{"id":18750,"date":"2022-07-30T14:05:59","date_gmt":"2022-07-30T11:05:59","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18750"},"modified":"2022-07-30T14:05:59","modified_gmt":"2022-07-30T11:05:59","slug":"spatii-culturale-nr-33-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18750","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 33 (5)"},"content":{"rendered":"

Nicolae Grigore M\u0102R\u0102\u015eANU<\/strong><\/p>\n

Fachirul<\/strong><\/p>\n

A venit fachirul la mine,
\nm-a a\u015fezat cu spatele la zid
\n\u015fi conspirativ mi-a \u015foptit \u00een ureche: <\/p>\n

arunca-voi \u00een tine \u015fapte cu\u0163ite de-argint
\n\u015fi nu te voi str\u0103punge!<\/p>\n

Dar dac\u0103 \u00ee\u0163i tremur\u0103 bra\u0163ul,
\ndac\u0103 vei gre\u015fi?, \u00eentrebat-am.<\/p>\n

Totul e s\u0103 \u00een\u0163elegi t\u00e2lcul jocului,
\na zis; s\u0103 deschizi larg pieptul,
\ns\u0103 inspiri,
\ns\u0103 la\u015fi cu\u0163itele s\u0103 treac\u0103 prin tine.<\/p>\n

\u015ei am deschis!…<\/p>\n


\nCopaia <\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd apele ajung la stre\u015fini
\nm\u0103 sui \u00een copaie
\n\u015fi cu bra\u0163ele pref\u0103cute \u00een v\u00e2sle
\nm\u0103 las dus de curent.<\/p>\n

Fug\u0103rit\u0103 de viitur\u0103
\n\u015ferp\u0103raia toat\u0103 suie \u00een salcia b\u0103tr\u00e2n\u0103
\n\u015fi la nuntire
\nghem de ma\u0163e \u015fi s\u0103m\u00e2n\u0163uri \u00een fecundare
\ns\u00e2s\u00e2ia \u00een spume la mine
\nde m\u0103 hipnotizeaz\u0103.<\/p>\n

\u015ei cum \u015ftiind de la Dulcea c\u0103 \u015farpele
\ne Ucig\u0103-l toaca,
\nprind topori\u015fca de coad\u0103
\n\u015fi-ncep s\u0103 scurtez diavolii de cap.<\/p>\n

T\u0103i cu furie p\u00e2n la amiaz\u0103,
\n s\u00e2ngele de diavol mi-a ajuns p\u00e2n la umeri,
\nc\u00e2nd aud strig\u00e2nd:<\/p>\n

,,Opre\u015fte, f\u00e2rtate,
\nc\u0103 te \u00eeneci \u00een ispit\u0103!\u201d<\/p>\n

Desbuim\u0103cit,
\nv\u0103z copaia plutind \u00eentr-o ap\u0103 de s\u00e2nge
\niar eu gata-gata s\u0103 m\u0103 \u00eenec \u00een s\u00e2nge de \u015farpe
\ndespre care \u015ftiam de la Dulcea c\u0103 \u015farpele-i diavol.<\/p>\n

L-am str\u00e2ns pe cel ce-mi revelase ispita la piept
\n\u015fi biruind r\u0103zboiul
\ncur\u00e2nd-cur\u00e2nd \u00een m\u00e2hnire m-am adormit. <\/p>\n


\nDiana VRABIE<\/strong>
\n\"\"

RADMILA POPOVICI \u2013 PARASCHIV: VOI FI ANOTIMP PENTRU TINE<\/strong><\/p>\n

Fredon\u0103m contaminant unele melodii, cu care reverber\u0103m \u00eendeaproape, dar prea rar \u00eencerc\u0103m s\u0103 intuim textierul din spatele lor, pe care \u00eel prefer\u0103m plecat la v\u00een\u0103toare de rime \u015fi ritmuri sprin\u0163are. Prejudec\u0103\u0163ile cum c\u0103 textierii scriu prea pu\u0163in din inspira\u0163ie \u015fi prea adesea cantona\u0163i pe re\u0163eta succesului imediat mai continu\u0103 s\u0103 b\u00eentuie holurile literare de la noi, chiar dac\u0103 textele lor poetice trec cu succes proba valoriz\u0103rii.
\nEste \u015fi cazul Radmilei Popovici-Paraschiv, poet\u0103, textier\u0103, traduc\u0103toare din rus\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103 a unor texte pentru musical-uri \u015fi operete, autoarea ciclurilor de poezie Mi-s (2008), 101 poeme (2011), EvAdam (2012), a(l)ta (2013), Portativul cu pistrui (2013), dar \u015fi autoarea textelor c\u00eentate pentru musical-ul Por\u0163ile (The Gates) – 2010 \u015fi spectacolul Dou\u0103sprezece scaune (muzica de Valy Boghean, regizor \u2013 Petru Had\u00e2rc\u0103) \u2013 2012, traduc\u0103toarea textelor Operetei Liliacul de Johann Strauss (regizor \u2013 Mihai Timofti) \u2013 2013 etc.
\nDebuteaz\u0103 editorial \u00een 2008 cu volumul de poezii Mi-s, ap\u0103rut dup\u0103 mai mul\u0163i ani de experien\u0163\u0103 \u00een calitate de textier cu prestan\u0163\u0103 considerabil\u0103 \u00een industria muzicii u\u015foare autohtone. Volumul denot\u0103 o alt\u0103 fa\u0163et\u0103 a voca\u0163iei sale poetice \u015fi muzicale, \u00eenregistr\u00eend un succes apreciabil la data apari\u0163iei \u015fi \u00eenvrednicindu-se de Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru debut.
\nAt\u00eet volumul de debut Mi-s (2008), c\u00eet \u015fi ciclurile care i-au urmat vin s\u0103 certifice o voca\u0163ie poetic\u0103 \u015fi muzical\u0103 autentic\u0103. Autoarea se comunic\u0103 prin intermediul purit\u0103\u0163ii \u015fi a marilor gesturi, prin nostalgie \u015fi tensiune interioar\u0103, aliment\u00eendu-\u015fi stilul suav, r\u0103scolitor cu pl\u0103cerile senzoriale. Vocea liric\u0103 roste\u015fte incanta\u0163ii magice pentru a decripta misterele universului, men\u0163in\u00eendu-se \u00eentr-un registru de tran\u015fan\u0163\u0103 confesiv\u0103.
\nDe departe de muzicalitatea pe orizontal\u0103, impus\u0103 de necesitatea potrivirii la gustul celor receptivi la muzica de divertisment, volumele s\u00eent concepute mai degrab\u0103 pe o vertical\u0103 labirintic\u0103, care anun\u0163\u0103 o poezie a c\u0103ut\u0103rilor ritualice \u00een dedalurile fiin\u0163ei, consumate \u00eentr-o lupt\u0103 necru\u0163\u0103toare cu timpul: \u201eT\u0103lpile mele \u2013 c\u0103r\u0103ri neumblate\/ Zilele mele \u2013 numerotate\u201d (Autobiografie) sau \u201e\u00cemi trec anii, dar vreau cochilia\/ S\u0103-mi p\u0103zeasc\u0103 \u015f\u0103galnicul \u201esunt\u201d (Ca un melc), ca s\u0103 desprind practic la r\u00eend c\u00eeteva poeme din volumul de debut, angajate \u00een acest joc al devenirii, al na\u015fterii \u015fi al mor\u0163ii continue, dincolo de care se \u00eentinde eternitatea: \u201eDoar eu, ameb\u0103, mai visez conturul \/ \u00een care s\u0103-mi ascund nimicnicia\/ tot r\u0103sucindu-mi transparen\u0163a-n jurul\/ aceluia\u015fi punct negru \u2013 ve\u015fnicia\u201d (Punct negru).
\nMai aproape structural de poezia sond\u0103rilor \u00een profunzime, capt\u00eend inefabilul, registrul poetic tulbur\u0103tor al Radmilei se datoreaz\u0103 unei acute sensibilit\u0103\u0163i \u015fi unei inteligen\u0163e introspective, care converg spre un edificiu al sim\u0163urilor inteligente: \u201eVoi fi\/ anotimp pentru tine\/ r\u0103m\u00eene s-adun \u00eentr-o zi\/ elemente componente\u201d (Anotimp).
\n\u00cen Ev-Adam, volum evoluat din perspectiva denot\u0103rii imaginarului, \u201eochiul\u201d \u015fi \u201eurechea\u201d declan\u015feaz\u0103 un sistem \u00eentreg de coresponden\u0163e prin diferite asocia\u0163ii: \u201eDe-ai putea\/ s\u0103-\u0163i arunci un ochi\/ dup\u0103 col\u0163 \u2013 altul spre orizont\/ dac\u0103 celularul \u0163i-ar deschide\/ un mesaj cu: \u201eIa-o la dreapta!\u201d dar\/ ca de obicei regre\u0163i c\u0103\/ n-ai putut s\u0103 alegi\/ trei c\u0103i odat\u0103\/ s-a \u00eent\u00eemplat s\u0103-mi spun\u0103\/ de sub p\u0103l\u0103ria de paie\/ o doamn\u0103 despre urechea\/ din talp\u0103 care aude drumul\u201d (Urechea).
\nFunc\u0163ia \u201eurechii din talp\u0103\u201d \u015fi a \u201esupraochiului\u201d este profilat\u0103 \u00een jocul de nuan\u0163e care relev\u0103 traseul de la senza\u0163ie la sentiment. \u00cen acest punct, poezia Radmilei se racordeaz\u0103 la noua sensibilitate \u00een registrul poetiz\u0103rii corporalului, poezia ajung\u00eend s\u0103 fie v\u0103zut\u0103, cum sugestiv observa Aliona Grati \u00een postfa\u0163a volumului de debut, \u201eca o scriere cu sine, ca o extensie a senzorial-corporalului \u00een pagin\u0103\u201d. R\u0103sfr\u00eengerea aceasta spre \u00een\u0103untru este vegheat\u0103 de un supraochi care scotoce\u015fte prin pliurile unei fiin\u0163e scindate \u00eentre acest mi-s, egal cu mie \u00eemi sunt, \u015fi n\u2026uuss, care anuleaz\u0103 \u00eens\u0103\u015fi devenirea. \u015ei atunci intervine imperativ, dar \u015fi conciliant acest F\u0103-m\u0103: \u201e F\u0103-m\u0103 dintr-o dung\u0103\/ lung\u0103 de cerneal\u0103\/ pe o fil\u0103 goal\u0103\/ m\u00eena s\u0103 m-ajung\u0103!\/\/ F\u0103-m\u0103 poezie\/ despre lucruri simple \u2013 f\u0103, s\u0103 se \u00eent\u00eemple\/ prin cuv\u00eent s\u0103-nvie\u201d (F\u0103-m\u0103).
\n\tSupraochiul reprezint\u0103 intermediarul dintre sine \u015fi lume, f\u0103c\u00eend parte din ceea ce am numi corpul interior sau trupul sufletesc. Tot supraochiul asigur\u0103 comuniunea cu oniricul: \u201eM-a s\u0103rutat o nou\u0103 insomnie pe\/ geana cea alb\u0103 care-a nins\/ \u00een noaptea de cafea\u201d (Vis), constituind \u015fi proiec\u021bie-mesaj c\u0103tre Cel\u0103lalt, dar \u015fi obsesie narcisist\u0103 \u00een acela\u015fi timp. Semnificativ\u0103 \u00een acest sens este schi\u0163a din debutul volumului Mi-s, realizat\u0103 de graficianul Teodor Buzu.
\n\u00cen cazul poeziei Radmilei Popovici-Paraschiv, \u201ea privi\u201d nu mai este extaz contemplativ, ci mai degrab\u0103 o ac\u021biune analitic\u0103, decodificant\u0103, introspectiv\u0103 \u015fi, adesea, retrospectiv\u0103: \u201eOchii mei, puncte mici, a\u0163intite\/ \u00eenspre valea trecutului orb\u201d (Ca un melc).
\n \u00centreaga gam\u0103 a privirii este codat\u0103 \u00een ciclurile de poezie ale Radmilei: de la privirea iscoditoare \u00een c\u0103utare de r\u0103spunsuri fiin\u0163iale (\u201e\u00een t\u00eemple \u00eemi duc ochiul alb \u015fi orb de lumin\u0103 s\u0103 vad\u0103, s-aud\u0103, s\u0103-mi spun\u0103 ce vrea\u201d (Ochiul), trec\u00eend prin \u201dmuta\u021biile privirii\u201d (Alain Corbin) sau inflexiunile ochiului arhiplin (\u201eatunci c\u00eend vars\u0103 ochiul arhiplin\u201d (Demachiat\u0103)) \u0219i introspec\u021biile \u00een interiorul corpului cu ajutorul supraochiului: \u201cVreau un ochi s\u0103 g\u0103sesc\/ \u00eentre ai mei s\u0103-l a\u015fez, ca s\u0103 fiu\/ mostr\u0103 lucid\u0103 din neam nelumesc \u2026\u201d.
\n\u00cen concluzie, \u00een cazul poemelor Radmilei Popovici-Paraschiv, privirea confisc\u0103 atribu\u021biile corporalit\u0103\u021bii, prioritatea absolut\u0103 a ochiului \u00een fa\u021ba tuturor celorlalte sim\u021buri fiind de ordinul eviden\u0163ei.<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u0162U<\/strong>
\n\"\"

de la margine.<\/strong><\/p>\n

arbore cu cenu\u015f\u0103 \u00een scorburi,
\ntrupul meu nu mai cre\u015fte, nu se mai \u00eenal\u0163\u0103,
\nnu se mai r\u0103sfa\u0163\u0103,
\nst\u0103 coc\u00e2rjat peste cercul de aur, a\u015ftept\u00e2nd
\nintrarea \u00een lut, trecerea pas cu pas a v\u0103milor,
\naripa alb\u0103 s-a f\u0103cut ro\u015fie \u015fi-acum, neagr\u0103,
\nat\u00e2rn\u0103 cu boabe de plumb \u00een s\u0103cule\u0163ii de smirn\u0103
\nde la marginea genunei:
\nce ochi m\u0103 privesc din ad\u00e2nc,
\nce deget se-ntinde spre cercul de aur?
\nlogodn\u0103, \u00een fine, la cap\u0103t de drum,
\ncu umbra cea mare, din sete crescut\u0103,
\ndin foame \u015fi cuv\u00e2nt.<\/p>\n


\nmov \u015fi t\u0103m\u00e2ie<\/strong><\/p>\n

la magazinul de chilipiruri e \u00eembulzeal\u0103 mare,
\ns-au adus scaune electrice pentru copiii schilozi
\n\u015fi sticle mov cu agheasm\u0103
\nplasma TV din vitrin\u0103 \u00eei arat\u0103 pe to\u0163i preaferici\u0163ii
\nt\u0103m\u00e2ind s\u0103lile de biliard, p\u00e2rtiile de ski
\n\u015fi hotelurile de cinci stele,
\n\u201eam silicoane\u201d, se laud\u0103 o starlet\u0103, \u201esunt o
\nfemeie din silicon pre\u0163ioas\u0103\u201d, r\u00e2de, umpl\u00e2nd
\necranul cu sclipici \u015fi trup unsuros;
\nziua de azi miroase a fals, a artificiu, a
\nfemei-g\u00e2\u015fte \u015fi-a copii schilodi\u0163i,
\nbabele se \u00eenchin\u0103 \u015fi fur\u0103 cruciuli\u0163e din lemn de
\nla Sf\u00e2ntul morm\u00e2nt, \u00een timp ce dincolo,
\npe strad\u0103, sub cerul at\u00e2t de gol \u015fi at\u00e2t de albastru,
\nstatuile pleac\u0103 \u00eencet spre apus.<\/p>\n


\nnumai tu <\/strong><\/p>\n

numai tu cuno\u015fti
\nmomentul c\u00e2nd cea\u0163a devine ruin\u0103 alb\u0103,
\nruin\u0103 rece, \u00ee\u0163i \u00eenchide mersul \u00een ea,
\ncum r\u0103m\u00e2n uneori fluturii
\n\u00eenghe\u0163a\u0163i \u00een chihlimbar;
\nnumai tu cuno\u015fti
\nteroarea momentului c\u00e2nd respira\u0163ia
\ndevine \u015fuier, \u015fi zgomot, \u015fi noapte
\nf\u0103r\u0103 nimic dedesubt \u015fi deasupra,
\nnumai tu cuno\u015fti
\nmomentul c\u00e2nd to\u0163i te ur\u0103sc,
\nle joac\u0103 blestemul \u00een ochi ca lumina
\npe pielea de \u015farpe\/ \u015fi r\u00e2zi,
\nnumai tu cuno\u015fti cum ne cheam\u0103 pe fiecare,
\nnumai tu, numai tu, moarte.<\/p>\n


\nsemnal<\/strong><\/p>\n

scot moartea din mine scriind
\npoeme-rug\u0103ciuni pentru iertarea p\u0103catelor,
\ngenunchii sunt de cea\u0163\u0103, trec prin
\npiatra sp\u0103lat\u0103 din fa\u0163a at\u00e2tor altare \u2013
\nmartore ale peniten\u0163ei mele;
\nnic\u0103ieri nu g\u0103sesc acea lumin\u0103
\n\u00eentr-adev\u0103r curat\u0103, numai ipocrizie
\n\u015fi calcul, numai joac\u0103 de linii \u015fi butoane;
\nn-am cum g\u0103si drumul \u00eenapoi,
\nnici un semnal nu p\u0103trunde
\nprin cea\u0163a cu \u00eengeri ai mor\u0163ii<\/p>\n


\ninteroga\u0163ie retoric\u0103<\/strong><\/p>\n

noaptea se uit\u0103 ad\u00e2nc \u00een mine,
\nm\u0103 scormone\u015fte ca pe un mald\u0103r de frunze uscate
\npierdut e somnul, cernit\u0103 c\u0103derea
\n\u00een privirea cea neagr\u0103
\numplu un corp care nu-mi apar\u0163ine,
\no identitate de \u00eemprumut, ca a visului
\nprin cea\u0163a de toamn\u0103
\nce pre\u0163 are poemul cu noaptea \u00een el?<\/p>\n


\nC\u0102R\u0162I PREZENTATE DE:<\/strong><\/p>\n

Petre ISACHI<\/strong>
\n\"\"

Recitindu-l pe Nicolae Labi\u015f*<\/strong><\/p>\n

\tDe ziua Sf\u00e2ntului Andrei, 2013, am primit de la cercet\u0103torul \u015fi istoricul literar Nicolae C\u00e2rlan, o edi\u0163ie integral\u0103, \u201e\u00eentr-o formul\u0103 credibil\u0103\u201d a Operei labi\u015fiene, \u201ede-a dreptul fabuloas\u0103 ca \u00eentindere, varietate \u015fi valoare\u201d, dac\u0103 nu uit\u0103m destinul (ne)fericit al excep\u0163ionalului poet n\u0103scut nu \u00eentr-o \u201ezodie bun\u0103\u201d, dimpotriv\u0103, dar menit s\u0103-nving\u0103 \u201eve\u015fnicii \u015fi genun\u0103\u201d. Demersul recuperator realizat \u201ecu toat\u0103 os\u00e2rdia \u015fi dragostea de care a fost capabil un muzeograf\u201d (ce bine ar fi dac\u0103 to\u0163i scriitorii no\u015ftri ar fi a\u015fa mode\u015fti!) este un \u201enoroc necesar\u201d pentru poetul cu voca\u0163ia \u015fi \u201epropensiunea integralit\u0103\u0163ii\u201d, declarat \u201eprin excep\u0163ie nestatutar\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi redactat vreo cerere specific\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 recomand\u0103ri scrise, membru al Uniunii Scriitorilor\u201d (Marian Popa), \u00eenaintea fatidicei nop\u0163i de 21 spre 22 XII 1956, c\u00e2nd a trecut, \u00een v\u00e2rst\u0103 de numai 21 de ani \u015fi 20 de zile, \u00een lumea celor drep\u0163i.
\n\tPersonal, Opera Magna mi se pare o \u201eedi\u0163ie sigur\u0103\u201d nu \u015ftiu dac\u0103, complet\u0103, de unde se poate \u00eencepe (re)lectura sistematic\u0103 a \u201eIntegralei Nicolae Labi\u015f\u201d la care visa Gheorghe Tomozei, de\u015fi \u201esingurul specialist autentic \u00een editologia labi\u015fian\u0103\u201d, Nicolae C\u00e2rlan continu\u0103 s\u0103 cread\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Mircea Colo\u015fenco, la finalizarea sub auspiciile Academiei, a unei edi\u0163ii critice Opera omnia, care s\u0103 confirme \u201eipostaza de scriitor total\u201d a autorului celebrelor poeme Moartea c\u0103prioarei \u015fi Albatrosul ucis \u015fi s\u0103 clarifice (dac\u0103 a\u015fa ceva este posibil?) locul \u201evisului \u00eentrerupt\u201d(Al. Piru) \u00een istoria poeziei rom\u00e2ne\/ europene.
\n\tCum l-am recitit pe Labi\u015f, azi? Plec\u00e2nd de la \u201eblestematele probleme insolubile\u201d( Marin Preda) sublimate \u00een Opera magna \u015fi \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u0163eleg dac\u0103 autorul Primilor iubiri configureaz\u0103 \u00een istorie, un caz tragic al literaturii rom\u00e2ne sau cazul unui impostor de excep\u0163ie? (\u015ei \u2026\u015fi \u2026 ar fi r\u0103spunsul meu \u2026). Urm\u00e2nd convingerea c\u0103 arti\u015ftii cu tenta\u0163ia absolutului de tipul celui \u201estrivit\u201d de \u201ePas\u0103rea cu clon\u0163 de rubin\u201d(decriptat de Doru Mare\u015f, cu \u00eensu\u015fi P(artidul) C(omunist) R(om\u00e2n)!?) tr\u0103iesc cu acuitate eminescian\u0103, \u00eendemnul lui Baudelaire: \u201eE ora be\u0163iei! Spre a nu fi robii martiriza\u0163i ai Timpului, \u00eemb\u0103ta\u0163i-v\u0103 necontenit! Cu vin, cu poezie ori cu virtute, dup\u0103 cum v\u0103 e felul\u201d. Pl\u0103cerea scrisului, \u00een cei c\u00e2\u0163iva ani dedica\u0163i efectiv crea\u0163iei, a fost pentru poetul de la M\u0103lini, cu adev\u0103rat, \u201eora be\u0163iei\u201d. El a fost \u201emereu beat\u201d de cerin\u0163a actualit\u0103\u0163ii, de angajarea benevol\u0103 la idealurile comuniste (\u201eo doctrin\u0103 comunist\u0103 fictiv\u0103, o stea polar\u0103 a idealit\u0103\u0163ii\u201d, cum a intuit cu inteligen\u0163\u0103 critic\u0103, Al. \u015etef\u0103nescu), de afirmarea ca personalitate independent\u0103, de sentimentul utopic c\u0103 s-ar putea adresa \u00eentregii umanit\u0103\u0163i, de ideea umanitarist\u0103, c\u0103 o \u201elume nou\u0103\u201d nu se construie\u015fte pe ur\u0103, dela\u0163iune, corup\u0163ie, fanatism, tr\u0103dare.
\n\tL-am recit, cum este firesc, cred eu, contaminat\/ \u00eenso\u0163it de o pluralitate de judec\u0103\u0163i critice (\u201ede\u015feul tuturor codurilor care intr\u0103 \u00een componen\u0163a Eului\u201d, ar fi spus Roland Barthes) care mi-au confirmat sau mi-au infirmat opiniile despre particularit\u0103\u0163ile lirismului labi\u015fian. Am (re)descoperit \u00eenso\u0163it de G. C\u0103linescu: candoarea autobiografic\u0103, vitalitatea poetic\u0103 juvenil\u0103, inefabilul premeditat, tipul dantesc al unor compozi\u0163ii etc.; de Tudor Vianu: procesele poetice desf\u0103\u015furate \u00eentr-un timp foarte scurt, patetismul extraordinar al scriiturii, de Vladimir Streinu: istoricitatea forma\u0163iunii de poet; de Nicolae Manolescu: tulbur\u0103toarele afinit\u0103\u0163i cu Rimbaud, Villon, Eminescu, Sadoveanu, Arghezi, Barbu, Esenin etc., etica ingeun\u0103, dar \u015fi impreca\u0163ia, satira, sarcasmul, ironia\/ autoironia; de Eugen Simion: procesul de intelectualizare a lirismului, \u201ealbele chem\u0103ri\u201d ale necunoscutului, prezen\u0163a unor sonuri din Verlaine \u015fi Bacovia, ambiguitatea imaginarului; de Lucian Raicu: acuitatea inteligen\u0163ei poetice, prozaismul premeditat al versurilor, firea ad\u00e2nc\u0103, nep\u0103sarea boemului fa\u0163\u0103 de voca\u0163ia poetic\u0103\/ de talentul atipic \u00een epoc\u0103, remu\u015fc\u0103rile specifice spiritelor active, experien\u0163a infernului proletcultist, senza\u0163ia golului l\u0103untric, nostalgia frumuse\u0163ii \u015fi imacul\u0103rii etc.; de Alex. \u015etef\u0103nescu: un (ne)a\u015fteptat sens polemic al operei, capacitate \u00eenn\u0103scut\u0103 de a-\u015fi asuma cauza comunismului, voin\u0163a de a ridica orice banalitate la \u00een\u0103l\u0163imea poeziei, arta de a-l umaniza pe Marx, absen\u0163a ludicului \u015fi a parodiei, sentimentul exacerbat al responsabilit\u0103\u0163ii etc.; de Marian Popa: retorica contaminat\u0103 de proletcultism, politizat\u0103 (\u201estereotipurile propagandistice curente sunt verosimilizate printr-un energetism nitzchean\u201d), deprimarea de sorginte bacovian\u0103 \u015fi, paradoxal, absen\u0163a luptei cu iner\u0163ia etc.; de Eugen Negrici: sorgintea agitatoric\u0103 a spovedaniei lirice \u015fi a poemului \u2013 reportaj, militantismul mistico-politic, homerismul construc\u0163iilor epico-lirico-dramatice (v. Omul comun); de R\u0103zvan Voncu: ipostazele poetului, de la condi\u0163ia de autor de manual\/ de vedet\u0103 a revistelor vremii etc., la cea de poet uitat\/ proscris\/ interzis, la modificarea grilei de receptare sub influen\u0163a ideologicului, la risipirea manuscriselor prin redac\u0163ii insignifiante, la \u201enevoia de Labi\u015f\u201d a autorit\u0103\u0163ilor (post)comuniste, la vidul literar al momentului istoric (fiind interzi\u015fi Arghezi, Eliade, Barbu, Cioran, Rebreanu, Blaga, Mateiu Caragiale, Anton Holban etc.), regimul de cazarm\u0103, tembelismul \u015fi incultura celor de la \u015ecoala de Literatur\u0103 \u201eMihail Eminescu\u201d, la realismul socialist ce asigura legitimarea dictaturii prin cultur\u0103, la poezia naturii de sorginte sadovenian\u0103 (tragic\u0103, ini\u0163iatic\u0103, misterioas\u0103), la poetica maiakovskian\u0103 etc. ; de Ion Pop: dictatura eului de determinare social\u0103, raporturile active cu valorile semnificative ale scrisului rom\u00e2nesc, contemplativitatea atitudinii poetice etc.; de D. Micu: lirismul confesiv, perceperea \u00eenfrico\u015fat\u0103 a mor\u0163ii pe un fond de puritate originar\u0103, revela\u0163ia fizic\u0103 a extinc\u0163iei neverosimil\u0103 \u015fi catastrofic\u0103 etc.; de Mircea Martin: aptitudinea de a pune \u00een mi\u015fcare ideile, un anumit sarcasm al retragerii \u00een sine, o d\u0103ruire contaminat\u0103 de contrariate etc.
\n\tLectura f\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u0163i critice\/ doctrinare a vol. Opera Magna, Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103, text stabilit, cuv\u00e2nt \u00eenainte, note, preciz\u0103ri \u015fi comentarii de Nicolae C\u00e2rlan, ce include simultan, legenda, axioma \u015fi dogma Labi\u015f, trebuie s\u0103 urmeaze Textul stabilit de editolog, pentru a \u00een\u0163elege ipostaza de Ianus bifrons a \u201epoetului utmist\u201d \u015fi a sesiza semnele tragicului deznod\u0103m\u00e2nt. Recitirea Poeziilor antume: Din publica\u0163ii, cotidiene \u015fi periodice, pp. 27-187; \u00een Edi\u0163ii, pp. 192-273; a Poeziilor postume \u00een Edi\u0163ii, Antologii, Culegeri, pp. 281- 544; Din Publica\u0163ii cotidiene \u015fi periodice, pp. 545- 624; Din Manuscrise, pp. 627-728 ; lectura altor genuri \u015fi specii literare: proz\u0103, publicistic\u0103, eseistic\u0103, pp. 735-827; Dramaturgie, pp. 829-854; Textele critice, pp. 855-915; Traduceri, pp. 930-983; Folcloristic\u0103, pp. 1021-1076; Coresponden\u0163\u0103, pp. 1102-1172; Adenda. Refenin\u0163e critice (selectiv), 1205-1247; Florentin Popescu, Interviu cu D-l Nicolae C\u00e2rlan, pp. 1265- 1277 mi-a permis s\u0103-mi explic \u015fi s\u0103 redescop\u0103r (am toate argumentele \u015fi \u00een Cronologie, pp. 12-24 ) de ce a pl\u0103tit poetul bucovinean de stirpe eminescian\u0103, cu asimil\u0103ri din \u015ftiin\u0163a poeziei unor Rimbaud, Esenin, Ion Pillat, Baudalaire, Verlaine, Ion Barbu etc., tribut unor norme epicizante sau sociologizante, poeticii realismului socialist de sorginte bol\u015fevic\u0103, dac\u0103 e \u00een mod real, \u201ebuzduganul unei genera\u0163ii\u201d, cum metaforic se exprima \u00een 1978, Eugen Simion, altfel spus, dac\u0103 e \u201eun deschiz\u0103tor de drum \u00een poezie\u201d\u2026, dac\u0103 estetica, poetica \u015fi poietica labi\u015fian\u0103 este unic\u0103 prin re\u00eentoarcerea la izvoarele tradi\u0163ionale ale poeziei sau prin talentul de excep\u0163ie.
\n\t(Re)descoperirea predecesorilor, re\u00eentoarcerea la tradi\u0163iile europene , autohtone \u015fi ale folclorului nu era singular\u0103 \u00een epoc\u0103 \u015fi nu poate fi atribuit\u0103 \u00een exclusivitate autorului poemului de sorginte blagian\u0103, Sunt spiritul ad\u00e2ncurilor. Aspect evident, dac\u0103-i raport\u0103m Opera la congenerii s\u0103i, Nichita St\u0103nescu, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Grigore Hagiu, Ioan Alexandru, Cezar Baltag, Adrian P\u0103unescu, Gheorghe Pitu\u0163, Mircea Iv\u0103nescu etc. Numai astfel raportul dintre \u201evisul \u00eentrerupt\u201d (Al.Piru) \u015fi genera\u0163ia\u201960, dar \u015fi cu scriitorii reveni\u0163i \u00een literatur\u0103 dup\u0103 lungi perioada de interdic\u0163ie (Arghezi, Blaga, Leonid Dimov, \u015etefan Augustin Doina\u015f, Geo Dumitrescu, Ion Caraion etc.) nu mai poate fi v\u0103zut\/ judecat\/ interpretat \u00een afara unor determinative valorice deduse din configura\u0163ia Operei labi\u015fiene \u00eentrerupte tragic \u015fi timpuriu din motive \u00eenc\u0103 neelucidate.
\n\tPersonal nu cred \u00een sintagma de \u201eoper\u0103 liric\u0103 neterminat\u0103\u201d. Este neterminat\u0103 Opera lui Rimbaud sau a lui Eminescu? Cine \u015ftie un singur scriitor cu opera terminat\u0103? Orice oper\u0103 \u00ee\u015fi termin\u0103 autorul \u00eenainte de a fi ea, opera, terminat\u0103. Lectura integral\u0103 a vol. Opera magna ne determin\u0103 s\u0103 sus\u0163inem c\u0103 Nicolae Labi\u015f \u015fi-a g\u0103sit necesara expresie pentru a transfigura problematica degrad\u0103rilor treptate ale idealului \u00een real, modul tragic \u00een care se insinueaz\u0103 \u00een fiecare individ teroarea istoriei ce corupe idealul p\u00e2n\u0103 la definitiva lui anulare, insinuarea absurdului de tip totalitar etc. Labi\u015f (de)cade datorit\u0103 nonconformismului poetic, revoltei (neo)romantice (nu cred \u00een asasinarea lui, dup\u0103 cum nu cred nici \u00een asasinarea lui Eminescu?!), conflictului ireconciliabil cu sine \u015fi cu lumea, dorin\u0163ei nefire\u015fti de afirmare. Credem c\u0103 este simultan o victim\u0103 a r\u0103ului social, dar \u015fi a r\u0103ului interior de care s-a temut cel mai mult \u015fi pe care nu a putut nici s\u0103-l domine, nici s\u0103-l exprime \u00een poezie, cum ar fi dorit. Cade \u00een mod fatal, nu \u201eca s\u0103 dea av\u00e2nt \u015fi s\u0103-\u015fi inspire confra\u0163ii\u201d (cine sus\u0163ine asemenea inep\u0163ie nu cunoa\u015fte \u015fi nu a cunoscut niciodat\u0103 poe\u0163ii), ci pentru c\u0103 a descoperit brusc c\u0103 nu poate st\u0103p\u00e2ni \u015fi, prin urmare, nu poate exprima \u00een toat\u0103 amploarea teroarea existen\u0163ial\u0103 a \u201eevului aprins\u201d \u00een care a crezut \u015fi c\u0103ruia i-a intuit sensul absurd al devenirii.
\n\tParadoxal, Opera Magna scris\u0103 \u00eentr-un timp record de Nicolae Labi\u015f \u015fi editat\u0103 de Nicolae C\u00e2rlan este terminat\u0103\/ \u00eencheiat\u0103 tocmai pentru c\u0103 este neterminat\u0103. Cine poate s\u0103-mi argumenteze c\u0103 Luceaf\u0103rul lui Eminescu este terminat? Dar Omul comun, piatra unghiular\u0103 a poeticii labi\u015fiene este \u00eencheiat? Dac\u0103 printr-o minune, ast\u0103zi, la v\u00e2rsta de 79 de ani, Labi\u015f s-ar reciti \u00een Opera Magna s-ar redescoperi uimit \u00een \u201estr\u0103inul\u201d din Omul comun, \u00eentreb\u00e2ndu-se cu aceea\u015fi nedumerire: \u201eDe ce mi-ai spus copile, c\u0103 sunt r\u0103u?\u201d. Privindu-\u015fi autoportretul \u00een palimpsest actualizat de editorul, cercet\u0103torul \u015fi istoricul literar Nicolae C\u00e2rlan \u015fi parafraz\u00e2ndu-l pe G. C\u0103linescu ar spune, probabil, cuprins de remu\u015fc\u0103ri estetice: Ce-i cu tine tinere scriitor? Pentru ce por\u0163i numele meu? Care este mesajul scriitorului ce \u015fi-a ales drept erou \u201eomul comun\u201d, v\u00e2n\u0103tor \u015fi victim\u0103, omniprezent \u00een Opera Magna? Aceast\u0103 interoga\u0163ie insolubil\u0103: \u015ftie oare cineva de ce-\u015fi poart\u0103 numele? Eu, cititorul comun, am re\u0163inut recitindu-l pe Nicolae Labi\u015f, cum artistul\/ poetul se salveaz\u0103 pentru istoria literaturii rom\u00e2ne, prin cel care a vrut s\u0103 fie \u015fi nu prin cel care a fost. Am mai constatat c\u0103 nici un scriitor nu-i ce e, ci numai ceea ce al\u0163ii \u00eel fac\u2026<\/p>\n

\t*Nicolae Labi\u015f<\/strong>, Opera Magna, Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103<\/em>, text stabilit, cuv\u00e2nt \u00eenainte, note, preciz\u0103ri \u015fi comentarii de Nicolae C\u00e2rlan, Editura Lidana, Suceava, 2013. <\/p>\n


\n Sf\u00e2nta Vineri \u015fi demnitatea credin\u0163ei *<\/strong><\/p>\n

Citind cartea Episcopului Ioachim Giosanu, Cultul Sfin\u0163iei Cuvioase Parascheva \u00een Ortododxie \u2013 cercetare hagiografico \u2013 liturgic\u0103, 2013, am \u00een\u0163eles complexitatea hagiografiei \u015fi duhul inanalizabil de care este str\u0103b\u0103tut\u0103 aceast\u0103 ramur\u0103 a teologiei. Pentru a se p\u0103trunde de fenomenul corela\u0163iei sacru \u2013 profan, cititorul trebuie s\u0103-\u015fi impun\u0103 paradigma g\u00e2ndirii complexe\/ transdisciplinare, tocmai pentru a se afla \u00eentre patru ochi cu indicibilul (= inefabil, indescriptibil, inexprimabil, nedescriptibil, neexprimabil, negr\u0103it, nespus) \u015fi a-\u015fi asuma rolul activ, concentrat \u00een fraza exprimat\u0103 c\u00e2ndva de Sf\u00e2ntul Augustin, \u201eDumnezeu care te-a creat f\u0103r\u0103 tine nu te va salva f\u0103r\u0103 tine\u201d. Episcopul \u2013 vicar al Arhiepiscopiei Romanului \u015fi Bac\u0103ului \u00een\u0163elege complexitatea acestor vremuri de r\u0103scruce pentru \u00eentreg neamul rom\u00e2nesc\/ omenesc, \u00een\u0163elege, altfel spus, tragedia lumii contemporane aflate \u00eentr-un r\u0103zboi f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit\/ total, cu \u201eimperiul r\u0103ului\u201d. Desigur, cititorul \u015ftie, complexitatea se afl\u0103 acolo unde nu se poate dep\u0103\u015fi o contradic\u0163ie ce nu poate fi eludat\u0103 \u00eentr-o \u201elume a decre\u015ftin\u0103rii \u015fi a golirii de tr\u0103ire religioas\u0103\u201d (p.13), lume \u00een care se uit\u0103 repede, adev\u0103ruri fundamentale: teofania (\u00eentruparea), soteriologia (doctrina salv\u0103rii), eshatologia (sf\u00e2r\u015fitul tuturor (lucrurilor), faptul c\u0103 ortodoxismul este o religie a C\u0103r\u0163ii: \u00cenv\u0103\u0163\u0103turile lui Hristos sunt transmise, asimilate prin Evangheliile lui Matei, Marcu, Luca \u015fi Ioan, iar Faptele Apostolilor, Epistolele Sf\u00e2ntului Pavel, Apocalipsa constituie un corpus narativo \u2013 doctrinal, ce ajut\u0103 cercet\u0103rilor teologice de tipul celei elaborate de Episcopul Ioachim Giosanu. Poate \u015fi pentru a putea spune (nimic nu mi se pare \u00eent\u00e2mpl\u0103tor!) ast\u0103zi, c\u0103 \u201e Sf\u00e2nta Cuvioas\u0103 Parascheva se cinste\u015fte la Roman cu peste 240 de ani \u00eenainte de data c\u00e2nd racla cu sfintele ei moa\u015fte a fost adus\u0103 la Ia\u015fi (1641), \u00een timpul marelui Mitropolit al Moldovei, Sf\u00e2ntul Ierarh Varlaam Mo\u0163oc \u015fi al Voievodului Vasile Lupu\u201d (vezi \u015fi Coperta a IVa).
\n\tAlarmat de tendin\u0163ele globalizante ce dezr\u0103d\u0103cineaz\u0103 con\u015ftiin\u0163a religioas\u0103, cercet\u0103torul \u2013 hagiograf actualizeaz\u0103 \u00een Cultul Sfintei\u2026 \u201evalorile fundamentale ale Cre\u015ftinismului\u201d (p.13), dar \u015fi ideile \u201eocrotitoare \u015fi c\u0103l\u0103uzitoare \u00een c\u00e2\u015ftigarea \u015fi p\u0103trunderea identit\u0103\u0163ii religioase \u015fi na\u0163ionale\u201d (p. 14), animat, credem noi, \u201ede prezen\u0163a \u00eendumneiezitoare a energiilor divine\u201d (p.13), dar \u015fi de sacramentele, semnele ce produc ceea ce ele semnific\u0103, prin care Iisus \u00ee\u015fi continu\u0103 opera salvatoare: \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte via\u0163a divin\u0103 sufletului (botezul; Matei, 28, 19-20), \u00eempline\u015fte f\u0103g\u0103duin\u0163a efuziunii Sf\u00e2ntului Duh\/ Spirit care fortific\u0103 \u015fi \u00eenva\u0163\u0103 (confirmarea; Luca, 12, 12, Ioan, 3, 5-8, Faptele, 2, 1-4), se d\u0103 el \u00eensu\u015fi drept hran\u0103 (euharistia; Ioan 6; Luca, 22) prin mijlocirea slujitorilor consacra\u0163i (porunc\u0103; Marcu, 14, 12-25), el une\u015fte pe so\u0163i cum a f\u0103cut la Cana (c\u0103s\u0103toria; Matei, 19, 6-8), el iart\u0103 (confesiunea; Marcu 2,20; Matei, 16, 18; Ioan, 20, 21-23) \u015fi \u00eengrije\u015fte (ungerea bolnavilor; Marcu, 6, 12-13). Tocmai pentru c\u0103 este scris\u0103 \u00een \u201evremuri de restri\u015fte \u015fi c\u0103dere\u201d cartea conceput\u0103 \u201e\u00een spirit \u015ftiin\u0163ific\u201d mi se pare un act de inspira\u0163ie divin\u0103 ce confirm\u0103 plec\u00e2nd de la un personaj istoric, cum este Sf\u00e2nta Cuvioas\u0103 Parascheva, c\u0103 ortodoxismul\/ cre\u015ftinismul se \u00eentemeiaz\u0103 pe logica jertfei \u015fi se manifest\u0103 ca o g\u00e2ndire a paradoxului: Dumnezeu infinit devine finit, Creatorul se face f\u0103ptur\u0103, Cuv\u00e2ntul ve\u015fnic se face t\u0103cere, Dumnezeu se face om pentru ca omul s\u0103 se fac\u0103 divin. Imposibilitatea unei teologii ra\u0163ionale aminte\u015fte de celebra formulare a lui Kant (v. Prefa\u0163a la a doua edi\u0163ie a Criticii ra\u0163iunii pure): \u201eAm fost nevoit s\u0103 suprim \u015ftiin\u0163a pentru a-i substitui credin\u0163a.\u201d Meritul incontestabil al cercet\u0103torului: nu substituie credin\u0163a, \u015ftiin\u0163ei, dar nici \u015ftiin\u0163a, credin\u0163ei. Rigoarea teologic\u0103 este o consecin\u0163\u0103 a simbiozei dintre cele dou\u0103 domenii ale cunoa\u015fterii.
\n\tG\u00e2nditorul \u2013 hagiograf Ioachim Giosanu ne ofer\u0103 o viziune aproape exhaustiv\u0103, asupra Cuvioasei Parascheva, \u00een \u201eistoria\u201d c\u0103reia tope\u015fte legea dialectic\u0103 a armoniz\u0103rii contrariilor, dar \u015fi legea armoniz\u0103rii dorin\u0163elor, \u00eenc\u00e2t Sf\u00e2nta care a realizat vineri 22 decembrie 1989, \u201eminunea d\u0103r\u00e2m\u0103rii comunismului\u201d (v. Sf\u00e2nta Cuvias\u0103 Parascheva \u015fi evenimentele din 22 decembrie 1989, pp. 175-182) se comport\u0103 at\u00e2t \u00een via\u0163\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een posteritate, asemenea mentorului ce trebuie s\u0103 predea f\u0103r\u0103 a vorbi, suveranului ce trebuie s\u0103 conduc\u0103 f\u0103r\u0103 a porunci \u015fi \u00een\u0163eleptului ce nu trebuie s\u0103-\u015fi risipeasc\u0103 energia divin\u0103. Din Cultul Sfintei Parascheva \u00een Ortodoxie r\u0103zbate permanent devenirea \u015fi demnitatea credin\u0163ei, identificat\u0103 cu demnitatea \u015fi devenirea neamului. Episcopul \u2013 vicar al Arhiepiscopiei Romanului \u015fi Bac\u0103ului, Ioachim B\u0103c\u0103oanul, \u00ee\u015fi asum\u0103 \u00een aceast\u0103 necesar\u0103 cercetare (de inspira\u0163ie divin\u0103) hagiografico-liturgic\u0103 ceea ce Kierkegaard nume\u015fte \u201eriscul\u201d credin\u0163ei: \u201eF\u0103r\u0103 risc nu exist\u0103 credin\u0163\u0103, credin\u0163a este exact contradic\u0163ia dintre pasiunea infinit\u0103 a interiorit\u0103\u0163ii \u015fi incertitudinea obiectiv\u0103. Dac\u0103 \u00eel pot concepe pe Dumnezeu \u00een mod obiectiv, atunci nu cred\u201d. \u00cen mod cert ceea ce ne \u00eenva\u0163\u0103 puterea de \u00een\u0163elegere \u015fi ra\u0163iunea este obiect de cunoa\u015ftere, iar \u00een limbaj voltairean: credin\u0163a const\u0103 \u00een a crede, nu ceea ce pare adev\u0103rat, ci ceea ce pare fals pentru \u00een\u0163elegerea noastr\u0103. Tocmai \u201eriscul\u201d de a crede \u00een Minunile Sfintei Cuvioase Parascheva poten\u0163eaz\u0103 adev\u0103rul divin ce reveleaz\u0103 omul, omului \u00eensu\u015fi. G\u00e2ndirea paradoxal\u0103 a cre\u015ftinismului a permis cuget\u0103ri at\u00e2t de diferite, precum acelea ale lui Erasmus, Pascal, Kierkegaard, Hegel, dar care \u00een esen\u0163\u0103 \u00ee\u015fi afl\u0103 r\u0103d\u0103cinile \u00een intui\u0163ii profund cre\u015ftine. Ne \u00eentoarcem permanent la Dumnezeu, las\u0103 s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 Cercetarea \u2026, printr-un act liber de voin\u0163\u0103. Sartreian vorbind, \u201eOmul este condamnat s\u0103 fie liber\u201d, \u00eenc\u00e2t refuzul dificilei alegeri a credin\u0163ei este gre\u015feala fatal\u0103 a omului. Eficacitatea divin\u0103 cere din partea noastr\u0103 o jertf\u0103, dup\u0103 exemplul lui Hristos \u015fi al Sfintei Cuvioase Parascheva a c\u0103rei putere duhovniceasc\u0103 a \u00eenvins R\u0103ul, prin confruntarea ascetic\u0103 \u015fi spiritual\u0103 cu \u201edu\u015fmanul ne\u00eenduplecat dintre \u00eenceput al firii omene\u015fti\u201d.
\n\tEpiscopul Ioachim Giosanu nu romantizeaz\u0103\/ literaturizeaz\u0103\/ poetizeaz\u0103\/ mitizeaz\u0103 Cultul Sfintei, adic\u0103 nu transform\u0103 \u00eentr-o oper\u0103 literar\u0103, via\u0163a \u015fi canonizarea Sfintei Parascheva. Folose\u015fte cu pruden\u0163\u0103 viziunea subiectiv\u0103 a surselor, asigur\u0103 obiectivitate \u015fi rigoare \u015ftiin\u0163ific\u0103\/ teologic\u0103, cercet\u0103rii, prin consultarea unei bibliografii aproape exhaustive din hagiografia bizantin\u0103, post-bizantin\u0103, slavo-rom\u00e2n\u0103, bulgaro-rom\u00e2n\u0103, s\u00e2rbo-rom\u00e2n\u0103, din surse rare, germane, franceze, ruse\u015fti, s\u00e2rbe\u015fti, bulg\u0103re\u015fti, grece\u015fti etc. din sec. IX-X p\u00e2n\u0103 \u00een secolul XX-XXI etc., urm\u0103rind cu fidelitate cre\u015ftin\u0103 nu doar biografia Sfintei, ci \u015fi str\u0103mutarea moa\u015ftelor \u015fi misterioasa \u201evia\u0163\u0103 de dup\u0103 moarte\u201d. Arhitectura volumului confirm\u0103 smerenia monahal\u0103 \u015fi rigoarea teologic\u0103 a cercet\u0103rii care sintetizeaz\u0103 nu doar Minunile Sfintei Cuvioase Parascheva, ci \u015fi continua resemantizare \u015fi resimbolizare a con\u015ftiin\u0163ei religioase a Rom\u00e2niei profunde, animat\u0103 \u201ede prezen\u0163a \u00eendumneiezitoare a energiilor divine\u201dce revel\u0103 \u00een subtext devenirea rom\u00e2nismului. Partea I a c\u0103r\u0163ii structurat\u0103 \u00een nou\u0103 capitole (pp. 13-182: I. C\u00e2nd a tr\u0103it Sf\u00e2nta Cuvioas\u0103 Parascheva; II. Via\u0163a Sfintei Cuvioase Parascheva \u00een tradi\u0163ia bizantin\u0103 \u015fi post-bizantin\u0103 \u015fi \u00een cea slavo-rom\u00e2n\u0103; III. Str\u0103mutarea moa\u015ftelor Sfintei Cuvioase Parascheva de la Belgrad la Constantinopol \u015fi aducerea unei p\u0103rticele din m\u00e2na sa ocrotitoare la Roman. Salvarea Moldovei \u015fi a Voievodului Petru Rare\u015f; IV. Aducerea moa\u015ftelor Sfintei Parascheva la Ia\u015fi \u00een 1641, tip\u0103rirea Slujbei \u015fi a Sinaxarului la Lvov \u015fi C\u00e2mpulung \u00een 1643, traducerea \u015fi tip\u0103rirea vie\u0163ii Sfintei Parascheva \u00een limba rom\u00e2n\u0103; V. Contribu\u0163ia Sf\u00e2ntului Antim Ivireanul la generalizarea cultului Sfintei Parascheva: prima edi\u0163ie greac\u0103 a vie\u0163ii \u015fi slujbei (1692). Antologhionul rom\u00e2nesc din 1705 \u015fi cel grecesc din anul 1709; VI. Episcopul Climent al R\u00e2mnicului \u015fi prima traducere \u015fi editare \u00een rom\u00e2ne\u015fte a Slujbei Sfintei Parascheva (1737). Episcopul Chesarie al R\u00e2mnicului \u015fi traducerea celei de a doua slujbe a Sfintei Parascheva, tip\u0103rit\u0103 \u00een Mineiele din R\u00e2mnic (1776); VII. Instituirea textului \u201ecanonic\u201d al Slujbei Sfintei Cuvioase Parascheva la M\u0103n\u0103stirea Nem\u0163u, \u00een 1825 \u015fi 1845; VIII. Minunile Sfintei Cuvioase Parascheva. Episcopul Melchisedec al Romanului \u015fi cultul Sfintei Parascheva \u00een lumea modern\u0103; IX. Sf\u00e2nta Cuvioas\u0103 Parascheva \u015fi evenimentele din 22 decembrie 1989) r\u0103spunde\/ actualizeaz\u0103 \u201ela zi,\u201d sacralitatea complex\u0103 legat\u0103 de Sf\u00e2nta Vineri (numele sub care este cunoscut\u0103 Cuvioasa Parascheva \u00een folclor) \u015fi simbolizeaz\u0103 \u201eimplacabila re\u00eenviere a neamului rom\u00e2nesc\u201d (p. 182).
\n \u00cen Partea a II a a volumului, Ioachim B\u0103c\u0103uanul prezint\u0103 cu rigoare teologic\u0103 Principalele texte \u2013 document folosite \u00een cercetarea hagiografico \u2013 liturgic\u0103, \u00een versiunile rom\u00e2ne\u015fti traduse de Gheorghi\u0163\u0103 Ciocioi, Mihai \u0162ip\u0103u, Ioana G\u00e2ndea Feodorov, Manuela Anton, Mihail \u2013 George H\u00e2ncu \u015fi \u015etefan Ieromonarhul de la Neam\u0163u (pp. 185-305). Cele 16 Texte \u2013 document folosite \u00een versiune rom\u00e2neasc\u0103, dar \u015fi citatele originale incluse ca argumente \u00een Partea I asigur\u0103 cercet\u0103rii obiectivitate \u015fi credibilitate teologic\u0103. Paradigma cercet\u0103rii asociaz\u0103 principiul dialogic (asocierea a doi termeni \u00een acela\u015fi timp complementari \u015fi antagoni\u015fti), principiul recursiei organiza\u0163ionale (perceperea logicei circulare), principiul holografic (integrarea p\u0103r\u0163ii \u00een \u00eentreg \u015fi cea a \u00eentregului \u00een parte). Aceast\u0103 paradigm\u0103 a complexit\u0103\u0163ii afirm\u0103 unitas multiplex, adic\u0103 unitatea contrariilor (sacru \u015fi profan etc.) direct \u00een multiplu \u2013 \u015fi nu o unitate impus\u0103 arbitrar.
\n\tCultul Sfintei Parascheva \u00een Ortodoxie cercetat cu acribie teologic\u0103 \u015fi filologic\u0103 de Ioachim B\u0103c\u0103uanul, Episcop \u2013 vicar al Arhiepiscopiei Romanului \u015fi Bac\u0103ului, proiecteaz\u0103 aceea\u015fi filosofie a alegerii radicale pe care o cunoa\u015ftem din Biblie, \u00eenc\u00e2t Cercetarea hagiografico \u2013 liturgic\u0103 face din libertatea interioar\u0103 a fiec\u0103rui cre\u015ftin un principiu de nedep\u0103\u015fit omene\u015fte. Reamintesc: \u201eDumnezeu care te-a creat f\u0103r\u0103 tine nu te va salva f\u0103r\u0103 tine\u201d (Sf. Augustin). Jum\u0103tate de m\u0103sur\u0103 nu este posibil\u0103. O (re)confirm\u0103 \u015fi \u201evia\u0163a dup\u0103 moarte\u201d a Sfintei Cuvioase Parascheva actualizat\u0103 dup\u0103 peste opt secole, cu dreapt\u0103 credin\u0163\u0103, \u00een anul de gra\u0163ie 2013, de Episcopul Ioachim Giosanu. Cartea de inspira\u0163ie divin\u0103 este ea \u00eens\u0103\u015fi o minune necesar\u0103 rena\u015fterii neamului rom\u00e2nesc.<\/p>\n

\t*Episcop Ioachim GIOSANU<\/strong>, Cultul Sfintei Cuvioase Parascheva \u00een Ortodoxie \u2013 Cercetare hagiografico \u2013 liturgic\u0103<\/em>, Filocalia, Roman, 2013.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nicolae Grigore M\u0102R\u0102\u015eANU Fachirul A venit fachirul la mine, m-a a\u015fezat cu spatele la zid \u015fi conspirativ mi-a \u015foptit \u00een<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18750"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18750"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18750\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18751,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18750\/revisions\/18751"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18750"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18750"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18750"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}