{"id":18603,"date":"2022-07-12T10:08:00","date_gmt":"2022-07-12T07:08:00","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18603"},"modified":"2022-07-12T10:08:00","modified_gmt":"2022-07-12T07:08:00","slug":"spatii-culturale-nr-34-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18603","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 34 (2)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Emil NICULESCU<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/emil-niculescu.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/emil-niculescu.jpg\" alt=\"\" width=\"267\" height=\"267\" class=\"alignnone size-full wp-image-11439 lazyload\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/emil-niculescu.jpg 267w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/emil-niculescu-150x150.jpg 150w\" data-sizes=\"(max-width: 267px) 100vw, 267px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 267px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 267\/267;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/emil-niculescu.jpg\" alt=\"\" width=\"267\" height=\"267\" class=\"alignnone size-full wp-image-11439\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/emil-niculescu.jpg 267w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/emil-niculescu-150x150.jpg 150w\" sizes=\"(max-width: 267px) 100vw, 267px\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>O mare monografie a unei re\u015fedin\u0163e regale liliput, Balcicul<br \/>\n,,Efectul  Mo\u015fescu\u201d<\/strong><\/p>\n<p>Ultima apari\u0163ie pe h\u00e2rtie a lui Lucian Boia, Balcic. Micul paradis al Rom\u00e2niei Mari (Editura ,,Humanitas\u201d, 2014, 290 p.) este o monografie \u2013album al unui topos, Balcicul, o localitate la mare, din 1940, cu un statut de atlantid\u0103, din Cadrilaterul (cuprinz\u00e2nd jude\u0163ele Durostor \u015fi Caliacra), ,,\u00eemprumutat\u201d de  la bulgari, \u00een urma interve\u0163iei rom\u00e2ne \u00een cel de al doilea r\u0103zboi balcanic (1913), prin pacea de la Bucure\u015fti (cu lucr\u0103ri la Craiova). Atunci, \u00een urma unei campanii militare, pentru rezolvarea conflictului teritorial rezultat \u00eentre \u00eenving\u0103torii primului r\u0103zboi (1912), desf\u0103\u015furat de Bulgaria, Grecia, Serbia \u015fi Muntenegru \u00eempotriva Turciei a rezultat o ,,cutie a Pandorei\u201d: cine ia \u015fi c\u00e2t, de la \u00eenvins\u0103. Rom\u00e2nia a intervenit ,,manu militari\u201d, o campanie dus\u0103 p\u00e2n\u0103 aproape de Sofia, \u00een care armia rom\u00e2n\u0103 n-a \u00eent\u00e2lnit alt\u0103 rezisten\u0163\u0103 dec\u00e2t holera a f\u0103cut ca, pentru o vreme Rom\u00e2nia s\u0103 fie numit\u0103 ,,jandarmul Balcanilor\u201d \u015fi chiar s\u0103-\u015fi asume un teritoriu aflat \u00eentre grani\u0163ele vecinilor no\u015ftri sud-dun\u0103reni, vecin cu Dobrogea, ca urmare a acelui ,,serviciu de arbitraj\u201d pe care \u00eel prestasem. Un capitol, ,,Rom\u00e2nii \u015fi marea\u201d, d\u0103 seama de temeiurile istorice ale revendic\u0103rii, \u00een urma r\u0103zboiului independen\u0163ei, Dobrogei, cu o popula\u0163ie, pe atunci, eteroclit\u0103, modul \u00een care administra\u0163ia lui Carol I a \u015ftiut s\u0103 menajeze, cu \u00een\u0163elepciune, statutul, cutumele \u015fi religia tuturor etnicilor de oricare fel: turci, t\u0103tari, cerchezi, lipoveni etc., regele \u00eensu\u015fi gir\u00e2nd ridicarea unei moschei, la Constan\u0163a. C\u00e2t despre Cadrilater, acesta ar fi apar\u0163in\u0103tor abord\u0103rilor unei alte c\u0103r\u0163i  a autorului, ,,Istorie \u015fi mit \u00een con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d, unde excep\u0163ia, e vorba de o lung purtat\u0103 legend\u0103 &#8211; ,,n-am r\u00e2vnit la nici o palm\u0103 de p\u0103m\u00e2nt str\u0103in\u201d \u2013, \u00eent\u0103re\u015fte regula.<br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/3-e1657609543167.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-1\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/3-300x210.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"210\" class=\"alignnone size-medium wp-image-18605 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/210;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/3-300x210.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"210\" class=\"alignnone size-medium wp-image-18605\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\nMiza acestui volum, se confeseaz\u0103 Lucian Boia, este Balcicul, real \u015fi imaginar totodat\u0103, a\u015fa cum l-au vrut rom\u00e2nii: un col\u0163 altfel pe harta Rom\u00e2niei, un fel de paradis, un loc, poate, al unor noi \u00eenceputuri, \u00eentr-un moment c\u00e2nd, dup\u0103 ani de jenat lapsus, mai ales, datorit\u0103 arti\u015ftilor plas-tici, care nu \u015fi-au renegat sau distrus opera, sub comunism, bine c\u0103 multe erau \u00een muzee dar \u015fi colec\u0163ii particulare, dar \u015fi retip\u0103ririi\/ recuper\u0103rii unor autori \u015fi opere literare scoase de sub index, memoriilor unor ,,musafiri\u201d interbelici, ap\u0103rute dup\u0103 1990, Balcicul revine \u00een con\u015ftiin\u0163a public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. \u015ei prin aceast\u0103 ,,contribu\u0163ie\u201d, deloc crispat\u0103 sau vindicativ\u0103, con brio.<br \/>\nModul \u00een care un ora\u015f pres\u0103rat cu gropi, c\u00e2\u0163iva pictori \u015fi o regin\u0103 \u2013 titlu de capitol \u2013 devine, sub regalitate, un fel de Vama Veche a epocii ceau\u015fiste, dar cu un intransferabil \u015fi nerepetabil \u015ftaif, este \u00eenvederat de cronica f\u0103cut\u0103 acestui volum de Sorin Lavric, \u00een ,,Rom\u00e2nia literar\u0103\u201d(\u2026). Construirea re\u015fedin\u0163ei estivale a reginei Maria acolo, \u00eencep\u00e2nd cu 1924, a palatul ,,Tenha Juvah\u201d, tradus din turc\u0103, de autor, ,,cuibul lini\u015ftit\u201d, dup\u0103 al\u0163ii, ,,cuibul solitar\u201d (uneori solitudinea, mai presupunea, \u00een vechi, \u015fi chietudine) a dat startul unei vertiginoase curse  (\u201cestul s\u0103lbatic\u201d s-a inventat mai t\u00e2rziu) de achizi\u0163ionare de terenuri \u015fi construc\u0163ii \u00een Balcic, situa\u0163ie similar cumva celeia de la Sinaia sf\u00e2r\u015fitului de secol al XIX-lea, construc\u0163ia Pele\u015fului. Popula\u0163ia amestecat\u0103 a localit\u0103\u0163ii, bulgari, turci, greci, c\u00e2\u0163iva armeni au dat un pigment cu totul exotic, pl\u0103cut pictorilor, care nu trebuiau s\u0103 mai plece, ca Gauguin, \u00een insule din emisfera austral\u0103, totul era la o azv\u00eerlitur\u0103 de b\u0103\u0163, peste Dun\u0103re. Ei au luat primii startul. \u015ei au fost, sub influen\u0163a ,,efectului Balcic\u201d, care a ac\u0163ionat ca o arm\u0103 bacteriologic\u0103, asigur\u00e2nd remanen\u0163e, alerg\u0103tori de curs\u0103 lung\u0103, pe toat\u0103 perioada interbelic\u0103. Num\u0103rul \u015fi, mai ales, ponderea numelor acestora \u00een istoria plasticii na\u0163ionale este uimitor: Cecilia Cru\u0163escu-Storck, Iser, Petra\u015fcu, Steriadi, D\u0103r\u0103scu, Marius Bunescu, Lucian Grigorescu, Ghia\u0163\u0103, Henri Catargi, Victor Brauner, Paul Miracovici, O. Han, Ressu, Pallady, Francisc \u015eirato, Tonitza \u015fi lista e departe de a fi exhaustiv\u0103. Un aparteu pentru pictorul r\u00e2mnicenii Iorgulescu-Yor \u015fi Nu\u0163i Acontz cum \u015fi pentru buzoienii \u015etefan Popescu \u015fi Margareta Sterian. \u00cen acest Babel al stilurilor a ie\u015fit un Balcic proteic, fiecare dintre arti\u015fti supun\u00e2nd subiectul propriei viziuni sau l\u0103s\u00e2ndu-se influen\u0163at  \u00een func\u0163ie de temperamentul s\u0103u specific. Au polizat, altfel spus acest diamant multifa\u0163etat al coroanei. Au urmat scriitorii, mondenii \u015fi politicienii, la Tenha Juvah ,,desc\u0103lec\u00e2nd\u201d sezonier sau cu ,,delega\u0163ii de serviciu\u201d, mai ales pe perioada Regen\u0163ei o mul\u0163ime de ,,lume bun\u0103\u201d: Ionel \u015fi Eliza Br\u0103tianu, Barbu \u015etirbei, I.G. Duca, Averescu, mai apoi, Carol Rex \u015fi camarilistul Urd\u0103reanu (sc\u00e2lciat, \u00een epoc\u0103, Murd\u0103reanu). Un timp, Balcicul a fost, prin puternica personalitate a reginei, unul din polii busolei politice. O utopia urban\u0103, Balcicul feminin\u2026\u015fi feminist (la o strigare de catalog, chiar lacunar, r\u0103spund ,,prezent!\u201d: Ortansa Satmary, Nutzi Acontz, Lucia Dem. B\u0103l\u0103cescu, Micaela Eleutheriade, Magdalena R\u0103dulescu, Cella Delavrancea \u015fi chiar Agata Grigorescu- Bacovia, al c\u0103rei ,,sejur\u201d pe Coasta de Argint s-a soldat cu volumul de proze ,,Terase albe\u201d -1938) sunt alte capitole pitore\u015fti din istoria, din p\u0103cate, at\u00e2t de scurt\u0103 a ,,micului paradis\u201d.<br \/>\nL\u0103s\u0103m eventualului cititor pl\u0103cerea parcurgerii altor pitore\u015fti lucide \u015fi, uneori, sarcastice pagini \u015fi focaliz\u0103m pe Efectul Mo\u015fescu, capitol de sine st\u0103t\u0103tor \u015fi c\u00e2t se poate de vivant despre cel care dinamizase, \u00eenc\u0103 adolescent, mi\u015fcarea literar\u0103 din R\u00e2mnicu S\u0103rat, v\u0103dind o precoce voca\u0163ie de animator cultural, c\u00e2nd ajunge \u00een Cadrilater, nu \u00eei trebuie mult\u0103 orientare.  \u00cen 1925, profesor la liceul din Cavarna, Octavian Mo\u015fescu (1894-1986) avea, d\u00e9j\u00e0, un portofoliu bine garnisit: constructor de reviste \u015fi de texte pentru teatru de revist\u0103, organizator de \u015fez\u0103tori literare \u015fi, mai presus, realizatorul antologiei ,,Rom\u00e2nia Jun\u0103. Cartea semicentenarului\u201d (\u00eemplinit \u00een 1921, dar ie\u015fit\u0103 de sub tipar \u00een 1925, o oglind\u0103 aproape complet\u0103 a literaturii rom\u00e2ne din primii ani interbelici, deschiz\u00e2ndu-se cu un cuv\u00e2nt al reginei Maria, urmat de o pagin\u0103 de cuget\u0103ri a lui N. Iorga.(\u2026) O reu\u015fit\u0103 incontestabil\u0103, care, \u00een plus, i-a asigurat lui Mo\u015fescu o rela\u0163ie direct\u0103 cu principalii autori ai momentului.<br \/>\nDin iulie 1926, reu\u015fe\u015fte s\u0103 pun\u0103 temelia Universit\u0103\u0163ii Libere din Balcic, numit\u0103 \u015fi Universitatea ,,Coasta de Argint\u201d, conferen\u0163iarii acelui an fiind: Nae Ionescu, Ion Marin Sadoveanu, Camil Petrescu, Alexandru Marcu, Ion Pillat, Pamfil \u015eeicaru, Perpessicius, N. Batzaria (arom\u00e2n, fost ministru \u00een partidul ,,Junilor turci\u201d), \u015etefan Neni\u0163escu (iar studen\u0163ii\u2026?). Afl\u0103, repede, sprijin \u00een G. D. Mugur, directorul Funda\u0163iei Culturale ,,Principele Carol\u201d, care, \u00een ianuarie 1927, \u00eel investe\u015fte cu func\u0163ia (cam semiecleziastic\u0103, pe urmele Sf\u00e2ntului Andrei, \u015fi vag bombastic\u0103) de misionar \u015fi inspector al Funda\u0163iei pentru Dobrogea; conferen\u0163iarii ,,universitari\u201d ai anului doi: Jean Bart, G.I. Br\u0103tianu, Emanoil Bucu\u0163a, O.W. Cisek, Nichifor Crainic, Gala Galaction, G.D.Mugur, Octav Onicescu, Ion Petrovici, Drago\u015f Protopopecu \u015fi Ionel Teodoreanu (numai ,,v\u00e2rfuri\u201d \u015fi monticuli, mai nimic din zona colinar\u0103). Ca o bine reglat\u0103 ramp\u0103\/instala\u0163ie de artificii se succed: 2 aprilie 1928 se lanseaz\u0103 ,,Coasta de Argint\u201d, ziarul cultural al universit\u0103\u0163ii, vara &#8211; excursii cu scriitorii la Constantinopol (\u00een octombrie, Adrian Maniu \u00eel firitisea zdrav\u0103n, \u00een paginile ,,Coastei\u2026\u201d, \u00eentr-o ,,Scrisoare d-lui Octavian Mo\u015fescu\u201d: Ai \u00een\u0103l\u0163at p\u00e2n\u0103 la cultur\u0103 vilegiatura), din iulie 1931 este primar cu acte al Balcicului \u015fi, de la 8 septembrie, devine un erou civilizator, un rebotez\u0103tor al str\u0103zilor ora\u015fului, aduc\u00e2ndu-le \u00een cea mai la zi actualitate literar\u0103: Cisek versus B. Catargiu, Gala Galaction \u00eel ,,uzurp\u0103\u201d pe C.A. Rosetti, Adrian Maniu pe Caragiale \u015f.a.m.d. chestiune ce \u0163ine numai p\u00e2n\u0103 la 13 (cifr\u0103 cu ghinion) noiembrie 1931. Lucian Boia l\u0103mure\u015fte calimera: Colec\u0163ia numelor e oricum interesant\u0103 prin selec\u0163ia operat\u0103 de primar: personalit\u0103\u0163ile considerate mai representative, dar mai cu seam\u0103 cele ce se implicaser\u0103 \u00een mai mare m\u0103sur\u0103 \u00een programele cultural ale Balcicului. \u00cen lipsa unei \u00eentocmiri efective a comunit\u0103\u0163ii literar-artistice imaginate, utopia se desena cel pu\u0163in \u00een imaginar prin jocul acesta de nume \u015fi str\u0103zi. Interesant e \u015fi modul \u00een care scriitorii \u015fi arti\u015ftii \u00een via\u0163\u0103 \u00eei anuleaz\u0103 pe cei trecu\u0163i d\u00e9j\u00e0 \u00een istorie, indiferent de gradul lor de celebritate. Utopia Balcicului presupunea o comunitate de oameni vii, de creatori activi, nu doar de umbre ale trecutului. Plimbat prin istoria literaturii Octavian Mo\u015fescu pare c\u00e2nd antecesorul Macedonski (oferind cenacli\u015ftilor buc\u0103\u0163i de sticl\u0103 pe post de pietre rare\/pre\u0163ioase), fie, prin anularea umbrelor trecutului, un ,,fracturist\u201d feroce avant la lettre, a c\u0103rui deviz\u0103 este: Hic et nunc (Acum \u015fi aici). Herbul ora\u015fului: Maica Domnului cu pruncul, la  mare, c\u0103lare pe asin, e respins de Comisia de heraldic\u0103. Deziluzia a fost, poate, de natur\u0103 sentimental\u0103, fiindc\u0103, \u00een 1928 se \u00eensurase cu o fiic\u0103 bulg\u0103roaic\u0103 a Balcicului, Penca, iar romanul lui Emanoil Bucu\u0163a, ,,Maica Domnului de la mare\u201d (1930) avea ca personaje doi tineri, un rom\u00e2n \u015fi o bulg\u0103roaic\u0103, lega\u0163i \u00eentr-o poveste de dragoste. Pentru cine \u015ftia c\u00e2t de c\u00e2t dedesubturile Balcicului nu  era dec\u00e2t transpunerea \u00een roman a istoriei autentice interpretat\u0103 de Octavian \u015fi Penca Mo\u015fescu. Fiica lor se va numi Balcica, ai crede c\u0103 marele utopist \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fea serios ideea de Balcic ,,uber alles\u201d. Coasta de Argint \u00eencuraja pove\u015ftile de dragoste,  chiar \u015fi c\u00e2nd  sf\u00e2r\u015feau \u00een matrimoniu: pictori\u0163a Rodica Maniu, sora poetului, \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte ,,sufletul pereche\u201d \u00een Samuel Mutzner, \u015fi el  slujitor al penelului, final incomparabil mai fericit dec\u00e2t \u00een poezia ,,Hanni\u201d din ,,C\u00e2ntece(le) \u0163ig\u0103ne\u015fti\u201d ale lui M.R.Paraschivescu (,,El era pictor \u015fi sculptor\/ Un t\u00e2n\u0103r doar \u00eencep\u0103tor\/ Av\u00e2nd curajul\/ Mul\u0163i ani de zile la un loc\/ Au dus fl\u0103m\u00e2nzi \u015fi f\u0103r\u0103 foc\/ Concubinajul\u201d).<br \/>\nDin februarie 1932 devine primar la Bazargic, ,,capitala\u201d jude\u0163ului Caliacra, din 1934 este directorul revistei ,,Lumea turistic\u0103\u201d, \u00een decembrie 1938 redevine primar al Balcicului, ,,restaura\u0163ie \u201c pe care cred c\u0103 \u015fi-a dorit-o imperios. \u00cen calitate de edil, bate fierul c\u00e2t e cald, cum bag\u0103 de seam\u0103 Lucian Boia: P\u00e2n\u0103 una-alta, Mo\u015fescu nu uit\u0103 s\u0103 ciopleasc\u0103 \u00een plan simbolic: maniera lui preferat\u0103. Decide s\u0103 bat\u0103 dou\u0103 medalii comemorative, una \u00eenchinat\u0103 regelui Carol II, cealalt\u0103 reginei Maria \u015fi pentru ca darul s\u0103 fie adev\u0103rat boieresc, face \u00een or\u0103\u015fel \u015fi dou\u0103 f\u00e2nt\u00e2ni de piatr\u0103 cu ,,hramul\u201d mamei ex-suverane \u015fi fiului suveran en titre. Lucra cu materialul clientului, vanitatea, \u00een ce-l prive\u015fte pe cel de al doilea \u015fi ultimul Carol al dinastiei, dar s\u0103 \u00eencerci o mediere \u00een ,,familie\u201d, c\u00e2t\u0103 vreme mama \u015fi fiul revenit pe tron se aflau, de mult timp, ,,la cu\u0163ite\u201d este o idee \u00een cea mai mai fabulistic\u0103 descenden\u0163\u0103 (s\u0103 treci, pacific, pe aceea\u015fi punte, lupul, capra \u015fi varza f\u0103r\u0103 ,,pierderi colaterale\u201d) sau, poate, donquijoteasc\u0103. \u00cen fond, soarta Balcicului i se datoreaz\u0103 suveranei, cum, aplicat, deconteaz\u0103,  \u00eentr-o recenzie ,,Tenha Juvah\u201d (,Rom\u00e2nia literar\u0103\u201d, nr.15, 2014), Sorin Lavric: Istoria e f\u0103cut\u0103 numai de persoane \u00eenzestrate cu virtu\u0163i suverane, niciodat\u0103 de masele ignare. Regina Maria ,,decide\u201d destinul Balcicului prin ridicarea ,,Cuibului lini\u015ftit\u201d pe malul lui. Nici un geniu \u015fi nici un om politic nu ar fi putut s\u0103 schimbe cota simbolic\u0103 a Balcicului a\u015fa cum a f\u0103cut-o regina, c\u0103ci schimbarea nu a \u0163inut de putere, ci de harism\u0103. Harisma, aidoma gra\u0163iei sunt no\u0163iuni cu totul ira\u0163ionale, revolt\u0103tor de ilogice  pentru spiritele pozitive. Numai c\u0103 Balcicul nu a fost un fenomen logic, ci un proces spiritual, de contaminare fa\u0163\u0103 de fascina\u0163ia unei harisme. Subscriem, dac\u0103 ar mai fi nevoie, aceast\u0103 ,,reac\u0163ionar\u0103\u201d observa\u0163ie, dup\u0103 at\u00e2\u0163ia ani de democra\u0163ie mai \u015fleamp\u0103t\u0103 ca Pena Corcodu\u015fa.<br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/4-e1657609567853.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-2\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/4-300x234.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"234\" class=\"alignnone size-medium wp-image-18606 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/234;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/4-300x234.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"234\" class=\"alignnone size-medium wp-image-18606\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\n\u00cen 1940, c\u00e2nd cu marea h\u0103rt\u0103neal\u0103 (Diktatul de la Viena \u015fi ultimatumul U.R.S.S.-ului), Bulgaria n-a putut s\u0103-\u015fi refuze retrocedarea Cadrilaterului: cu acte, cum \u00eel \u015fi predase, \u015fi \u00eencheiate tot la Craiova \u2013 cercul, \u015farpele care \u00ee\u015fi mu\u015fc\u0103 din coad\u0103, politic se \u00eencheia, pentru noi foarte prost \u2013  pe l\u00e2ng\u0103 ceea ce pierdusem, Ardealul de Nord \u015fi Basarabia, cadrilaterul era un mizilic). Da, dar se crease deja un fel de nostalgie a Coastei de Argint, a memoriei lui Tenha Juvah, ce nu se puteau cicatriza ad hoc.<br \/>\nOctavian Mo\u015fescu trebuie s\u0103 fi resim\u0163it, mai mult dec\u00e2t al\u0163ii, localnici, de dup\u0103 1913, sau oaspe\u0163i estivali, \u015focul retroced\u0103rii, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t r\u0103m\u0103sese f\u0103r\u0103 mijloace de subzisten\u0163\u0103. Cei pe care \u00eei cunoscuse, \u015fi mul\u0163i dintre ei \u00eei ar\u0103taser\u0103 prietenie sau, m\u0103car, o politicoas\u0103 considera\u0163ie, le fusese gazd\u0103, ghid de c\u0103l\u0103torii, \u00een fine, un fel de arbitru de tu\u015f\u0103 \u00een multe \u00eentreprinderi \u015fi \u00eenjgheb\u0103ri culturale, erau ori mor\u0163i, ori emigra\u0163i, ori intra\u0163i \u00een anonimat, cu sabia lui Damocles deasupra capului, cumin\u0163i\u0163i \u015fi retractili, sau, cum formuleaz\u0103 Lucian Boia, \u00een ,,Capcanele istoriei. Elita intelectual\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentre 1930 \u015fi 1950\u201d (2011), \u00eentr-o situa\u0163ie cu totul oximoronic\u0103, chiar dac\u0103 fuseser\u0103 prieteni, chiar dac\u0103 ,,\u015fezuser\u0103\u201d \u00eempreun\u0103 la \u00eent\u00e2lniri cu cititorii, la ,,Cap\u015fa\u201d sau  la acela\u015fi pupitru al Universit\u0103\u0163ii Libere de la Balcic  sau pe puntea vapoarelor de c\u0103tre ,,afar\u0103\u201d, acum se desp\u0103r\u0163iser\u0103: ori la Academie, ori la pu\u015fc\u0103rie, \u00een func\u0163ie de \u00eenrolarea sau nu \u00een noua conjunctur\u0103 politic\u0103 de dup\u0103 1944 (Sadoveanu \u00een \u00eenaltul for, Gheorghe I. Br\u0103tianu, istoricul, la Sighet, f\u0103r\u0103 ,,vorbitor\u201d, unde a \u015fi murit).<br \/>\n\u00cen 1945, \u00een necuno\u015ftin\u0163\u0103 de Malta, se \u00eenscrie, ultim\u0103 oportunitate, probabil, \u00een Asocia\u0163ia ,,Amicii Statelor Unite\u201d (amici-amici, dar procentele de influen\u0163\u0103 pentru Europa  erau, ca la c\u0103r\u0163i de joc, tran\u015fate), chibi\u0163a, ca majoritatea rom\u00e2nilor, care sperau s\u0103 vad\u0103 pe deasupra  tancurilor  eliberatoare sovietice, T. 34, avia\u0163ia american\u0103 survol\u00e2ndu-ne, a\u015fa cum \u015fi-o imagina, pentru scurt timp, \u00eentr-o discu\u0163ie cu \u015eerban Cioculescu, \u015eeicaru (scen\u0103 recuperat\u0103 prin fiul criticului, Barbu): ,,De cum se auzea, \u00eendesat \u015fi tot mai clar, b\u00e2z\u00e2itul bombardierelor, \u015eeicaru ridica m\u00e2inile spre cer, strig\u00e2nd: Amice Cioculescu, \u00eei vezi? \u015etii cine sunt \u0103\u015ftia? \u015ei tot el oferea r\u0103spunsul: Poli\u0163ia cerului. Dac\u0103 ru\u015fii or s\u0103 vrea s\u0103 ajung\u0103 la Atlantic, au s\u0103 vin\u0103 \u0103\u015ftia \u015fi au s\u0103 se cace pe ei, uite a\u015fa, a\u015fa\u2026\u201d N-a fost s\u0103 fie.<br \/>\nRefugiat la Bucure\u015fti, dup\u0103 cedarea Cadrilaterului, fostul primar \u015fi impresar cultural, tr\u0103ie\u015fte din improviza\u0163ie \u00een improviza\u0163ie, av\u00e2nd, \u00een perioada 1941-1947, un laborator de produse cosmetice \u015fi parfumuri (bulg\u0103re\u015fti, de roze?), dup\u0103 care, pu\u0163in lucru fa\u0163\u0103 de procesul gazetarilor, din 1945, unde mul\u0163i din colaboratorii s\u0103i de alt\u0103dat\u0103 (\u015fi conferen\u0163iari la universitatea liber\u0103) erau b\u0103ga\u0163i la pu\u015fc\u0103rie, trage targa pe uscat, dar i se deschide un D(osar) I(nformativ) (1955-1965). T\u00e2rziu, semn c\u0103 a avut mai mult o protec\u0163ie atee\/ de partid dec\u00e2t divin\u0103, \u00eentr-un regim comunist. Din care dosar, Lucian Boia, afl\u0103, prin  CNASS, c\u0103 era  apreciator de pictur\u0103 pentru Fondul Plastic. Potrivit amintirilor de familie, o vreme, vindea bilete pe hipodromul din Ploie\u015fti. Dosarul de securitate se \u00eencheie, elegant, dac\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 era sub suspiciunea de ,,reac\u0163ionar \u015fi zvonist\u201d, cu un diagnostic nu grav: Mo\u015fescu vorbe\u015fte rar \u015fi f\u0103r\u0103 convingere despre probleme politice. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, suspin\u0103 dup\u0103 vremurile trecute, c\u00e2nd putea c\u0103l\u0103tori \u00een str\u0103in\u0103tate, organiz\u00e2nd excursii colective \u015fi c\u00e2nd tr\u0103ia mai bine dec\u00e2t azi.<br \/>\nSemn c\u0103 lesa urm\u0103ritorilor nu-l sugruma cu totul, sau, ca figurant \u00een piesa rela\u0163iilor prietene\u015fti rom\u00e2no-bulgare, ne imagin\u0103m, chiar \u00een timpul urm\u0103ririi, merge, \u00een 1961, s\u0103 doneze tablouri muzeului de la Balcic, fostul ,,Tenha Juvah\u201d. Este evident c\u0103, \u00eentre cei doi primari ai Balcicului, Mo\u015fescu \u015fi Filoti, al doilea cu un mandat mai lung \u015fi mai apropiat de regin\u0103, preferin\u0163a lui Lucian Boia se \u00eendreapt\u0103, curios, c\u0103tre primul, pe care \u00eel catalogheaz\u0103, corect, scriitor minor. Este sedus, tocmai demolatorul (cu oarece voluptate) de mituri, de acest utopist pragmatic, care, uneori, reu\u015fe\u015fte s\u0103 fac\u0103, din te miri ce, bici, cu care s\u0103 colinde la cur\u0163i de ,,boieri mari\u201d, folosind banii de dar tot \u00een favoarea celor c\u0103rora li se considera, dac\u0103 nu coleg, m\u0103car chibi\u0163.<br \/>\n\u00cen secolul \u00een care s-a n\u0103scut, dar mai pe la mijlocul lui, acest infatigabil impresar cultural r\u00e2mnicean, de la a c\u0103rui na\u015ftere sunt, \u00een aprilie, 120 de ani, ar fi fost, mai devreme cu un veac, al\u0103turi de Theodor Diamant, \u00een falansterul de la Sc\u0103ieni, unde ar fi<br \/>\n,,momit\u201d, c\u00e2t ar fi putut de bine, \u015fi se pricepea, pictori \u015fi scriitori, poate G. C\u0103linescu ar fi mai ad\u0103ugat ni\u015fte r\u00e2nduri marii sale ,,Istorii\u2026\u201d.  A\u015fa, e posibil s\u0103-l fi \u00eent\u00e2lnit, undeva prin talcioc, atunci c\u00e2nd a achizi\u0163ionat un scrin negru; clasa politic\u0103 exploatatoare, r\u0103mas\u0103 \u00een sap\u0103 de lemn, vindea, spre a supravie\u0163ui, ce mai r\u0103m\u0103sese din fosta cas\u0103. Octavian Mo\u015fescu a fost un antreprenor de gr\u0103dini suspendate (,,at\u00e2rnate\u201d, cum ar fi arhaizat Mateiu I. Caragiale), un narcoman al artei, un antecesor al multiculturalit\u0103\u0163ii, pe care istoria, de dup\u0103 23 august 1944, l-a anihilat. Lucidul \u015fi, de nu pu\u0163ine ori, ricanatorul istoric al ancrasatului nostru imaginar retroproiectiv, Lucian Boia, este ,,amendat\u201d de Sorin Lavric pentru ,,umorile ironice\u201d p\u0103gubitoare volumului: Lipse\u015fte acel minim patos f\u0103r\u0103 de care istoria devine un sec proces verbal destinat posterit\u0103\u0163ii. Poate c\u0103 nu totdeauna, exist\u0103, \u00een capitolele finale, cele de amurg ale fostei re\u015fedin\u0163e regale retrocedate, lipsit\u0103 de acea anima, de aureola decedatei suverane. Modul \u00een care vechile vile se p\u0103r\u0103ginesc, devenite propriet\u0103\u0163i ale statului bulgar, care ,,mo\u015ftenise\u201d jena de a nu se fi putut opune \u00eenstr\u0103in\u0103rii Cadrilaterului, plus conota\u0163iile ,,luptei de clas\u0103\u201d \u00eempotriva memoriei fo\u015ftilor coloniali\u015fti rom\u00e2ni, petrec spre acel paseism ce st\u0103 sub semnul lui ,,sunt lacrimae rerum\u201d. Soarta str\u0103lucitorilor sau numai \u00eenal\u0163ilor oaspe\u0163i ai Balcicului de alt\u0103dat\u0103 se ,,asorteaz\u0103\u201d perfect cu decrepitudinea \u00een care intr\u0103 or\u0103\u015felul; Eliza Br\u0103tianu, n\u0103scut\u0103 \u015etirbei (1870), fost\u0103 Marghiloman, dup\u0103 primul so\u0163,  este unul din cele, eufemistic spus, mai lampedusiene ,,cazuri\u201d: Dat\u0103 afar\u0103 din cas\u0103 (\u00een 1948), a avut ,,norocul\u201d s\u0103-i ofere cineva o camer\u0103, unde a stat p\u00e2n\u0103 la moarte (1957), al\u0103turi de o b\u0103tr\u00e2n\u0103 menajer\u0103 credincioas\u0103. So\u0163ia prim-ministrului care f\u0103cuse Rom\u00e2nia Mare \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftiga existen\u0163a confec\u0163ion\u00e2nd papuci; spre sf\u00e2r\u015fit, aproape \u00een deriziune, a primit o pensie de 189 de lei (jum\u0103tate din pensia de 378 de lei care \u2013 dup\u0103 aprecierea autorit\u0103\u0163ilor \u2013 s-ar fi cuvenit prim-ministrului Ionel Br\u0103tianu, dat fiind c\u0103 acesta \u00eendeplinise criteriul de a se fi aflat 25 de ani \u00een ,,c\u00e2mpul muncii\u201d). Eliza \u015etirbei, a c\u0103rei spi\u0163\u0103 determinase un toponim riveran, poate de m\u0103rimea Balcicului, dac\u0103 nu mai mare, cum adevere\u015fte N. Ionescu-Johnson, care, consult\u00e2nd dic\u0163ionarul Pierre Larouse, afl\u0103 o hart\u0103 a imperiului turcesc dinainte de 1877. Acolo e \u00eencorporat\u0103 Rom\u00e2nia l\u0103s\u00e2nd pe cititor s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 e o regiune turceasc\u0103. Printre porturile de la Dun\u0103re figureaz\u0103 unul de care nu-mi aduc aminte, m\u0103car c\u0103 am fost elev bun la geografie \u015fi \u015ftiam s\u0103 desenez pe de rost harta \u0163\u0103rii cu toate fluviile, mun\u0163ii \u015fi apele. Este portul \u015etirbey.  (\u2026) mi-am adus aminte c\u0103 \u015etirbey este fosta denumire a portului C\u0103l\u0103ra\u015fi (,,\u00censemn\u0103rile unui marinar\u201d, vol.2, ESPLA, 1958, p. 261). \u015ei \u00eenc\u0103 \u015fi mai cumplit\/grotesc dec\u00e2t la Lucian Boia, dac\u0103 afl\u0103m, din memoriile lui Petre Pandrea c\u0103, atunci c\u00e2nd Eliza Br\u0103tianu a solicitat o slujb\u0103 la Sfatul Popular al Capitalei, i s-a trimis r\u0103spuns c\u0103 i se \u0163ine la dispozi\u0163ie un loc de Klosettenfrau, s\u0103 cure\u0163e closetele! (Turnul de ivoriu, Editura ,,Vremea XXI\u201d, 2004, p.148).<br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/5-e1657609618973.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-3\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/5-300x217.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"217\" class=\"alignnone size-medium wp-image-18604 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/217;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/5-300x217.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"217\" class=\"alignnone size-medium wp-image-18604\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\nSe zice: chipul frumuse\u0163ii este umbrit de un voal de melancolie, dac\u0103 nu cumva, tocmai acest accesoriu e \u00eens\u0103\u015fi frumuse\u0163ea. Balcicul, \u00een mentalul na\u0163ional colectiv, din ce \u00een ce mai restrictiv \u015fi iute m\u0103r\u015f\u0103luitor spre altzheimer, r\u0103m\u00e2ne o ,,coast\u0103 de argint\u201d, a c\u0103rei gref\u0103, reu\u015fit\u0103, a fost refuzat\u0103 de istorie. \u00cens\u0103, pentru o sub\u0163ire categorie, cei care, ca \u00een filmul lui Fran\u00e7ois Truffaut, ,,Fahrenheit 451\u201d, \u00eenv\u0103\u0163au, \u00een epoca epur\u0103rii culturii scrise, opere literare pe deasupra\/ pe de rost, spre a le face, totu\u015fi, transmisibile altor genera\u0163ii, aceast\u0103 monografie are o miz\u0103 antic\u0103: nu toate (cele pierdute) mor. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Emil NICULESCU O mare monografie a unei re\u015fedin\u0163e regale liliput, Balcicul ,,Efectul Mo\u015fescu\u201d Ultima apari\u0163ie pe h\u00e2rtie a lui Lucian<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18603"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18603"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18603\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18607,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18603\/revisions\/18607"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18603"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18603"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18603"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}