{"id":18568,"date":"2022-07-09T21:54:51","date_gmt":"2022-07-09T18:54:51","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18568"},"modified":"2022-07-09T21:54:51","modified_gmt":"2022-07-09T18:54:51","slug":"spatii-culturale-nr-35-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18568","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 35 (12)"},"content":{"rendered":"

Ionel POPA<\/strong>
\n\"\"

VINTIL\u0102 HORIA \u2013 CAVALERUL RESEMN\u0102RII<\/strong>
\n Imagini \u015fi simboluri ale spa\u0163iului<\/strong><\/p>\n

O prim\u0103 caracteristic\u0103 a romanelor lui Vintil\u0103 Horia: trama lor se desf\u0103\u015foar\u0103 pe dou\u0103 planuri \u00eengem\u0103nate, unul filosofic-moral, cel\u0103lalt politic. A doua tr\u0103s\u0103tur\u0103: cadrul istoric (fictiv) al fabulei este construit, narativ \u015fi stilistic, de a\u015fa manier\u0103, \u00eenc\u00e2t s\u0103 trimit\u0103 spre contemporaneitatea autorului. Aceste caracteristici justific\u0103 de ce scriitorul dezvolt\u0103 \u00een operele sale o anumit\u0103 viziune spa\u0163ial\u0103, care se dovede\u015fte absolut necesar\u0103 realiz\u0103rii infrastructurii lor. Tehnicile folosite fac din elementele spa\u0163iului imagini plastice ale unor idei, sentimente, st\u0103ri existen\u0163iale. Fiecare loc are un anumit chip (form\u0103, relief, dimensiune, componente, orientare geografic\u0103) care, sub pana inspirat\u0103 a scriitorului dezvolt\u0103 o anumit\u0103 semnifica\u0163ie. \u015ei fizic-geografic, \u015fi semantic Cavalerul resemn\u0103rii are o \u0163es\u0103tur\u0103 spa\u0163ial\u0103 f\u0103cut\u0103 dintr-o urzeal\u0103 \u015fi b\u0103t\u0103tur\u0103 subtile d\u00e2nd romanului o \u201ctopografie\u201d specific\u0103 (cf. Monica Nedelcu).
\nT\u00e2n\u0103rul principe, Radu-Negru, a c\u0103rui \u0163ar\u0103 a fost cotropit\u0103 de Semilun\u0103, pleac\u0103 la Vene\u0163ia \u00een c\u0103utare de ajutor \u00een lupta de eliberare. \u00cen\u015felat \u015fi dezam\u0103git \u00een speran\u0163ele sale se re\u00eentoarce \u00een p\u0103durea sa valah\u0103.
\nC\u0103l\u0103toria structureaz\u0103 materia epic\u0103 a romanului. Deplas\u0103rile \u00een spa\u0163iu puncteaz\u0103 momentele intrigii. La \u00eentoarcerea acas\u0103, ini\u0163iat \u015fi cunosc\u0103tor, t\u00e2n\u0103rul domn \u015ftie c\u0103 trebuie s\u0103 duc\u0103 de unul singur lupta \u00eempotriva Semilunii [secera \u2026 ] \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103 existen\u0163a p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t cu toate problemele ei. Devenind cavalerul resemn\u0103rii descoper\u0103 adev\u0103rul c\u0103utat: ,,Nu exist\u0103 dec\u00e2t o singur\u0103 problem\u0103 cu adev\u0103rat grav\u0103 \u015fi important\u0103: prezen\u0163a mea \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu.\u201d Este clar de ce scriitorul a pus drept motto romanului s\u0103u o fraz\u0103 a filosofului danez Kierkegaard, at\u00e2t de \u00eendr\u0103git, din care a scos \u015fi titlul: ,,Cavalerul resemn\u0103rii renun\u0163\u0103 la \u00eemplinire \u015fi se \u00eenchin\u0103 cu toat\u0103 umilin\u0163a \u00een fa\u0163a puterii eterne. Aceasta este libertatea sa.\u201d
\nPentru a se prezenta \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu trebuie s\u0103 fac\u0103 c\u0103l\u0103toria. Care sunt locurile pe care le str\u0103bate?
\n\u00cen c\u0103l\u0103toria sa la Vene\u0163ia \u015fi \u00eenapoi, M\u0103ria Sa, Radu-Negru, str\u0103bate un spa\u0163iu exterior fizic care, treptat, se metamorfozeaz\u0103 \u00een unul interior moral. \u00cen roman sunt dou\u0103 lumi aflate \u00een opozi\u0163ie: Vene\u0163ia \u015fi P\u0103durea (Valahia). Sunt frecvente lexemele din sfera frontierei care despart cele dou\u0103 lumi \u00een aici \u015fi acolo. Termenii binomului \u00ee\u015fi schimb\u0103 semnul + sau \u2013 \u00een func\u0163ie de pozi\u0163ionarea protagonistului \u015fi de pragul de cunoa\u015ftere pe care el se g\u0103se\u015fte. De la plecarea din \u0163ar\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u00eentoarcerea acas\u0103, Vene\u0163ia este pentru Radu-Negru lumea libert\u0103\u0163ii, iar Valahia cotropit\u0103, o lume a \u00eenchisorii. Din momentul p\u0103r\u0103sirii Serenissimei Republici semnul valoriz\u0103rii se schimb\u0103: ceea ce spera s\u0103 fie o lume liber\u0103 s-a dovedit a fi o \u00eenchisoare cu gratii de aur, iar ceea ce considera a fi o \u00eenchisoare se dovede\u015fte a fi libertate.
\nPrezent\u00e2nd cele dou\u0103 lumi desp\u0103r\u0163ite de o cortin\u0103, romancierul face aluzie la Europa de dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial, situa\u0163ie numit\u0103 de politicieni \u015fi ideologi \u201cr\u0103zboiul rece\u201d. Fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 grani\u0163\u0103 dictat\u0103 se manifest\u0103 dou\u0103 atitudini: a) refuzul ei \u00een speran\u0163a restaur\u0103rii unit\u0103\u0163ii. Este atitudinea lui Radu-Negru (\u00een ciuda \u015fov\u0103ielilor sale) \u015fi a rom\u00e2nilor refugia\u0163i \u00een P\u0103durea r\u0103zvr\u0103tit\u0103, a dalmatului Undina Burbur \u015fi a neamului s\u0103u de p\u0103stori \u015fi plugari, a medicului italian de la Curtea valah\u0103, Della Porta, a pictorului Aloisio Loredan, a c\u0103lug\u0103rului marcedar Yoaquin; b) ignorarea \u015fi acceptarea cortinei de c\u0103tre Vene\u0163ia (Apusul) care a \u00eencheiat pactul de pace \u015fi comer\u0163 cu Semiluna, de renega\u0163ii \u015fi tr\u0103d\u0103torii, gen Dragomir. Vene\u0163ia \u015fi locuitorii ei, f\u0103r\u0103 prea mari probleme de con\u015ftiin\u0163\u0103, se complac \u00een luxul \u015fi bun\u0103starea lor pu\u015fi la ad\u0103post de respectivul tratat cu Imperiul din partea de r\u0103s\u0103rit a Europei. Pe perioada \u015federii la Vene\u0163ia, aceast\u0103 stare de r\u0103zboi rece pune \u00een cump\u0103n\u0103 pe Radu-Negru. La un moment dat \u00eel bate g\u00e2ndul s\u0103 renun\u0163e la scopul venirii sale \u00een Republica celor Zece \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 al\u0103turi de curtezana Veronica Trevisan.
\nPentru construc\u0163ia \u015fi problematica romanului important este \u00eenceputul lui.
\nSpa\u0163iul \u00eenchis al bisericii \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 ceremonialul \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii B\u0103tr\u00e2nului domnitor are c\u00e2teva componente, abil distribuite \u015fi m\u00e2nuite de scriitor: semiobscuritatea, mirosul \u015fi fumul de t\u0103m\u00e2ie, sunetul c\u00e2ntat al c\u0103delni\u0163ei, murmurul rug\u0103ciunilor. Toate sunt adev\u0103rate narcotice pentru rememorare \u015fi medita\u0163ie. Acest prim capitol intitulat ,,Totul nu-i dec\u00e2t memorie\u201d este o profund\u0103 introspec\u0163ie. Rememor\u00e2nd secven\u0163e din via\u0163a zbuciumat\u0103 a tat\u0103lui s\u0103u consacrat\u0103 ap\u0103r\u0103rii \u0163\u0103rii de cotropitori, t\u00e2n\u0103rul prin\u0163 mo\u015ftenitor \u00ee\u015fi caut\u0103 de fapt locul \u015fi menirea \u00een aceast\u0103 lume. Din reflec\u0163iile principelui cre\u015fte construc\u0163ia problematic\u0103 a romanului (cf. Pompiliu Cr\u0103ciunescu).
\nPrin rememorarea secven\u0163elor de lupt\u0103 \u00eempotriva otomanilor cotropitori se contureaz\u0103 opozi\u0163ia dintre \u0163ara rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi crucia\u0163ii apuseni. Pe de o parte, atitudinea grav\u0103 \u015fi responsabil\u0103 a rom\u00e2nilor \u00een fa\u0163a du\u015fmanului; de cealalt\u0103 parte, atitudinea trufa\u015f\u0103 \u015fi arogant\u0103 a cavalerilor cre\u015ftini. \u00cenc\u0103lec\u00e2nd \u015fi amestec\u00e2nd timpii istorici scriitorul sugereaz\u0103 un spa\u0163iu-timp al faptei, al experien\u0163ei \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii, al g\u00e2ndului vizionar: ,,\u00abInamicul se desf\u0103\u015fura lent, cu o mi\u015fcare aproape imperceptibil\u0103, pe care o \u015ftiam bine. Eram singurul care cuno\u015fteam sensul ascuns al acestei mi\u015fc\u0103ri, c\u0103ci eram singurul dintre to\u0163i ace\u015fti principi cre\u015ftini care \u00eei \u00eenfruntasem deja \u015fi \u00eei \u00eenvinsesem. Am cercat s\u0103-i \u00een\u015ftiin\u0163ez, era \u00eens\u0103 prea t\u00e2rziu. Cavalerii apuseni se puser\u0103 \u00een mi\u015fcare, \u00eenaintau, \u00een zorn\u0103itul uria\u015f al armurilor, drept spre masa aceea aparent diform\u0103 care se \u00eencovoia sub \u015foc, \u00eei \u00eenghi\u0163i, \u00eei \u00een\u0103bu\u015fi, \u00eei sufoc\u0103 \u00eenaintea c\u0103derii nop\u0163ii. M-am n\u0103pustit \u00eempreun\u0103 cu oamenii mei \u00een \u00eencle\u015ftare, sigur fiind deja de \u00eenfr\u00e2ngere. Dar cum s\u0103 scap? M-ar fi \u00eenvinuit de la\u015fitate sau de tr\u0103dare. [\u2026] m\u0103 pierdui \u00een clocotul de oameni. M-am pomenit seara, pe o colin\u0103 de unde am v\u0103zut, la st\u00e2nga, focurile de bucurie pe care necredincio\u015fii le aprinser\u0103 pe c\u00e2mpie, iar la dreapta apele Dun\u0103rii. Totul era pierdut pentru noi. [\u2026] M\u0103 tem pentru tine, fiule, \u015fi pentru fiii t\u0103i, \u015fi pentru fiii fiilor t\u0103i. Continu\u0103 lupta, strive\u015fte-i pe p\u0103g\u00e2ni. [\u2026] A\u015f vrea ca o dat\u0103 \u015fi o dat\u0103 s\u0103 stau lini\u015ftit \u00een morm\u00e2nt.\u00bb\u201d Vorbele B\u0103tr\u00e2nului sun\u0103 a testament l\u0103sat urma\u015filor \u015fi urma\u015filor urma\u015filor.
\n\u00cen roman se confrunt\u0103 dou\u0103 spa\u0163ii (lumi) fiecare purt\u00e2nd semnifica\u0163ii proprii (cf. Georgiana Orian): aici (p\u0103durea valah\u0103 cu oamenii ei) \u015fi acolo (Vene\u0163ia \u2013 Apusul). Cum arat\u0103 \u015fi ce semnific\u0103 cele dou\u0103 spa\u0163ii pe care Radu-Negru le str\u0103bate c\u0103ut\u00e2ndu-\u015fi drumul s\u0103u de principe \u015fi om?
\nPentru principele rom\u00e2n, ,,,Vene\u0163ia este mirajul spa\u0163iului f\u0103r\u0103 frontiere.\u201d (Monica Nedelcu) La \u00eenceput, pentru personajul lui Vintil\u0103 Horia cunoa\u015fterea pare un atribut rezervat exclusiv acestui spa\u0163iu opus celui din care vine, p\u0103durea. ,,Prin Della Porta, medicul italian de la curtea valah\u0103, care \u00eel ini\u0163iaz\u0103 pe Radu-Negru \u00een secretele artei \u015fi filosofiei, Occidentul se prefigureaz\u0103, \u00een ochii Domnului, ca fiind \u00eenc\u0103rcat de nesf\u00e2r\u015fite posibilit\u0103\u0163i de apropiere de adev\u0103r.\u201d (Monica Nedelcu) Contactul direct cu dincolo \u015fi experien\u0163ele tr\u0103ite acolo \u00eei descoper\u0103 o realitate diferit\u0103 de cea visat\u0103.
\nC\u0103l\u0103torind spre Vene\u0163ia, prin \u0163inutul Dalma\u0163iei (o parte apar\u0163in\u00e2nd Vene\u0163iei, alta c\u0103zut\u0103 sub ocupa\u0163ia otoman\u0103) prin\u0163ul cunoa\u015fte pe Undina Burbur \u015fi neamul s\u0103u de plugari \u015fi p\u0103stori, lupt\u0103tori pentru libertate. Aceast\u0103 secven\u0163\u0103 din c\u0103l\u0103toria lui este important\u0103 pentru ceea ce urmeaz\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi s\u0103 cunoasc\u0103 \u00een timpul \u015federii sale \u00een ora\u015ful lagunelor.
\nRadu-Negru, \u00eenso\u0163it de Della Porta, c\u0103l\u0103uzit de Undina Burbur ajunge la Spalato, primul ora\u015f-cetate de pe teritoriul vene\u0163ian. Apropiindu-se de ora\u015f c\u0103l\u0103torii simt ,,mirosul m\u0103rii\u201d, dar sunt nevoi\u0163i s\u0103 mearg\u0103 pe un ,,drum noroios\u201d: ,,\u00cenaintar\u0103, \u0163in\u00e2nd calul de fr\u00e2u, p\u00e2n\u0103 \u00eentr-un loc unde drumul cobora brusc \u015fi unde p\u0103durea ceda terenul unor piersici \u00eenflori\u0163i (o opozi\u0163ie \u00eentre aici \u015fi acolo). Diafani \u015fi spirituali, ca \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rile altei lumi care nu a trebuit s\u0103 cunoasc\u0103 p\u0103catul \u015fi r\u0103ul, arborii se resfirau u\u015for spre mare. Radu-Negru v\u0103zu un zid albastru care \u00eenchidea orizontul, desp\u0103r\u0163it de cer printr-o linie dreapt\u0103 abia disting\u00e2nd cele dou\u0103 nuan\u0163e de azur, mai \u00eenchis \u00een partea de jos, mai deschis sus, pierz\u00e2ndu-se treptat \u00een lumin\u0103. Era marea, pe care el nu o v\u0103zuse niciodat\u0103. La malul apei, \u00eencinse de razele soarelui, cupole str\u0103luceau verzi \u015fi ro\u015fii, iar un zid lung \u00eencercuia ora\u015ful \u00een \u00eentregime.\u201d Radu-Negru are impresia c\u0103 a p\u0103\u015fit \u00een paradisul liber visat. Dar ,,un soldat \u00eei opri \u00een fa\u0163a unui turn fortificat care se \u00een\u0103l\u0163a printre piersici, la marginea drumului.\u201d Popasul-temni\u0163\u0103 la Spalato este pentru principe o premoni\u0163ie a celor dou\u0103 Vene\u0163ii: cea m\u0103rea\u0163\u0103 visat\u0103 \u015fi cea real\u0103 pe care o va cunoa\u015fte: ,,Soldatul \u00eei conduse \u00eenaintea unei case frumoase din piatr\u0103 cenu\u015fie, deasupra intr\u0103rii se g\u0103sea stema Vene\u0163iei, grifonul lui San Marco, cu o lab\u0103 a\u015fezat\u0103 pe cartea sf\u00e2nt\u0103. [\u2026] Urcar\u0103 o scar\u0103. Totul era de o cur\u0103\u0163enie impecabil\u0103. Treptele str\u0103luceau ca \u015fi cum ar fi fost din marmor\u0103. Soldatul \u00eei introduse \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere [\u2026]. Un soldat din gard\u0103 le lu\u0103 s\u0103biile \u015fi le a\u015fez\u0103 pe masa ofi\u0163erului care privea pe fereastr\u0103 ziua de prim\u0103var\u0103 \u00eentinz\u00e2ndu-se peste ora\u015f \u015fi mare. Nu r\u0103spunse la salutul lor absorbit de contemplare. Ca o arip\u0103 u\u015for leg\u0103nat\u0103 de valuri, o p\u00e2nz\u0103 alb\u0103 de corabie trecea pe dinaintea cadrului str\u0103lucitor al ferestrei. Interiorul \u015fi exteriorul comunicau. Totul era frumos \u015fi ordonat. Nici un lucru neprev\u0103zut nu se putea produce. Cerul p\u0103rea opera oamenilor.
\nApoi veni r\u00e2ndul tenebrelor \u015fi frigului. O poart\u0103 grea se \u00eenchise \u00een urma lor.\u201d
\n\u00cen interiorul descrierii ora\u015fului este introdus dialogul-interogatoriu dintre ofi\u0163erul vene\u0163ian \u015fi cei doi oaspe\u0163i. \u00centregul paragraf reprodus cu fraza lui final\u0103 este o punere \u00een abis.
\nPaginile despre \u015federea prin\u0163ului Radu-Negru \u00een Republica dogilor redau printr-o suit\u0103 de simboluri \u015fi metafore spa\u0163iale m\u0103rirea \u015fi dec\u0103derea Serenissimei. Tot ce aminte\u015fte de gloria \u015fi m\u0103re\u0163ia Vene\u0163iei apare \u00eencremenit. Ceea ce frapeaz\u0103 pe prin\u0163ul rom\u00e2n \u015fi re\u0163ine imediat sunt viciile care au pus st\u0103p\u00e2nire pe ora\u015f \u015fi locuitorii lui: luxul, desfr\u00e2ul pl\u0103cerilor, frivolitatea, viciile contra naturii, puterea curtezanelor. Trec\u00e2nd prin diferite \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, care nu o dat\u0103 \u00eei pun \u00een pericol via\u0163a, Radu-Negru constat\u0103 c\u0103 Republica a devenit casa minciunii, a intrigii, a tr\u0103d\u0103rii \u015fi crimei. Semnificativ e faptul c\u0103 mai toate viciile le descoper\u0103 \u00een pia\u0163\u0103: Pia\u0163a San Marco, \u00een vecin\u0103tatea Bisericii Ioan Gur\u0103 de Aur. Vene\u0163ia (Apusul) nu e subjugat\u0103 direct de Semilun\u0103 ca \u0163ara sa, ci de hedonismul de toate felurile exacerbat.
\nSpa\u0163iul Vene\u0163iei este cartografiat \u00eentr-o serie de subspa\u0163ii (locuri): palatul dogilor, palatul rezervat g\u0103zduirii lui Radu-Negru, mi\u015fun\u00e2nd de spioni, palatul Veronic\u0103i Trevisan, casa ,,poetului\u201d Erratino, casa pictorului Aloisio Loredan, pia\u0163a, canale, biserici. \u015eirul lor se \u00eencheie cu cala corabiei turce\u015fti din port \u00een care principele este \u00eenchis prin tr\u0103darea lui Dragomir. Toate loca\u0163iile sunt spa\u0163ii \u00eenchise care \u00een loc s\u0103 ocroteasc\u0103, trezesc team\u0103, se pun la cale comploturi \u015fi crime, eman\u0103 mistere care amenin\u0163\u0103, care pun \u00een pericol via\u0163a. Emblem\u0103 a acestor locuri este locuin\u0163a magicianului Florentino de Concarreso aflat\u0103 \u00een Torcello pe o str\u0103du\u0163\u0103 cu ,,c\u0103su\u0163e joase, verzui de umezeal\u0103 \u015fi mucegai.\u201d \u00cenc\u0103perea [b\u00e2rlogul] \u00een care ,,magicianul\u201d \u00eel prime\u015fte pe Radu-Negru este o ,,\u00eenc\u0103pere joas\u0103 \u015fi boltit\u0103, cu unica fereastr\u0103 deasupra lagunei. Duhoarea de pisic\u0103 \u015fi de sulf f\u0103cea ca aerul s\u0103 fie de nerespirat.\u201d Acest Mefisto vrea sufletul omului nu prin semnarea unui pact, ci \u00eensu\u015firea lui prin crim\u0103.
\n\u00cempotriva a tot ce \u00eenseamn\u0103 ,,subtil \u015fi dulce\u201d, fals \u015fi primejdios scriitorul opune spa\u0163iul deschis al m\u0103rii dezl\u0103n\u0163uit\u0103. \u00cen barca purtat\u0103 de valurile m\u0103rii \u00een furtun\u0103 Radu-Negru \u015fi Veronica se iubesc furtunos. Furtuna, v\u00e2ntul, ploaia fac din scen\u0103 o mic\u0103 parabol\u0103.
\nVene\u0163ia \u00een care ajunge Radu-Negru ,,nu e dec\u00e2t o \u00eenchisoare aurit\u0103\u201d (Pompiliu Cr\u0103ciunescu) Principele cade pentu moment \u00een plasa Vene\u0163ei, dar se salveaz\u0103 prin memorie, prin iubire \u015fi datorit\u0103 c\u0103l\u0103uzelor sale prin aceast\u0103 lume: Della Porta, pictorul Aloisio Loredan, la care se adaug\u0103 c\u0103lug\u0103rul marcedar Joaquin Coordero de Ibiza, sclav pe corabia otoman\u0103, care \u00eel scap\u0103 din captivitatea turcilor.
\nDup\u0103 ce \u00eei spune povestea (parabola) despre \u00eemp\u0103ratul tiran care a poruncit s\u0103 fie t\u0103iat\u0103 ,,p\u0103durea rebel\u0103\u201d \u00een care s-au refugiat cei dornici de libertate, Joaquin \u00ee\u015fi \u00eencheie povestea cu urm\u0103toarele vorbe: ,,Veni\u0163i din acea p\u0103dure, nu \u015ftiu pentru ce motive. Ce \u015ftiu este c\u0103 trebuie s\u0103 v\u0103 \u00eentoarce\u0163i acolo. Nu sunte\u0163i principele p\u0103durii?\u201d Gestul \u015fi istorisirea lui Joaquin Cordero \u00eel restituie pe Radu-Negru, cel chinuit de \u00eentreb\u0103ri \u015fi nelini\u015fti, trecutului \u015fi lui \u00eensu\u015fi. P\u0103durea sa i-a devenit semn al indentit\u0103\u0163ii. (cf. Monica Nedelcu)
\nSc\u0103pat din captivitatea turcilor de c\u0103tre Joaquin, Radu-Negru se \u00eentoarce \u00een P\u0103durea sa.
\nCodrul e prezent \u00een toate etapele vie\u0163ii sale (chiar \u015fi \u00een Vene\u0163ia, sub forma amintirilor), \u00eei vegheaz\u0103 copil\u0103ria, adolescen\u0163a, tinere\u0163ea \u015fi iubirea, maturizarea, iar atunci c\u00e2nd e nevoie devine osta\u015f al principelui \u00eentru ap\u0103rarea \u0163\u0103rii. Pentru prin\u0163, p\u0103durea este un autentic locus amoenus (cf. Monica Nedelcu).
\n\u00cen drum spre cas\u0103 prin \u0163inutul Dalma\u0163iei, Radu-Negru \u00eel prinde pe tr\u0103d\u0103torul Dragomir, dar nu-l ucide \u00een duelul cavaleresc. P\u0103durea, simbol al libert\u0103\u0163ii, cinstei, prieteniei, valori pe care Dragomir le-a tr\u0103dat aliindu-se cu turcii, va \u00eendeplini actul justi\u0163iar.
\nAjuns \u00een teritoriul liber al \u0163\u0103rii, \u00eenainteaz\u0103 lini\u015ftit \u015fi sigur pe firul R\u00e2ului S\u0103rat, \u00eenso\u0163it de un \u0163\u0103ran-o\u015ftean care \u00eenseamn\u0103 cu prezen\u0163a lui hotarul dintre bine \u015fi r\u0103u. Arborii fream\u0103t\u0103 \u00eenaintea lui \u00eenclin\u00e2ndu-\u015fi cu respect frunzi\u015ful.
\nP\u0103durea ocrote\u015fte, judec\u0103 \u015fi pedepse\u015fte. \u00cen acela\u015fi timp este strateg \u015fi o\u015ftean. \u00cen p\u0103dure, \u00een timpul somnului sub un stejar, Radu-Negru are un vis: i se arat\u0103 un Domn, parc\u0103 cobor\u00e2t de pe Column\u0103, \u00eembr\u0103cat ca un \u0163\u0103ran, cu plete lungi, pe cap cu o c\u0103ciul\u0103 din blan\u0103 de miel, care conducea o armat\u0103 de copaci gigan\u0163i, care la semnele f\u0103cute cu palo\u015ful, se pr\u0103bu\u015feau peste du\u015fmani. Visul dezv\u0103luie t\u00e2n\u0103rului Domn cheia succesului \u00een lupta ce urma s-o dea \u00eempotriva cotropitorului. Dup\u0103 lupt\u0103, sub copacii \u015fi bolovanii pr\u0103v\u0103li\u0163i peste du\u015fmani Radu-Negru afl\u0103 trupul ne\u00eensufle\u0163it al tr\u0103d\u0103torului Dragomir. P\u0103durea l-a pedepsit!
\n,,\u00cen spa\u0163iul valah mi\u015fc\u0103rile se ordoneaz\u0103 \u00een\u0103untrul unui cadru general \u015fi fix configurat de elementele naturale: la nord Carpa\u0163ii, la sud Dun\u0103rea iar \u00eentre ei str\u0103b\u0103t\u00e2nd teritoriul de la nord la sud alte trei r\u00e2uri:[\u2026] Aluta (Oltul) \u015fi Ordessus (Arge\u015f), iar al treilea este R\u00e2ul (R\u00e2mnicul) S\u0103rat, element topografic recurent \u00een opera lui Vintil\u0103 Horia. \u00cen afar\u0103 de acestea, c\u00e2mpia, dealurile \u015fi p\u0103durile.\u201d (Monica Nedelcu)
\nCompar\u00e2nd spa\u0163iul rom\u00e2nesc cu cel vene\u0163ian observ\u0103m c\u0103 cel al Valahiei este unul natural, cel al Vene\u0163iei este unul f\u0103cut de m\u00e2na omului \u2013 un artefact, cu excep\u0163ia m\u0103rii. Starea meteorologic\u0103 a Serenissimei Republici este o permanent\u0103 pendulare \u00eentre soare \u2013 lumin\u0103 \u2013 umezeal\u0103 \u2013 obscuritate, care sugereaz\u0103 hedonismul \u015fi complicitatea; cea a P\u0103durii este una luminoas\u0103 \u015fi ,,uscat\u0103\u201d, oamenii ei cunosc\u00e2nd \u015fi suport\u00e2nd \u015fi frigul, \u015fi amenin\u0163\u0103rile, \u015fi foamea.
\nPentru acest spa\u0163iu natural fix \u015fi peren, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, scriitorul folose\u015fte denumirile antice ale unor elemente din geografia \u0163\u0103rii. Pentru a marca mi\u015fc\u0103rile \u015fi activit\u0103\u0163ile oamenilor e nevoie de indicatoare: ,,pe deal\u201d; ,,pe malul drept al Oltului\u201d; \u201cla r\u0103s\u0103rit pe malul st\u00e2ng al Ordessului\u201d; ,,pe malul drept al Dun\u0103rii\u201d; ,,dincolo de Dun\u0103re\u201d; ,,spre culme\u201d; ,,l\u00e2ng\u0103 biseric\u0103\u201d; ,,firul apei\u201d; ,,poteca\u201d. ,,P\u0103durea rebel\u0103\u201d ocup\u0103 un spa\u0163iu de o form\u0103 simbolic-metaforic\u0103: ,,forma unui scut medieval, cu v\u00e2rful \u00eendreptat spre Dun\u0103re.\u201d
\nAcest spa\u0163iu al libert\u0103\u0163ii \u015fi rezisten\u0163ei \u00een fa\u0163a du\u015fmanului are c\u00e2teva repere \u00eensemnate: Biserica (credin\u0163\u0103 \u015fi speran\u0163\u0103), mormintele str\u0103mo\u015filor (trecutul ca experien\u0163\u0103 \u015fi \u00een\u0163elep\u0163ire, continuitate). Centrul sacru al acestui spa\u0163iu este Poiana M\u0103rului. Poiana M\u0103rului cu m\u0103n\u0103stirea sa este locul din care sunt str\u0103juite trei hotare, cel al Valahiei, cel al Transilvaniei \u015fi cel al Moldovei. Spa\u0163iul rom\u00e2nesc este mitizat.
\n\u00cen roman sunt trei momente, bine plasate \u00een trama lui, \u00een care apare un spa\u0163iu \u00een spa\u0163iu: tabloul.
\nPrimul: Judecata de Apoi pictat\u0103 de Luca Signorelli \u00een biserica din Orvieto. Contempl\u00e2nd cutremurat fresca, Della Porta a \u00een\u0163eles z\u0103d\u0103rnicia existen\u0163ei, \u015fi \u00eenc\u0103 ceva \u015fi mai grav: nedreptatea care face din om o ve\u015fnic\u0103 victim\u0103 a mor\u0163ii \u015fi un os\u00e2ndit \u00een fa\u0163a tribunalului din lumea de dincolo \u015fi se \u00eentreab\u0103: ,,Dac\u0103 am fost obligat s\u0103 tr\u0103iesc, dac\u0103 nu mi s-a \u00eeng\u0103duit s\u0103 aleg trupul \u015fi sufletul care \u00eemi alc\u0103tuiesc fiin\u0163a mea vie, dac\u0103 soarta mea este stabilit\u0103 de ni\u015fte legi al c\u0103ror autor nu sunt eu, de ce s\u0103 fiu condamnat dup\u0103 moarte \u015fi pe veci?\u201d
\nAl doilea: portretele lui Aloisio Loredan, \u00een care, privindu-le, Radu-Nergu vede, dincolo de culoarea pictorului \u015fi de chipul celui zugr\u0103vit, ochii celor picta\u0163i care ,,purtau pecetea unei \u00eentreb\u0103ri grave [\u2026] \u00een fundul acelor ochi se ascundea o umbr\u0103 de spaim\u0103 [\u2026]\u201d. Fresca lui Luca Signorelli \u015fi portretele lui Aloisio Loredan sunt simboluri iconice ale dramei existen\u0163iale a fiin\u0163ei umane dincolo de toate dramele istorice sau locale. (cf. Monica Nedelcu)
\nAl treilea spa\u0163iu \u00een spa\u0163iu este fresca din biserica m\u0103n\u0103stirii Cozia care \u00eel reprezint\u0103 pe Mircea cel B\u0103tr\u00e2n. \u00cen una din incursiunile \u00een partea de \u0163ar\u0103 ocupat\u0103 de turci, Radu-Negru merge la Cozia unde g\u0103se\u015fte totul pr\u0103duit de turci. Oprindu-se \u00een fa\u0163a frescei ,,Lu\u0103 o tor\u0163\u0103 \u015fi o \u00een\u0103l\u0163\u0103 dinaintea frescei care \u00eel \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa pe Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, \u00een picioare \u00een costum de cavaler, cu coroana ascu\u0163it\u0103 pe cap, cu chivotul mic \u015fi aurit \u00een m\u00e2na dreapt\u0103 [\u2026]\u201d Dup\u0103 ce biserica fuse cur\u0103\u0163at\u0103 \u015fi u\u015fa a\u015fezat\u0103 \u00een \u0163\u00e2\u0163\u00e2ni Radu-Negru \u015fi o\u015ftenii s\u0103i se re\u00eentorc \u00een P\u0103dure. ,,C\u00e2nd \u00eentoarse capul, v\u0103zu ferestrele bisericii zv\u00e2cnind parc\u0103 de lumin\u0103, ca \u015fi cum via\u0163a \u015fi-ar fi reluat cursul firesc, ca \u015fi cum vizita sa ar fi f\u0103cut s\u0103 renasc\u0103 trecutul glorios [\u2026]\u201d. Spa\u0163iul a devenit timp: trecut, memorie, prezent, viitor. ,,Ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a semantiz\u0103rii iconice a unei idei fundamentale \u00een romanul Cavalerul resemn\u0103rii: str\u00e2nsa leg\u0103tur\u0103 dintre identitatea personal\u0103 \u2013 care \u00een cazul unui Domnitor coincide cu identitatea na\u0163ional\u0103 \u2013 \u015fi elementul sacru. (Monica Nedelcu)
\nSpa\u0163iul din romanele lui Vintil\u0103 Horia are o mobilitate semantic\u0103, iar fiecare semnifica\u0163ie a lui dezv\u0103luie fapta s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 sau g\u00e2ndul g\u00e2ndit sau exprimat.
\nRomanul se \u00eencheie cu o ram\u0103 de parabol\u0103. Veronica Trevisan cu inima, g\u00e2ndul \u015fi fapta lucreaz\u0103 la Vene\u0163ia pentru Radu-Negru \u015fi lupta lui \u00eempotriva cotropitorului. Privind ,,piatra albastr\u0103 care-i sticlea \u00een deget\u201d sim\u0163i brusc ,,un miros de p\u0103dure.\u201d
\nSpa\u0163iul romanului con\u0163ine o geografie transfigurat\u0103 \u00een semnifica\u0163ie politic\u0103 \u015fi etic\u0103, cu deschidere spre metafizic.<\/p>\n

Bibliografie consultat\u0103<\/em><\/p>\n

1.\tMonica Nedelcu, Postfa\u0163\u0103 la Vintil\u0103 Horia, Dumnezeu s-a n\u0103scut \u00een exil (traducere \u00een rom\u00e2n\u0103, 1990) \u015fi Cavalerul resemn\u0103rii (traducere \u00een rom\u00e2n\u0103, 1991)
\n2.\tGeorgiana Orian, Vintil\u0103 Horia, un scriitor contra timpului s\u0103u, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2008
\n3.\tPompiliu Cr\u0103ciunescu, Vintil\u0103 oria. Transliteratur\u0103 \u015fi realitate, Ed. Curtea Veche, 2011
\n4.\tIonel Popa, Vintil\u0103 Horia \u2013 Mai sus de miaz\u0103noapte, \u00een revista \u201cSpa\u0163ii culturale\u201d, anul VI, nr. 27\/ 2013 <\/em><\/p>\n


\nIonel NECULA <\/strong>
\n\"\"

Cinquinele Beatricei Ruscu<\/strong><\/p>\n

Am luat cuno\u015ftin\u0163\u0103 t\u00e2rziu, dar cu bucurie \u015fi cu fervoare, de poezia semnat\u0103 de Beatrice Ruscu. \u00cei citisem cu ceva timp \u00een urm\u0103 volumul de versuri Creionul descul\u0163, am \u015fi dat seama despre impresiile \u00eencercate la lectura lor, \u015fi iat\u0103 c\u0103 la pu\u0163in\u0103 vreme o v\u0103d prezent\u0103 din nou \u00een vitrina cu nout\u0103\u0163i cu o nou\u0103 carte de versuri av\u00e2nd un titlu incitant \u015fi surprinz\u0103tor: Cinquine (Editura Timpul , Ia\u015fi, 2014).
\n Ce sunt cinquinele? Sunt, ne l\u0103mure\u015fte \u00eens\u0103\u015fi autoarea \u00een deschiderea volumului, o specie liric\u0103 cu form\u0103 fix\u0103, compus\u0103 din cinci versuri, fiecare vers av\u00e2nd un num\u0103r exact de silabe corespunz\u00e2nd schemei 2-4-6-8-2. Fiecare poezie \u00eencepe cu un vers, alc\u0103tuit dintr-un substantiv compus din dou\u0103 silabe \u015fi sf\u00e2r\u015fe\u015fte printr-un alt vers alc\u0103tuit tot dintr-un substantiv format tot din dou\u0103 silabe. O cinquin\u0103 con\u0163ine a\u015fadar, \u00een totalitate 22 de silabe distribuite, cum spuneam, \u00een cinci versuri.
\n Ce se poate comunica \u00een 22 de silabe? Cel mult o defini\u0163ie, dar \u015fi aceea eliptic\u0103, redus\u0103 la schel\u0103rie, la fundamente f\u0103r\u0103 ar\u0103tarea tuturor detaliilor. O defini\u0163ie mai mult sugerat\u0103 dec\u00e2t articulat\u0103 dup\u0103 toate regulile logicii clasice \u2013 cu gen proxim \u015fi diferen\u0163\u0103 specific\u0103. \u00centr-un fel, cinquinele sunt mai mult sugestii \u015fi reclam\u0103 o co-participare din partea cititorului pentru a-i \u00eemplini toate \u00een\u0163elesurile. Nu lipse\u015fte, bine\u00een\u0163eles, infuzia afectiv\u0103, emo\u0163ional\u0103, empatic\u0103 \u2013 combustia oric\u0103rei dispuneri lirice, dar parc\u0103 se adreseaz\u0103 mai mult intelectului, ra\u0163iunii dec\u00e2t sensibilit\u0103\u0163ii.
\n Autoarea ofer\u0103 cititorului doar schel\u0103ria, arm\u0103tura, dar \u00eei las\u0103 libertatea de a completa singur elementele \u00eentregitoare. Iat\u0103, bun\u0103oar\u0103, cum \u00ee\u015fi creioneaz\u0103 portretul: Poet\/ neimportant\/ umbl\u0103 creanga-n lume\/ cu pove\u015ftile-n desag\u0103\/ suflet. ((Eu). \u015ei mai reproducem, doar pentru a ar\u0103ta c\u00e2t de frumos se poate scrie \u00een form\u0103 fix\u0103, \u00eenc\u0103 dou\u0103 poezii care au ca leit-motiv generoasa idee a iubirii. R\u00e2vn\u0103\/ canibal\u0103\/ pofta vine m\u00e2nc\u00e2nd\/ cu tine \u00een patul spurcat\/ voie (Amor) sau Toamn\u0103\/ stacojie\/ cu furnici \u00een p\u00e2ntec\/ de sublime extazieri\/ sonet (\u00cendr\u0103gostit\u0103). \u00centr-o alt\u0103 cinquin\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 reconstituie arta poetic\u0103 \u015fi condi\u0163ia poetului Art\u0103\/ sp\u00e2nzurat\u0103\/ se \u00eendr\u0103goste\u015fte\/ \u00een hor\u0103 cu luceferi albi\/ talent (Poetul).
\n Dac-ar fi s\u0103 parodiez un aforism cunoscut a\u015f zice c\u0103 o valoarea unei poezii se observ\u0103 mai bine c\u00e2nd se prinde-n hor\u0103 cu altele. Or, poezia scris\u0103 de Beatrice Ruscu se distinge de departe. Prea-\u015fi poart\u0103 cu gra\u0163ie luceferii albi \u00een plete.<\/p>\n

N. G\u00e2lmeanu \u2013 un poet cuib\u0103rit \u00een registru epic <\/strong><\/p>\n

Nicolae G\u00e2lmeanu este un poet, ba chiar unul dintre cei bine situa\u0163i \u00een percep\u0163ia public\u0103. Unele din cele 13 volume de poezie le-am comentat \u015fi noi \u00een diferite reviste din \u0163ar\u0103 \u2013 nu c\u00e2t a\u015f fi dorit \u015fi c\u00e2t ar fi meritat, dar am dat seama cu toat\u0103 buna credin\u0163\u0103
\n Ipostaza pe care ne-o propune acum, prin volumul Sfe\u015ftanie la o cas\u0103 de toleran\u0163\u0103 (Editura Dealul Melcilor, Bra\u015fov, 2014) pare, pentru mult\u0103 lume, nea\u015fteptat\u0103 la un poet bine a\u015fezat \u00een active lirice. Trece din registrul poetic \u00een cel narativ ca printr-un sistem de vase comunicante \u015fi nu-i deloc neimportant s\u0103 vedem c\u00e2t din lirismul poetului G\u00e2lmeanu se reg\u0103se\u015fte \u00een noua ipostaz\u0103 narativ\u0103?
\n \u015etie oricine c\u0103 literatura postuleaz\u0103 fic\u0163iunea, fabula\u0163ia, fantezia, iar aceste func\u0163ii subiective sunt la fel de necesare at\u00e2t registrului liric, c\u00e2t \u015fi celui narativ, ba chiar epicul reclam\u0103 un cadru mai generos de desf\u0103\u015furare a facult\u0103\u0163ii imaginative. \u00centr-o dispunere narativ\u0103 realul \u015fi fic\u0163iunea se conjug\u0103, se st\u00e2njenesc \u015fi se dislocuiesc \u00eentr-un raport invers propor\u0163ional, fie prin invadarea realului de fic\u0163iune, fie prin extinderea realului dincolo de marginile lui ra\u0163ionale, \u00eentr-un dincolo unde ra\u0163iunea este exonerat\u0103. . C\u0103ci dincolo de real, dincolo de marginile lumii \u00eencepe imperiul fic\u0163iunii, unde ra\u0163iunea \u00ee\u015fi \u00eenceteaz\u0103 func\u0163iile epistemice, este substituit\u0103 de imagina\u0163ie.
\n Or, privind lucrurile din aceast\u0103 perspectiv\u0103 posibilit\u0103\u0163ile ar\u0103tate de Nicolae G\u00e2lmeanu sunt \u015fi variate \u015fi nea\u015fteptate. De cele mai multe ori realul \u015fi fic\u0163iunea se combin\u0103 \u015fi concur\u0103 \u00eempreun\u0103 la realizarea compozi\u0163iei narative. Iana, bun\u0103oar\u0103, din povestirea Schimbarea la fa\u0163\u0103, face zoofilie cu un cerb metamorfozat \u00eentr-un t\u00e2n\u0103r imberb, iar Vanda, fiica ei, rezultat\u0103 din aceast\u0103 rela\u0163ie nepotrivit\u0103 este cov\u00e2r\u015fit\u0103 de acelea\u015fi chem\u0103ri atavice.
\n De altfel, majoritatea povestirilor, din cele 11 adunate de scriitor \u00een aceast\u0103 alc\u0103tuire livresc\u0103, au ca motiv central o rela\u0163ie amoroas\u0103 \u015fi-\u015fi decupeaz\u0103 ac\u0163iunea dintr-o pornire erotic\u0103. Mai dezvoltat\u0103 este nara\u0163iunea care d\u0103 \u015fi titlul volumului, Sfe\u015ftanie la o cas\u0103 de intoleran\u0163\u0103, unde notabilit\u0103\u0163ile unei localit\u0103\u0163i (primarul, preotul, poli\u0163istul, medicul, notarul prim\u0103riei), pun la cale \u00eenfiin\u0163area unui bordel iar ac\u0163iunea surprinde momentul inaugural, c\u00e2nd to\u0163i fondatorii \u00eel \u00eenso\u0163esc pe preot la sfe\u015ftanie, la slujba de inaugurare. A\u015fa cum este surprins\u0103, fauna localit\u0103\u0163ii respective desemneaz\u0103 \u00een mic \u015fi la scar\u0103 redus\u0103 maladiile societ\u0103\u0163ii noastre \u00een ansamblu \u015fi metehnele aluvionare, de care nici nu vrem, nici nu ne putem despov\u0103ra. Surprinde limbajul colorat \u015fi dezinhibat al personajelor, mentalitatea lor fetid\u0103, de st\u0103p\u00e2ni absolu\u0163i ai locului, perversitatea \u015fi promiscuitatea \u00een care se complac, f\u0103r\u0103 nici o team\u0103 de lege \u015fi de autorit\u0103\u0163i. Ne-am batjocorit neamul, doamn\u0103!, spune la un moment dat preotul Ciucur Ne-am f\u0103cut pe el \u00een toate chipurile. Mai \u00eent\u00e2i l-am s\u0103r\u0103cit, l-am pus pe butuci \u015fi, mai apoi, ca s\u0103 nu aib\u0103 vreme s\u0103 se dezmeticeasc\u0103,l-am decultivat, l-am prostituat, ca s\u0103 poat\u0103 s\u0103 fie dominat. C\u00e2nd \u00eei mergea mai r\u0103u, ne \u00eemp\u0103unam cu na\u0163ia noastr\u0103 binecuv\u00e2ntat\u0103 \u015fi aleas\u0103 ca stindard \u00een fa\u0163a istoriei, de parc\u0103 noi am fi fost buricul p\u0103m\u00e2ntului, alt buric nu mai era, \u015fi preotul f\u0103cu o pauz\u0103 de judecat\u0103, \u00een timp ce observ\u0103 cum m\u00e2inile uneia dintre fete se duceau instinctiv spre locul unde f\u0103cea aluzie acesta.
\n Exist\u0103 un halou erotic cam \u00een toate povestirile lui Nicolae G\u00e2lmeanu \u015fi de multe ori acesta faciliteaz\u0103 intruziunea fantasticului \u00een substan\u0163a narativ\u0103. So\u0163ii Bucura\u015f, bun\u0103oar\u0103, din Noaptea de miere \u00ee\u015fi gestioneaz\u0103 tenta\u0163iile erotice \u015fi dorin\u0163ele p\u0103tima\u015fe separat, unul fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt, fiecare justific\u00e2ndu-\u015fi infidelitatea \u015fi derapajele din c\u0103minul conjugal prin recursul la ideea de naturale\u0163e, de exonerare a falsei pudori, a imposturii, ipocriziei \u015fi fariseismului. Sunt prea terestr\u0103 dom Bucura\u015f, \u015fi team\u0103 mi-e tocmai de asta, c\u0103 nu sunt, \u00een loc s\u0103 tr\u0103iesc plenar acest comandament al unui neam mioritic! R\u00e2zi c\u0103 vorbesc \u00een lingur\u0103 de lemn, da, ce ne-am schimbat cumva lingura? Limba de lemn, tiripicul de lemn, \u015fi vii dumneata s\u0103-mi spui c\u0103 am prea mult album \u00een mine, adic\u0103 sunt de esen\u0163\u0103 tare. \u015etiam asta! Dar at\u00e2rn\u0103 toate pe mine ca pe cel mai \u00eempov\u0103rat du\u015fman al meu (p.48).
\n Exist\u0103 \u00een proza lui Nicolae G\u00e2lmeanu o exprimare sprin\u0163ar\u0103, care tr\u0103deaz\u0103 poetul, dar dincolo de stilistica \u00eengrijit\u0103, de articula\u0163ia compozi\u0163ional\u0103 \u015fi de punerea imaginativului \u015fi a dispozi\u0163iei pentru fabula\u0163ie \u00een active epice subliniem ap\u0103sat lexicul autorului, noianul regionalismelor folosite, ceea ce confer\u0103 lucr\u0103rii o anumit\u0103 distinc\u0163ie \u015fi un loc aparte \u00een imaginarul narativ contemporan. Cum spuneam, autorul circul\u0103 prin proz\u0103 \u015fi poezie cu o lejeritate nea\u015fteptat\u0103, ca printr-un sistem de vase comunicante, \u015fi adaug\u0103 fiec\u0103rei gen literar procesat bemolii unei aspira\u0163ii spre \u00eemplinirea scriitorului total. Nu \u015ftiu cum va evolua scriitorul \u00een viitor, dar \u015ftiu c\u0103 indiferent cum va at\u00e2rna balan\u0163a poeziei \u015fi prozei, vor face cas\u0103 bun\u0103 bivuacul autorului. Oricum, merit\u0103 s\u0103 st\u0103m cu ochii pe el.<\/p>\n


\nStan BREBENEL<\/strong>
\n\"\"

INSULA PURGATORIULUI<\/strong><\/p>\n

La \u00eenceputul anilor \u00b490 un t\u00e2n\u0103r reporter tv se bucura de un succes fulminant. Era proasp\u0103tul absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Cibernetic\u0103 din cadrul ASE Bucure\u015fti Lucian Ciuchi\u0163\u0103. Concomitent cu aceast\u0103 activitate, ce a desf\u0103\u015furat-o p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2000, \u015fi dup\u0103 aceea a publicat c\u00e2teva c\u0103r\u0163i: Oameni \u015fi \u0162\u0103rmuri (1996, poezii), Pre\u0163ul \u015fi Decizia \u00een Afaceri (1997), C\u0103ut\u0103torul de Zimbri (1999, poezii), Manual Practic de Statistic\u0103 (1999, coautor), Dispari\u0163ia (2005, roman), Scurt\u0103 Analiz\u0103 Asupra Terorismului Contemporan (2006, coautor), Florile Binelui (2012, poezii). Este membru al Asocia\u0163iei Dramaturgilor de Film, din 1991. O \u00eencununare a activit\u0103\u0163ii sale a fost ob\u0163inerea titlului de doctor \u00een \u015ftiin\u0163e.
\n\t\u00cen anul 2014 public\u0103 la Editura ATEC din Foc\u015fani romanul Insula purgatorului ce are o istorie aparte. A fost scris ini\u0163ial ca scenariu de film pe care l-a trimis \u00een Statele Unite pentru a fi ecranizat \u015fi de unde a primit un r\u0103spuns negativ. La aproximativ un an constat\u0103 c\u0103 scenariul s\u0103u, \u00een cea mai mare parte, st\u0103 la baza unei produc\u0163ii hollyoodiene, Escape Plan, cu actorii Sylvester Stallone \u015fi Arnold Schwarzenegger \u00een rolurile principale. Descoperind peste 60 de elemente din scenariul scris de el autorul a decis s\u0103 dea \u00een judecat\u0103 cele cinci studiouri de produc\u0163ie americane. \u00cen acest moment nu am cuno\u015ftin\u0163\u0103 de stadiul procesului.
\n\tDup\u0103 apari\u0163ia filmului Lucian Ciuchi\u0163\u0103 a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 transforme scenariul \u00eentr-un roman unde lupta dintre bine \u015fi r\u0103u este \u00een prim-planul ac\u0163iunii. \u00centr-o societate din ce \u00een ce mai polarizat\u0103, rezultat\u0103 \u00een urma noii ordini mondiale, ce a dus la schimb\u0103ri dramatice \u015fi fundamentale \u00een ierarhia social\u0103, are loc o permanent\u0103 disput\u0103, din ce \u00een ce mai violent\u0103, dintre Sistem \u015fi membrii societ\u0103\u0163ii respective. Vulgul s-a mutat de la periferie \u00een partea luminat\u0103 a Ora\u015fului Nou. Periferiile au fost ocupate de \u201eOamenii Marginaliza\u0163i\u201d care au fost ceva \u00een trecutul nu prea \u00eendep\u0103rtat, care au citit mult \u015fi de aceea au fost exclu\u015fi de \u201enucleul dominator \u015fi lacom al unei elite f\u0103r\u0103 moral\u0103 \u015fi bun sim\u0163\u201d. Cam acesta era \u201etabloul\u201d societ\u0103\u0163ii \u00een care are loc ac\u0163iunea \u015fi pe care o sim\u0163im c\u0103 este aproape de a se implementa \u015fi pe meleagurile noastre. Deoarece infrac\u0163iunile se \u00eenmul\u0163eau destul de repede, iar pu\u015fc\u0103riile gemeau de infractori \u015fi gardienii erau din ce \u00een ce mai pu\u0163ini, unui senator american i-a venit ideea de a se constitui pu\u015fc\u0103rii pe nave maritime ie\u015fite din folosin\u0163\u0103, amplasate undeva \u00een mijlocul oceanului, cu costuri minime, f\u0103r\u0103 gardieni, f\u0103r\u0103 posibilita\u0163i de evadare sau de salvare \u015fi foarte sigure deoarece aveau cei mai de temut temniceri: rechinii. Cei care urmau s\u0103 fie \u00eencarcera\u0163i aici erau dintre cei mai periculo\u015fi. \u00centr-o astfel de pu\u015fc\u0103rie aveau s\u0103 ajung\u0103 Mellisa \u015fi Seed, fiecare reprezent\u00e2nd interesele unor \u201einstitu\u0163ii\u201d diametral opuse ce aveau drept scop eliberarea savantului Simon \u015fi aducerea lui la \u201einstitu\u0163ia\u201d de care apar\u0163ineau fiecare \u00een parte. Pu\u015fc\u0103ria era format\u0103 din 4 nave, dispuse \u00een careu, ancorate de un vulcan subacvatic: Missouri, Haru, Abhazia \u015fi Potemkin. O altfel de arc\u0103 a lui Noe era plin\u0103 de \u201enebuni \u015fi dezaxa\u0163i\u201d. Aprovizionarea cu ceea ce era necesar pentru via\u0163a de pe \u201eInsula Diavolului\u201d, cum o numeau pu\u015fc\u0103ria\u015fii, se f\u0103cea o dat\u0103 la dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, acestea fiind para\u015futate. Prin acela\u015fi procedeu ajungeau \u015fi noile contingente de de\u0163inu\u0163i. Cei mai mul\u0163i piereau \u00een f\u0103lcile feroce ale rechinilor. Misiunea pentru eliberarea savantului s-a dovedit deosebit de dificil\u0103. Pe cele 4 nave se creaser\u0103 deja ierarhii \u015fi cu greu puteai s\u0103-\u0163i p\u0103strezi capul pe umeri. Savantul era cel care de\u0163inea formula unei descoperiri epocale: fuziunea nuclear\u0103 la rece, un \u201etip de energie alternativ\u0103 mult mai sigur\u0103, mai eficient\u0103 \u015fi cu un cost de produc\u0163ie-livrare aproape de zero\u201d, pe care \u015fi-ar putea-o permite orice cet\u0103\u0163ean al planetei. \u00cens\u0103 dac\u0103 se va schimba o singur\u0103 variabil\u0103 a ecua\u0163iei se transform\u0103 totul \u00een cea mai puternic\u0103 arm\u0103 de distrugere \u00een mas\u0103. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 for\u0163ele binelui triumf\u0103 \u015fi omenirea este salvat\u0103, nu se \u015ftie pentru c\u00e2t timp.
\n\tCartea este scris\u0103 antrenant, scenele se desf\u0103\u015foar\u0103 cu o caden\u0163\u0103 mare \u015fi tocmai de aceea este greu de povestit. Ea con\u0163ine toate ingredientele de succes ale filmelor de ac\u0163iune americane: mult\u0103 aventur\u0103, suspans, intrigi, fantezie iar personajele sunt at\u00e2t de pitore\u015fti \u015fi reale de parc\u0103 le-ai avea \u00een fa\u0163a ochilor. O carte incitant\u0103, o carte document care prefigureaz\u0103 viitorul omenirii (?!), o carte care nu te las\u0103 s\u0103 o a\u015fezi pe noptier\u0103 dec\u00e2t dup\u0103 ultima pagin\u0103, drept pentru care Lucian Ciuchi\u0163\u0103 merit\u0103 toate felicit\u0103rile.<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u0162U<\/strong>
\n\"\"

Versuri de dragoste \u015fi moarte<\/strong><\/p>\n

Primul ciclu (\u201eDin ascuns de cuv\u00eent\u201d) al volumului \u201eFrigul din clepsidr\u0103\u201d publicat de Mihaela Gr\u0103dinariu la Editura Timpul (2013) cuprinde c\u00e2teva arte poetice \u00een care sunt dezvoltate teme \u015fi motive esen\u0163iale: importan\u0163a\/motiva\u0163ia scrisului, condi\u0163ia creatorului de frumos etc. Poeta d\u0103 t\u00e2rcoale \u201ela hanul de cuvinte\u201d, se camufleaz\u0103, simuleaz\u0103 orbirea (exterioar\u0103), pentru ca ochiul dinl\u0103untru s\u0103 transforme scrisul \u00een banchet, \u00een spumoas\u0103 rev\u0103rsare de licori (lirice), dar \u015fi de temeri \u015fi triste\u0163i. Cuvintele, ca \u015fi oamenii, \u201ese-nghesuie la mas\u0103,\/ Ciocnesc ulcele sparte, spun minciune\u201d, iar exuberan\u0163a \u00eenceputului furi\u015fat \u201e\u00een \u00eentreb\u0103ri naive\u201d se preschimb\u0103 \u00een ardere\/catharsis: \u201eDar, iat\u0103, hanul arde-n temelie,\/ Drume\u0163ii limbii fug, pierz\u00e2nd cojoace,\/ \u015ei-ar\u0103m t\u0103ciunii cu triste\u0163i o mie,\/ P\u00eendari de stihuri, negu\u0163\u00eend noroace…\u201d (\u201eDin ascuns de cuv\u00e2nt\u201d).
\nSigur, c\u00e2nd un poet contemporan scrie despre iubire \u015fi vin \u00een dulcele stil clasic, ne g\u00e2ndim la Omar Khayyam \u015fi nu-i exclus ca \u015fi Mihaela Gr\u0103dinariu s\u0103 fi avut ascunse undeva, \u00een memorie, t\u0103lm\u0103cirile lui Eusebiu Camilar la \u201eUlciorul\u201d: \u201eS\u00eent amfora din lutul cel dint\u00eei,\/ C\u00eend s\u00eengele ploua, arz\u00eend ghe\u0163arii,\/ Eu m\u0103 rugam de tine s\u0103 r\u0103m\u00eei,\/ S\u0103 treier\u0103m cuvintele pe arii…\u201d. Probabil c\u0103 \u015fi vocabularul poetic, u\u015for desuet, creeaz\u0103 impresia de d\u00e9j\u00e0 vu \u2013 d\u00e9j\u00e0 lu: \u201eTejgheaua ta de g\u00eenduri e sticl\u0103 lustruit\u0103,\/ S-au perindat pe-aicea haiducii de pe lume,\/ Cu pr\u0103zi \u00een saci de vise \u015fi bidivii \u00een spume,\/ pove\u015ftilor desc\u00eentec, fecioarelor ispit\u0103\u201d, dar cam acesta este riscul aplec\u0103rii spre versul clasic, ostenit de milenara lui caden\u0163\u0103 \u00een paginile la care au nevoit mii \u015fi mii de poe\u0163i; de remarcat curajul abord\u0103rii acestui tip de vers, dar de criticat slaba preocupare pentru \u00eennoire semantic\u0103 \u015fi lexical\u0103; aceast\u0103 preocupare exist\u0103, dar nu predomin\u0103, a\u015fa cum cred c\u0103 ar trebui \u015fi cum, uneori, Mihaela Gr\u0103dinariu \u015fi face: \u201eA scrie, scrisoare, c\u0103rbune pe piele,\/ Degete, invazii de greieri,\/ Palimpsest repetat, dansuri de vr\u0103bii \u015fi iele,\/ De\u015fert, cu mine-n lumin\u0103 cutreieri…\u201d (pag. 11).
\n\u201eM\u0103 astruc\u0103\u201d, \u201erostuite\u201d, \u201em\u0103-ncovoaie-n l\u0103cat\u0103\u201d, \u201e\u00eentrarmezi\u201d, \u201ecandeli\u201d etc. sunt cuvinte cu parfum arhaic \u015fi livresc, nereu\u015find, din p\u0103cate, s\u0103 mai transmit\u0103 cititorului mare lucru din arderea (real\u0103) \u015fi sinceritatea celei care scrie. Unele versuri amintesc prea mult, trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem, de patosul, nu \u00eentotdeauna de admirat, al lui Adrian P\u0103unescu \u201eIar \u00een nop\u0163i, soroace f\u0103r\u0103 glas,\/ La lumina scrisului, deplin\u0103,\/ Vin profe\u0163ii ultimului pas\/ Adormind \u00een lini\u015fti de jivin\u0103.\/\/ \u00cens\u0103 \u00eenapoi nu-i v\u0103d plec\u00eend…\/ Diminea\u0163a bucium\u0103 \u00een mierle,\/ Candeli de cerneal\u0103 stau \u00een r\u00eend,\/ Frigul t\u0103u \u00eemi z\u0103brele\u015fte gherle…\u201d.
\n\u201eCalde mirodenii de cuv\u00eent\u201d sun\u0103 bine (toate versurile Mihaelei Gr\u0103dinariu sun\u0103 bine, rotund-muzicale, impecabile din punct de vedere prozodic), dar cui se adreseaz\u0103 ele? Cititorului b\u0103tr\u00e2n, omului-bibliotec\u0103, amatorului de perfec\u0163iune livresc\u0103? \u015ei totu\u015fi, nu po\u0163i r\u0103m\u00e2ne insensibil la versuri de tipul: \u201e\u00cen amurg, fl\u0103m\u00eenzi, \u00eentraripa\u0163i,\/ Sub un cer cu smal\u0163ul dus prin stele,\/ Ne grijim c-un vers…<>\/ Strig-un curcubeu cu verzi inele…\u201d (pag. 14).
\nAl doilea ciclu, \u201eA\u015fteptare-n chindie\u201d, debuteaz\u0103 cu un lung poem despre moarte, un monolog liric adresat, corect ritmat\/rimat, gra\u0163ios, trist \u015fi credibil: \u201eV\u0103d, moarte, cum m\u0103 lepezi \u00een vitrina\/ Cu g\u00eenduri ambalate, la v\u00eenzare,\/ Anivers\u00eend cu nep\u0103sare vina\/ de-a te juca, tu, matc\u0103-\u00eenchisoare\u201d. Motivul poetic al cet\u0103\u0163ii, metafor\u0103 pentru condi\u0163ia creatorului de frumos, corespunde tot unei filosofii a resemn\u0103rii, sentimentului de dezarmare \u00een fa\u0163a mor\u0163ii: \u201eCetatea, coperi\u015f de aripi goale,\/ Cu care n-am zburat dec\u00eet \u00een vise,\/ \u015ei-ntinde trupul \u00een a mor\u0163ii vale,\/ Ciolane de iluzii interzise…\u201d. De altfel, aproape toate poemele din ciclu dezvolt\u0103 tema mor\u0163ii, a m\u00e2ntuirii (\u201eM\u00eentui-m-a\u015f \u015fi n-am cui,\/ M\u00eentui-m-a\u015f spinului,\/ Spinului cuv\u00eentului,\/ Road\u0103 nou\u0103 v\u00eentului,\/ De din suflet s\u0103 m\u0103-ncui\/ \u00cen duh surd \u015fi mut, ce nu-i\/ \u00cenflorirea nim\u0103nui…\u201d), a scrisului-isp\u0103\u015fire: \u201eIar valul cenu\u015fa mi-adun\u0103,\/ Statuie cuvintelor sparte,\/ Din versuri mai cre\u015fte o dun\u0103\/ Fugind dezbr\u0103cat\u0103-ntr-o carte\u201d.
\nUltimul ciclu al volumului, intitulat \u201eCalendar pe rou\u0103\u201d, se concentreaz\u0103 pe o alt\u0103 tem\u0103 poetic\u0103, iubirea. Vocabularul, ca \u015fi \u00een celelalte cicluri, vine de foarte departe, din c\u0103r\u0163ile citite c\u00eendva, este destul de cuminte \u015fi respectuos fa\u0163\u0103 de ele, dar versurile, dac\u0103 nu \u015focheaz\u0103 prin originalitatea registrului, \u00eenc\u00e2nt\u0103 prin armonie \u015fi muzicalitate: \u201eColind\u0103torii s-au oprit din c\u00eentec,\/ Au amu\u0163it \u015fi cer, \u015fi o\u015fti, de-a r\u00eendul,\/ Ca pe-un copil te \u0163es din nou \u00een p\u00eentec,\/ Azi, nemilos, m\u0103 na\u015fte iar p\u0103m\u00eentul\u201d.
\nMihaela Gr\u0103dinariu nu adun\u0103 \u00een volum prea multe poeme religioase. Trebuie remarcat, \u00eens\u0103, c\u0103 tematica aceasta i se potrive\u015fte cel mai bine, deoarece pune \u00een eviden\u0163\u0103 profunzimea st\u0103rilor poetice, latura meditativ\u0103 a fiin\u0163ei sale \u015fi sinceritatea rostirii. Iar atunci c\u00e2nd lexemul religios este atras \u00een c\u00e2mpul semantic al iubirii profane, ai impresia cople\u015fitoare c\u0103 ai descoperit-o pe poet\u0103 \u00een ceea ce, pe tot parcursul volumului, a reu\u015fit s\u0103 ascund\u0103 (\u201es\u0103 camufleze\u201d, cum ea \u00eens\u0103\u015fi spune): \u201eEu al\u0103ptez cu versuri pe to\u0163i fl\u0103m\u00eenzii lumii,\/ C\u00eend timpul rugine\u015fte pe g\u00eenduri f\u0103r\u0103 vlag\u0103,\/ Noi desp\u0103r\u0163im lumina de pl\u00eensetul minciunii,\/ Turn\u00eend ulei \u015fi vinuri pe-a visurilor plag\u0103,\/\/ Atunce, confirmat\u0103 de mirul gurii tale,\/ \u00cen p\u00eenz\u0103 de com\u00eenduri, din patru p\u0103r\u0163i tivit\u0103,\/ Adorm, strivindu-mi geana \u00eentre un deal \u015fi-o vale,\/ \u015ei m\u0103 trezesc \u00een tine, ca tremuru-n ispit\u0103\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ionel POPA VINTIL\u0102 HORIA \u2013 CAVALERUL RESEMN\u0102RII Imagini \u015fi simboluri ale spa\u0163iului O prim\u0103 caracteristic\u0103 a romanelor lui Vintil\u0103 Horia:<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18568"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18568"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18568\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18569,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18568\/revisions\/18569"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18568"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18568"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18568"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}