acesta s-a c\u00e2ntat \u00eentre anii 1977-1080, (12 ani).
\nAl \u0219aselea imn se nume\u0219te DE\u0218TEPT\u0102-TE ROM\u0102NE ap\u0103rut odat\u0103 cu schimbarea regimului politic din 1989, versuri Andrei Mure\u0219anu, muzica Anton Pann. Este imnul care se interpreteaz\u0103 de peste 30 de ani.
\nZiua imnului este o s\u0103rb\u0103toare de tradi\u021bie pentru rom\u00e2ni, c\u00e2ntat pentru prima dat\u0103 pe 29 iulie 1848 \u00een cadrul unei manifest\u0103ri ce a avut loc \u00een Gr\u0103dina Public\u0103 (Dumbrava) din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, realizat din ini\u021biativa domnitorului \u0218tirbei Vod\u0103, de c\u0103tre un grup de tineri revolu\u021bionari pa\u0219opti\u0219ti, condu\u0219i de Anton Pann, cu ocazia depunerii steagului tricolor primit de c\u0103pitanul Pavel Z\u0103g\u0103nescu, \u00een semn de recuno\u0219tin\u021b\u0103 pentru participarea la revolu\u021bia pa\u0219optist\u0103 din 24 iulie 1848.
\nDin 18 mai 1990, imnul este s\u0103rb\u0103torit prin hot\u0103r\u00e2rea Senatului Rom\u00e2niei. Din cele 11 strofe, se c\u00e2nt\u0103 strofele 1,2,4,\u0219i 11.Semnifica\u021bia lui este social\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103: social\u0103, deoarece impune o permanent\u0103 stare de a asigura tranzi\u021bia c\u0103tre o lume nou\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103, deoarece al\u0103tur\u0103 aceast\u0103 de\u0219teptare tradi\u021biei istorice, ata\u0219amentul fa\u021b\u0103 de \u021bar\u0103, patrie. Se intoneaz\u0103 cu diferite ocazii precum: la \u00eent\u00e2lnirea marilor oficialit\u0103\u021bi, activit\u0103\u021bi sportive, etc. Prima \u00eenregistrare a acestui imn s-a f\u0103cut \u00een anul 1900 \u00een America.\u201d
\nPrin eseul prezentat ast\u0103zi, dl Costic\u0103 D\u00eerstaru se define\u0219te o persoan\u0103 minu\u021bioas\u0103, cu un dezvoltat sim\u021b patriotic, iar prin m\u0103rturia d-lui c\u0103 prin ceea ce realizeaz\u0103 (scrie monografii, a construit troi\u021be, a f\u0103cut posibil ca municipiul R\u00e2mnicu S\u0103rat s\u0103 aib\u0103 bustul c\u0103pitanului Pavel Z\u0103g\u0103nescu, eroul de la 1848, din Dealul Spirii, este autorul sec\u021biei de la Muzeul Octavian Mo\u0219escu din R\u00e2mnicu S\u0103rat, dedicat\u0103 istoriei pompierilor) mul\u021bume\u0219te lui Dumnezeu c\u0103 a ajuns la pensie de la serviciul de pompieri, se dovede\u0219te educa\u021bia \u0219i respectul pentru fenomenul religios. Mult\u0103 s\u0103n\u0103tate \u0219i s\u0103-l vedem mai des la \u0219edin\u021bele Cenaclului Alexandru Sihleanu.
\n\u201eTema expunerii de ast\u0103zi \u0219i lectorul ei m-au determinat s\u0103 fiu prezent la \u0219edin\u021ba cenaclului. Dle Dr\u00eestaru, felicit\u0103ri! Complet\u0103ri la expunerea de ast\u0103zi nu cred c\u0103 ar avea cineva de f\u0103cut\u2026 eu v\u0103 prezint c\u00e2teva g\u00e2nduri proprii: Imnul Na\u021bional are 11 strofe. Intonarea lor \u00een forma prescurtat\u0103 se rezum\u0103 la strofele 1,2,4 \u0219i 11, dar nici acestea nu le c\u00e2nt\u0103m pentru c\u0103 nu le \u0219tim. Nici eu nu le st\u0103p\u00e2nesc! Toate popoarele planetei respect\u0103 imnurile fiec\u0103rui stat. Aminti\u021bi-v\u0103 festivit\u0103\u021bile de premiere la olimpiade \u0219i la toate concursurile sportive cu participare interna\u021bional\u0103. Un stadion plin \u0219i g\u0103l\u0103gios, devine prompt t\u0103cut: spectatorii din tribune se ridic\u0103 \u00een picioare la \u00eenceperea inton\u0103rii imnului \u021b\u0103rii c\u00e2\u0219tig\u0103torului concursului. La premierea concursurilor hipice, acela\u0219i fenomen, prompt, iar premian\u021bii \u00ee\u0219i scot de pe cap casca de protec\u021bie. \u0218i exemplele pot continua.\u201d (Mihai Doina)
\n\u201eEste l\u0103udabil faptul c\u0103 un membru al cenaclului Alexandru Sihleanu, d-l Costic\u0103 Dr\u00eestaru, ne-a prezentat un material a\u0219a de interesant despre IMNUL DE STAT la \u0219edin\u021ba Cenaclului Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu.
\nPerseverent \u0219i bine documentat, a f\u0103cut o list\u0103 cu imnurile admise \u00een \u021bara noastr\u0103 de-a lungul istoriei. De ziua Imnului Na\u021bional, \u00een ora\u0219 a r\u0103sunat la anumite intervale de timp \u201eImnul Rom\u00e2niei\u201d care a f\u0103cut s\u0103 tresalte inima multor r\u00e2mniceni. Este cutremur\u0103tor de frumos acest imn, prin mesajul s\u0103u, prin melodicitate \u0219i ritm, prin sentimentul patriotic \u00een\u0103l\u021b\u0103tor.
\nMelodia este opera lui Anton Pann, conform scrierii d-nei profesoare universitare Raisa Radu (Vezi Wikipedia.) pe versurile lui Andrei Mure\u0219anu (1816- 1863), poet romantic, ziarist, traduc\u0103tor, un adev\u0103rat tribun al epocii marcate de Revolu\u0163ia de la 1848, poet despre care Eminescu a scris:
\n\u201eMure\u015fan scutur\u0103 lan\u0163ul cu-a lui voce ruginit\u0103,\/ Rumpe coarde de aram\u0103 cu o m\u00e2n\u0103 amor\u0163it\u0103,\/ Cheam\u0103 piatra s\u0103 \u00eenvie ca \u015fi miticul poet,\/ Smulge mun\u0163ilor durerea, brazilor destinul spune,\/ \u015ei bogat \u00een s\u0103r\u0103cia-i, ca un astru el apune,\/
\nPreot de\u015ftept\u0103rii noastre, semnelor vremii profet.\u201d (Epigonii de Mihai Eminescu)
\nEminescu a fost fascinat de personalitatea lui Andrei Mure\u0219anu \u0219i i-a \u00eenchinat un poem dramatic de un patriotism ardent cu accente socio-filosofice. Andrei Mure\u0219anu este poetul care a cunoscut vicisitudinile istoriei tr\u0103it\u0103 pe viu \u00een Ardeal \u0219i a putut scrie versuri a\u0219a de mobilizatoare:
\n\u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne, din somnul cel de moarte,\/ \u00cen care te-ad\u00e2ncir\u0103 barbarii de tirani!\/ Acum ori niciodat\u0103, croie\u015fte-\u0163i alt\u0103 soarte,\/ La care s\u0103 se-nchine \u015fi cruzii t\u0103i du\u015fmani!\u201d
\nAcest \u201ePreot de\u015ftept\u0103rii noastre, semnelor vremii profet\u201d (Ce uimitoare intui\u021bie a avut Eminescu!) a adunat \u00een poezia sa \u201eUn r\u0103sunet\u201d devenit imnul \u201eDe\u0219teapt\u0103-te Rom\u00e2ne!\u201d toat\u0103 frumuse\u021bea Rom\u00e2niei \u0219i a evocat istoria ei zbuciumat\u0103: \u201ePrivi\u0163i, m\u0103re\u0163e umbre, Mihai, \u015etefan, Corvine,\/ Rom\u00e2na na\u0163iune, ai vo\u015ftri str\u0103nepo\u0163i,\/ Cu bra\u0163ele armate, cu focul vostru-n vine,\/ \u201eVia\u0163a-n libertate ori moarte!” strig\u0103 to\u0163i.
\nAutorul eseului, d-l Costic\u0103 Dr\u00eestaru, a subliniat faptul c\u0103 poetul a pus libertatea mai presus de via\u021b\u0103 \u0219i a \u00eendemnat rom\u00e2nii la lupt\u0103 pentru ap\u0103rarea ei:
\n\u201ePreo\u0163i, cu crucea-n frunte c\u0103ci oastea e cre\u015ftin\u0103,\/ Deviza-i libertate \u015fi scopul ei preasf\u00e2nt.\/ Murim mai bine-n lupt\u0103, cu glorie deplin\u0103,\/ Dec\u00e2t s\u0103 fim sclavi iar\u0103\u015fi \u00een vechiul nost\u2019 p\u0103m\u00e2nt.\u201d
\nEste bine s\u0103 se fac\u0103 mai bine cunoscut mesajul imnului na\u021bional \u0219i prin astfel de fapte culturale, pentru a educa mai bine t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie.\u201d (Ecaterina Chifu)
\n\u201eCeea ce ne-a prezentat dl Dr\u00eestaru con\u021bine elemente demne de luat \u00een seam\u0103, c\u00e2nd vorbim despre Imnul Na\u021bional al Rom\u00e2niei. Astfel de scrieri sunt mai pu\u021bin cunoscute \u0219i vor r\u0103m\u00e2ne posterit\u0103\u021bii care \u00ee\u0219i va aminti de na\u0219terea acestui imn. Dup\u0103 cum a fost prezentat \u00een acest material, fiecare epoc\u0103 istoric\u0103 a \u021b\u0103rii a avut imnul care a reprezentat-o. Apreciez munca dlui Dr\u00eestaru \u0219i \u00eel felicit pentru toat\u0103 activitatea d\u00e2nsului de p\u00e2n\u0103 acum \u0219i \u00eei doresc succes, \u00een continuare, \u00een tot ce \u0219i-a propus, cu s\u0103n\u0103tate.\u201d (Viorel Dodan)
\n\u201eSunt impresionat de lucrarea prezentat\u0103 de lectorul de serviciu dl Costic\u0103 Dr\u00eestaru, care are un volum de informa\u021bii foarte mare, at\u00e2t na\u021bional c\u00e2t \u0219i regional. \u00cel felicit pentru activitatea depus\u0103 \u00een materialele pe care ni le-a prezentat nou\u0103, cu multe dificult\u0103\u021bi pe care le-a \u00eent\u00e2mpinat. \u00cel felicit \u0219i \u00eei doresc mult\u0103 s\u0103n\u0103tate, s\u0103 mai vin\u0103 cu astfel de lucr\u0103ri.\u201d (Dumitru Barda\u0219)
\n\u201eAst\u0103zi, lectorul de serviciu este dl Costic\u0103 Dr\u00eestaru, o persoan\u0103 public\u0103 tenace \u0219i perseverent\u0103, fiind creatorul a numeroase c\u0103r\u021bi importante, printre care: Cartea de Aur a comunei Andreia\u0219u \u0219i Monografia comunei Andreia\u0219u. Este ini\u021biatorul \u0219i realizatorul bustului lui Pavel Z\u0103g\u0103nescu din R\u00e2mnicu S\u0103rat. Ast\u0103zi ne-a prezentat informa\u021bii importante despre: drapel, imn, stem\u0103 \u0219i sigiliul \u021b\u0103rii. Consider c\u0103 dl lector de serviciu este o persoan\u0103 foarte bine informat\u0103 \u0219i documentat\u0103. Apreciez minu\u021biozitatea \u0219i r\u0103bdarea cu care caut\u0103 aceste pre\u021bioase informa\u021bii. \u00cei doresc mult\u0103 s\u0103n\u0103tate \u0219i succese la viitoarele c\u0103r\u021bi. Sunt m\u00e2ndr\u0103 c\u0103 suntem colegi la acest cenaclu. Mult\u0103 stim\u0103 \u0219i considera\u021bie!\u201d (Mioara Zaharia)
\n\u201eDl Costic\u0103 Dr\u00eestaru este nici mai mult, nici mai pu\u021bin, focul viu al crea\u021biei privind istoria \u0219i prezentarea a\u0219ez\u0103rilor care i-au marcat via\u021ba. Este precum un vulcan de unde \u021b\u00e2\u0219ne\u0219te focul viu, deoarece evoc\u0103 cu mult\u0103 c\u0103ldur\u0103 via\u021ba satului vr\u00e2ncean. \u00cen cadrul Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu dl Costic\u0103 Dr\u00eestaru ne-a vorbit cu deosebit\u0103 emo\u021bie despre imnul patriei, De\u0219teapt\u0103-te rom\u00e2ne! Este un \u00eenceput pe acest drum al de\u0219tept\u0103rii pe care dl Dr\u00eestaru ne recomand\u0103 s\u0103-l parcurgem. Este o persoan\u0103 care tr\u0103ie\u0219te pentru a oferi celor interesa\u021bi lec\u021bii de istorie din care trebuie s\u0103 ne hr\u0103nim \u00een fiecare zi. Aceast\u0103 zi a fost deosebit de interesant\u0103 pentru mine \u0219i a\u0219 dori ca dl Dr\u00eestaru s\u0103 \u021bin\u0103 flac\u0103ra vie a cenaclului.\u201d (Adrian C\u00e2mpeanu)
\n\u201ePrin eseul prezentat de dl Costic\u0103 Dr\u00eestaru, lectorul de azi al Cenaclului Alexandru Sihleanu, facem cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu educa\u021bia patriotic\u0103, militar\u0103 \u0219i cre\u0219tin-ortodox\u0103 a lectorului. Evocarea imnurilor ap\u0103rute \u00een \u021bara noastr\u0103 de-a lungul istoriei este o cinstire a \u00eenainta\u0219ilor \u0219i totodat\u0103 o prezentare a spiritului patriotic al \u00eenainta\u0219ilor. Deosebit\u0103 cinste o constituie faptele dlui Dr\u00eestaru de a realiza bustul eroului de la 1848, c\u0103pitanul Pavel Z\u0103g\u0103nescu, precum \u0219i realizarea de troi\u021be \u00een comuna natal\u0103 \u00een memoria \u00eenainta\u0219ilor locali. \u00cei dorim succes \u00een documentarea \u0219i scoaterea la lumin\u0103 \u0219i a altor fapte demne de \u00eenainta\u0219i. Mult\u0103 s\u0103n\u0103tate \u0219i \u00eel a\u0219tept\u0103m mai des la cenaclu.\u201d (Georgeta Iuga)
\n\u201ePentru prima dat\u0103 c\u00e2nd am participat la Cenaclul literar-artistic Alexandru Sihleanu am r\u0103mas profund surprins de patriotismul de care a dat dovad\u0103 dl Costic\u0103 Dr\u00eestaru, lectorul de serviciu. M\u0103 bucur nespus c\u0103 am avut onoarea de a-i asculta scrierile cu privire la istoria Imnului Na\u021bional al Rom\u00e2niei. Pe viitor doresc s\u0103 iau parte la c\u00e2t mai multe adun\u0103ri de acest fel \u0219i s\u0103 fac cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu personalit\u0103\u021bi distinse ca dl Dr\u00eestaru.\u201d (Ionu\u021b B\u0103lan)
\nS\u00e2mb\u0103t\u0103 06 august, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului Alexandru Sihleanu va fi dl Ionu\u021b B\u0103lan. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ARTA CERE SACRIFICII S\u00e2mb\u0103t\u0103, 30 iulie, ziua Sf. Ap. Sila, Crescent, Epenet \u0219i Andronic; Sf. Mc. Valentin, ep. Umbriei, \u0219edin\u021ba<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18786"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18786"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18786\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18792,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18786\/revisions\/18792"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18786"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18786"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18786"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}