{"id":18679,"date":"2022-07-24T21:45:39","date_gmt":"2022-07-24T18:45:39","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18679"},"modified":"2022-07-24T21:45:39","modified_gmt":"2022-07-24T18:45:39","slug":"spatii-culturale-nr-34-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18679","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 34 (12)"},"content":{"rendered":"

Ion RO\u015eIORU<\/strong>
\n\"\"

C\u00e2nd, lacom, timpul ne adun\u0103<\/strong><\/p>\n

Parc\u0103 gr\u0103bit s\u0103 nu trosneasc\u0103 \u015fi s\u0103 ne-mproa\u015fte cu noroc,
\nSe str\u00e2nge-n jurul nostru timpul precum un cerc pe poloboc!<\/p>\n

Oric\u00e2t l-am implora, nu are r\u0103gaz s\u0103 stea o clip\u0103-n loc
\nTimpul fierbinte ce ne str\u00e2nge precum un zban\u0163 imens de foc!<\/p>\n

Ca \u015fi cum vrea s\u0103 ne p\u0103streze doar pentru sine sub obroc
\nSe-nchide-n urma noastr\u0103 timpul precum pe viscol u\u015fa-n toc!<\/p>\n

De ce s\u0103-i mai cer\u015fim, vai nou\u0103, vr\u2019o p\u0103suire de soroc,
\nC\u00e2nd, lacom, timpul ne adun\u0103 de parc\u0103-i suntem pot la joc?<\/p>\n


\nE iar\u0103\u015fi ora trei, iubire <\/strong><\/p>\n

E iar\u0103\u015fi ora trei, iubire, \u015fi url\u0103-un c\u00e2ine prin raia:
\nMorfeu refuz\u0103-n noaptea asta \u00een bra\u0163e tainic s\u0103 m\u0103 ia!<\/p>\n

E iar\u0103\u015fi ora trei, iubire, \u015fi-mi dau secundele cu var:
\nMelancolia-\u015fi m\u00e2n\u0103 caii prin vara noastr\u0103 de Brumar!<\/p>\n

E iar\u0103\u015fi ora trei, iubire, \u015fi-nfrigurat \u00eencep s\u0103-\u0163i scriu:
\nBolnav de tine port \u00een suflet imensa stare de pustiu!<\/p>\n

E iar\u0103\u015fi ora trei, iubire, \u015fi-s vinovat c\u0103-ncerc s\u0103 mor
\nUrl\u00e2ndu-mi soarta-ntr-o iubire ce n-are niciun viitor!<\/p>\n

S\u0103 urle lupul cenu\u015fiu<\/p>\n

S\u0103 tai \u00een p\u0103r\u0163i egale stepa, s\u0103 vizitez gorganul trac;
\nS\u0103 z\u0103bovesc l\u00e2ng\u0103 troi\u0163\u0103, s\u0103-ncep cu mine s\u0103 m\u0103-mpac!<\/p>\n

S\u0103 cad\u0103 cea din urm\u0103 noapte, s\u0103 nu mai intru \u00een a\u00f9l,
\nS-aprind scaie\u0163i \u00eentr-o v\u0103ioag\u0103, s\u0103 uit c\u0103-s spirit noctambul!<\/p>\n

S\u0103 m\u0103-nf\u0103\u015for \u00een pledul ierbii, s\u0103-mi amintesc de c\u00e2te-au fost,
\nS\u0103 nu pot s\u0103 m\u0103 rup de tine, s-admit c-o s\u0103 m\u0103 sting anost!<\/p>\n

S\u0103 savurez fo\u015fnirea brumei, s\u0103-mi fie lene s\u0103 mai fiu,
\nS\u0103-mi dea fl\u0103m\u00e2nzii corbi t\u00e2rcoale, s\u0103 urle lupul cenu\u015fiu!<\/p>\n


\nCu toat\u0103 poezia ta<\/strong><\/p>\n

De\u015fi-i \u00eenv\u0103luit\u0103-n cea\u0163\u0103, cobor spre fluviul prin care
\nPoate c\u0103 m\u00e2ine spre amiaz\u0103 \u00eemi vei trimite o scrisoare!<\/p>\n

Va fi r\u0103spunsul la cea care acum mai bine de un veac
\nRomantic \u0163i-am expediat-o prin surugiul de olac?<\/p>\n

M\u00e2inele meu \u00eencepe ast\u0103zi de nu va fi-nceput de ieri,
\nIubirea mea de pretutindeni, iubirea mea de nic\u0103ieri!<\/p>\n

Voi sta de veghe-n portul unde barcazul beat va ancora
\nCu dorul meu de peste veacuri, cu toat\u0103 poezia ta.<\/p>\n


\nDe azi<\/strong><\/p>\n

De azi m\u0103 simt de tine gol
\n\u015ei-n fa diez \u015fi-n si bemol!<\/p>\n

De azi m\u0103 simt de tine plin
\n\u015ei-n do p\u0103g\u00e2n \u015fi-n re divin!<\/p>\n

De azi m\u0103 simt de tine jar
\n\u015ei-n la nectar \u015fi-n mi amnar!<\/p>\n

De azi m\u0103 simt de tine crin
\n\u015ei-n gama yang \u015fi-n gama yin!<\/p>\n


\nTe duci \u015fi azi<\/strong><\/p>\n

Te duci \u015fi azi: de tine-s semn
\n\u015ei-n rug\u0103 mut\u0103 \u015fi-n \u00eendemn!<\/p>\n

Te duci \u015fi azi: de tine-s zeu
\n\u015ei-n bob de gr\u00e2u \u015fi-n curcubeu!<\/p>\n

Te duci \u015fi azi: de tine-s gnom
\n\u015ei-n ochi de lup \u015fi-n ochi de om!<\/p>\n

Te duci \u015fi azi: de tine-s jind
\n\u015ei-n sfor de fluviu \u015fi pe grind!<\/p>\n


\nC\u00e2nd barca ta rimbaldian\u0103<\/strong><\/p>\n

Spre Dun\u0103rea \u00eenfrigurat\u0103 m\u0103 poart\u0103 singuri pa\u015fii grei
\nCare-au aflat, nu \u015ftiu de unde, c\u0103 e\u015fti pe malurile ei!<\/p>\n

Ne-a mijlocit b\u0103tr\u00e2nul fluviu acela\u015fi tainic ritual
\nTopind discret at\u00e2t amonte sau, de e nu, at\u00e2t aval!<\/p>\n

De-o s\u0103rb\u0103toare f\u0103r\u0103 margini mi s-a aprins febrilul eu
\nC\u00e2nd barca ta rimbaldian\u0103 a acostat \u00een portul meu!<\/p>\n

I-am dat onorul de rigoare \u015fi s-o descarc am \u00eenceput
\nDescoperind printre poeme o-mbr\u0103\u0163i\u015fare \u015fi-un s\u0103rut!<\/p>\n


\nVei fi r\u0103mas la mine-n vis<\/strong><\/p>\n

Sper\u00e2nd s\u0103-i dau un br\u00e2nci \u00een ap\u0103 pustiului din ochii mei,
\nCobor la Dun\u0103re \u015fi ast\u0103zi. Vei fi r\u0103mas pe malul ei!<\/p>\n

Spre a gr\u0103bi printr-o magie tic-tacul lene\u015fului ceas,
\nCobor la Dun\u0103re \u015fi ast\u0103zi. Pe malul ei vei fi r\u0103mas!<\/p>\n

Spre a putea ca niciodat\u0103 \u00een toat\u0103 lini\u015ftea s\u0103 pl\u00e2ng,
\nCobor la Dun\u0103re \u015fi ast\u0103zi. Vei fi r\u0103mas pe malul st\u00e2ng!<\/p>\n

S\u0103-i spun poemele pe care \u00eentreaga noapte \u0163i le-am scris,
\nCobor la Dun\u0103re \u015fi ast\u0103zi. Vei fi r\u0103mas la mine-n vis!<\/p>\n


\n\u00cemi prelucram intens poemul<\/strong><\/p>\n

\u00cemi prelucram intens poemul \u015fi te-a\u015fteptam febril s\u0103 vii,
\nDar n-ai fost tu \u015fi-mi simt de tine p\u0103durile de dor pustii!<\/p>\n

\u015etiu c\u0103 te duci \u015fi \u015ftiu prea bine c\u0103 nu tu hot\u0103re\u015fti s\u0103 pleci
\n\u015ei-\u0163i pas\u0103 c\u0103 de-acum \u00eencolo c\u0103zut\u0103 frunz\u0103-s pe poteci!<\/p>\n

Dac\u0103 admit c\u0103-s amintire ignor de-a pururi a cui sunt:
\nPe-aleea ta cu brum\u0103 ars\u0103 m\u0103 vei strivi cu pas m\u0103runt!<\/p>\n

C\u00e2nd trenul fluier\u0103 \u00een gar\u0103 ignor de pleac\u0103 ori de vine:
\n\u00cemi scriu poemul la lumina albastr\u0103-a dorului de tine!<\/p>\n


\nO s\u0103 te-ajut s\u0103-\u0163i sco\u0163i paltonul<\/strong><\/p>\n

Raport bilan\u0163ier al zilei ce-ncepe s\u0103 devin\u0103 ieri:
\nIzb\u00e2nda e o garan\u0163ie c\u0103 nu vei \u00eenceta s\u0103 speri!
\nO s\u0103 revii \u00een seara asta cu tenul sorcovit de ger:
\n Undin\u0103 care m\u0103 preumbl\u0103 prin inerentul ei mister!
\nDescuie, obosit\u0103, u\u015fa \u015fi-o s\u0103 inspiri miros de ceai:
\nFebril o s\u0103 s\u0103rut to\u0163i fulgii de nea din p\u0103rul t\u0103u b\u0103lai!
\nO s\u0103 te-ajut s\u0103-\u0163i sco\u0163i paltonul \u015fi o s\u0103 \u0163i-l anin \u00een cui,
\nIubita mea dintotdeauna, iubita mea cu ochi c\u0103prui!<\/p>\n


\nPe rugul s\u00e2ngelui de hun<\/strong><\/p>\n

Norocul meu precum o sfoar\u0103 \u00een jurul \u0163eftului s-a str\u00e2ns
\n\u015ei g\u00e2ndu-nfrigurat m\u0103-ndeamn\u0103 s\u0103 sar atletic peste pl\u00e2ns!<\/p>\n

E iar duminic\u0103 \u015fi-s singur \u015fi bate v\u00e2ntul de Brumar
\n\u015ei Dumnezeu buimac se freac\u0103 la ochiul lui triunghiular!<\/p>\n

Mi-e tot mai clar c\u0103-ntru vecie sunt pus de soart\u0103 la obroc
\nS\u0103 nu mai dau nici eu de mine, s\u0103 nu te mai g\u0103sesc deloc!<\/p>\n

\u015etiu numai c\u0103 mi-ai fost lumin\u0103 albastr\u0103 \u015fi c\u0103 trist apun
\nF\u0103r\u0103 s\u0103 te mai str\u00e2ng \u00een bra\u0163e pe rugul s\u00e2ngelui de hun!<\/p>\n


\nGherasim RUSU TOGAN<\/strong><\/p>\n

M\u00e2nia Divin\u0103: Duhuri \u015fi \u00eentruchip\u0103ri blestemate<\/strong><\/p>\n

Explicarea procesului at\u00e2t de activ al demoniz\u0103rii \u015fi persisten\u0163a sa prin timpi, Victor Kernbah o g\u0103se\u015fte \u00een faptul c\u0103 \u201edemonismul \u00een toate mitologiile a ref\u0103cut dintotdeauna concep\u0163ia dual\u0103 despre lume, nevoia omului de a-\u015fi \u00eemp\u0103r\u0163i existen\u0163a \u00eentre lumin\u0103 \u015fi \u00eentuneric, de a se sim\u0163i ocrotit \u015fi de a avea pe cine \u00eenvinui, de a delimita strict teritoriile ale binelui \u015fi r\u0103ului\u201d (1).
\n U\u015for de altfel se poate observa faptul c\u0103 spiritele rele ale demonologiei noastre sunt reprezentate \u00een toposul nostru mitic, ca produse ale tr\u0103irilor nefaste, provocatoare de nenorociri, precum catastrofele-n mas\u0103, rezultate din cutremure, r\u0103zboaie, molime, st\u0103ri caniculare, potop, debu\u015feuri financiare \u015f.a., dezechilibr\u00e2ndu-se astfel lumea.
\n Este ne\u00eendoielnic faptul c\u0103 mai ales \u00een cazul unor asemenea catastrofe, biserica a fost atent\u0103 s\u0103-\u015fi impun\u0103 for\u0163a de influen\u0163\u0103, impun\u00e2nd un anume mod de g\u00e2ndire, concepte \u015fi mai ales proceduri prin care \u00een plan psihologic mai ales, s\u0103 se creeze canale adiacente, toate cu rost ca biserica s\u0103 p\u0103trund\u0103 cu dogmele sale \u00een sufletul mirenilor. Astfel s-a creat conceptul c\u0103 energiile secrete ale blestemului sunt rodul for\u0163elor divinit\u0103\u0163ii, trimise ca pedeaps\u0103 \u015fi numai ea le poate desface.
\n Dar dac\u0103 \u00een jurul bisericii, al ritualului religios, al obiectelor sfinte, precum cruce, carte sacr\u0103, icoan\u0103, prapure, altar, s-au dezvoltat o serie de practici \u00eentru ap\u0103rarea omului, \u00een mare parte acestea sunt preluate \u00een diverse practici magice p\u0103g\u00e2ne, respectiv precre\u015ftine, dar multe dintre ele supravie\u0163uind \u00een paralel vreme \u00eendelungat\u0103 \u015fi chiar ac\u0163ion\u00e2nd, sub imperiul necesit\u0103\u0163ii, \u00een dese cazuri, cu prec\u0103dere \u00een magia defensiv\u0103.
\n Oricum, aceast\u0103 lume diriguit\u0103 sub faldurile bisericii, respectiv a credin\u0163ei \u015fi guvernat\u0103 de Dumnezeu, \u00eei rezerva omului p\u0103m\u00e2ntului taine, angoase \u015fi mistere, de unde \u015fi acea spaim\u0103 \u201ecosmic\u0103\u201d, rareori doar imaginar\u0103:\u201d De cel mai multe ori \u00een aceast\u0103 parte a lumii, observ\u0103 Dan Horea Mazilu, spaimele au fost reale, operante \u015fi cu nesf\u00e2r\u015fite \u201ed\u00e2re\u201d de consecin\u0163e\u201d (2). C\u00e2t prive\u015fte spiritul de religiozitate al rom\u00e2nilor, trecu\u0163i prin istorie din \u00eencerc\u0103ri \u00een \u00eencerc\u0103ri, \u015fi nici ast\u0103zi ocoli\u0163i de ele, to\u0163i c\u0103l\u0103torii str\u0103ini au observat pio\u015fenia cu care iau contact cu semnele divinit\u0103\u0163ii: \u201eSunt foarte grijulii s\u0103 fac\u0103 mereu cruci, c\u00e2nd trec pin fa\u0163a unei biserici sau icoane \u015fi \u0163in cu at\u00e2ta str\u0103\u015fnicie posturile lor, \u00eenc\u00e2t nu vor s\u0103 aud\u0103 nici m\u0103car de scutirea canoanelor sfinte pentru prilejuri de boal\u0103\u201d, observ\u0103 Dell Chiaro \u00een c\u0103l\u0103toriile sale prin teritoriile rom\u00e2ne\u015fti. (3)
\n Dar marea groaz\u0103 era, totu\u015fi dat\u0103 de acele molimi incontrolabile, care c\u0103deau parc\u0103 din cer a pedeaps\u0103, de nimeni, niciodat\u0103, pe de-a \u00eentregul \u00een\u0163eleas\u0103, de unde \u015fi dec\u0103derile morale ce le urmau. Holera \u015fi Ciuma sunt dou\u0103 \u00eentre reprezent\u0103rile, \u00een ordinea maleficului, ca spirite demonice devastatoare, c\u0103rora, a\u015fa cum s-a amintit deja, experien\u0163a dramatic\u0103 a existen\u0163ei mane le-a dat reprezent\u0103ri specifice. Holera \u015fi ciuma, ca agen\u0163i ai r\u0103ului pustiitor, s-au personificat distinct \u00een toposul mitic \u015fi cu o prezen\u0163\u0103 r\u0103mas\u0103 aproape nealterat\u0103, \u00een produsul folcloric de o mare diversitate imaginativ\u0103, toate dovezi incontestabile de for\u0163\u0103 distructiv\u0103, \u00eentr-o anume perioad\u0103 a civiliza\u0163iei noastre. Ca semn vestitor de blestem, con\u015ftiin\u0163a arhaic\u0103 a re\u0163inut timpul de dup\u0103 mari conflagra\u0163ii, \u201ec\u00e2nd se ivesc pe cer semnele obi\u015fnuite cumpenelor mari, precum sunt \u00eentunecimile de soare \u015fi de lun\u0103, cutremurele de p\u0103m\u00e2nt, c\u0103derea stelelor \u015fi ivirea stelelor cu coad\u0103\u201d (4).
\n Ambii agen\u0163i ai molimei catastrofale sunt reprezenta\u0163i prin imagini-repulsive: \u201eCiuma este un duh necurat, care se arat\u0103 oamenilor sub \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea unei babe ur\u00e2te, de-\u0163i vine s\u0103-\u0163i iei lumea-n cap\u201d, iar uneori e \u00eens\u0103\u015fi moartea: \u201eE slab\u0103 \u015fi stafidit\u0103 lung\u0103 \u015fi de\u015firat\u0103. Ciuma umbl\u0103 cu cartea \u00een m\u00e2n\u0103, secer\u00e2nd la oameni cum ar secera spicele\u201d(5) Ca \u00eentruchipare a unui blestem nepereche, cu efectul ei global \u015fi pr\u0103duitor, i s-a atribuit de c\u0103tre imaginarul popular o \u00eentreag\u0103 constela\u0163ie: \u201eCiumele c\u0103 sunt foarte multe, au \u015fi copii pe care \u00eei poart\u0103 \u00een ni\u015fte c\u0103rucioare\u201d, iar comportamentul, desigur, se \u00eenscrie \u00een sfera maleficului: \u201eSunt foarte crude, rele \u015fi nemiloase\u201d (6).
\n Configurarea holerei \u00een sistemul imaginarului malefic este foarte apropiat\u0103 de cel atribuit ciumei, urmare, credem, a faptului c\u0103 ambele molime au lovit \u00een perioade apropiate \u015fi chiar simultan: \u201eHolera este tot o bab\u0103 \u00eenvechit\u0103 \u015fi ur\u00e2t\u0103 foc. Umbl\u0103 despletit\u0103, cu haine ce se rup pe ea de ferfeni\u0163e ce sunt. \u00cen m\u00e2n\u0103 are o secere, cu care love\u015fte drept \u00een cap\u201d. Ca efect, este imaginat\u0103 ca blestem de esen\u0163\u0103 divin\u0103: \u201eHolera vine de secer\u0103 lumea mai ales c\u00e2nd Dumnezeu vrea s-o pedepseasc\u0103 pentru multele ei f\u0103r\u0103delegi\u201d (7). Iar semnele prevestitoare \u00eei sunt identice cu ale ciumei.
\n C\u00e2t prive\u015fte remediile cu rost de echilibrare a lumii de sub efectul ei pr\u0103duitor, sunt cuprinse \u00eentr-o sum\u0103 de proceduri magice, \u00een care, deopotriv\u0103, se implic\u0103 se implic\u0103 at\u00e2t individul, Alesul cu calit\u0103\u0163i excep\u0163ionale, respectiv un demon benefic la origine \u015fi metamorfozat mai t\u00e2rziu \u00een sf\u00e2nt, mai ales de c\u0103tre mul\u0163imea peste care a trecut dezastrul, ori tr\u0103ia sub amenin\u0163area ei, proced\u00e2nd ca urmare la efectuarea unor practici cu efect proteguitor.
\n \u00cen plan individual, se \u00eenscrie povestea Sf\u00e2ntului Haralambie, prelungire, desigur, a unei divinit\u0103\u0163i din civiliza\u0163ia autohton\u0103 de substrat indo-european (8).
\n Sf\u00e2nul Haralambie a fost o divinitate care a t\u0103iat calea ciumei, respectiv a blestemului, \u00een povestirea hagiografic\u0103. \u201eEl nu s-a l\u0103sat intimidat de ur\u00e2\u0163enia fetei, cu privirile ei \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare\u201d iar \u00een a treia zi de rug\u0103 a oamenilor, se ar\u0103t\u0103 cutez\u0103tor, venindu-i de hac\u2026 Cu rol de corec\u0163ie a mul\u0163imilor ce alunec\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd de la legile bunei cuviin\u0163e, Sf\u00e2ntul este cel care reactualizeaz\u0103 blestemul corec\u0163ional: \u201e\u015ei numai c\u00e2nd vede c\u0103 lumea s-a \u00eenmul\u0163it \u015fi s-a f\u0103cut rea, \u00eei d\u0103 drumul din lan\u0163 s\u0103 mai dea c\u00e2te o rait\u0103 printre oameni\u201d (9).
\n Practica proteguitoare: C\u0103ma\u015fa ciumii sau C\u0103ma\u015fa de izb\u00e2nd\u0103, \u00een Cazul holerei, este o procedur\u0103 magic\u0103 \u00een care se implica \u00eentreaga colectivitate amenin\u0163at\u0103 cu aceast\u0103 molim\u0103. \u00cen planul practicii magice de expresie feminin\u0103, c\u0103ma\u015fa ciumii sau c\u0103ma\u015fa de izb\u00e2nd\u0103, credem c\u0103 implic\u0103 un fond mitic precre\u015ftin, cu rost proteguitor, respectiv o practic\u0103 magic\u0103, precum at\u00e2tea altele, care a\u015fa cum observ\u0103 Gheorghe Pavelescu, \u201eactivitatea se desf\u0103\u015foar\u0103 pe un plan psiho-social \u015fi se \u00eemplete\u015fte cu celelalte activit\u0103\u0163i: religioas\u0103, economic\u0103, artistic\u0103 \u015fi biologic\u0103\u201d(10). Cu referire la for\u0163a de ac\u0163iune, respectivul scenariu magic cu valen\u0163e proteguitoare \u00ee\u015fi delimita for\u0163a de ac\u0163iune pe durata unui timp de asemenea magic: \u201eFemeile dintr-un sat \u00een care s-a aciuat holera, se str\u00e2ng \u00eentr-un num\u0103r \u00eendestul\u0103tor, \u00eentr-o cas\u0103 anumit\u0103. Toate \u00eencep s\u0103 toarc\u0103 fuioare mici de c\u00e2nep\u0103, tort trebuitor \u015fi \u00eendestul\u0103tor pentru o c\u0103ma\u015f\u0103. Apoi urzesc \u015fi nevedesc trec\u00e2nd prin spat\u0103 \u015fi i\u0163e, tot tortul lucrat de ele. \u00cel pun \u00een r\u0103zboi \u015fi \u0163es p\u00e2nza. P\u00e2nza o iau de pe sul \u015fi croiesc o c\u0103ma\u015f\u0103. Altele coase c\u00e2t mai repede aceast\u0103 c\u0103ma\u015f\u0103. C\u00e2nd este gata c\u0103ma\u015fa, o duc doi, trei oameni \u00een drum sau la o r\u0103scruce, fie la capul satului, fie \u00een mijlocul lui, acolo unde e trecerea mai mare. Lumea vine dup\u0103 ei \u015fi pe c\u00e2nd unul \u0163ine c\u0103ma\u015fa str\u00e2ns\u0103 de guler, to\u0163i copiii, b\u0103rba\u0163ii \u015fi femeile trec prin ea, ca s\u0103 scape de holer\u0103\u201d (11)
\n Practica trecerii prin c\u0103ma\u015f\u0103, \u201e\u00een drum, o r\u0103scruce, la cap\u0103tul satului, sau \u00een mijlocul lui\u201d, respectiv \u201eunde e trecerea mai mare\u201d, reprezint\u0103 contactul cu punctele cardinale sacre, \u00een care actul magic se \u00eempline\u015fte: un loc curat, prielnic \u015ftergerii blestemului, \u00eenv\u0103luit \u00een sacralitate, salvator \u015fi proteguitor \u00een durat\u0103.
\n A\u015fadar, o asemenea practic\u0103 elimin\u0103 for\u0163ele ostile, prin implicarea voin\u0163ei de bine a mul\u0163imii, care prin comportament \u015fi inten\u0163ionalitate dau timpului \u015fi locului calit\u0103\u0163i sacre, iar c\u0103ma\u015fa se proiecteaz\u0103 \u00een spa\u0163iul magicului ca o separare dintre universul interior \u00eenscris \u00een ordinea vitalit\u0103\u0163ii \u015fi armoniei, de cel exterior, ostil, propice radierii blestemelor, ca factori distrug\u0103tori de lumi.
\n \u00cen privin\u0163a frecven\u0163ei unei asemenea practici, Sabina Ispas o descoper\u0103 ca \u201eultim\u0103 atestare la rom\u00e2ni, \u201e\u2026\u00een timpul primului r\u0103zboi mondial\u201d \u015fi folosindu-se de un bogat material bibliografic, cercet\u0103toarea noastr\u0103, selectiv, ofer\u0103 c\u00e2teva elemente inedite, din osatura acestei practici, distan\u0163ate \u00een parte, de cele deja semnificate: \u201e\u2026mai multe fecioare \u015fi femei b\u0103tr\u00e2ne, \u201eiertate\u201d se adun\u0103 la o cas\u0103\u201d. Iar prezumtiv men\u0163ioneaz\u0103 \u015fi faptul c\u0103: \u201dSe pare c\u0103 ar fi existat \u015fi un text care se spunea \u00een timp ce c\u0103ma\u015fa era dus\u0103 la hotar: Drag\u0103, de-acum \/ vezi-\u0163i de lucrul t\u0103u, toarce-\u0163i c\u00e2nepa \u015fi las\u0103-ne pe noi \u00een pace!\u201d. Totodat\u0103, cercet\u0103toarea semnific\u0103 \u015fi ideea perpetu\u0103rii prin timpi a acestor vechi practici magice, observ\u00e2nd: \u201eFaptul c\u0103 pentru toate \u201eboalele\u201d, c\u00e2nd murea lume mult\u0103, trebuia s\u0103 se confec\u0163ioneze c\u0103ma\u015fa ciumii\u201d.
\n C\u00e2t prive\u015fte confec\u0163ionarea c\u0103m\u0103\u015fii ciumei \u00een zile anume, de obicei mar\u0163ea sau joia, zile cu interdic\u0163ii \u00een calendarul popular, Sabia Ispas ne explic\u0103: \u201eera un mod de a veni \u00een \u00eent\u00e2mpinarea acelor for\u0163e malefice, pe principiul sacrificiului benevol\u201d, care r\u0103scump\u0103r\u0103 \u015fi ob\u0163ine iertarea, respectiv dezleag\u0103 pe individ \u015fi colectivitate de for\u0163ele mereu amenin\u0163\u0103toare ce nasc nelini\u015fti \u015fi pustiire de rosturi.(12).
\n Alte variante, cu referire la acela\u015fi concentru: pe drum, femeile \u201enu aveau voie s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00eentre ele p\u00e2n\u0103 la \u00eentoarcerea spre cas\u0103, s\u0103 priveasc\u0103 \u00een urm\u0103, orice zgomot ar fi auzit\u201d; \u201edup\u0103 ce ie\u015feau femeile din cas\u0103, doi feciori curajo\u015fi puneau c\u0103ma\u015fa \u00eentr-o furc\u0103 \u015fi o duceau departe de sat, la \u00eenvecinarea cu hotarul altei localit\u0103\u0163i. Acolo \u00eenfigeau furca \u00een p\u0103m\u00e2nt \u015fi se \u00eentorceau \u00een sat. Nici ei nu aveau voie s\u0103 orbeasc\u0103 \u00eentre ei\u201d Se credea c\u0103 ciuma \u00ee\u015fi ia c\u0103ma\u015fa \u015fi nu mai coboar\u0103 \u00een sat Cu privire la extensiunea acestei procedurii magice, autoarea Ana Filip men\u0163ioneaz\u0103 faptul c\u0103 ea s-a confec\u0163ionat \u015fi \u00eempotriva primului \u015fi al doilea r\u0103zboi mondial (13).<\/p>\n

Bibliografie<\/em><\/p>\n

1 Victor Kernbach, Dic\u0163ionar de mitologie general\u0103, Editura Albatros, Bucure\u015fti, p. 161.
\n2 Dan Horea Simionescu, O istorie a blestemului, Editura Polirom, 2001, p. 223.
\n3 Vezi Nicolae Iorga, C\u0103l\u0103tori str\u0103ini prin \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne
\n4 Marcel Olinescu, Mitologie Rom\u00e2neasc\u0103, Editura Saecolum, 2003, 2003, p. 334
\n 5 ibidem
\n6 ibidem
\n7 ibidem
\n8 Gh. Mu\u015fu, Din mitologia tracilor, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1983, p. 28.
\n9 Marcel Olinescu, op. cit., p. 334
\n lo Gheoghe Pavelescu, Magia la rom\u00e2ni, Editura Minerva, 1998, p. 101.
\n 11 Marcel Olinescu, op. cit., p. 335.
\n12 Sabina Ispas, Chinul plantelor, \u00een Revista de Etnologie \u015fi Folclor, tom. 29, 1984,
\n nr. 2, p. 123.
\n13.Ana Filip, medicina popular\u0103, \u00een Revista ilustrat\u0103, an. I, ianuarie, 2005,p 119. <\/em><\/p>\n


\nArtemiza \u2013 Delia AS\u0102NACHE<\/strong>
\n\"\"

E. Lovinescu \u015fi cenaclul
\n \u201eSbur\u0103torul\u201d<\/strong><\/p>\n

Intransigent la \u00eenceput \u00een privin\u0163a literaturii scrise de femei, E. Lovinescu o va integra, treptat, pe m\u0103sura trecerii anilor, de la masa cenaclului \u201eSbur\u0103torul\u201d, \u201e\u00eentr-o paradigm\u0103 general\u0103 a valorii\u201d . Ba chiar va manifesta, uneori, accente exagerate de sus\u0163inere fa\u0163\u0103 de unele prozatoare (Lucia Demetrius, Ioana Postelnicu). Critic \u015fi istoric literar, teoretician al literaturii \u015fi sociolog al culturii, romancier, nuvelist, dramaturg, memorialist, publicist, traduc\u0103tor, conduc\u0103tor al cenaclului \u201eSbur\u0103torul\u201d \u015fi al revistei literare cu acela\u015fi nume, creator de direc\u0163ie \u015fi de \u015fcoal\u0103, E. Lovinescu (1881 \u2013 1943) \u00ee\u015fi va l\u0103sa amprenta asupra unei \u00eentregi genera\u0163ii, coagul\u00e2nd-o \u00een jurul s\u0103u \u015fi \u00eendrum\u00e2nd-o spre modernitate.
\nAbsolvent de filologie clasic\u0103, cu un doctorat sus\u0163inut la Paris, Lovinescu va preda limba latin\u0103 la un liceu din capital\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een 1919, c\u00e2nd \u00eencepe s\u0103 editeze revista \u201eSbur\u0103torul\u201d \u015fi s\u0103 patroneze cenaclul numit la fel, criticul va desf\u0103\u015fura o bogat\u0103 activitate publicistic\u0103 \u015fi didactic\u0103, va publica mai multe c\u0103r\u0163i, \u00ee\u015fi va des\u0103v\u00e2r\u015fi educa\u0163ia \u015fi studiile prin audierea unor cursuri \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi c\u0103l\u0103toria \u00een mai multe \u0163\u0103ri din Europa (Grecia, Germania, Italia, Fran\u0163a, Elve\u0163ia).
\n\u00cen tot ceea ce \u00eentreprinde Lovinescu \u00een cei treizeci \u015fi opt de ani de via\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 la ini\u0163ierea fenomenului \u201eSbur\u0103torul\u201d se \u00eentrev\u0103d \u201edeja elemente clare, e drept, neorganizate \u00eenc\u0103 \u00eentr-un sistem, dar de natur\u0103 s\u0103 sugereze, aproape ca la Maiorescu, at\u00e2t sensul destinului s\u0103u critic, c\u00e2t \u015fi un special fericit \u015fi caracteristic impact, ce se cere subliniat, \u00eentre dou\u0103 disponibilit\u0103\u0163i aparent contradictorii: una \u00eendatorat\u0103 structurii temperamentale \u015fi forma\u0163iei clasiciste \u2013 \u00eensemn\u00e2nd ra\u0163iune, m\u0103sur\u0103, echilibru, statornicie, gust pentru sistem \u015fi durabilitate, iar cealalt\u0103 \u0163in\u00e2nd de o sensibilitate dinamic\u0103, aderent\u0103 la schimbare, la inova\u0163ie, la modernitate\u201d . De\u015fi spirit clasic, numele s\u0103u va r\u0103m\u00e2ne legat, iremediabil, de modernism, de teoria sincronismului (Istoria civiliza\u0163iei rom\u00e2ne moderne) \u015fi de muta\u0163ia valorilor estetice (Istoria literaturii rom\u00e2ne contemporane).
\nAflat \u00een fruntea revistei \u201eSbur\u0103torul\u201d, Lovinescu va alc\u0103tui treptat un program estetic, \u00eencuraj\u00e2nd \u015fi promov\u00e2nd scriitori tineri, \u00een \u00eencercarea de a descoperi nume noi. \u201eSbur\u0103torul\u201d este o revist\u0103 literar\u0103, artistic\u0103 \u015fi cultural\u0103 ce a fost editat\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal \u00een perioada 19 aprilie 1919 \u2013 7 mai 1921; dup\u0103 o pauz\u0103 de c\u00e2teva luni, publica\u0163ia va ap\u0103rea din nou \u00eentre 17 septembrie 1921 \u2013 22 decembrie 1922 cu numele de \u201eSbur\u0103torul literar\u201d; \u00eentre martie 1926 \u015fi iunie 1927, revista va fi editat\u0103 lunar, \u00eentr-o serie nou\u0103. Modernismul promovat de E. Lovinescu prin revista \u201eSbur\u0103torul\u201d se opune tradi\u021bionalismului sus\u021binut de Nechifor Crainic, directorul revistei \u201eG\u00e2ndirea\u201d. \u00cen paralel cu aceste dou\u0103 direc\u021bii literare, apare la noi \u00een perioada intrebelic\u0103 \u015fi o a treia orientare literar\u0103, cea avangardist\u0103, reflectat\u0103 \u00een paginile unor reviste ca \u201eIntegral\u201d, \u201eContemporanul\u201d, \u201eunu\u201d, reviste de un modernist extremist.
\nE. Lovinescu a avut fa\u0163\u0103 de toate aceste direc\u0163ii contemporane, semne ale unei modernit\u0103\u0163i a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti interbelice prin diversitatea \u015fi complexitatea formelor artistice coexistente \u00een acela\u015fi spa\u0163iu \u015fi timp (s\u0103 nu uit\u0103m de revista poporanist\u0103 \u201eVia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d, publicat\u0103 la Ia\u015fi sub conducerea lui Garabet Ibr\u0103ileanu), o atitudine de \u00een\u0163elegere, recunosc\u00e2nd valoarea literar\u0103 a textelor publicate de Lucian Blaga sau de Ion Pillat, de exemplu, \u00een revista \u201eG\u00e2ndirea\u201d, precum \u015fi ideea de noutate a revistelor de avangard\u0103.
\nSe simte \u00een toate paginile revistei \u201eSbur\u0103torul\u201d, dincolo de con\u0163inutul eclectic (textele publicate sunt foarte diverse, ca valoare, form\u0103 \u015fi con\u0163inut), \u201etendin\u0163a de a promova noul, de a-\u015fi \u00eendrepta privirile spre viitor, spre scriitorii care s-ar fi putut s\u0103 fie\u201d . \u00centr-o perioad\u0103 foarte scurt\u0103 de timp, \u201eSbur\u0103torul\u201d atrage \u00een jurul s\u0103u nume ca Hortensia Papadat-Bengescu, Tudor Vianu, Liviu Rebreanu (de\u015fi debutaser\u0103 deja ei \u00ee\u015fi g\u0103sesc recunoa\u015fterea \u00een paginile revistei) sau afirm\u0103 c\u00e2teva nume de importan\u0163\u0103 pentru literatura noastr\u0103: Ion Barbu, Camil Petrescu, G. C\u0103linescu (debut \u00een 1919, semnat G. C\u0103lin). Colaboreaz\u0103 cu texte la \u201eSbur\u0103torul\u201d \u015fi: Elena Farago, Claudia Millian, Sanda Movil\u0103, Constan\u0163a Marino-Moscu, Ticu Archip, Victor Eftimiu, Felix Aderca, Ion C\u0103lug\u0103ru, Gib Mih\u0103escu, Anton Holban, Ilarie Voronca (debut), B. Fundoianu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Perpessicius \u015fi al\u0163ii.
\nMul\u0163i dintre cei care scriau \u00een revista \u201eSbur\u0103torul\u201d participau \u015fi la \u015fedin\u0163ele cenaclului cu acela\u015fi nume, deschis tuturor iubitorilor de literatur\u0103. Criticul, aflat mereu \u00een c\u0103utarea unor noi talente, \u00eei primea, \u00een fiecare duminic\u0103, \u00een locuin\u0163a sa din strada C\u00e2mpineanu \u015fi mai apoi \u00een cea de pe Bulevardul Elisabeta, pe to\u0163i cei interesa\u0163i de fenomenul literar, cu at\u00e2t mai mult dac\u0103 scriau. Num\u0103rul celor care i-au trecut pragul este impresionant, dup\u0103 cum singur m\u0103rturise\u015fte: \u201e\u00cen aceste condi\u0163ii de bun\u0103voin\u0163\u0103 principial\u0103 fa\u0163\u0103 de orice \u00eenceputuri \u015fi orice diletantisme, e u\u015for de presupus num\u0103rul vizitatorilor literari ce au trecut pe dinaintea mea, de la mici lucr\u0103tori de tipografie, elevi de liceu, ucenici de cizm\u0103rie, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, func\u0163ionari comerciali, p\u00e2n\u0103 la \u00eenalte fe\u0163e literare sau politice; toate iluziile \u015fi toate decep\u0163iile au defilat a\u015fadar pe scaunul din fa\u0163\u0103: tineri cu figura supt\u0103, cu ochii ilumina\u0163i, ro\u015fii de febr\u0103 \u015fi de tuberculoz\u0103, declam\u00e2ndu-\u015fi extatici, cu vocea cavernoas\u0103, de dincolo, versurile testamentare; boemi lustrui\u0163i de mizerie, autori de piese nejucate, gata s\u0103 se scufunde \u00een noaptea maniei persecu\u0163iei, octogenari scheletici, debit\u00e2nd cu cl\u0103mp\u0103nit de oase lucii lungi poeme istorice, scriitori na\u0163ionali\u015fti, autori de epopei antisemite, to\u0163i urm\u0103rind iluzia artei, a gloriei sau aduc\u00e2nd cu ei mizeria decep\u0163iei \u015fi, mai cu seam\u0103, to\u0163i crez\u00e2nd \u00een scrisul lor\u201d .
\n Conduc\u00e2nd \u00eent\u00e2lnirile de la \u201eSbur\u0103torul\u201d vreme de dou\u0103zeci \u015fi patru de ani, Lovinescu va fi mentorul \u015fi \u00eendrum\u0103torul multor participan\u0163i la cenaclu, leg\u00e2nd prietenii literare solide cu mul\u021bi cenacli\u0219ti. Despre firea sa distins\u0103, impun\u0103toare, calm\u0103, r\u0103bd\u0103toare vor vorbi to\u0163i cei care l-au cunoscut, portretul s\u0103u \u00eentregindu-se din nenum\u0103ratele m\u0103rturii ale contemporanilor, femei sau b\u0103rba\u0163i, scriitori sau critici, prieteni apropia\u0163i sau du\u015fmani. Caracteriz\u0103ri ample \u00eei vor face lui E. Lovinescu mai ales scriitoarele de la \u201eSbur\u0103torul\u201d (Hortensia Papadat-Bengescu, Ticu Archip, Ioana Postelnicu, Cella Serghi, Cella Delavrancea, Sanda Movil\u0103 etc.), drept omagiu \u015fi mul\u0163umire celui care a fost cel mai mare sus\u0163in\u0103tor al literaturii feminine interbelice de la noi.
\n\u00cen anii \u201930, agendele cenaclului \u201eSbur\u0103torul\u201d cuprind o vast\u0103 galerie de nume feminine, fapt ce arat\u0103 c\u0103 \u201enu este un \u00abclub\u00bb masculin \u00eenchis, cum fusese Junimea sau gruparea ie\u015fean\u0103 de la Via\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d . Unele din aceste nume sunt total necunoscute ast\u0103zi, altele au r\u0103mas celebre. Femeile care vin la \u201eSbur\u0103torul\u201d sunt, \u00een general, femei cu educa\u0163ie superioar\u0103, cultivate, citite, cu maniere alese \u015fi c\u0103l\u0103torii \u00een marile ora\u015fe europene, cunosc\u0103toare a mai multe limbi str\u0103ine, ce provin din familii bune, cu vechi r\u0103d\u0103cini rom\u00e2ne\u015fti (unele), ai c\u0103ror ta\u0163i ori so\u0163i fac parte din elita intelectual\u0103 interbelic\u0103 (chiar dac\u0103 nu mereu din primul r\u00e2nd). Profesoare, actri\u0163e, pictori\u0163e, traduc\u0103toare, ziariste, pianiste, ele g\u0103sesc la cenaclu o atmosfer\u0103 extraordinar\u0103. Particip\u00e2nd la \u015fedin\u0163e \u00een calitate de scriitoare sau de simple iubitoare de literatur\u0103, personalit\u0103\u0163i str\u0103lucitoare sau doar veleitare, tinere sau v\u00e2rstnice, timide sau curajoase, femeile sunt tratate cu respect, ascultate. \u201eSbur\u0103torul\u201d este pentru ele o familie, o familie literar\u0103. \u201eAnalogia \u2013 interesant de psihanalizat \u2013 \u00eentre \u00abfamilie\u00bb \u015fi \u00abfamilie literar\u0103\u00bb o fac, de altfel, constant autoarele \u00eensele care, nu de pu\u0163ine ori, caut\u0103 \u00een microclimatul unui cerc literar o compensa\u0163ie pentru deziluziile resim\u0163ite \u00eentr-un mediu familial constr\u00e2ng\u0103tor sau, dup\u0103 caz, pentru absen\u0163a unei familii\u201d .
\nDintre femeile care frecventeaz\u0103 (mai des ori mai rar) cenaclul \u00een deceniul patru putem enumera: Corina Vartan, Getta Cantuniari, Marina Mohulschi, Alice Magheru, Alice Sturdza, Aida Vrioni, Bebs, Cella \u0219i Niculina Delavrancea (Pica Dona), Ticu Archip, Sorana \u0162opa, Iza Sion, Dora Ortiz, Ana Luca, Sarina Cassvan-Pas, Paula Petrea, Florica R\u0103dulescu, M\u0103rg\u0103rita Miller-Verghi, Coralia Costescu, Sanda Movil\u0103, Mia Frollo, Maura Prigor, Claudia Millian-Minulescu, Lucre\u0163ia Petrescu, Lucia Demetrius, Virginia Gheorghiu, Maria Banu\u015f, Agatha Grigorescu Bacovia, Maria Pallade, Georgeta Mircea Cancicov, Henriette Yvonne Stahl, Eugenia Pop (Ioana Postelnicu), Sorana Gurian, Cella Serghi etc.
\n\u00cen ochii lui Ticu Archip, Lovinescu, de\u015fi b\u0103rbat cu p\u0103rul alb, \u201eavea \u00een atitudine ceva tineresc \u015fi senin de om ne\u00eencercat, ceva de program bine stabilit \u015fi bine chibzuit, ceva echilibrat \u015fi sigur, rigid \u015fi cald. (…) Nu se poate b\u0103nui pasiunea \u015fi r\u0103bdarea cu care \u015feful cenaclului \u00abSbur\u0103torul\u00bb scormone\u015fte vorbele scrise \u00een c\u0103utarea paietelor fosforescente. Trebuie v\u0103zut la lucru, trebuie auzit \u00een fiecare duminic\u0103 cer\u00e2nd explica\u0163ii, d\u00e2nd interpret\u0103ri, \u00eemprumut\u00e2nd viziuni, coagul\u00e2nd parc\u0103 pe lama briciului discu\u0163iei lui pic\u0103turile de s\u00e2nge a versurilor tinere\u015fti \u015fi stranii pentru o analiz\u0103 c\u00e2t mai definitiv\u0103\u201d .
\nUn portret amplu \u00eei face lui E. Lovinescu Ioana Postelnicu. Descoperit\u0103 \u015fi promovat\u0103 de criticul de la \u201eSbur\u0103torul\u201d, ea va deveni o prezen\u0163\u0103 nelipsit\u0103 de la cenaclu, din 1937 p\u00e2n\u0103 \u00een 1943. \u00cen scrierea memorialistic\u0103 Seva din ad\u00e2ncuri (1985), ea poveste\u015fte cum a ajuns s\u0103 \u00eel cunoasc\u0103 pe Lovinescu, \u00een vara anului 1937. Citind \u00een ziarul \u201eDiminea\u0163a\u201d un articol omagial dedicat lui E. Lovinescu pentru treizeci de ani de critic\u0103 literar\u0103, semnat de numero\u015fi membri ai cenaclului (Hortensia Papadat-Bengescu, Ticu Archip, Felix Aderca etc.), ea se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103-l sune, f\u0103r\u0103 \u015ftirea \u015fi voia so\u0163ului s\u0103u (nu f\u0103cea nimic singur\u0103), autoinvit\u00e2ndu-se la cenaclu, \u00eentr-un gest de o extrem\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103. \u201eAm urcat sc\u0103rile pe strada C\u00e2mpineanu. Nu la adresa pe care biografii criticului o men\u0163ioneaz\u0103 av\u00e2nd num\u0103rul 40, ci la num\u0103rul 10. (…) M-am oprit pe pragul etajului I. Stam \u00eenaintea unei u\u015fi dincolo de care avea s\u0103 mi se croiasc\u0103 soarta. (…) Mi-a deschis un b\u0103rbat cu un trup masiv. Capul mare, acoperit de un p\u0103r alb ca sm\u00e2nt\u00e2na. Obrajii albi, mari, erau ilumina\u0163i de un z\u00e2mbet care p\u0103rea c\u0103 ascunde o fluturare de binevoitor scepticism sau chiar vesel\u0103 ironie\u201d . Trec\u00e2nd cu bine peste \u201eproba de foc\u201d a primei lecturi, apreciat\u0103 de Lovinescu, Ioana Postelnicu va tr\u0103i cea mai mare bucurie a vie\u0163ii sale: \u201eAm ie\u015fit de la Lovinescu n\u0103uc\u0103. Toat\u0103 lumea se schimbase. Parc\u0103 intrasem \u00een alt\u0103 galaxie. Sufletul meu deborda de o stare pe care n-o puteam califica nicicum. Era o bucurie incendiar\u0103…\u201d Int\u00e2lnirea cu teoreticianul modernismului rom\u00e2nesc \u00eei va schimba, \u00eentr-adev\u0103r, via\u0163a Ioanei Postelnicu, dar nu numai ei, Lovinescu av\u00e2nd un rol capital \u00een destinul literar al multora dintre autorii interbelici.
\nPentru Cella Serghi, cea care vine \u00een casa criticului dup\u0103 apari\u0163ia P\u00e2nzei de p\u0103ianjen (1938), c\u00e2nd deja cenaclul \u201eSbur\u0103torul\u201d c\u0103p\u0103tase un renume \u00een epoc\u0103, Lovinescu este un Zeus care s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte \u00een Olimp, un teritoriu extraordinar, dar interzis, dup\u0103 care t\u00e2nje\u015fte. T\u00e2n\u0103ra debutant\u0103 \u00ee\u015fi dore\u015fte \u015fi ea s\u0103 mearg\u0103 la cenaclu, dar nu \u015ftie cum s\u0103 ajung\u0103 acolo. Form\u00e2ndu-se ca scriitor \u00een preajma lui Camil Petrescu, Cella Serghi va intra foarte greu \u00een lumea litera\u0163ilor, ascuns\u0103 parc\u0103 de Camil privirilor contemporanilor. Ea nu va da curs din prima invita\u0163iei lui Lovinescu de a veni la cenaclu, din pricina rela\u0163iilor tensionate dintre cei doi b\u0103rba\u0163i – Lovinescu \u00eei face lui Camil \u00een Memorii (1932) un portret mai pu\u0163in m\u0103gulitor, iar drept r\u0103spuns Camil \u00eel atac\u0103 printr-un lung \u015fi furios articol, intitulat \u201eEugen Lovinescu sub zodia senin\u0103t\u0103\u0163ii imperturbabile\u201d, publicat \u00een acela\u015fi an \u00een revista \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d. Fiind \u00eendr\u0103gostit\u0103 de autorul Ultimei nop\u0163i…, Cella nu \u00eendr\u0103zne\u015fte s\u0103 ia leg\u0103tura cu Lovinescu, rivalul lui Camil. Hazardul face \u00eens\u0103 ca ei s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u00eentr-o zi pe strad\u0103 (a\u015fa dup\u0103 cum va povesti Cella Serghi, mult mai t\u00e2rziu, \u00een 1977, \u00een volumul Pe firul de p\u0103iajen al memoriei), moment \u00een care invita\u0163ia de a veni la cenaclu este relansat\u0103 \u015fi acceptat\u0103, de data aceasta, de Cella, cu acordul deplin al lui Camil Petrescu:
\n\u201ePe aceea\u015fi strad\u0103 \u00een pant\u0103 eram cu Camil c\u00e2nd ne-am \u00eent\u00e2lnit fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu un b\u0103rbat mai \u00een v\u00e2rst\u0103, cu pasul greoi, cu p\u0103rul alb, cu privirea \u00eentunecat\u0103, iscoditoare. O clip\u0103 au \u015fov\u0103it am\u00e2ndoi, dar, oprindu-se \u00een acela\u015fi timp, Camil mi l-a prezentat pe Lovinescu. N-am s\u0103 uit uimirea maestrului c\u00e2nd a auzit numele meu:
\n– Autoarea \u201eP\u00e2nzei de p\u0103ianjen\u201d?! A\u015fa de t\u00e2n\u0103r\u0103!
\nParc\u0103 nu-i venea s\u0103 cread\u0103.
\n– Ce t\u00e2n\u0103r\u0103 e\u015fti!
\nDar privirea parc\u0103 spunea: Ce frumoas\u0103 e\u015fti!
\n– Am l\u0103sat vorb\u0103 la libr\u0103rie s\u0103 vii la Cenaclu, la \u201eSbur\u0103torul\u201d. I-am l\u0103sat vorb\u0103 lui Jean, lui Mi\u015fu, nu \u0163i-au spus, de c\u00e2teva ori, am l\u0103sat vorb\u0103? De ce n-ai venit?
\nAm povestit, \u00een alt\u0103 \u00eemprejurare, c\u0103, desp\u0103r\u0163indu-ne de maestru, Camil m-a luat de m\u00e2n\u0103 \u015fi a intrat cu mine \u00een prima cofet\u0103rie care ne-a ie\u015fit \u00een cale, ceea ce nu intra \u00een obiceiul lui.
\n– S\u0103 nu ui\u0163i ziua asta, mi-a spus, c\u00e2nd ne-am a\u015fezat la mas\u0103. Vreau s\u0103 \u00een\u0163elegi toat\u0103 importan\u0163a ei. Lovinescu te apreciaz\u0103. \u00cen\u0163elegi ce \u00eenseamn\u0103 asta? S\u0103 \u015ftii c\u0103-\u015fi dr\u0103muie\u015fte foarte bine cuvintele \u015fi admira\u0163ia. La \u201eSbur\u0103torul\u201d, c\u00e2nd vine un ministru care nu are talent dar se crede scriitor, g\u0103se\u015fte un scaun mai l\u00e2ng\u0103 u\u015f\u0103, dar c\u00e2nd intr\u0103 un b\u0103iat cu pingelele rupte, dac\u0103 are talent, e primit cu bra\u0163ele deschise \u015fi i se d\u0103 un scaun l\u00e2ng\u0103 birou. Lovinescu are o pasiune pentru literatur\u0103, o \u00een\u0163elegere pentru fenomenul literar, pe care, de la Maiorescu p\u00e2n\u0103 azi, nimeni nu a avut-o. Nu trebuia s\u0103 te la\u015fi influen\u0163at\u0103 de polemica noastr\u0103. De ce nu mi-ai spus c\u0103 te-a invitat? De ce nu te-ai dus, dac\u0103 \u0163i-a l\u0103sat vorb\u0103, dac\u0103 te-a a\u015fteptat? C\u00e2nd te duci?\u201d
\nFragmentul aduce date noi despre Lovinescu, despre Camil Petrescu, despre cenaclu. Remarc\u0103m, \u00een primul r\u00e2nd, educa\u0163ia aleas\u0103 a celor dou\u0103 figuri masculine, care las\u0103 la o parte disputele literare \u015fi orgoliile pentru a sta de vorb\u0103 \u00een mod politicos, pe strad\u0103, \u00een prezen\u0163a unei tinere doamne. Portretul fizic al criticului (p\u0103rul alb, ochii negri, trupul masiv, greoi) f\u0103cut de Cella confirm\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, robuste\u0163ea trupului \u015fi ascu\u0163imea privirii celui care se apropie \u00een 1938 de \u015faizeci de ani.
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, afl\u0103m c\u0103 Lovinescu este la curent cu ultimele apari\u0163ii editoriale, c\u0103 a citit romanului Cellei, ba chiar c\u0103 a invitat-o, indirect, prin cei de la libr\u0103ria Alcalay (unde i se vindea cartea), de mai multe ori, la cenaclu. Un gest foarte m\u0103gulitor pentru Cella, o t\u00e2n\u0103r\u0103 scriitoare aflat\u0103 la \u00eenceput de drum, sigur\u0103 pe frumuse\u0163ea \u015fi pe farmecul s\u0103u personal (criticul scrie \u00eens\u0103 despre ea \u00een Agende c\u0103 e \u201eur\u00e2\u0163ic\u0103, fin\u0103, modest\u0103\u201d , cea mai bun\u0103 ipostaz\u0103 \u00een care este descris\u0103 fiind aceea de \u201edr\u0103gu\u0163\u0103\u201d).
\nInvita\u0163ia primit\u0103 de Cella Serghi este cu at\u00e2t mai pre\u0163ioas\u0103 cu c\u00e2t vine din partea celui mai proeminent critic al vremii, dup\u0103 cum recunoa\u015fte chiar Camil Petrescu, l\u0103s\u00e2nd deoparte conflictul s\u0103u cu Lovinescu. Tot el explic\u0103 ordinea valoric\u0103 de la cenaclu, dup\u0103 locul \u00een care sunt invita\u0163i s\u0103 stea participan\u0163ii: \u00een fa\u0163\u0103, l\u00e2ng\u0103 biroul criticului, stau cei talenta\u0163i (Hortensia Papadat-Bengescu are un fotoliu rezervat \u00een fa\u0163a biroului lui Lovinescu), \u00een spate, l\u00e2ng\u0103 u\u015f\u0103, cei mai pu\u0163in \u00eenzestra\u0163i artistic. De\u015fi nu o descoper\u0103 el pe Cella Serghi, Lovinescu o ajut\u0103 s\u0103 se integreze mai repede \u015fi mai u\u015for \u00een lumea literar\u0103. La scurt\u0103 vreme de la prima lor \u00eent\u00e2lnire la cenaclu (\u00een cadrul c\u0103reia criticul \u00eei face sugestii de lectur\u0103, recomand\u00e2nd-o insistent pe Hortensia Papadat-Bengescu \u015fi interes\u00e2ndu-se de planurile literare ale Cellei), Pompiliu Constantinescu va scrie \u00een \u201eVremea\u201d (\u00een\u0163elegem c\u0103 \u00een urma rug\u0103min\u0163ii lui Lovinescu) o cronic\u0103 pertinent\u0103 pe marginea romanului de debut al Cellei, pecetluindu-i soarta literar\u0103, dup\u0103 cum singur\u0103 m\u0103rturise\u015fte . Lovinescu se dovede\u015fte astfel un critic \u015fi un om de excep\u0163ie, care \u015ftie s\u0103 aprecieze o carte bine scris\u0103, indiferent de sexul autorului, care \u015ftie s\u0103 fie al\u0103turi de scriitorii tineri, prin sugestii, sfaturi, \u00eencuraj\u0103ri, cronici de \u00eent\u00e2mpinare, recomand\u0103ri c\u0103tre editori pentru publicare (garant\u00e2nd cu numele s\u0103u), schimb \u015fi daruri de c\u0103r\u0163i, oferindu-le sprijin moral (\u015fi \u00een chestiuni cotidiene), re\u0163in\u00e2ndu-i la mas\u0103 etc.
\nDespre \u015fedin\u0163ele de la \u201eSbur\u0103torul\u201d vor vorbi to\u0163i cei care l-au frecventat. Imaginea activit\u0103\u0163ii de la cenaclu se completeaz\u0103 \u015fi cu m\u0103rturiile criticului, care \u0163ine constant agenda \u00eent\u00e2lnirilor (Sbur\u0103torul. Agende literare, \u015fase volume) \u015fi public\u0103 \u015fi trei volume de Memorii (cu Aqua forte). Deschis tuturor celor care doreau s\u0103 vin\u0103 la \u015fedin\u0163e, cenaclul ajungea s\u0103 fie frecventat, \u00een cele din urm\u0103, doar de cei cu talent literar. Indecen\u0163ele, indign\u0103rile, micile ironii, \u015fuetele, b\u00e2rfele nu sunt lipsite nici ele de la cenaclu, uneori capt\u00e2ndu-i interesul \u015fi lui Lovinescu, fire destul de retras\u0103, care nu participa la marile evenimente mondene contemporane, dar aceste abateri de la principiile estetice vor fi \u00eentotdeauna dep\u0103\u015fite: ceea ce primeaz\u0103 la cenaclul \u201eSbur\u0103torul\u201d e valoarea literar\u0103 \u015fi nu b\u00e2rfa de salon:
\n\u201eLa cenaclul \u00abSbur\u0103torul\u00bb oricine avea acces, dar r\u0103m\u00e2neau doar cei care dovedeau har \u015fi talent. Ceilal\u0163i se eliminau de la sine. \u00abSbur\u0103torul\u00bb era o ap\u0103 curat\u0103 care zv\u00e2rlea impurit\u0103\u0163ile pe mal. Au trecut prin cenaclu \u00een prezen\u0163e cu totul sporadice, frumoase femei care credeau c\u0103 \u00eenzestr\u0103rile fizice, elegan\u0163a, situa\u0163ia social\u0103 puteau suplini talentul. Patul lui Procust pe care i-l oferea cenaclul, dimensionat pentru valori verificate, sau \u00een fa\u015f\u0103, acest laborator de crea\u0163ie, aceast\u0103 democra\u0163ie a literelor, personalitatea maestrului Lovinescu care nu f\u0103cea concesii, anihila \u00eencerc\u0103rile de a transforma cenaclul \u00eentr-un salon modern. S\u0103 fi avut frumuse\u0163i stelare acele apari\u0163ii, nu ob\u0163ineau document de statornicie. Se disipau ca apa sub puterea soarelui. Veneau, vedeau \u015fi piereau. Legile cenaclului erau liber consim\u0163ite. Cel ce p\u0103\u015fea pragul \u00abSbur\u0103torului\u00bb, fie c\u0103 era un p\u00e2rlit de poet, fie c\u0103 era un ministru ori un faimos medic sau un profesor universitar, \u015ftia c\u0103 devenea o ap\u0103 \u015fi un p\u0103m\u00e2nt cu to\u0163i cei afla\u0163i acolo. Nu existau discrimin\u0103ri sociale, exista doar discriminarea talentului\u201d .
\nLovinescu nu \u00ee\u015fi transform\u0103 locuin\u0163a \u00eentr-un templu ca Alexandru Macedonski, nu patroneaz\u0103 \u015fedin\u0163ele situat pe vreun tron \u015fi nici nu instituie ritualuri insolite, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpla \u00een \u015fedin\u0163ele desf\u0103\u015furate \u00een cadrul cenaclului \u201eLiteratorul\u201d. \u00cen casa lui Lovinescu, \u00eenceperea \u00eent\u00e2lnirilor literare se anun\u0163a firesc, verbal, urma lectura propriu-zis\u0103 a celor care se ofereau voluntar s\u0103 citeasc\u0103, dialogul \u00eentre cei prezen\u0163i asupra celor citite \u015fi opinia maestrului la final. Iat\u0103 cum se desf\u0103\u015furau \u015fedin\u0163ele de la cenaclu, \u00een viziunea lui Mihail \u015eerban, unul dintre participan\u0163i (prozator, traduc\u0103tor, memorialist, pedagog \u015fi bibliotecar la liceul \u201eMihai Viteazul\u201d din Bucure\u015fti, liceul unde preda \u015fi Lovinescu):
\n\u201e\u015eedin\u0163ele cercului \u00abSbur\u0103torul\u00bb nu erau niciodat\u0103 organizate dinainte. Rareori se stabilea dinainte cine va citi \u2013 mai ales c\u00e2nd vreunul din \u00abmae\u015ftri\u00bb \u00ee\u015fi anun\u0163a participarea \u015fi lectura sau c\u00e2nd amfitrionul invita el pe cineva s\u0103 citeasc\u0103 la o \u015fedin\u0163\u0103 duminical\u0103. De asemenea, nu exista niciun tipic \u00een desf\u0103\u015furarea lor… Un tipic exista numai \u00een felul cum \u00eencepeau \u015fedin\u0163ele… Adic\u0103, la ora cinci, c\u00e2nd cele dou\u0103 \u00eenc\u0103peri devenite una prin \u00eenl\u0103turarea glazvandului erau pline, dac\u0103 nu arhipline \u2013 unii veneau pe la patru ca s\u0103 ocupe locuri \u2013 Lovinescu, care se afla la locul lui la birou, ridica m\u00e2na dreapt\u0103 \u00een care \u0163inea ca pe un sceptru coupe-papi\u00e8r-ul de os galben \u015fi rostea sacramental: \u00abGata, doamnelor \u015fi domnilor, \u00eencepem!\u00bb \u00cen clipa aceea larma zecilor de \u015fuete \u2013 pe grupuri \u015fi grupule\u0163e \u2013 se fr\u00e2ngea brusc \u015fi toate privirile se \u00eendreptau spre el… \u00cen mod obi\u015fnuit, dup\u0103 ce se f\u0103cea lini\u015fte, criticul \u00eentreba: \u00abAre cineva ceva de citit?…\u00bb Mai to\u0163i aveau \u00een buzunar c\u00e2te ceva preg\u0103tit pentru lectur\u0103, dar cei mai mul\u0163i, la care spiritul autocritic intra instantaneu \u00een func\u0163iune, sau din timiditate, t\u0103ceau… Bine\u00een\u0163eles c\u0103 erau \u015fi \u00eendr\u0103zne\u0163i care se repezeau de la \u00eenceput cu: \u00abAm eu ceva!…\u00bb Uneori, \u00eens\u0103, dup\u0103 ce criticul punea \u00eentrebarea, urmau clipe lungi de t\u0103cere, \u00eenc\u00e2t el trebuia s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00absondajul\u00bb de la om la om… \u00abDom\u2019… n-ai adus nimic cu d-ta?\u00bb Uneori i se r\u0103spundea cu \u00abda\u00bb, alteori cu \u00abnu\u00bb. Mai rar. Dac\u0103 undi\u0163a aruncat\u0103 astfel nu scotea nimic \u2013 lucru care se \u00eent\u00e2mpla foarte rar \u2013, criticul f\u0103cea apel la \u00abrezervele\u00bb sigure, adic\u0103 Hortensia Papadat-Bengescu, Gheorghe Br\u0103escu, F. Aderca, Ticu Arhip \u2013 care, \u00een mod obi\u015fnuit, erau p\u0103stra\u0163i pentru la urm\u0103, ca s\u0103 \u0163ie \u00een loc \u00abpublicul\u00bb \u015fi pentru impresia final\u0103… Deci era totu\u015fi un tipic \u2013 dar f\u0103r\u0103 tipic… Cel care \u00abse oferea\u00bb lua loc pe fotoliul din fa\u0163a biroului \u2013 anume rezervat, ca s\u0103 fie v\u0103zut \u015fi auzit din toate col\u0163urile \u00eenc\u0103perii \u2013 \u015fi \u00eencepea s\u0103 citeasc\u0103…
\nDe obicei era ascultat cu aten\u0163ie, \u00eentr-o lini\u015fte des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, c\u0103ci Lovinescu, foarte tolerant \u00een alte privin\u0163e \u2013 m\u0103 refer \u00een primul r\u00e2nd la participare \u015fi la cei care puteau lua loc pe fotoliul din fa\u0163a biroului \u2013 nu admitea ca lectura s\u0103 fie stingherit\u0103 de \u015foapte sau plec\u0103ri intempestive… C\u00e2nd cel de pe fotoliul central ispr\u0103vea de citit \u00abopera\u00bb sau \u00abcapodopera\u00bb \u2013 exprim punctul de vedere al autorului \u2013 Lovinescu \u00ee\u015fi rotea privirile peste mul\u0163imea celor prezen\u0163i \u015fi \u00eentreba: \u00abEi, ce zice\u0163i?\u00bb C\u00e2nd la invita\u0163ia lui global\u0103 nu lua nimeni cuv\u00e2ntul, mergea la o adres\u0103 sigur\u0103: \u00abEi, ce zici dom\u2019 Aderca?\u00bb, dac\u0103 \u00abdom\u2019 Aderca\u00bb era acolo; dac\u0103 el lipsea, i se adresa lui Bebs Delavrancea \u2013 (Margareta Delavrancea, fiica lui Barbu Delavrancea, profesoar\u0103 de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 la un liceu din capital\u0103, ascu\u0163it spirit critic) \u2013 \u00abCe zici Bebs?\u00bb \u015fi \u00abdom\u2019 Aderca\u00bb sau \u00abBebs\u00bb \u015fi de cele mai multe ori am\u00e2ndoi \u00ee\u015fi spuneau p\u0103rerea, la obiect, precis. \u00cenceputul era greu. Urmau confirm\u0103ri sau infirm\u0103ri, mai pe \u015fleau sau mai pe ocolite, dup\u0103 caz, dac\u0103 cel care citise era un \u00eencep\u0103tor sau un \u00abmaestru\u00bb, a c\u0103rui susceptibilitate trebuia \u00abmenajat\u0103\u00bb. Lovinescu \u00ee\u015fi spunea \u00eentotdeauna p\u0103rerea la urm\u0103. Erau \u00eens\u0103 \u015fi cazuri, prea evidente, c\u00e2nd marele critic \u00ee\u015fi spunea primul p\u0103rerea: \u00abNu merge!…\u00bb Cea mai tran\u015fant\u0103, adic\u0103 f\u0103r\u0103 menajamente, era \u00abcaracuda\u00bb care reac\u0163iona colectiv, ca un singur om\u201d .
\nObserv\u0103m din aceast\u0103 descriere rolul de moderator pe care \u00eel avea Lovinescu \u00een cadrul cenaclului, las\u00e2nd audien\u0163a s\u0103 \u00ee\u015fi spun\u0103 cuv\u00e2ntul, \u00eencuraj\u00e2nd demersurile critice ale celorlal\u0163i, exprim\u00e2ndu-\u015fi abia la sf\u00e2r\u015fit punctul de vedere. Este o atitudine a unui spirit deschis c\u0103tre nou, c\u0103tre dialog, c\u0103tre schimbul de p\u0103reri \u015fi de judec\u0103\u0163i critice, este atitudinea unui mentor care \u00ee\u015fi pune elevii la treab\u0103, solicit\u00e2ndu-le de fiecare dat\u0103 un exerci\u0163iu de g\u00e2ndire, de analiz\u0103 \u015fi de autoanaliz\u0103, \u00eendrum\u00e2ndu-i discret pe calea slovelor drepte, f\u0103r\u0103 imput\u0103ri grave ori excesive.
\nDe remarcat este \u015fi faptul c\u0103 un rol important \u00een cadrul \u00eent\u00e2lnirilor \u00eel are Bebs (Margareta) Delavrancea, o voce critic\u0103 de prim\u0103 clas\u0103, o prezen\u0163\u0103 nelipsit\u0103 de la cenaclu, la care Lovinescu apeleaz\u0103 de fiecare dat\u0103 cu \u00eencredere. Este o dovad\u0103 a faptului c\u0103 Lovinescu pre\u0163uie\u015fte vocea femeilor, d\u00e2ndu-le reprezentantelor sexului frumos dreptul la cuv\u00e2nt \u015fi o importan\u0163\u0103 la care doamnele secolului al XIX-lea nici nu visau. De\u015fi o apreciaz\u0103 foarte mult pe Bebs (cea de-a doua fiic\u0103, dup\u0103 Cella, a lui Barbu \u015etef\u0103nescu Delavrancea are \u201eluciditatea expresiei\u201d, \u201eputerea dialecticei\u201d, critica sa e \u201eviril\u0103, direct\u0103 \u015fi logic\u0103\u201d, completat\u0103 de \u201eo b\u0103rb\u0103teasc\u0103 acurate\u0163\u0103 de expresie abstract\u0103\u201d ), ea nu scap\u0103, totu\u015fi, de critica mali\u0163ioas\u0103 a maestrului: \u201etoate silin\u0163ele mele de a o atrage \u00een domeniul mai larg al tiparului, \u00een care intransigen\u0163a se ml\u0103die, au r\u0103mas zadarnice; \u00een aceast\u0103 spaim\u0103 de publicitate \u015fi preferin\u0163\u0103 pentru cadrul limitat al divanului turcesc s-a ar\u0103tat, \u00een sf\u00e2r\u015fit, femeie\u201d . Lovinescu vorbe\u015fte \u015fi despre alte p\u0103cate ale lui Bebs, pe care, generaliz\u00e2nd, le extinde asupra tuturor femeilor: incapacitatea ei de a \u00een\u0163elege \u201esuperioritatea discre\u0163iei \u00een orice biruin\u0163\u0103 feminin\u0103\u201d, precum \u015fi tendin\u0163a de a avea ultimul cuv\u00e2nt, tendin\u0163\u0103 total nepl\u0103cut\u0103 criticului de la \u201eSbur\u0103torul\u201d, care se \u00eentreab\u0103 retoric: \u201edac\u0103 \u015fi \u00een discu\u0163iile abstracte femeile ar \u0163inea s\u0103 aib\u0103 ultimul cuv\u00e2nt, ce ne-ar mai r\u0103m\u00e2ne de f\u0103cut?\u201d
\nPasajul arat\u0103 clar faptul c\u0103 lumea abstract\u0103 a ideilor, st\u0103p\u00e2nit\u0103 prin tradi\u0163ie de b\u0103rba\u0163i, nu este gata \u00een totalitate s\u0103 primeasc\u0103 \u00een r\u00e2ndurile ei \u015fi pe reprezentantele femeilor, c\u0103rora, tot prin tradi\u0163ie, le-a fost alocat universul casnic, domestic, minor. Cetatea Ideilor, de\u015fi cuprinz\u0103toare, nu este \u00eenc\u0103 pe deplin locul potrivit pentru o femeie, prezen\u0163a ei fiind privit\u0103 cu ne\u00eencredere, cu sarcasm. Femeile \u00eencep \u00eens\u0103 acum s\u0103 fac\u0103 primii pa\u015fi pentru cucerirea acestei cet\u0103\u0163i v\u0103zut\u0103 ca inexpugnabil\u0103 secole de-a r\u00e2ndul, iar Lovinescu este receptiv \u00een fa\u0163a acestei nout\u0103\u0163i, \u00een fa\u0163a acestei mi\u015fc\u0103ri. Cu toate c\u0103 mai are \u00eenc\u0103 rezervele sale, pe care nu se sfiie\u015fte s\u0103 le arate, nereu\u015find \u00eentru totul s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 \u201espiritul timpului\u201d, Lovinescu va fi un mare promotor al literaturii feminine: \u201eE drept c\u0103 deschiderea sa fa\u0163\u0103 de femeile scriitoare nu e total\u0103, e drept c\u0103 nu cite\u015fte f\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u0163i literatura acestora, e drept c\u0103 atitudinea sa fa\u0163\u0103 de autoarele pe care le pre\u0163uie\u015fte este, \u00een general, una condescendent-paternalist\u0103, dar aceste limite ale criticului (dac\u0103 accept\u0103m c\u0103 e vorba \u00eentr-adev\u0103r de ni\u015fte \u201elimite\u201d) sunt \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 cele ale epocii\u201d . \u201eB\u0103rbatul \u015fi criticul nu se \u00een\u0163eleg \u00een privin\u0163a femeii, unul raport\u00e2nd-o la condi\u0163ia biologic\u0103 a sexului, iar cel\u0103lalt, la actul scrisului literar care e intelectual \u015fi individual\u201d . De\u015fi nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 construiasc\u0103 un pod solid \u00eentre cele dou\u0103 edificii mentale, \u00eentre cele dou\u0103 moduri de percep\u0163ie, rolul avut de E. Lovinescu \u00een sus\u0163inerea scriitoarelor r\u0103m\u00e2ne incontestabil.
\nDup\u0103 moartea criticului, apropia\u021bii cenaclului vor continua s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u00een casa Ioanei Postelnicu, \u00eenfiin\u021b\u00e2nd asocia\u021bia \u201ePrietenii lui E. Lovinescu\u201d. P\u00e2n\u0103 \u00een 1948, \u0219edin\u021bele cenaclului se vor \u021bine \u00een salonul scriitoarei, la \u00eent\u00e2lniri particip\u00e2nd, printre al\u021bii, Eugen Barbu, Lauren\u021biu Fulga, Traian Chelariu, Felix Aderca, Sanda Movil\u0103, Ticu Archip, Ieronim \u0218erbu, Virgiliu Monda. \u00cen lipsa Maestrului, \u0219edintele se vor dizolva \u00eens\u0103 pentru c\u0103 nimeni nu se va \u00een\u0103l\u021ba la valoarea lui, cei prezen\u021bi sim\u021bindu-i, din plin, lipsa.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ion RO\u015eIORU C\u00e2nd, lacom, timpul ne adun\u0103 Parc\u0103 gr\u0103bit s\u0103 nu trosneasc\u0103 \u015fi s\u0103 ne-mproa\u015fte cu noroc, Se str\u00e2nge-n jurul<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18679"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18679"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18679\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18680,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18679\/revisions\/18680"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18679"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18679"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18679"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}