{"id":18704,"date":"2022-07-25T21:37:50","date_gmt":"2022-07-25T18:37:50","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18704"},"modified":"2022-07-26T11:16:05","modified_gmt":"2022-07-26T08:16:05","slug":"spatii-culturale-nr-33-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18704","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 33 (1)"},"content":{"rendered":"

EDITORIAL<\/strong><\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Imaginea de sine<\/strong><\/p>\n

Imaginea de sine este oglindirea noastr\u0103 \u00een propria con\u015ftiin\u0163\u0103, ne-o spune orice psiholog. Aceast\u0103 referen\u0163ialitate intern\u0103 ne ajut\u0103 s\u0103 ne cunoa\u015ftem\/ recunoa\u015ftem for\u0163ele proprii \u015fi, mai mult, s\u0103 evalu\u0103m realitatea \u00een func\u0163ie de ele. \u00cen fa\u0163a unei situa\u0163ii oarecare, \u00eentrebarea fireasc\u0103 pe care ne-o punem este dac\u0103 putem sau nu g\u0103si o rezolvare; \u015fi, de obicei, avem rezolv\u0103ri \u015fi sfaturi nu numai pentru noi, ci \u015fi, mai ales, pentru al\u0163ii: a\u015f fi f\u0103cut a\u015fa \u015fi nu altfel…, dac\u0103 eram \u00een locul t\u0103u…, dac\u0103 m-ai fi \u00eentrebat pe mine… \u2013 iat\u0103 c\u00e2teva formul\u0103ri care denot\u0103 o imagine de sine pozitiv\u0103. \u00cen orice problem\u0103, fie c\u0103 e vorba despre politic\u0103, sport, s\u0103n\u0103tate, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, literatur\u0103, avem idei mai bune dec\u00e2t al\u0163ii, \u015ftim mai bine ce trebuia f\u0103cut, solu\u0163ia este cea g\u00e2ndit\u0103 de noi, pe baza unor cuno\u015ftin\u0163e, experien\u0163e, gusturi formate etc. Orice alt\u0103 solu\u0163ie este gre\u015fit\u0103, orice alt\u0103 decizie care ne contrazice pare jignitoare \u015fi, nu de pu\u0163ine ori, ne alimenteaz\u0103 tensiunea interioar\u0103. Lucrurile par s\u0103 ias\u0103 de sub control, lumea se mi\u015fc\u0103 haotic, mai are pu\u0163in \u015fi se pr\u0103bu\u015fe\u015fte, vine apocalipsa, se termin\u0103 cu via\u0163a pe p\u0103m\u00e2nt… \u015fi toate acestea pentru c\u0103, de pild\u0103, selec\u0163ia pentru Eurovision nu este cea g\u00e2ndit\u0103 de noi, pentru c\u0103 echipa guvernamental\u0103 nu are membrii desemna\u0163i de noi, cu prietenii, la un \u015fpri\u0163, pentru c\u0103 Uniunea European\u0103 nu respect\u0103 programul visat de noi c\u00e2teva nop\u0163i la r\u00e2nd, pentru c\u0103 Putin nu se schimb\u0103 dup\u0103 modelul imaginat de noi, pentru c\u0103 americanii nu fac ce le spunem noi, pentru c\u0103 lista noastr\u0103 de scriitori pentru Nobel e (uf!)…
\nOrice evaluare, \u00een urma c\u0103reia vom fi reprezenta\u0163i \u00een lumea larg\u0103, ar trebui s\u0103 \u0163in\u0103 seama de p\u0103rerea noastr\u0103, \u00een caz contrar fiind o evaluare gre\u015fit\u0103, p\u0103guboas\u0103, al c\u0103rei rezultat \u2013 neap\u0103rat dezastruos \u2013 \u00eel a\u015ftept\u0103m cu sufletul la gur\u0103. Ei bine, aceast\u0103 imagine de sine pozitiv\u0103 d\u0103 na\u015ftere, de cele mai multe ori, unui comportament de ve\u015fnic c\u00e2rcota\u015f, care nu se raporteaz\u0103 niciodat\u0103 la exterior \u015fi nu se vede dec\u00e2t dinl\u0103untru, de parc\u0103 ar fi singur pe lume. Sigur, acest lucru nu este r\u0103u \u00een cazul creatorilor de frumos, al scriitorilor, \u00een primul r\u00e2nd: f\u0103r\u0103 \u00eencredere \u00een for\u0163ele proprii, f\u0103r\u0103 o exacerbare a eului, pare imposibil s\u0103 produci noul, s\u0103 ai un stil personal \u00een care s\u0103 tope\u015fti experien\u0163e trecute pentru a construi un univers al t\u0103u, valoros \u015fi original.
\nDar scriitorii nu se ocup\u0103 numai de c\u0103r\u0163ile lor. Ei vor s\u0103 fie \u201eevalua\u0163i\u201d, adic\u0103 citi\u0163i \u015fi, neap\u0103rat, premia\u0163i. \u015ei ce premiu este mai r\u00e2vnit dec\u00e2t premiul Nobel pentru literatur\u0103?
\nNu exist\u0103, cred, scriitor rom\u00e2n \u00een via\u0163\u0103 care s\u0103 nu viseze la acest premiu, la ceea ce presupune el: recunoa\u015ftere interna\u0163ional\u0103, vizibilizare maxim\u0103, onoruri, bani, nemurire… Sistemul propriu de valori creeaz\u0103 convingeri infirmate \u00eens\u0103 de realitate: de aici, starea de sc\u00e2rb\u0103, credin\u0163a c\u0103 nu mai exist\u0103 dreptate pe lumea aceasta, c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi literatura se supune comenzii politice.
\n\u00cen fiecare an, odat\u0103 cu sosirea toamnei, speran\u0163ele se \u00eenvioreaz\u0103: Academia Suedez\u0103 lanseaz\u0103 invita\u0163ii inclusiv Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, nu numai altor academii, asocia\u0163ii literare ori persoane agreate, de a trimite nominaliz\u0103ri pentru premiul Nobel. Timp de c\u00e2teva luni, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Comitetul director al Uniunii decide care vor fi nominaliza\u0163ii, \u0163ara fierbe, t\u00e2rgul vuie\u015fte, se dau pronosticuri (ar merge \u015fi deschiderea unei case de pariuri literare), se submineaz\u0103 cariere artistice, se caut\u0103 nod \u00een papur\u0103, se cerceteaz\u0103 prin arhivele fostei securit\u0103\u0163i dup\u0103 oarece dosare de colaboratori, se scriu articole def\u0103im\u0103toare… totul, pentru ca presupu\u015fii nominaliza\u0163i s\u0103 fie \u0163inu\u0163i \u00een umbr\u0103 de cei care se cred mai buni scriitori dec\u00e2t ei.
\n\u00cen acest an, au fost desemna\u0163i patru scriitori rom\u00e2ni care s\u0103 intre \u00een cursa pentru Nobel: Nicolae Breban, Norman Manea, Varujan Vosganian \u015fi Mircea C\u0103rt\u0103rescu. Cum era de a\u015fteptat, toat\u0103 tagma a considerat c\u0103 lista trebuia s\u0103 fie alta, fiecare condeier av\u00e2nd propria list\u0103, de mii de ori mai bun\u0103. Primii trei desemna\u0163i au sc\u0103pat relativ u\u015for, \u00een timp ce Mircea C\u0103rt\u0103rescu, probabil un candidat cu ceva \u015fanse (aceste \u015fanse ar fi fost mai mari dac\u0103 \u201eOrbitor\u201d cu scenele lui de irealitate comunist\u0103 ar fi fost scris \u015fi tradus mai devreme, prin 1990, c\u00e2nd maica Europa \u00eenc\u0103 mai a\u015ftepta ceva bun \u015fi interesant de la noi), a fost pus la zid \u015fi de chema\u0163i, \u015fi de nechema\u0163i. Atacurile vehemente la adresa lui demonstreaz\u0103 c\u0103 scriitorimea noastr\u0103 \u00eel consider\u0103 periculos: are pile la \u015feful, este \u0163inut \u00een bra\u0163e, gonflat, trimis \u00een excursii europene pe bani publici, tradus… de la buget \u015f.a.m.d. Aceast\u0103 \u00eencr\u00e2ncenare \u00eempotriva unui ales s\u0103 ne reprezinte \u00ee\u015fi are sursa \u00eentr-o imagine de sine falsificat\u0103; de fapt, to\u0163i suntem scriitori, dar nu to\u0163i scriem bine, nu to\u0163i ne sincroniz\u0103m cu ceea ce se scrie pe plan interna\u0163ional \u015fi nici cu felul cum se scrie, temele abordate de noi nu prezint\u0103 chiar a\u015fa de mare interes \u00een lumea larg\u0103 \u015fi nici nu suntem privi\u0163i cu ochi cine \u015ftie ce buni, la aceasta ad\u0103ug\u00e2ndu-se obiceiul p\u0103gubos de a-l trage \u00een jos pe cel care se ridic\u0103 m\u0103car cu un cap deasupra noastr\u0103. Din c\u00e2te am \u00een\u0163eles p\u00e2n\u0103 acum, acordarea mult doritului premiu se face \u015fi prin solidaritate de grup literar, de etnie\/ras\u0103\/mediu\/moment. \u00cen aceste condi\u0163ii, oric\u00e2t de grozavi (ori nu!) ar fi nominaliza\u0163ii no\u015ftri, singurul cu \u015fanse (reale, dar mici) ar putea s\u0103 fie Varujan Vosganian: cu condi\u0163ia ca armenii de pretutindeni s\u0103 lucreze la imaginea lui, s\u0103-l sus\u0163in\u0103, s\u0103-l promoveze etc.<\/p>\n


\nANIVERSAR\u0102 120<\/strong><\/p>\n

Emil NICULESCU<\/strong>
\n\"\"

OCTAVIAN MO\u015eESCU,
\nun amfitrion r\u00e2mnicean de alt\u0103dat\u0103<\/strong><\/p>\n

Documente \u015fi confesiuni<\/strong><\/p>\n

\t Octavian Mo\u015fescu (n. martie 1894, la T\u00e2mboie\u015fti – m.1986, Rm. S\u0103rat), poet, memorialist, colec\u0163ionar de art\u0103, animator cultural; la 12 ani public\u0103 versuri \u00een revista \u201eLumina\u201d; editeaz\u0103 revista \u201eCarpa\u0163i\u201d (1914-1915, Dorohoi); mobilizat \u00een campania 1916-1918; 1919, revista ,,R\u00e2mnicu S\u0103rat\u201d; 1920 \u201eFoaia R\u00e2mnicului\u201d – colaboratori: Ion Cre\u0163u, viitorul eminescolog, C.C. Datculescu, fost director al revistei \u201eGazeta S\u0103teanului\u201d, ini\u0163ial r\u00e2mnicean\u0103, apoi bucure\u015ftenizat\u0103, George Baiculescu, poet \u015fi bibliolog, Dimitrie P. Mazilu, P. Iorgulescu-Yor, N. Iorga, Gala Galaction, Stelian Cucu, Al.I. Zamfirescu (Matei Elian, \u00een literatur\u0103) \u015f.a.; 1921-1925, Facultatea de Istoria Artelor – Viena; Editeaz\u0103, \u00een 1923 \u201eCartea semicentenarului\u201d Societ\u0103\u0163ii \u201eRom\u00e2nia Jun\u0103\u201d, la care colaboreaz\u0103: N. Iorga, Blaga, Sadoveanu, Adrian Maniu, Pillat, Top\u00e2rceanu, Ag\u00e2rbiceanu, Camil Petrescu, Panait Istrati, Minulescu, Vianu, Rebreanu, Perpessicius, Cezar Petrescu, Dimitrie Onciul \u015fi chiar unul (ultimul) dintre fondatori, Ioan Slavici. \u00cen 1927 revine \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi este director al Oficiului de turism al ziarelor \u201eAdev\u0103rul\u201d \u015fi \u201eDiminea\u0163a\u201d, organiz\u00e2nd c\u0103l\u0103torii de studii \u00een mari capitale europene \u015fi Africa de Nord; conduce revistele \u201eLumea turistic\u0103\u201d \u015fi \u201eCoasta de argint\u201d (editate \u00een cinci limbi). La Rm. S\u0103rat, organizeat\u0103 \u015fi conduce, \u00een perioada 1921-1925, un cenaclu \u015fi \u015fez\u0103tori literare cu participarea unor nume notabile \u00een epoc\u0103; \u00een afar\u0103 de colaboratorii pomeni\u0163i, s-au perindat prin urbe: Victor Ion Popa, Cincinat Pavelescu, Ion Marin Sadoveanu, Victor Eftimiu. Revuist, urc\u0103 \u00een scen\u0103 diverse cronici \u00een rime, viz\u00e2nd asanarea unor racile politicianiste. Un fel de curriculum, cursul scurt, cum era, pe vremea lui Roller, istoria P.C.U.S. Dup\u0103 1970, patru volume de memorii.
\nLa ralenti, dup\u0103 istoricii literari \u015fi propriile-i confesiuni, biobibliografia sa se nuan\u0163eaz\u0103; \u00een prima tinere\u0163e public\u0103 \u00een \u201eVestala (1913), versuri sub titlul \u201eNoaptea din urm\u0103\u201d: \u201eZi de mare s\u0103rb\u0103toare! \/Mun\u0163ii nu mai sunt hotar\/ Tricolorul Rom\u00e2niei f\u00e2lf\u00e2ie p\u00e2n-la S\u0103tmar,\/ Hora \u00eenfr\u0103\u0163irei joac\u0103, numai c\u00e2nt \u015fi veselie\/ \u015ei \u00een ochii lor se joac\u0103 str\u0103mo\u015feasca vitejie…\u201d. Stihurile, anticipative \u015fi coregrafice (\u00een ora\u015f, Menela\u015f Chircu a fondat \u201eChindia\u201d, renumit\u0103 forma\u0163ie de ,,d\u0103n\u0163\u0103u\u015fi\u201d, cum ar zice Grigore Le\u015fe. Ca dovad\u0103 c\u0103 angajamentul s\u0103u patriotic nu era doar unul de fa\u0163ad\u0103, \u00een perioada neutralit\u0103\u0163ii urmeaz\u0103 o \u015fcoal\u0103 de ofi\u0163eri de rezerv\u0103, \u00een aceea\u015fi promo\u0163ie cu Adrian Maniu, Camil Petrescu \u015fi Tudor Vianu, forma\u0163ie, cu o singur\u0103 excep\u0163ie, de mare viitor, \u00een care b\u0103teau \u015fi cafeneaua Cap\u015fa, atr\u0103g\u00e2nd din partea lui N.D. Cocea nominalizarea \u201ecei patru muschetari\u201d.
\n\t\u00cen amintiri, cu rame destul de baroce, va evoca acel moment de cump\u0103n\u0103 sub titlul \u201eCu poetul Vlahu\u0163\u0103 pe front\u201d, creeaz\u0103 un decor – toamna lui 1917, la Berbeci, \u00eentre B\u00e2rlad \u015fi Tecuci, c\u00e2nd \u00eenc\u0103 \u201earipa mor\u0163ii\u201d mai ventila pe cei afla\u0163i sub arme, ce \u00eentr-o magazie de l\u00e2ng\u0103 gar\u0103, dau reuniuni literare \u015fi artistice; \u00eentre ele, una fiind dedicat\u0103 amfitrionului de la Dragosloveni, aflat \u00een b\u0103jenie. Particip\u0103 V.Voiculescu, \u015feful spitalului militar, George Tutoveanu \u015fi Victor Ion Popa, iar, dintre actori, buzoianul G. Ciprian \u015fi Sorana Gurian. Vlahu\u0163\u0103, lacrimogen emo\u0163ionat. At\u00e2t. \u00centors \u00een ora\u015ful aflat, \u00eenc\u0103, \u00een 1918, sub ocupa\u0163ie german\u0103, scrie \u015fi prezint\u0103, cu un grup de prieteni, revista \u201eV-a\u0163i ars!\u201d, adresat\u0103 colabora\u0163ioni\u015ftilor; era prea devreme, o s\u0103 se ascund\u0103 profilactic, \u00eentr-un sat din apropiere.
\nLa \u201eMachina\u201d (oct, 1924 – apr., mai 1925), revist\u0103 cultural\u0103 lunar\u0103 (cinci numere duble), are un comitet de conducere alc\u0103tuit din trei avoca\u0163i \u015fi un text prefa\u0163ator programatic, ,,Boabe \u015fi pleav\u0103\u201d, ce elimina eventualele st\u0103noage puse \u00een calea colaboratorilor: \u201eRevista noastr\u0103 nu are un program, din mai multe motive. \u00cen primul r\u00e2nd nu vrem s\u0103 subordon\u0103m unuia dintre noi vederile colegilor din comitet, prietenilor \u015fi colaboratorilor. Nu vrem s\u0103 le \u00eenghesuim \u015fi s\u0103 le ucidem g\u00e2ndurile \u00een sicriele \u00eenguste ale unui program \u00eentocmit \u015fi c\u0103lcat, \u00een acela\u015fi timp, de st\u0103p\u00e2ni, dar respectat \u00eentotdeauna de slugi. Nu vrem ca ideile lor, dintr-o modestie prosteasc\u0103 \u015fi l\u0103udat\u0103 de acei cari sub aceast\u0103 hain\u0103 \u00ee\u015fi ascund neputin\u0163a intelectual\u0103, s\u0103 zac\u0103 \u00een prundi\u015ful mocirlos al vie\u0163ii provinciale, ca \u015fi firi\u015foarele de aur \u00een ad\u00e2ncul p\u0103m\u00e2ntului, ori ca florile de nuf\u0103r pe apele flac\u0103r\u0103 albastr\u0103 a comorilor \u00eendep\u0103rtate dar niciodat\u0103 descoperite \u00een bezna unor min\u0163i \u00eendu\u015fm\u0103nite cu cultura. (\u2026) Noi nu suntem dec\u00e2t secer\u0103tori cari culeg snopii \u00eenc\u0103rca\u0163i cu spice din via\u0163a social\u0103\u201d. \u00centre colaboratori: Victor Dumitriu, Ion Gane, D. Karnabat, Ion I. Pavelescu, Vladimir Ciudra, Nicu Protopopescu etc. Octavian Mo\u015fescu face lobby pictorului Petre Iorgulescu-Yor (printre pu\u0163inele talente neobicinuite cari s-au remarcat dincolo de bariera R\u00e2mnicului), cum a prestat admirativ \u015fi Karnabat; omagiaz\u0103 pe \u00eenainta\u015ful \u00eentru pres\u0103 C.C. Datculescu, din a c\u0103rui coresponden\u0163\u0103 reproduce dou\u0103 scrisori ce i-au fost adresate de Caragiale \u015fi Vlahu\u0163\u0103.<\/p>\n

Primar de Balcic<\/strong><\/p>\n

Primul care a cump\u0103rat p\u0103m\u00e2nt a fost Marghiloman. Acel teren de aproape treizeci \u015fi cinci de hectare a fost d\u0103ruit reginei Maria, care l-a folosit pentru a construi, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1927, palatul de var\u0103 \u015fi ,,Gr\u0103dina lui Alah\u2019\u2019(\u2026) \u00cen 1970, din Rom\u00e2nia a sosit o b\u0103tr\u00e2n\u0103. Era fiica celui care, \u00een 1919 (?!) a fost primarul Balcicului. A b\u0103tut drumul de la Buz\u0103u numai pentru a vedea vechea bisericu\u0163\u0103 din apropierea fostei pr\u0103v\u0103lii a lui Ivan Raicev. \u00cen acea bisericu\u0163\u0103, din turla c\u0103reia po\u0163i vedea tot ora\u015ful, fiica fostului primar rom\u00e2n a primit botezul.
\n\t Renumele de amfitrion cultural al primarului de pe Coasta de argint era deja bine consolidat \u00een 1931, c\u00e2nd Camil Petrescu \u00ee\u015fi nota \u00een jurnal: \u201eAm fost de la 23 iulie la 13 august la Balcic. Mo\u015fescu mi-a fost de mare ajutor. Dou\u0103 conferin\u0163e la Universitatea Liber\u0103. Cineva, care m\u0103 pre\u0163uia, mi-a spus c\u0103, dup\u0103 conferin\u0163\u0103, m\u0103 pre\u0163uie\u015fte de dou\u0103 ori mai mult. Am fost trist. Cu ce se mul\u0163ume\u015fte lumea. Ce cult stupid pentru cel ce se d\u0103 \u00een spectacol: actor, d\u00e2nd culorilor o anumit\u0103 vibra\u0163ie […] am petrecut chiar la Balcic\u201d. Dificilul scriitor ar fi preferat, probabil, s\u0103 nu presteze nimic \u00een atingere cu cabotinismul, uit\u00e2nd c\u0103 I. L. Caragiale se angaja, de nevoie, dar \u015fi cu anume pl\u0103cere, drept conferen\u0163iar cu plat\u0103, nu numai la Ateneul Rom\u00e2n, ci \u015fi \u00een provincie,
\nSunt numeroase depozi\u0163ii asupra \u201ecuibului de nobili\u201d care au s\u0103l\u0103\u015fluit \u015fi, \u00een timp, s-au pasionat de aceast\u0103 \u201ecolonie\u201d, repede magnetizant\u0103, de arti\u015fti \u015fi scriitori cu oarecare dare de m\u00e2n\u0103. \u201eC\u00e2nd \u015fi-a f\u0103cut o cas\u0103 la Balcic Bonciu – spunea un t\u00e2n\u0103r poet \u015fi gazetar de atunci, Vlaicu B\u00e2rna – ne-a invitat s\u0103-i fim oaspe\u0163i \u015fi ne-am dus acolo \u00eentr-o vacan\u0163\u0103 de Pa\u015fti a lui Holban. Au fost dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni petrecute \u00eentre restaurantele Mamut \u015fi Caramitru, \u00eentre cofet\u0103riile cu sarailii, bezele \u015fi cafele turce\u015fti, f\u0103c\u00e2nd plimb\u0103ri pe malul m\u0103rii \u015fi la cimitirul t\u0103t\u0103resc sau trec\u00e2nd cu barca la plaja de la Ecrene. Pitorescul \u0163\u0103rm era vizitat atunci, de prim\u0103vara p\u00e2n\u0103 toamna t\u00e2rziu, de c\u0103tre marii mae\u015ftri ai \u015fevaletului, Petra\u015fcu \u015fi Tonitza, D\u0103r\u0103scu \u015fi Palady, \u015etefan Dumitrescu \u015fi Ghea\u0163\u0103, \u015eirato \u015fi Lucian Grigorescu\u2026 Pentru c\u0103 \u00eenaltul cer al Balcicului, galvanizat de o lumin\u0103 ireal\u0103, era unic, reverbera\u0163iile lui d\u00e2nd culorilor o anumit\u0103 vibra\u0163ie \u015fi fr\u0103gezime. Holban cuno\u015ftea bine locul, mai fusese la Balcic \u015fi era \u00eendr\u0103gostit de aceast\u0103 mic\u0103 localitate pelasgic\u0103, a\u015fezat\u0103 pe un amfiteatru \u00een fa\u0163a \u00eentinsului de ape\u201d. (H. Bonciu, poet, prozator – Pensiunea doamnei Pipersberg -, meloman \u015fi iubitor de art\u0103, pecuniar, drept care, ca mul\u0163i al\u0163ii, intrase \u00een plutonul celor ce investiser\u0103 \u00een capitala de var\u0103 a artelor).
\n D. Karnabatt, unul dintre st\u00e2lpii boemei interbelice, un ,,\u00eendr\u0103gostit al reveriei\u201d, cum \u00eel numea Pamfil \u015eeicaru, va face un flash al locului: o insul\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103 \u015fi uitat\u0103 de musulmani \u00een retragerea lor spre leag\u0103nul natal din Asia. Ora\u015ful p\u0103stra ne\u015ftirbit\u0103 pitoreasca poezie oriental\u0103, \u00een or\u00e2nduirea ora\u015fului, peste care se profila silueta geamiilor, \u00een ve\u015fmintele locuitorilor, \u00een \u00eentreaga atmosfer\u0103 fizic\u0103 \u015fi moral\u0103. B\u0103rba\u0163ii purtau fesuri, femeile p\u0103reau ni\u015fte cad\u00e2ne, abia sc\u0103pate din harem, r\u0103t\u0103cind nehot\u0103r\u00e2t, perplex pe str\u0103zi, intimidate de privirile ghiaurilor cari erau inofensiv sezoni\u015fti. Marea domina cu poezia ei suveran\u0103, pe c\u00e2nd gr\u0103dinile, din care florile se rev\u0103rsau peste zidurile vechi, exhalau parfumuri meridionale. Pe nesim\u0163ite, Orientul insinua \u00een visurile noastre visarea lui de somptuoas\u0103 lenevie. C\u00e2nd g\u00e2ndul izbutea s\u0103 se elibereze de farmecul vr\u0103jitoriei, c\u0103p\u0103t\u00e2ndu-\u015fi independen\u0163a lucidit\u0103\u0163ii, Orientul punea \u00eentreb\u0103rile, enigmele \u015fi problemele lui.
\n O evocare a Cadrilaterului de alt\u0103dat\u0103, \u00een spe\u0163\u0103 a Balcicului, se sprijin\u0103 \u015fi pe amintirile unui b\u0103tr\u00e2n localnic, Ivan Raicev: \u201ePrimarul Moisescu (sic!) s-a \u00eencurcat la c\u00e2\u0163iva ani dup\u0103 ce a venit la Balcic, cu o bulg\u0103roaic\u0103. Ea tr\u0103ie\u015fte \u015fi acum, are peste nou\u0103zeci de ani. (\u2026) Nu \u0163i-am terminat cu Moisescu, primarul care se c\u0103s\u0103torise cu o bulg\u0103roaic\u0103? De fiecare dat\u0103, la masa de sear\u0103, soacra rom\u00e2neasc\u0103, adic\u0103 mama lui ridica paharul \u015fi \u00eenchina: Tr\u0103iasc\u0103 Rom\u00e2nia! Asta o dat\u0103, de dou\u0103 ori, de trei ori. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00eentr-o zi, soacra bulg\u0103roaic\u0103 n-a mai r\u0103bdat \u015fi a ridicat \u015fi ea paharul: Eeeee\u2026da s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi Bulgaria! Soacra rom\u00e2neasc\u0103 a r\u00e2s tare mult \u015fi de atunci fiecare scrisoare pe care i-o trimitea din Rom\u00e2nia se \u00eencheia cu \u201eMulte complimente, tr\u0103iasc\u0103 Bulgaria!\u201d .
\n A cristalizat \u015fi emulat \u015fcoala de pictur\u0103 de la Balcic, atr\u0103g\u00e2nd aici arti\u015fti c\u0103rora le-au fost create condi\u0163ii deosebite. Vara, gr\u0103dina vilei sale, cu o splendid\u0103 perspectiv\u0103 asupra m\u0103rii, era plin\u0103 de \u015fevalete, iar seara arti\u015ftii se reuneau, pe treptele de piatr\u0103, ca \u00een amfiteatrul unei academii, angaj\u00e2ndu-se \u00een lungi discu\u0163ii \u00een care se confruntau. Iluzii \u015fi certitudini se derulau, dezacorduri, dar se realizau \u015fi reconcilieri privind niciodat\u0103 pe deplin dezlegatele probleme ale artei. Dup\u0103 cedarea Cadrilaterului, locul de pelerinaj al arti\u015ftilor a fost casa lui Octavian Mo\u015fescu din R\u00e2mnicu S\u0103rat, \u00een curtea c\u0103ruia \u00eenfloresc \u015fi ast\u0103zi \u00eenfloresc ,,nalbele lui Ghea\u0163\u0103\u201d.
\n Prietenia cu arti\u015fti de marc\u0103 ai epocii interbelice i-a creat posibilitatea de a-\u015fi constitui o impresionant\u0103 \u015fi valoroas\u0103 colec\u0163ie de art\u0103, preluat\u0103 dup\u0103 dispari\u0163ia sa de Balcica Mo\u015fescu-M\u0103ciuc\u0103, fiica sa.
\n\u00cen 1931, tip\u0103re\u015fte o monografie: ,,R\u00e2mnicu S\u0103rat. C\u0103l\u0103uz\u0103\u201d, care este o lauda\u0163io: \u201eO poart\u0103 a R\u00e2mnicului\u2026 De la Poiana M\u0103rului ascuns\u0103 \u00een desimi de br\u0103det, unde a fost exilat pe vremuri Cezar Boliac \u015fi p\u00e2n\u0103 la schiturile de lemn \u015fi troi\u0163ele a\u015fezate pe la r\u0103sp\u00e2ntii de drumuri; de la podgoriile de aur \u00een toamnele str\u0103lucitoare \u00een z\u00e2mbete de lumini \u015fi p\u00e2n\u0103 la pitore\u015ftile cumpene de la Cior\u0103\u015fti; de la bogata Vale a R\u00e2mnicului, cu satele \u00een\u015firate pe malurile ei \u015fi p\u00e2n\u0103 sus, \u00een mun\u0163ii cu poiene \u00eenflorite \u015fi st\u00e2ne de oi, R\u00e2mnicul S\u0103rat r\u0103m\u00e2ne un pre\u0163ios mozaic nepus \u00eenc\u0103 \u00een adev\u0103rata lui valoare\u201d. (p. 7) Refren, laitmotiv: ,,Ne trebuie un drum \u00een mun\u0163i\u201d, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 \u00een programul de viitor cere drumuri, hoteluri, restaurante, case de drume\u0163ie \u00een mun\u0163i, amenajarea modern\u0103 a b\u0103ilor de la Balta Alb\u0103 \u015fi C\u00e2ineni, leg\u0103turi cu autocare cel pu\u0163in cu toate aceste localit\u0103\u0163i, \u015fi \u00een urm\u0103 o c\u00e2t mai intens\u0103 propagand\u0103 turistic\u0103\u2026
\nRealizarea acestei ,,c\u0103l\u0103uze\u201d, ai c\u0103rei colaboratori, \u00een ordinea sumarului sunt dintre cei de prestigiu: Iorga, Al. Odobescu, Vlahu\u0163\u0103, Alexandru Pelimon, Gala Galaction, Const. Kiri\u0163escu, c\u0103rora li se adaug\u0103 r\u00e2mnicenii Alexandru I. Zamfirescu, Gh. Popescu, Petre \u015et. Popescu, Victor Dimitriu (cu un foarte dens \u015fi expresiv prim capitol din ,,R\u00e2mnicul sub ocupa\u0163ie\u201d – ar fi de c\u0103utat manuscrisul integral) \u015fi antologatorul \u00eensu\u015fi, este aceea a unui generos: \u201eAceast\u0103 c\u0103l\u0103uz\u0103 cost\u0103 82.000 lei din care Comitetul jude\u0163ean sub pre\u015fedin\u0163ia d-lui profesor Ion Cre\u0163u (jude\u0163ul R.-S\u0103rat) a contribuit cu 40.000, iar restul a fost pus de \u00eentocmitorul care cedeaz\u0103 toate cele 2000 de exemplare jude\u0163ului, f\u0103r\u0103 s\u0103 cear\u0103 nici o rambursare de contribu\u0163ie b\u0103neasc\u0103, numai cu o condi\u0163ie: ca o parte din veniturile c\u0103r\u0163ii s\u0103 fie donate Cercului studen\u0163esc ,,Al. Sihleanu\u201d.
\n \u00cen 1948, dup\u0103 abdicarea regelui Mihai, se accelereaz\u0103 ideologizarea domeniului artelor \u015fi prin crearea grupului plastic ,,Flac\u0103ra\u201d, condus de Maxy, din care f\u0103ceau parte, al\u0103turi de Phoebus, Ligia Macovei, Dobrian, Florica Cordescu, Mac Constantinescu, Eugen Ispir, Rodica Maniu, Muetzner (sic!), so\u0163ii Medrea, \u0162uculesccu, Perahim, \u015fi fo\u015ftii devo\u0163i ai Balcicului Lucian Grigorescu \u015fi Nutzi Acontz, ce \u00eencercau s\u0103 \u0163in\u0103 caden\u0163a. Nu f\u0103r\u0103 poticniri din cele mai penibile, dac\u0103 presa remarca, la 11 aprilie, c\u0103 la sala Dalles, printre portreti\u015fti se remarca Al. Ciucurencu, cu un ,,omagiu\u201d norocos (Remarcabil este portretul generalissimului Stalin, realizat de Al. Ciucurencu, printr-un stil monumental al liniei \u015fi printr-o simplitate coloristic\u0103 de mare efect) sau Maxy cu portretul Anei Pauker, ,,balcichi\u015ftii\u201d, dup\u0103 opinia lui Radu Bogdan, nu o prea nimeriser\u0103: Descriptivitatea pasiv\u0103 o \u00eent\u00e2lnim \u015fi la un d. Gia\u0163\u0103 (\u2026) Lucian Grigorescu prezint\u0103 dou\u0103 brigadiere. (\u2026) Se na\u015fte \u00eentrebarea: de ce sunt cele dou\u0103 brigadiere triste? De ce una din ele pare chiar sec\u0103tuit\u0103 de vlag\u0103?\u201d.
\n Ne-a m\u0103rturisit – depune Grigore Leaua, unul din fascina\u0163ii de odinioar\u0103 ai maestrului – nu o dat\u0103 c\u0103 ar vrea s\u0103 fac\u0103 ceva deosebit pentru ora\u015ful s\u0103u natal (\u2026) dorea ca dup\u0103 moartea sa casa \u00een care a locuit cu colec\u0163ia de art\u0103 pe care o ad\u0103poste\u015fte \u015fi azi, s\u0103 devin\u0103 casa memorial\u0103 ,,OCTAVIAN MO\u015eESCU\u201d. \u00cen ultimii ani un alt r\u00e2mnicean, sculptorul Gabriel T\u0103icu\u0163u care, de\u015fi t\u00e2n\u0103r, a avut, totu\u015fi, norocul s\u0103-l cunoasc\u0103 pe Octavian Mo\u015fescu, (\u2026) \u00eemi spunea c\u0103 ar dori s\u0103 ridice \u00een Gr\u0103dina Public\u0103, ce-i era at\u00e2t de drag\u0103, un bust al celui ce \u00eentruchipeaz\u0103 \u015fi azi pentru noi to\u0163i spiritul des\u0103v\u00e2r\u015fit al prieteniei \u015fi bucuriei de a tr\u0103i plenar arta. Dolean\u0163a lui Octavian Mo\u015fescu devine tot mai fantezist\u0103, dup\u0103 aproape dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani de la consemnarea ei \u00een primul periodic postdecembrist al R\u00e2mnicului S\u0103rat.<\/p>\n

,,Bijuterii de familie\u201d<\/strong>
\n\"\"

\tSub acest titlu, \u00eemprumutat de la Petru Dumitriu, un alt atlet al proletcultismului, \u00eencerc\u0103m s\u0103 deslu\u015fim, pe c\u00e2t ne este posibil, reac\u0163ia (turnesolic\u0103) a lui Octavian Mo\u015fescu fa\u0163\u0103 cu vremurile noi. A avut norocul de a avea o fiic\u0103 cu talent precoce, botezat\u0103 sigilativ, Balcica. Debutul \u015fi-l face ca elev\u0103, – noteaz\u0103 Alex. Oproescu – public\u00e2nd dou\u0103 plachete consecutive: ,,Golful cu migdali\u201d (1945) \u015fi ,,Zbor de pesc\u0103ru\u015fi\u201d (1946), la numai 15-16 ani!, eveniment unic \u00een istoria literaturii rom\u00e2ne. \u00cens\u0103 M.B., dup\u0103 alte c\u00e2teva efuziuni (v. ,,Rampa\u201d, ,,Universul literar\u201d), \u00eenceteaz\u0103 ,,demonstra\u0163iile virtu\u0163ilor sale lirice\u201d. Poet\u0103, critic de art\u0103, publicist\u0103. Absolvent\u0103 a Institutului ,,N. Grigorescu\u201d, sec\u0163ia Istoria \u015fi Teoria Artei (1952), autoare a unor monografii dedicate lui Th. Aman, Grigorescu (dar Lucian, nu Nicolae, n.m.), Ion Popescu-Negur\u0103. Este autoarea unui vol. monografic Balcic\u201d (2001). Este mo\u015ftenitoarea unei replici a lucr\u0103rii ,,Domni\u015foara Pogany\u201d, sculptur\u0103 pe care Octavian Mo\u015fescu a fost nevoit, datorit\u0103 presiunilor politice s\u0103 o v\u00e2nd\u0103 Muzeului de Art\u0103 din Craiova, \u00een anul 1976, \u015fi care acum este revendicat\u0103 \u00een instan\u0163\u0103. Este autoarea studiilor \u201eUniversul floral al lui \u015etefan Luchian\u201d \u015fi \u201eTriumful autenticit\u0103\u0163ii: retrospectiva Lucian Grigorescu (1968).
\nNepo\u0163ii colec\u0163ionarului de art\u0103, Alexandru M\u0103ciuc\u0103, absolvent al institutului de arte plastice ,,Nicolae Grigorescu\u201d (1982), sec\u0163ia muzeologie- arheologie, muzeograf la Muzeul jude\u0163ean Buz\u0103u (1982-1985), profesor de istoria artei la Universitatea Atheneum (1991-1993). Din 1985 este muzeograf principal la Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103, sec\u0163ia Muzeul Colec\u0163iilor de Art\u0103. Fost lucr\u0103tor la \u015fantierele arheologice de la Ulmeni, Vadu Sore\u015fti, Vintil\u0103 Vod\u0103 (1982-1986). Organizeaz\u0103 expozi\u0163ii de art\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, organizeaz\u0103 muzee: Avakian, R\u0103ut, Zambaccian (1998). Sora sa, Oana Maria, c\u0103s\u0103torit\u0103 Cajal, a absolvit Institutul de Art\u0103 Teatral\u0103 \u015fi Cinematografic\u0103 (1977), membr\u0103 a U.S.R., (debutant\u0103 cu poezie), autoare de teatru jucat \u00een S.U.A. \u015fi California. S-ar putea vorbi, \u00een cazul doamnei, de un ,,talent f\u0103r\u0103 frontiere\u201d, dac\u0103 nu de export.
\nCatalogabil la sortul ,,oameni subt vremuri\u201d, literatul \u015fi primarul fug de trecutul ,,negru\u201d, care, norocul face, nu se \u00eent\u00e2mplase a fi \u00een timpul r\u0103zboiului \u015fi pe teritoriul U.R.S.S. (func\u0163ionarii rom\u00e2ni numi\u0163i la Odessa au comp\u0103rut, p\u00e2n\u0103 la cel de pe urm\u0103, \u00een fa\u0163a tribunalelor postbelice). Aici este vorba \u015fi de un mariaj norocos, de o trainic\u0103 manta de vreme rea, \u00een persoana ginerelui, Constantin M\u0103ciuc\u0103. Viitor critic plastic ,,pe linie\u201d, sim\u0163ind mersul istoriei, este \u00eentre cei care, la 7 februarie 1949, cum se f\u0103cea cunoscut \u00een ,,Contemporanul\u201d, prin articolul \u201eStuden\u0163ii \u015fi literatura\u201d, participa la promovarea noii pepiniere de talente, ce se \u00eenregimentau cenaclier, ca form\u0103 de p\u0103trundere \u015fi \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163are a artisticului \u00een ,,mase\u201d; se consemna: a avut loc la Facultatea de Filologie din Bucure\u015fti, deschiderea cenaclului literar. Biroul cenaclului este format din Cezar Dr\u0103goi, Mihai Meria \u015fi Toma Maiorescu (cel care va urma facultatea la ,,Maxim Gorki\u201d, la Moscova, n.m.), iar din comisia de lectori fac parte Vasile Nicorovici, Ion Serebreanu \u015fi Constantin M\u0103ciuc\u0103. R\u00eemniceanul Al. S\u0103ndulescu, ajuns, \u00een ciuda ,,dosarului dalma\u0163ian\u201d – tat\u0103l de\u0163inut politic – elev al \u015ecolii de literatur\u0103 ,,Mihai Eminescu\u2019\u2019 (1950), ne confiaz\u0103: \u201eCitisem, de asemenea, c\u00e2teva poezii la cenaclul Facult\u0103\u0163ii condus de Vasile Nicorovici \u015fi George Toma Maiorescu, dar m\u0103 l\u0103sasem repede p\u0103guba\u015f. Ilegali\u015fti \u00eenchi\u015fi la Doftana, \u015fantiere, tractoare, ,,tovar\u0103\u015ful plan\u201d, ,,lampa lui Ilici\u201d, teme prin excelen\u0163\u0103 propagandistice, m-au inhibat \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103, \u00eenc\u00e2t n-am mai scris versuri dec\u00e2t pentru sertar \u015fi, \u00een genere, sentimentale, ceea ce cred c\u0103 atesta mai mult o predispozi\u0163ie temperamental\u0103, care altfel n-a disp\u0103rut niciodat\u0103, \u015fi mai pu\u0163in o voca\u0163ie.
\n \u00cen 1979, c\u00e2nd Dorin Tudoran avea dosar de urm\u0103rire informativ\u0103 la securitate \u015fi devenise un ,,obiectiv\u201d, o anumit\u0103 surs\u0103, ,,Crin\u201d, d\u0103dea patronilor o not\u0103 privitoare la via\u0163a literar\u0103, destul de agitat\u0103 \u015fi controversat\u0103, argument\u00e2nd cu un fragment de discu\u0163ie purtat\u0103 \u00eentre scriitorii Corneliu Buzinschi \u015fi Vasile Nicorovici, \u00een urma denun\u0163\u0103rii plagiatului comis de E. Barbu, \u00een ,,Incognito\u201d; C.B.: \u2026am dat de dracu, iar de distrug planuri (editoriale, n.m.), se v\u00e2neaz\u0103 nume, apar liste negre. V.N.: M\u0103ciucile (se refer\u0103 la C. M\u0102CIUC\u0102) \u00eencep s\u0103 lucreze. \u0102sta e lacom de s\u00e2nge, \u015fi MACOVESCU (pe atunci pre\u015fedintele U.S.R., n.m.) se\u2026 \u00een pantaloni. Nicorovici, vorba lui Marin Preda din ,,Desf\u0103\u015furarea\u201d, se ,,dumirise\u201d \u015fi delimitase de p\u0103catele tinere\u0163ilor. Carier\u0103 de alpinist, peste mode \u015fi timp: Constantin M\u0103ciuc\u0103 (n.1927), licen\u0163iat al Facult\u0103\u0163ii de Filologie din Bucure\u015fti (1950), redactor la E.S.P.L.A., redactor \u015fef la Editura Tineretului, director al E.L.U, redactor principal la Editura ,,Eminescu\u201d, director al Teatrului Na\u0163ional din Bucure\u015fti (1990-1994), profesor asociat la I.A.T.C. (1972-1977), membru al U.S.R., membru al Sec\u0163iei de dramaturgie \u015fi teatrologie, membru al UNITER. Pentru volumul ,,Modele \u015fi structuri dramatice\u201d (1986) – a primit Premiul ,,I.L. Caragiale\u201d al Academiei Rom\u00e2ne. Caragialescul ,,triumf al talentului\u201d nu l-a putut evita, nici m\u0103car dup\u0103 ,,evenimentele din decembrie 1989\u201d.
\n Balcic, locul dignit\u0103\u0163ii sale administrative, al promo\u0163ion\u0103rii artelor, devine, \u00een evoc\u0103rile sale, un cuv\u00e2nt tabu, \u00eenlocuit cu un soi de eufemism, de vag\u0103 localizare pentru cei care nu au G.P.S. pe litoral, l\u00e2ng\u0103 un mic or\u0103\u015fel de pescari. Din aceea\u015fi ,,omerta\u201d, conven\u0163ie datorat\u0103 st\u0103p\u00e2nirii, nu pomene\u015fte de volumul de versuri al prietenului Ion Pillat, ,,Balcic\u201d, cel care, \u00een 1940, odat\u0103 cu cedarea Cadrilaterului Bulgariei, \u00ee\u015fi pierde vila de pe ,,coasta de argint\u201d, pe care fiul s\u0103u, Dinu, o descria ca pe ,,un mirador al luminii\u201d, nici de romanul ,,Maica Domnului de la mare\u201d (1930), al unui alt explorator al pitorescului nostru orient provizoriu, Emanoil Bucu\u0163a.<\/p>\n

Memorialistul recuperator<\/strong><\/p>\n

Volumele sale de suveniruri din lumea litera\u0163ilor \u015fi arti\u015ftilor: ,,Vitralii\u201d (1971), ,,Oaspe\u0163i de alt\u0103dat\u0103\u201d (1972)\u2026 intrate \u00eentre coperte, de cele mai multe ori, a\u015fa cum fuseser\u0103 publicate \u00een ,,Via\u0163a Buz\u0103ului\u201d, par a nu se mula totdeauna pe teoria ce e\u015fuase \u00een ,,obsedantul deceniu\u201d, aceea a ,,adev\u0103rului integral\u201d. Astfel, ,,Matei Caragiale \u00een travesti\u201d relateaz\u0103 un dialog \u00eentre Mateiu (aceasta ar fi grafia, \u015fi ea cu o doz\u0103 de notarial\u0103 arhaicitate) \u015fi Alexandru Pop de Szatmary, unul din animatorii Balcicului cultural, baron cu acte imperiale, care nu \u00ee\u015fi \u0163inea explicit \u015fi la vedere \u00een\u0103l\u0163imea stirpei: \u201e- Ce cochet \u015fi tineresc ar ar\u0103ta acest or\u0103\u015fel de pe \u0163\u0103rmul m\u0103rii, dac\u0103 scriitorii \u015fi arti\u015ftii \u015fi-ar aborda deasupra caselor stegule\u0163ele cu emblemele de pelerini ai artelor\u201d. Moralmente, aceast\u0103 propunere nu se \u00eenscrie, dar deloc, \u00een linia autorului ,,Crailor de Curte Veche\u201d; pentru el heraldica, pe care o aprofundase acerb, nu era o chestiune de carnavalesc\u0103 de estival\u0103 pavoazare, ci un lucru extrem de serios, de nobil\u0103 identificare, un hrisov de boierie (chiar a spiritului), pe care, \u00eentr-o lume \u00een care banul democratiza societatea, plin\u0103 de cavaleri de industrie, nu l-ar fi concedat, \u00een nici un fel, unora despre a c\u0103ror art\u0103 nu avea cum s\u0103 aib\u0103, el egotistul, o egal\u0103, infla\u0163ionist\u0103 pre\u0163uire. Blazonul diferen\u0163ia, nu unifica, precum \u00een s\u0103rb\u0103torile de Armindeni, micii \u015fi berea, in\u015fii. Incredibil \u015fi acel tineresc, sportiv \u015fi nu \u00een linia snob\u0103rii unui contingent la care, el \u00eensu\u015fi, prin morg\u0103 \u015fi distinc\u0163iune, la care nu (cu o vorb\u0103 postdecembrist\u0103) anchiesa.
\nUna din desele evoc\u0103ri ale lui Cincinat Pavelescu aduce ca personaj episodic pe autorul, de mai t\u00e2rziu, al trilogiei ,,Un om \u00eentre oameni\u201d; \u201ePrin anii 1922-1923 l-am invitat la un ciclu de \u015fez\u0103tori literare ce se \u0163ineau la R\u00e2mnicu S\u0103rat. Conferen\u0163ia Camil Petrescu \u015fi citea versuri Perpessicius. Cel care ,,a v\u0103zut idei\u201d socializeaz\u0103, destul de mundan \u015fi \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cancaneriile vie\u0163ii literare, cu avocatul licen\u0163iat \u00een polemici epigramistice, dedic\u00e2ndu-i un consolator catren: \u201eS\u0103 nu te superi, Cincinat,\/ C\u0103 un Nigrim te-a atacat;\/ El nu-\u0163i clinte\u015fte, orice-ar scrie\/ Un fir de p\u0103r\u2026 de pe chelie\u201d. Mai t\u00e2rziu, poveste neinventariat\u0103 de memorialist, c\u00e2nd autorul fenomenologiei, depuse spre p\u0103strare \u00een arhivele Vaticanului, purta un aparat auditiv, este \u00eentrebat, la ,,Cap\u015fa\u201d, de Oscar Lemnaru (pentru amici, Oscarlambur): ,,Maestre, prinde\u0163i \u015fi Radio Londra?\u201d. Atacul la defectele fizice ale persoanei, uneori, se \u015fi deconteaz\u0103. C\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd, e\u015fapeaz\u0103 c\u00e2te ceva din normalitatea epocii atlantizate: pictorul \u015etefan Popescu, care avea atelier la R\u0103duce\u015fti, sosit cur\u00e2nd din Maroc, ne-a ar\u0103tat c\u00e2teva tablouri \u015fi o bogat\u0103 colec\u0163ie de desene din Rabat \u015fi Fez. Era \u00eentr-un moment \u00een care ,,lag\u0103rul socialist\u201d nu mai f\u0103cea risip\u0103 de pa\u015fapoarte.
\nP\u0103storel Teodoreanu, oaspete al boierului Menela\u015f Chircu, la conacul (cu cram\u0103) de la Zaplaz, comite o dedica\u0163ie lui Ranetti, Pre\u015fedintele Comitetului pentru ridicarea statuii lui Al. Vlahu\u0163\u0103: \u201eN-ave\u0163i \u00een crama din Zaplaz\/ At\u00e2ta vin s\u0103 m\u0103 \u00eembete: \/ V\u0103z\u00e2nd statuia – beat ori treaz\/ Eu nu-l admir pe Oscar Sp\u00e4the\u201d; cert este c\u0103 \u015fi memorialistul nu considera prea ,,reu\u015fit\u0103\u201d lucrarea ce-l nemurea pe autorul ,,Rom\u00e2niei pitore\u015fti\u201d, de\u015fi, \u00eentre filele sale postume, se afl\u0103 un rondel ce o consacr\u0103 drept singular\u0103 \u00een urbe: Rondelul unei statui: \u201e\u00cen ora\u015ful c-o statuie\/ \u00cen metal de mult sculptat\u0103,\/ Pesimist, ca niciodat\u0103,\/ Bardul pl\u00e2nge-n poezie.\/\/ E at\u00e2ta nostalgie\/ \u00cen figura-ng\u00e2ndurat\u0103.\/ \u00cen ora\u015ful c-o statuie\/ \u00cen metal de mult sculptat\u0103.\/\/ Bardul, iubitor de glie,\/ Dur\u00e2nd via\u0163\u0103 luminat\u0103,\/ St\u0103 pe soclu, \u00een vecie,\/ Cu privirea resemnat\u0103.\/ \u00cen ora\u015ful c-o statuie\u201d. Pe l\u00e2ng\u0103 alte st\u00e2ng\u0103cii stilistice, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 bustul lui Vlahu\u0163\u0103, oper\u0103 a sculptorului Oscar Sp\u00e4the, era turnat\u0103 \u00een bronz, versurile par a fi scrise dup\u0103 ,,obsedantul deceniu\u201d, c\u00e2nd un alt bust, al filantropului Alexandru Bagdat, fusese retras de pe pia\u0163\u0103.
\nOra\u015ful epigrami\u015ftilor, R\u00e2mnicul primei jum\u0103t\u0103\u0163i de secol XX \u00eenregistra, \u00eentre oamenii locului, pe: Cincinat Pavelescu, Ion Pavelescu, C.C. Br\u0103escu, Victor Dumitriu, Al. Popescu-Negur\u0103, Ionel Gane, Ionel B. Demetrescu, Stelian Cucu, fra\u0163ii George \u015fi Alexandru Baiculescu, Mircea Codrescu (Zaharia Eschinazi) etc., c\u0103rora li se mai ad\u0103ugau musafirii: Horia Furtun\u0103, N. Dun\u0103reanu \u015f.a.
\nRecens\u0103m\u00e2nt al virtualelor ,,bronzuri\u201d din parcul comunal include arti\u015fti: Florica Cristoforeanu, Aristide Demetriade la R\u00e2mnic cu ,,Strigoii\u201d de Ibsen, p\u00e2n\u0103 la pitorescul chitarist Tudoric\u0103 Frangulea, care c\u00e2ntase \u015fi lui Delavrancea \u015fi chiar generalului Berthelot (dup\u0103 b\u0103t\u0103lia de la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti); oameni de \u015ftiin\u0163\u0103: naturalistul G.M. Murgoci (Bisoca), Traian S\u0103vulescu, academician, fost ministru al agriculturii; colaboratori ai revistelor literare locale, oaspe\u0163i: Gala Galaction, Victor Ion Popa, Adrian Maniu, Eugen Boureanu, Victor Eftimiu, Camil Petrescu, Perpessicius, Ion Marin Sadoveanu, Tudor Vianu \u015fi, uneori, Duiliu Zamfirescu \u015fi Barbu St. Delavrancea. Apare, \u00eentr-un c\u0103znit bruillon, un compasional portret al lui Al. Sahia, venit \u00een urbe s\u0103-\u015fi aranjeze situa\u0163ia militar\u0103, care p\u0103rea s\u0103 ,,depand\u0103\u201d de unul din regimentele r\u00e2mnicene.
\nSahia nu f\u0103cea studii universitare regulate, – relateaz\u0103 ,,mandarinul valah\u201d, Petre Pandrea, fost de\u0163inut politic, pre\u015fedintele ,,Academiei de sub p\u0103m\u00e2nt\u201d de la T\u00eergu Ocna, care l-a cunoscut bine – fiindc\u0103 a vrut s\u0103 fac\u0103 dou\u0103 revolu\u0163ii \u00een 5 ani:, \u00eent\u00e2i o revolu\u0163ie moral\u0103 cu popii (fusese doi ani printre c\u0103lug\u0103rii de la Cernica, n.m.), \u015fi pe urm\u0103, o revolu\u0163ie comunist\u0103, cu muncitorii. (\u2026) Al. Sahia a fost \u00een Rusia sovietic\u0103, dup\u0103 ce scrisese, \u00een prealabil, \u00een \u0163ar\u0103, o carte de reportaje despre c\u0103l\u0103toria sa viitoare, despre pelerinajul la Mecca. (\u2026) Pelerinajul la Mecca al lui Sahia s-a soldat cu o catastrof\u0103 ideologic\u0103, similar\u0103 cu a lui Panait Istrati. Numai c\u0103, ,,decent\u201d fa\u0163\u0103 de Kremlin, nu are fuleul vreunei ,,spovedanii\u201d dezam\u0103gite, sau, cum spunea acela\u015fi ,,mandarin valah\u201d, n-a avut curajul intelectual al lui Panait Istrati s\u0103 scuipe unde a adorat.
\n Un alt mag al vremurilor noi este socialistul Panait Mu\u015foiu, autor \u015fi colportor de bro\u015furi de propagand\u0103, f\u0103r\u0103 frontiere, surprins a fi transportat aceast\u0103 marf\u0103 considerat\u0103 exploziv\u0103 la Constantinopol. \u00cen ochii lui \u00eentrez\u0103ream – depune, cu deontologie de oculist amator Mo\u015fescu – o gean\u0103 de lumin\u0103 a vremilor de ast\u0103zi, visate de acest revolu\u0163ionar care lini\u015ftit \u015fi \u00eemp\u0103cat, s-a desp\u0103r\u0163it de noi la sf\u00e2r\u015fitul anului 1944. Apucase ziua victoriei \u015fi a marilor prefaceri sociale. De atunci au trecut 25 de ani.
\nApropiat, prin reprezentativitatea ,,fonc\u0163iei\u201d \u015fi demersurile de ,,organizatorinc\u201d (calchiem aici o formulare a lui Dan C. Mih\u0103ilescu), al reginei Maria, care ad\u0103postea acolo, \u00een casa ,,Maria – Ileana\u201d \u015fi colonia Asocia\u0163ia Cre\u015ftin\u0103 a Femeilor, O.M. are, \u00een aceste memorii ,,expurgate\u201d, cumva pozi\u0163ia lui A. Toma, care la ramolisment, nara c\u0103, \u00een tinere\u0163e, tradusese (pe ascuns?) poezii ale reginei Elisabeta, f\u0103r\u0103 ca aceasta s\u0103 \u015ftie; o \u00eentrebare din anturaj, adresat\u0103 marelui poet revolu\u0163ionar \u015fi progresist: ,,Dar tu \u015ftiai c\u0103 e regin\u0103?\u201d. Cred c\u0103, decent, primarul de Balcic \u015fi junimistul junior nu i-a vorbit niciodat\u0103 suveranei despre luminile ce le \u00eentrez\u0103rea \u00een ochii lui Mo\u015foiu sau Sahia.
\nTot la acest capitol, al ,,durerilor \u00een\u0103bu\u015fite\u201d dar \u015fi defulate odat\u0103 cu ,,\u00eentoarcerea armelor\u201d se a\u015feaz\u0103 \u00een front \u015fi Virgil Tabacu, fost sublocotenent, autorul volumului ,,C\u00e2nt o lume nou\u0103\u201d 1945, \u00eengrijit de George Lesnea, \u00eent\u00e2iul volum de versuri din lumea muncitoreasc\u0103 publicat dup\u0103 23 August 1944. Corifeii locali ai noii ordini politice sunt sco\u015fi la scen\u0103, \u00een virtutea unui protocronism ideologic local avant la lettre. Aproape c\u0103 nu e de \u00een\u0163eles aceast\u0103 parad\u0103, c\u00e2t\u0103 vreme editura ,,Litera\u201d, fiind una \u00een ,,regia autorului\u201d, adic\u0103 pl\u0103tit\u0103 din buzunar, nu merita at\u00e2tea genuflexii \u00een oglinda retrovizoare.
\nEpigramele, din care unele inedite, ce ilustreaz\u0103 farmecul \u015fuetar al \u00eent\u00e2lnirilor literare interbelice, puteau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een zona de umbr\u0103 \u00een care autorii lor le-au l\u0103sat; ace\u015fti licurici ai spiritului nu pot glazura dec\u00e2t, cu extrem\u0103 bun\u0103voin\u0163\u0103, blatul tortului cultural al epocii.<\/p>\n

Un portret nu chiar apolinic – senectutea<\/strong><\/p>\n

Octavian Mo\u015fescu se cenzura, \u00eentr-o epoc\u0103 de destindere, totu\u015fi, literar\u0103 sau era ajutat s\u0103 o fac\u0103 (vitraliile sale, calupate tipografic pe o rubric\u0103 din ,,cadranul literar\u201d al ,,Vie\u0163ii Buz\u0103ului\u201d, erau afectuos cultivate de Corneliu \u015etefan, care, av\u00e2nd antecedente vulnerabil politice \u00een familie, nu voia s\u0103-l expun\u0103 unor deranjamente – e o prezum\u0163ie). \u015etia, \u015fi de la so\u0163ul fiicei sale, c\u0103 r\u0103m\u00e2ne valabil un adev\u0103r: ,,cadrele hot\u0103r\u0103\u015fte totul\u201d. Proceda la sfidarea istoriei recente prin evaziune \u00een rememor\u0103ri asupra unor oameni ce d\u0103deau, prin calitatea lor de ,,musafiri\u201d, \u00eentru spirit \u015fi liter\u0103, o aur\u0103 de noble\u0163e fostei capitale de jude\u0163, devenit\u0103 centru administrativ raional, \u00een regiunea Ploie\u015fti; cum va fi privit Octavian Mo\u015fescu spectacolul crunt revuistic al proletcultului? Nu mai putea lua \u00een t\u0103rbac\u0103, precum \u00een epoca interbelic\u0103, pe potenta\u0163ii zilei; ,,ciocul mic, acum noi suntem la putere\u201d, clama o parlament\u0103reas\u0103 de mileniul trei c\u0103tre un ,,adversar\u201d politic. \u00ce\u015fi asuma rolul soldatului japonez uitat \u00een tran\u015fee, dar care nu mai umbla la muni\u0163ie, auzise el c\u00e2te ceva, fusese aspru prevenit, dar desf\u0103cea conserve de pe vremea \u00eemp\u0103ratului, adic\u0103, pe rom\u00e2n\u0103, a dinastiei regale, sub care a tr\u0103it cea mai fructuoas\u0103, frumoas\u0103 vreme a vie\u0163ii sale; boem cu m\u0103sur\u0103 \u015fi \u015ftaif (lavalier\u0103), a prins timpul umorului pe cartel\u0103 (cine c\u0103lca \u00een str\u0103chini adres\u00e2nd catrene corozive soldatului rus eliberator, pandurilor din Divizia ,,Tudor Vladimirescu\u201d sau potenta\u0163ilor comuni\u015fti, cum gafa P\u0103storel Teodoreanu, \u00ee\u015fi lua gamela de carceralitate) \u015fi al gulerelor r\u0103sfr\u00e2nte, muncitore\u015fte, peste rever.
\n Forma fix\u0103 a rondelului trebuie s\u0103 fi avut pentru el, prin repetitivitate, o ireprimabil\u0103 nostalgie; era un revenant care, pre\u0163 de taclaua aferent\u0103 unei cafele, f\u0103cea transporturi (clandestine) cu tinerii s\u0103i convivi, \u00een lumea ,,de dincolo\u201d, \u00eentr-o Atlantid\u0103, mai m\u0103runt\u0103, balcanic\u0103, cum a fost Ada-Caleh-ul. Era narcoticul, ,,iarba\u201d, cu care \u00ee\u015fi fascina emulii, fascina\u0163i de ,,\u00eenainta\u015fi\u201d, de o eventual\u0103, cine de unde sare iepurele?, viitoare glorie literar\u0103, pentru care trebuiau s\u0103 fie preg\u0103ti\u0163i. Existau, cum de at\u00e2tea ori maestrul sugera, antecedente; p\u00e2n\u0103 \u015fi numai harta unui Eldorado spiritual, filat\u0103, cu discre\u0163ie, sub masa unei cofet\u0103rii de provincie era o ac\u0163iune, \u00een felul ei, privit\u0103 cu vigilen\u0163\u0103 revolu\u0163ionar\u0103, subversiv\u0103 sau a\u015fa era interesant s\u0103 fie perceput\u0103. Rela\u0163iile sale cu familia fiicei, ecranatoare, prin ginere, a ,,r\u0103t\u0103cirilor\u201d de tinere\u0163e \u015fi maturitate, st\u0103 sub semnul pecetluitor al unui rege Lear, ce-\u015fi consimte condi\u0163ia. Totu\u015fi, colanul amintirilor, ca o sfidare a unui topos sadovenian (,,locul \u00een care nu s-a \u00eent\u00e2mplat nimic\u201d), \u00een desf\u0103\u015furarea lui cofet\u0103reasc\u0103, a fost o ac\u0163iune salutar\u0103, al c\u0103rei ecou e reverberat chiar \u015fi azi, dup\u0103 aproape treizeci de ani de postumitate.
\nP\u00e2n\u0103 la urm\u0103, e unul dintre traumatiza\u0163ii unei epoci de eflorescen\u0163\u0103 cultural\u0103, cum o recent\u0103 (pe care n-am putut-o consulta) apari\u0163ie editorial\u0103 caut\u0103 s-o probeze: Lucian Boia, ,,Micul paradis al Rom\u00e2niei Mari\u201d, Editura ,,Humanitas\u201d, 2014, unde sunt numi\u0163i \u015fi cei doi primari ai exotice colonii: Octavian Mo\u015fescu, pentru scurt\u0103 vreme, apoi George Fotino. C\u00e2te ceva despre finalul acestei ,,aventuri\u201d, afl\u0103m dintr-o cronic\u0103 a Simonei Vasilache: P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 nimic nu \u0163ine. Universitatea liber\u0103 \u015fi mitul Coastei de Argint se destram\u0103 dup\u0103 un \u015fir de conferin\u0163e. Pictorii revin \u00een \u0163ara zguduit\u0103, din nou, de r\u0103zboi. Scriitorii tr\u0103iesc din amintiri. Este \u015fi cazul amfitrionului de la R\u00eemnic, ce a \u00eemp\u0103r\u0163it din gamela sa de melancolie \u015fi reverie, tinerilor condeieri \u015fi t\u00e2rziilor cititori. <\/p>\n

Note:
\n1. Alex. Oproescu, Literatura \u00een publica\u0163ii buzoiene \u015fi r\u00e2mnicene 1839-2000, Buz\u0103u, Editura ,,Alpha MDN\u201d, 2013, p.144.
\n2. Alex. Oproescu, Op. cit., p. 91-93.
\n3. Dan Radu, La re\u015fedin\u0163a reginei Maria strig\u0103 muezinul. Prin Durostor \u015fi Caliacra, dou\u0103 jude\u0163e din Cadrilaterul Rom\u00e2niei de la 1918, \u00een: Opinia studen\u0163easc\u0103, an XVII, nr. 51, decembrie 1990, p. 6.
\n4. Camil Petrescu, Note zilnice, Editura ,\u201aCheiron\u2019\u2019, 2008, p. 33.
\n5. Vlaicu B\u00e2rna, \u00centre Cap\u015fa \u015fi Corso, Editura ,\u201aAlbatros\u2019\u2019, 2005, p. 80.
\n6. Pamfil \u015eeicaru, Scrieri din exil. Figuri din lumea literar\u0103, vol.1, Editura ,,Saeculum IO\u201d, 2002, p. 134.
\n7. Dan Radu, La re\u015fedin\u0163a reginei Maria strig\u0103 muezinul. Prin Durostor \u015fi Caliacra, dou\u0103 jude\u0163e din Cadrilaterul Rom\u00e2niei de la 1918, \u00een: Opinia studen\u0163easc\u0103, an XVII, , nr. 50, noiembrie 1990, p. 7.
\n8. Alexandru M\u0103ciuc\u0103, Bunicul meu, Octavian Mo\u015fescu, \u00een: Vitralii, Rm. S\u0103rat, anul V, nr. 39-41, p. 49.
\n9. Valeriu Nicolescu, Buz\u0103u – R\u00e2mnicu S\u0103rat. Oameni de ieri, oameni de azi, Vol.2, partea 1, Editura ,,Evenimentul Rom\u00e2nesc\u201d, 2001, p. 436-440.
\n10. R\u00e2mnicu S\u0103rat. C\u0103l\u0103uz\u0103. \u00centocmit\u0103 de Octavian Mo\u015fescu. Institutul de Arte Grafice E.D. Marvan, 1931, 94 p.
\n11. Ana Selejan, Reeducare \u015fi prigoan\u0103. Rom\u00e2nia \u00een timpul primului r\u0103zboi (1944-1948), Vol.2, Sibiu, Editura ,,Thausib\u2019\u2019, 1993, p. 208; 215.
\n12. Valeriu Nicolescu, Op cit. , p. 436-440.
\n13. Grigore Leaua, Aduceri aminte, n: Doina, nr. 2-4, mai 1990, p. 1.
\n14. Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fi\u015fier istorico-literar, Buz\u0103u, 1980, p. 81.
\n15. Viorel Fr\u00eencu, Univers spiritual buzoian. Arhitectur\u0103, arte plastice, cinematografie, muzic\u0103, teatru, Vol. 2, Biblioteca jude\u0163ean\u0103 ,,V. Voiculescu\u2019\u2019, ,,Editgraph\u2019\u2019, 2012, p. 97.
\n16. Valeriu Nicolescu, Buz\u0103u – Op. cit., p. 436
\n17. Valeriu Nicolescu, Buz\u0103u – R\u00e2mnicu S\u0103rat. Oameni de ieri, oameni de azi, Vol.2, partea 1, Editura ,,Evenimentul Rom\u00e2nesc\u201d, 2001, p. 420-421.)
\n18. Ana Selejan, Literatura \u00een totalitarism 1949-1951, Editura ,,Thausib\u2019\u2019, 1994, p. 50.)
\n19. Al. S\u0103ndulescu, Opera\u0163ie pe cord deschis, Editura ,,Universal Dalsi\u2019\u2019, 2002, p. 109.
\n20. Dorin Tudoran, Eu, fiul lor. Dosar de securitate, Editura ,,Polirom\u201d, 2010, p. 122.
\n21. Valeriu Nicolescu, Op. cit, p. 426..
\n22. Cornelia Pillat, Ofrande. Memorii, Editura ,,Humanitas\u201d, 2011, p. 155-156.
\n23. Petre Pandrea, Stafia lui Sahia, \u00een: Turnul de ivoriu, Memorii, Editura ,,Vremea XXI\u201d, 2004, p. 55-59.
\n23. Octavian Mo\u015fescu, Vitralii, Editura ,,Litera\u201d, 1971, p. 20.
\n24. Simona Vasilache, Povestea Balcicului, \u00een: ,,Rom\u00e2nia literar\u0103\u201d, 28 februarie 2014, p. 14.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

EDITORIAL Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU Imaginea de sine Imaginea de sine este oglindirea noastr\u0103 \u00een propria con\u015ftiin\u0163\u0103, ne-o spune orice psiholog.<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18704"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18704"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18704\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18712,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18704\/revisions\/18712"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18704"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18704"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18704"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}