{"id":18549,"date":"2022-07-05T20:45:39","date_gmt":"2022-07-05T17:45:39","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18549"},"modified":"2022-07-05T20:47:14","modified_gmt":"2022-07-05T17:47:14","slug":"spatii-culturale-nr-35-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18549","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 35 (9)"},"content":{"rendered":"

Gherasim RUSU TOGAN<\/strong>
\n\"\"

Zorile \u015fi z\u0103uritul dalbului pribeag<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 la venirea pe lume \u201eprin\u0163ul a\u015ftept\u0103rilor\u201d este primit de c\u0103tre \u201eursitoarele-torc\u0103toare\u201d, amarnic, la plecare, zorile \u00eei \u201ez\u0103uresc\u201d desprinderea, Lui \u201ene viul\u201d,\u00eentre \u201eviii p\u0103m\u00e2ntului\u201d: \u201e\u015ei nu-i mai ursesc, \/ Doar c\u0103-l preg\u0103tesc \/ \u015ei mi-l \u00eenso\u0163esc \/ Pe bl\u00e2nd c\u0103l\u0103tor \u00cen lumea de dor\u201d. Acum, la finele devenirilor de pe axa timpului, \u00een jocul imaginarului magico-religios se reprezint\u0103 zorile, drept spirite care \u201eau rolul de a preg\u0103ti drumul fiec\u0103ruia dintre noi, c\u0103tre lumea f\u0103r\u0103 dor\u201d(1). Zorile instituie astfel colaborarea cu sacrul; prin intermediul lor instituindu-se interac\u0163iunea dintre mor\u0163ii \u015fi viii neamului: \u201e\u2026mor\u0163ii supravie\u0163uiau prin amintirea celor vii, c\u00e2t\u0103 vreme traiul celor vii depindea de cei r\u0103posa\u0163i: numai ei le puteau asigura bel\u015fugul, fertilitatea, sporul\u201d (2).
\nA\u015fadar, prin prezen\u0163a Zorilor ca fiin\u0163e supranaturale, produse ale imaginarului colectiv, se realizeaz\u0103 tendin\u0163a celor vii \u201ede a \u00eempinge c\u00e2t de departe posibil, dincolo de un prag ce ar putea fi trecut, oroarea haosului, oroarea de ceea ce nu are form\u0103 \u015fi \u00een\u0163eles \u015fi de a afirma, \u00een ciuda oric\u0103rei eviden\u0163e permanen\u0163a social\u0103 a viului, care prin \u00eens\u0103\u015fi natura sa urmeaz\u0103 s\u0103 fie distrus \u015fi s\u0103 dispar\u0103\u201d. (3)
\nEvenimentele mari din via\u0163a omului, precum ritualul dedicat nou-venitului \u00een neam, condi\u0163ionat\u0103 de integrarea sa \u00een ordinea firescului, se cunoa\u015fte, este \u00eemplinit\u0103 de c\u0103tre ursitoare, prin \u201eprogramarea\u201d destinului asumat. Al doilea eveniment este cel al nun\u0163ii, a c\u0103rui durat\u0103 se \u00eenscrie tot \u00een trei zile, r\u00e2nduite ritualic de c\u0103tre p\u0103rin\u0163ii spirituali, na\u015fii, ce preg\u0103tesc trecerea tinerilor \u00een noua condi\u0163ie de via\u0163\u0103. \u015ei, de asemenea, cea de pe urm\u0103 \u201enuntire\u201d este cea \u00eendoliat\u0103, r\u00e2nduit\u0103 la fel, ca durat\u0103, pe trei zile! O \u201ene-moarte\u201d, \u00een fapt, \u00een concept religios \u015fi mistic, \u00een genere: \u201eNe-moartea, imortalitatea, ne \u00eenva\u0163\u0103 Mircea Eliade, trebuie s\u0103 fie conceput\u0103 ca o situa\u0163ie limit\u0103\u2026ideal\u0103, spre care omul tinde cu toat\u0103 fiin\u0163a lui \u015fi se str\u0103duie\u015fte s\u0103 o cucereasc\u0103 murind \u015fi re\u00eenviind continuu\u201d(4).
\nCa, de altfel, \u015fi \u00een cazul celorlalte fiin\u0163e imaginare, Zorile se reprezint\u0103 \u00eentr-o component\u0103 statuar\u0103 specific\u0103: \u201eSunt trei surori care la r\u0103s\u0103ritul soarelui caut\u0103 sufletele mor\u0163ilor \u015fi le conduc spre cealalt\u0103 lume\u201d(5). Ne gr\u0103bim s\u0103 men\u0163ion\u0103m faptul c\u0103 nu pretutindeni cifra trei este componenta definitorie, respectiv \u00een alte zone, precum sudul \u015fi centrul Transilvaniei, zona Banatului \u015fi nu numai, componen\u0163a grupului difer\u0103 ca medie fiind \u00eentre 3, 5, sau 7, \u00een raport de importan\u0163a ce se acord\u0103 \u015fi \u00een continuare aspectului pietrificat al acestui moment crucial din existen\u0163a uman\u0103. Ca \u201efiin\u0163e ale destinului\u201d, care vin s\u0103-i \u00eencheie omului r\u0103t\u0103cirile vie\u0163ii, Zorile \u00ee\u015fi legitimeaz\u0103 prezen\u0163a prin amplul rol, at\u00e2t benefic dar \u015fi malefic ce-l \u00eemplinesc, \u00een acest moment al \u201emarii treceri\u201d, \u00een care \u00een totalitatea lor, muta\u0163iile sunt de ele hot\u0103r\u00e2te c\u00e2t \u015fi \u00eemplinite. Asemenea, ca fiin\u0163e supranaturale, Zorile \u00ee\u015fi \u00eenscriu diferen\u0163iat prezen\u0163a \u00een mediul defunctului, chiar \u015fi dincolo de cele trei zile \u00een care acestuia i se r\u00e2nduie\u015fte plecarea\u2026
\n\u00cen postura de zeit\u0103\u0163i ale destinului, profesorul Ion Ghinoiu le consider\u0103 ca fiind, prin atributele ce le asum\u0103, prelungiri ale moirilor \u015fi ursitoarelor, personalizate \u00een grup de 3-5 femei, f\u0103r\u0103 so\u0163, \u201epreotese antice, uitate prin unele sate p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre\u2026 \u201eAcestea, st\u00e2nd cu fa\u0163a c\u0103tre r\u0103s\u0103rit invoc\u0103 \u00een textul c\u00e2ntat zorile, zei\u0163e ale destinului, care hot\u0103r\u0103sc plecarea sufletului \u00een lumea de dincolo\u201d. (6)
\n\u00cen planul imaginarului magico-folcloric, personalizarea \u015fi atribu\u0163iile ce le implic\u0103 sunt, \u00een optica cercet\u0103torului nostru, ca proiec\u0163ie: \u201ez\u00e2ne-surori care decid, prin apari\u0163ia lor, \u00eenainte de r\u0103s\u0103ritul soarelui, ie\u015firea sufletului din existen\u0163\u0103 \u015fi intrarea lui \u00een post existen\u0163\u0103\u201d. (7)
\nDar, cu toate acestea, la o urm\u0103rire atent\u0103 a prezen\u0163ei lor, observ\u0103m faptul c\u0103 Zorile \u00ee\u015fi \u00eenscriu diferen\u0163iat prezen\u0163a \u00een mediul \u015fi via\u0163a defunctului, pe parcursul celor trei zile, c\u00e2t dureaz\u0103 preg\u0103tirea pentru marea c\u0103l\u0103torie, reiter\u00e2nd proceduri specifice, de la o zon\u0103 la alta. Simion Florea Marian, \u201esingurul etnograf rom\u00e2n\u201d cum este considerat \u00een epoc\u0103 de c\u0103tre B. P. Hasdeu, \u00een studiul etnografic \u201e\u00cenmorm\u00e2ntarea la rom\u00e2ni\u201d, component\u0103 a primei monografii tematice din cultura noastr\u0103, \u201eaduce clarific\u0103ri, observ\u0103 la r\u00e2ndul s\u0103u Ovidiu B\u00e2rlea, ce par a cre\u015fte ca importan\u0163\u0103\u2026 odat\u0103 cu trecerea timpului\u201d (8). Pe baza r\u0103spunsurilor primite la chestionarele sale, din zonele vestice ale \u0163\u0103rii, Simion Florea Marian le \u00eengusteaz\u0103 aria de ac\u0163iune, oarecum limit\u00e2nd tr\u0103s\u0103turile ce definesc respectiva datin\u0103: \u201eSub cuv\u00e2ntul \u201ezori\u201d se \u00een\u0163elege o anumit\u0103 specie de bocete, care sunt cunoscute \u015fi uzitate, dup\u0103 c\u00e2te \u015ftiu eu p\u00e2n\u0103 acum, (de observat pruden\u0163a ce o manifest\u0103, \u00een a-\u015fi emite afirma\u0163iile), numai \u00een Banat \u015fi care se c\u00e2nt\u0103 nemijlocit \u00eenainte de rev\u0103rsatul sau pe la rev\u0103rsatul zorilor\u201d. De asemenea, savantul le \u00eenscrie \u00eentr-un specific anume: \u201e\u2026dup\u0103 repauzarea unui fecior, a unei fete sau a unei neveste tinere\u201d. Iar denumirii de \u201ezori\u201d \u00eei g\u0103se\u015fte originea \u00een \u201ez\u00e2nele-zori care se invoc\u0103 spre de\u015fteptarea celui repauzat, parte de la timpul c\u00e2nd se c\u00e2nt\u0103\u2026 \u00een unele p\u0103r\u0163i, respectiva specie de bocete se nume\u015fte strig\u0103tul sau strigarea zorilor, iar \u00een altele c\u00e2ntecul zorilor\u201d(9).
\nNu sunt omise nici procedurile ce se practic\u0103 \u00een C\u00e2ntecul zorilor, interpretele fiind purt\u0103toarele de mesaj ale Zorilor, care \u00eendeplinesc ritualul dup\u0103 legi prestabilite: \u201e\u2026m\u00e2ine, \u00een zori, patru, \u015fase ori opt femei\u2026 venind \u00een casa celui mort se a\u015feaz\u0103 jum\u0103tate la un col\u0163 \u015fi cealalt\u0103 \u00een cel\u0103lalt col\u0163, de-a lungul casei \u015fi \u00eencep alternativ a striga Zorile, c\u00e2nt\u00e2nd\u201d (1o).
\nPrin urmare, observ\u0103m neconcordan\u0163e cu alte surse bibliografice (parte deja amintite), c\u00e2t \u015fi-n privin\u0163a num\u0103rului actan\u0163ilor, dar \u015fi a procedurilor de excep\u0163ie. Iar ca o calitate de excep\u0163ie a savantului, re\u0163inem refuzul s\u0103u de a le absolutiza, f\u0103r\u0103 alte deschideri posibile,, con\u015ftient fiind de faptul c\u0103 descinderile de el \u00eemplinite nu epuizeaz\u0103 domeniul. Cu referire la practica respectiv\u0103, asist\u0103m, observ\u0103 Romulus Vulc\u0103nescu, \u201ela o consacrare sau de sacralizare a mor\u0163ilor, prin transfigur\u0103ri de factur\u0103 cre\u015ftin\u0103 \u015fi precre\u015ftin\u0103\u201d (11).
\nPrintre asemenea practici transfigurate, Zorile, cu formele complexe de manifestare \u015fi-a extins aria de ac\u0163iune, coexist\u00e2nd totodat\u0103 cu altele, dovad\u0103 \u015fi spa\u0163iile geografice vaste, \u00een care sunt \u015fi ast\u0103zi active. Dar, desigur, la origine fiind de sorginte precre\u015ftin\u0103, aspect ce-l vom detalia odat\u0103 cu referirile ce le vom realiza asupra textelor, \u00eenc\u0103rcate de \u201etumult stihinic\u201d. Toate acestea, \u201eIntegrate \u00eentr-un scenario cre\u015ftin, observ\u0103 Mircea Eliade, numeroase tradi\u0163ii arhaice \u00ee\u015fi dob\u00e2ndeau propria lor \u201er\u0103scump\u0103rare\u201d. Asist\u0103m, atrage aten\u0163ia istoricul religiilor, \u201ela o creativitate religioas\u0103 de tip folcloric, care n-a re\u0163inut aten\u0163ia istoricilor religiilor\u201d.
\nNu putem p\u0103r\u0103si, \u00eens\u0103, problema c\u00e2mpului de ac\u0163iune al respectivelor credin\u0163e \u015fi practici, f\u0103r\u0103 s\u0103 acord\u0103m extensiune \u015fi acelor \u201ec\u00e2mpuri\u201d \u00een care simbolistica Zorilor este oarecum obturat\u0103 de alte semantici, \u00een fapt componente ale aceluia\u015fi concentru, precum C\u00e2ntecul cel (\u0103l) mare este o component\u0103, dac\u0103 nu o variant\u0103 a C\u00e2ntecului zorilor, dovad\u0103 \u00eentreaga lui structur\u0103 compozi\u0163ional\u0103, \u201e\u00eent\u00e2lnit fiind \u00een sudul Transilvaniei\u201d, dup\u0103 afirma\u0163ia lui Ovidiu B\u00e2rlea, aduc\u00e2nd \u00een aten\u0163ie o seam\u0103 de texte, apar\u0163in\u00e2nd unor folclori\u015fti de seam\u0103, precum Ilarion Coci\u015fiu, Constantin Br\u0103iloiu, Ovidu B\u00e2rlea \u015f.a., semnific\u00e2nd suita de motive prin care este \u0163esut respectivul repertoriu\u201d (12). De re\u0163inut sunt nota\u0163iile lui Ovidiu B\u00e2rlea, cu referire la c\u00e2ntecele rituale funebre, categorie referen\u0163ial\u0103 pentru respectivul repertoriu: \u201eC\u00e2ntecele rituale se disting de bocete printr-o seam\u0103 de caracteristici care relev\u0103 dintr-o dat\u0103 valoarea lor extraordinar\u0103, \u00eembinat\u0103 cu unicitatea lor: se c\u00e2nt\u0103 \u00eentr-un anumit moment al scenariului funebru, \u00eendeplinind o func\u0163ie riguroas\u0103 \u00een cadrul ritualurilor de trecere\u2026 c\u0103ci ele sunt legate de cele 3 etape principale: separarea de cei vii, a\u015fteptarea \u00een cadrul trecerii spre lumea mor\u0163ilor \u015fi integrarea \u00een comunitatea acestora\u201d (13).
\n\u00cen privin\u0163a regiei, \u201eC\u00e2ntecele rituale, observ\u0103 folcloristul amintit, sunt executate numai \u00een grup, de obicei \u00een num\u0103r impar, numai de c\u0103tre femei bune cunosc\u0103toare ale repertoriului, oarecum semiprofesioniste, de\u015fi sunt pl\u0103tite sumar \u015fi doar \u00een natur\u0103\u201d (14).
\n Ca urmare, \u00een decriptarea simbolisticii ritualului de trecere \u201eC\u00e2ntecul zorilor\u201d, ne vom folosi de mai multe variante, c\u00e2t \u015fi de imagini preluate din \u201eC\u00e2ntecul cel (\u0103l) mare\u201d, tocmai pentru a semnifica vasta lor arie de cuprindere \u015fi, pe c\u00e2t e posibil, semnificarea aspectelor pietrificate, pe care le con\u0163in \u00een osatura lor compozi\u0163ional\u0103, ajuns\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Precum corul din tragediile antice grece\u015fti, C\u00e2ntecul zorilor veste\u015fte necuprinselor marea \u00eent\u00e2mplare-desprinderea:\u201e\u015ei-a plecat, plecat\/\u2026a plecat \/ Pe drum delungat \/ \u015ei neapropiat\u201d.
\nSpa\u0163ialitatea reprezentat\u0103 ca simbolistic\u0103 de imaginea drumului \u201edelungat\u201d, se asociaz\u0103 cu timpul \u015fi starea lumii, \u00een momentul desprinderii dalbului de pribeag: \u201eDe ieri diminea\u0163\u0103 \/ Pe rou\u0103, pe cea\u0163\u0103 \/ Dup\u0103 floricele\u201d. Roua \u015fi cea\u0163a, \u00een sistemul de referin\u0163e al c\u00e2ntecului, semnific\u0103 starea perturbatorie a lumii, odat\u0103 cu marea plecare. Cu referire la universul floral, gestul culegerii amplific\u0103 dramatismul. Culesul \u015fi alegerea florilor, \u00een respectivul sistem analogic este \u201eimaginea virtu\u0163ilor sufletului\u2026 simbolul dragostei \u015fi armoniei, caracteristice pentru natura primordial\u0103, reprezent\u00e2nd, ca \u015fi fluturii, sufletele mor\u0163ilor\u201d (15). Iar \u00een lan\u0163ul inventivit\u0103\u0163ii imaginative \u015fi narative, se eviden\u0163iaz\u0103 \u201eFloarea-dorului\/ \u015ei-a p\u00e2rjolului\u201d, suger\u00e2ndu-se regretul, dureroasa desprindere care ucide, p\u00e2rjole\u015fte n\u0103dejdile, visele, \u00eentregul lan\u0163 de existen\u0163\u0103, cu bucurii \u015fi necazuri, acum retezat.
\n\u00cendemnul de a merge \u201ePe cale-nainte\u201d este \u00eent\u0103rit prin suma de oferte \u015fi sfaturile comportamentale ce duc la implicarea defunctului \u00eentr-o lume luxuriant\u0103, subordonat\u0103 st\u0103rii de tragism, de angoas\u0103 \u015fi neputin\u0163\u0103: \u201e\u015ei tot s\u0103 mai mergi \/ Pe cale-nainte \/ C\u0103-naintea ta \/ Tot s-o mai f\u0103cea \/ O lin\u0103 f\u00e2nt\u00e2n\u0103 \/ \u015ei-o bab\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103 \/ Cu c\u00e2rja \u00een m\u00e2n\u0103\u201d.
\nSimbolul f\u00e2nt\u00e2nii, \u00een contextul de fa\u0163\u0103, ca rezultant\u0103 desprinderii drept jertf\u0103 din lume, \u201eaduce \u00een atmosfera \u00eenc\u0103rcat\u0103 de efluviile dramei, moartea, lini\u015ftea, armonia\u201d (16). Ca proiec\u0163ie \u00een figurativ, re\u0163inem c\u0103 \u201eF\u00e2nt\u00e2na vie\u201d, \u00een con\u015ftiin\u0163a \u00eend\u0103tinat\u0103, se reprezint\u0103 ca un top prin care se prelunge\u015fte conceptul de surs\u0103 magic\u0103 a f\u00e2nt\u00e2nii-idee: \u201eNimic, \u00een alt\u0103 ordine, nu p\u0103rea omului p\u0103m\u00e2ntului mai demn de p\u0103strat \u00een deplin\u0103 cur\u0103\u0163enie, dec\u00e2t f\u00e2nt\u00e2na, expresie a vie\u0163ii \u00eens\u0103\u015fi\u201d (17). \u00cen rela\u0163ie cu f\u00e2nt\u00e2na, ca loc al judec\u0103\u0163ii, ademeniri \u015fi purific\u0103rii, \u201eBaba b\u0103tr\u00e2n\u0103 \/ Cu c\u00e2rja \u00een m\u00e2n\u0103\u201d se \u00eentruchipeaz\u0103 ca esen\u0163\u0103 malefic\u0103 devoratoare: \u201e\u015ei el \u0163i-o cerea \/ Ochiul t\u0103u \u0103l drept\u201d. Sfatul Z\u00e2nelor \u2013 Zori cade cu rost purificator: \u201eOchiul t\u0103u \u0103l drept\/ Tu s\u0103 nu i-l dai \/ C\u0103-\u0163i trebuie-n rai\u201d. Decript\u00e2ndu-i rostul \u00een dincolo de via\u0163\u0103, ochiul – cunoa\u015ftere – oglind\u0103 ce reflect\u0103 o lume, g\u00e2ndul ne duce \u00eenspre acel echivalent simbolic, conform c\u0103ruia \u201eochiul poate acoperi no\u0163iunile de frumuse\u0163e, lumin\u0103, lume, univers, via\u0163\u0103\u201d, de unde \u015fi \u00eempodobirea sarcofagelor egiptene \u201ecu desene, reprezent\u00e2nd doi ochi\u201d (18).
\nElementele compensatorii prin care Zorile \u00eel sf\u0103tuiesc pe dalbul pribeag s\u0103-\u015fi u\u015fureze plecarea, sunt cele menite de tradi\u0163ie respectivului moment: \u201e\u2026un gulerel \/ C-un b\u0103nu\u0163 \u00een el, \/\u015ei c-un col\u0103cel\u201d(19).
\nSe cunoa\u015fte faptul c\u0103 patrimoniul nostru de datini \u015fi obiceiuri se integreaz\u0103 \u00een specificitate de via\u021b\u0103 \u015fi g\u00e2ndire, \u00een felul de a tr\u0103i \u015fi sim\u021bi via\u021ba, cu toate contradic\u0163iile \u015fi armoniile ei. Iar \u201epun\u021bile mioritice ale marii treceri” se \u00eenscriu \u00een acest concentru, ca st\u0103ri integratorii, cu o lung\u00e3 via\u021b\u0103 ritualic\u0103. De altfel, observa\u021bia lui Mircea Eliade atest\u0103 tocmai aceast\u0103 contrastant\u0103 stare, activ\u0103 mult\u0103 vreme, \u00een confruntarea dintre cele dou\u0103 lumi, ce s-au anulat, evolutiv: \u201eBiserica, ne informeaz\u0103 mitologul rom\u00e2n, a trebuit s\u0103 lupte \u00eempotriva afluxului continuu de elemente „p\u0103g\u00e2ne” (adic\u0103, apar\u021bin\u00e2nd religiei cosmice), \u00een practicile \u015fi legendele cre\u015ftine. Efectele au fost modeste, mai ales \u00een sud-estul Europei unde, observ\u0103 Mircea Eliade: \u201efolclorul \u015fi practicile religioase ale popula\u0163iilor rurale mai \u00eenf\u0103\u021bi\u015fau \u00eenc\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul celui de-al XIX-lea veac figuri, mituri \u015fi ritualuri din cea mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 antichitate, ba chiar din protoistorie.” (20) .
\nDovad\u0103 la cele semnificate, constat\u0103m faptul c\u0103 obiceiurile din repertoriul funebru ofer\u0103 manifest\u0103ri ce ne trimit c\u0103tre straturile cele mai arhaice ale folclorului nostru, rezultat al aten\u021biei ce se d\u0103 respect\u0103rii tradi\u021biei \u015fi bun\u0103cuviin\u021bei, norme de etic\u0103 pe care colectivitatea tradi\u021bional\u0103 le consider\u0103 sacre. \u00cen aceast\u0103 ordine, selectiv\u0103, constat\u0103m faptul c\u0103 vetrele folclorice „mai retrase”, sau „marginale”, printre care includem pe cele transilv\u0103nene, prin jocul \u015fi vitregiile istoriei, se pare c\u0103 \u015fi-au conservat \u015fi-n acest concentru, \u00eentr-o mai mare m\u0103sur\u0103 dec\u00e2t \u00een alte spa\u021bii europene, obiceiuri, motive, scenarii ritualice; multe fiind forme str\u0103vechi de manifestare ale individului \u015fi colectivit\u0103\u021bii \u00een fa\u021ba neprev\u0103zutului. \u015ei oric\u00e2t ne-am \u00eengusta unghiul perceperii acestui vast univers, totu\u015fi, marcarea momentelor pare necesar\u0103. <\/p>\n

Priveghiul \u015fi cur\u0103\u021benia „plecatului” – moment de implicare a Zorilor <\/p>\n

A\u015fa cum s-a putut observa de c\u0103tre cercet\u0103torii acestui univers al dramei umane, priveghiul este un ritual-desprindere, „dominat de o atmosfer\u0103 vesel\u0103, din nevoia de a echilibra durerea” (21), care se impune ca obliga\u021bie a colectivit\u0103\u021bii, credem, chemat\u0103 sa-\u015fi fac\u0103 prezen\u021ba prin suflu de \u00eencredere \u015fi de ajutor pentru cei \u00eendolia\u021bi. Reac\u021biile \u015fi comportamentul celor care vin \u00een priveghi sunt condi\u021bionate de sexul \u015fi v\u00e2rsta decedatului. Un fapt de luat totu\u015fi \u00een aten\u021bie: priveghiul este oficiat de c\u0103tre b\u0103rba\u021bi de v\u00e2rsta mijlocie \u015fi b\u0103tr\u00e2ni. Din cercet\u0103rile noastre, am putut deduce faptul c\u0103 celorlalte v\u00e2rste li se rezervau alte obliga\u021bii, av\u00e2nd \u00een aten\u021bie faptul c\u0103 la moartea unuia, din colectivitate, se sf\u00e2r\u015fa o lume! Astfel, \u00een r\u00e2nduiala zonei sud-transilv\u0103nene, se condi\u021biona tinerilor un comportament a\u015fa-zis „coordonator” ; „de ap\u0103rare \u015fi ajutor”.
\nAstfel, c\u00e2nd defunctul era om \u00een v\u00e2rst\u0103, rostul tinerilor, \u00een acest caz, era de a da ajutor familiei, la preg\u0103tirea celor necesare „trecerii”: procurarea celor necesare pentru preg\u0103tirea „pomenii”; \u00eentocmirea sicriului, a crucii, a gropii \u015f.a. \u00cen privegherea defunctului de c\u0103tre b\u0103rba\u021bi, putem presupune c\u0103 gestul vizeaz\u0103 t\u0103ria, puterea de st\u0103p\u00e2nire \u00een fa\u021ba neprev\u0103zutului, \u015fi de ce nu, ap\u0103rare \u00eempotriva for\u021belor malefice, distrug\u0103toare de lumi. \u015ei nici obliga\u021bia moral\u0103 de a veni \u00een ajutorul familiei nu li-e str\u0103in\u0103. Iar dac\u0103 defunctul e de v\u00e2rst\u0103 apropiat\u00e3, la Priveghi, b\u0103rba\u021bii au rostul s\u00e3-\u015fi aminteasc\u0103 acum fapte \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri tr\u0103ite \u00eempreun\u00e3, \u00eentr-o via\u021b\u0103 de om, cu bune \u015fi cu rele! \u00cen fapt, Priveghiul nu-i o simpl\u00e3 paz\u00e3 a defunctului, fiindc\u0103 se obi\u015fnuie\u015fte practicarea de ritualuri felurite cuprinse \u00een segmentul de timp, de la apusul \u015fi p\u00e2n\u0103 la r\u0103s\u0103ritul soarelui, c\u00e2nd apar Zorile, cu sfaturile lor. Dar s\u0103 nu pierdem din vedere nici faptul c\u0103 exist\u0103 \u00een arealul rom\u00e2nesc, \u015fi nu numai, credin\u021ba c\u0103 sufletul mortului „vegheaz\u0103”, c\u0103 el vede \u015fi aude tot ceea ce se petrece \u00een jur. A\u015fa c\u0103, \u00eentr-un prim scenariu, se poveste\u015fte via\u021ba defunctului. Povestirea \u00een sine nu include o ordine coerent\u0103, ci nefor\u021bat, unul dintre cei prezen\u021bi relateaz\u0103 o \u00eent\u00e2mplare din istoria defunctului; un altul o completeaz\u0103 cu alte aspecte, apoi, un alt martor aduce alte \u015fi alte detalii, comentate la unison, aprobate \u015fi \u00eembog\u0103\u021bite prin alte interven\u021bii \u015fi noi t\u00e2lcuri motiva\u021bionale. C\u00e2t prive\u015fte atmosfera dintr-un asemenea spa\u021biu, ea variaz\u0103, de la solemnitate, la veselie \u015fi glume. Fundalul acestor scenarii \u00eel constituie jocul de c\u0103r\u021bi sau moara \u00een unele cazuri. Apoi, pentru \u00eentre\u021binerea atmosferei, o rud\u0103 a defunctului serve\u015fte actan\u021bii cu b\u0103utur\u00e3. \u00cen momentul ,,ridic\u0103rii paharului”, se \u00eenchin\u00e3 sobru, f\u0103r\u0103 s\u0103 se ciocneasc\u0103 paharele, de\u015fert\u00e2ndu-se primele trei pic\u0103turi, „pentru sufletul mortului”.
\nC\u00e2ntecele vocale \u015fi instrumentale completeaz\u0103 \u015fi ele ritualul Priveghiului. De obicei se interpreteaz\u0103, vocal \u015fi la instrument, cu acompaniament, la cererea unui prieten sau rud\u0103 apropiat\u0103, c\u00e2ntecul ce-i pl\u0103cuse \u00een mod deosebit defunctului: doin\u0103, c\u00e2ntec de dor, de jale, de c\u0103t\u0103nie sau alte variante \u00een tonalitate tragic\u0103, jeluitoare. \u00centr-una din cele dou\u0103 seri de priveghi, de obicei \u00een cea de-a doua, se oficiaz\u0103 \u015fi \u00eempodobirea m\u0103rului, de c\u0103tre o femeie \u00een v\u00e2rst\u0103, sau de \u00eempodobirea bradului, \u00een cazul \u00een care decedatul este un t\u00e2n\u0103r sau o t\u00e2n\u0103r\u0103. \u00cempodobitul, \u00een toate cazurile const\u00e3 din mere, col\u0103cei, spice de gr\u00e2u p\u0103strate din Cunun\u00e3 \u015fi lucruri mai de pre\u021b din avu\u021bia defunctului.
\n\u00cen aceast\u00e3 perioad\u0103, femei \u00een v\u00e2rst\u0103 oficiaz\u0103 \u015fi „cur\u0103\u021benia” defunctului, const\u00e2nd \u00een „ultima scald\u0103”, \u00eembr\u0103cat s\u0103rb\u0103tore\u015fte, ornamentatul camerei de veghe, \u00eentocmirea c\u00e2ntecului de iertare, dezleg\u0103rile \u015f.a. Explica\u021bia acestui ritual magic o d\u0103 Nicolaie Bot, care vede \u00een invitarea mortului la aceast\u0103 cin\u0103 „credin\u021ba str\u0103veche dup\u0103 care, \u00eenainte de a p\u0103r\u0103si lumea, el particip\u0103 la o mas\u0103 de desp\u0103r\u021bire, al\u0103turi de oamenii cei mai apropia\u021bi sau de to\u021bi participan\u021bii la \u00eenmorm\u00e2ntare” (22). Aceast\u0103 mas\u0103, alt\u0103dat\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 de opulen\u021b\u0103, la care participau doar b\u0103rba\u021bii, acum s-a redus la servit p\u00e2ine, b\u0103utur\u0103 \u015fi ap\u0103.
\nC\u00e2ntecele de priveghi se c\u00e2nt\u0103 de obicei at\u00e2t \u00een timpul mesei de desp\u0103r\u021bire, c\u00e2t \u015fi-n timpul sp\u0103l\u0103rii defunctului. Interpretele sunt de obicei femei, iar c\u00e2ntecele, observ\u0103 Ovidiu B\u00e2rlea, prelungesc „concep\u021bii \u015fi practici de mult dep\u0103\u015fite, pe alocuri mai d\u0103inuind \u00een surdin\u0103, \u00eentr-o form\u0103 estompat\u0103 sau pipernicit\u0103” (23).
\nA\u015fadar, suita obiceiurilor din folclorul funebru ofer\u0103 manifest\u0103ri ce ne trimit c\u0103tre straturile cele mai arhaice ale universului nostru ritualic, rezultat al aten\u021biei ce se d\u0103 respect\u0103rii tradi\u021biei \u015fi bun\u0103cuviin\u021bei, normei etice pe care colectivitatea tradi\u021bional\u0103 le consider\u00e3 sacre. S-au conservat \u00een acest concentru obiceiuri, motive, scenarii diverse; multe dintre ele fiind forme str\u0103vechi de manifestare a individului \u015fi colectivit\u0103\u021bii, \u00een fa\u021ba neprev\u0103zutului.
\nAtitudinea sacral\u0103 \u015fi solemn\u0103, totodat\u0103 \u00een fa\u021ba misterului mor\u021bii, a\u015fa cum au observat mul\u021bi cercet\u0103tori, a dat na\u015ftere \u00een con\u015ftiin\u021ba tradi\u021bional\u0103 unui comportament imuabil, \u00eentreaga suit\u0103 ritualic\u0103 fiind pietrificat\u0103, conform tradi\u021biei c\u0103 „nu-i \u00een lege s\u00e3 anulezi sau s\u0103 adaugi ceva neconform cu ce s-a perpetuat de la o genera\u021bie la alta. „Spre exemplificare, pentru semnificarea unit\u0103\u021bii gesturilor rituale funebre, aproape identice pe \u00eentreg arealul nostru rom\u00e2nesc, amintim: obiceiul de a pune colac \u00een sicriu; banii \u00een palma mortului; de a t\u0103ia calea mor\u021bii; \u00eenfig\u00e2nd toporul \u00een largul cur\u021bii, dup\u0103 scoaterea sicriului \u00een drum; asemeni, \u00eenchiderea ferestrelor \u015fi u\u015filor dup\u0103 scoaterea sicriului din cas\u0103; spargerea unui vas de p\u0103m\u00e2nt sau de sticl\u00e3 \u00een urma sicriului; acestea \u015fi multe altele con\u021bin semantici diverse, ici-colo cu mici nuan\u021b\u0103ri, f\u0103r\u0103 s\u00e3 le anuleze fondul originar comun.
\n\u00cen acela\u015fi concentru, de altfel, se \u00eenscriu \u015fi C\u00e2ntecele de Iertare, ale \u021b\u0103r\u00e2nii, ori d’albului de pribeag \u015fi alte c\u00e2te or mai fi, la r\u00e2ndul lor, componente de ad\u00e2nc\u0103 solemnitate ale ritualurilor marii treceri. Cunoscute sub denumiri diverse, poezia ceremonialului de \u00eenmorm\u00e2ntare, la care se adaug\u0103 \u015fi bogatul repertoriu al bocetelor, \u00eensumeaz\u0103 o gam\u0103 ampl\u0103 de motive, care prin alegoria ce o con\u021bin, au darul de a solemniza momentul desprinderii. \u00cen aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, acestor c\u00e2ntece li se declin\u0103 \u015fi o accentuat\u0103 ac\u021biune exorcizant\u0103. Prin aceast\u0103 „poezie”, sum\u0103 a mijloacelor de expresie funerar\u0103, create \u00een bun\u00e3 parte ad-hoc, colectivitatea \u00ee\u015fi elogiaz\u0103 semenul, preg\u0103tindu-i plecarea \u00een marea c\u0103l\u0103torie.
\nO grupare de asemenea c\u00e2ntece, provenite \u00een majoritatea lor dintr-o singur\u0103 localitate, (Ghijasa de Sus-Sibiu), \u00eensum\u00e2nd repertoriul unei anume perioade de aproximativ 40 de ani de via\u021b\u0103, ne u\u015fureaz\u0103 posibilitatea extragerii unor motive esen\u021biale ce le ofer\u0103 distinc\u021bia potrivit\u0103 momentului.
\nO prim\u0103 caracteristic\u0103 este aspectul lor compozit, fapt care \u00eens\u0103 nu le estompeaz\u0103 prin nimic frumuse\u021bea, dimpotriv\u0103, atest\u00e3 existen\u021ba unor resurse de imagism poetic nelimitat. Se descoper\u0103 totodat\u0103 motive-osatur\u00e3, transferuri din colinde \u015fi doine, care dau acestor c\u00e2ntece o valoare semantic\u0103 aparte, de dezlegare, respectiv de iertare a defunctului de c\u0103tre colectivitatea \u00een care \u015fi-a tr\u0103it via\u021ba, \u015fi-n primul r\u00e2nd de c\u0103tre cei dragi inimii sale: so\u021b, so\u021bie, copii, p\u0103rin\u021bi \u015fi alte rude apropiate. Ca element comun acestui grupaj, reprezentativ, credem, pentru psihologia colectivit\u0103\u021bii ce le-a produs, este jocul imaginarului pecetluit de viziunea asupra mor\u021bii. Ea este \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00eentr-o varietate de apelative prin care, f\u0103r\u0103 nici o temere mitic\u0103, este v\u0103zut ca fiin\u021b\u0103 malefic\u0103, crud\u0103, lipsit\u0103 de discern\u0103m\u00e2nt. \u015ei variantele acestui concentru nu sunt pu\u021bine:
\nStare de repro\u015f: ,,Moarte-amar\u0103 \u015fi tiran\u0103 \/ Oamenilor rea-viclean\u0103 \/ Ea tot acolo se duce \/ Unde e via\u021ba mai dulce”. De \u00eenduplecare: ,,Moarte, inim\u0103 de piatr\u0103 \/ Dac\u0103 n-ai fi prea nedreapt\u0103 \/ Te-ai mira \u015fi tu v\u0103z\u00e2nd \/ Femei \u015fi copii pl\u00e2ng\u00e2nd!”.
\nSau imaginea mor\u021bii ca for\u021b\u0103 defri\u015fat-apocaliptic\u0103: „Vine v\u00e2ntul mor\u021bii rece \/ Spulber\u0103 praful \u015fi trece \/ G\u00e2ndurile-s risipite, \/ Fericirile-s zdrobite.”
\nDin ce surse culte, oare, par s\u0103 provin\u0103 aceste modula\u021bii vizionare? Dac\u00e3 nu cumva, dimpotriv\u0103, ele \u00ee\u015fi au originea tocmai \u00een ad\u00e2ncurile enigmaticei con\u015ftiin\u021be originare! Oricum, izul de fatalitate pe care-l eman\u0103 \u00eel descoperim tocmai \u00een verseturile biblice, dup\u0103 cum se va vedea \u015fi mai departe: A\u015fadar, al\u0103turi de motivul mor\u021bii, ca referin\u021b\u0103 fundamental\u0103 \u00een c\u00e2ntecele de iertare, funebre, apare lumea, drept miraj \u00een\u015fel\u0103tor, fiin\u021ba-seduc\u021bie, \u00eenc\u0103rcat\u0103 de am\u0103giri, \u00eentr-un destin modest \u015fi supus at\u00e2tor for\u021be, cu opreli\u015fti de la pomul f\u0103g\u0103duin\u021bei. ,,Lume rea \u00een\u015fel\u0103toare, \/ Oh, mult e\u015fti am\u0103gitoare, \/ Multe tu f\u0103g\u0103duie\u015fti \/ \u015ei prea pu\u021bine \u00eempline\u015fti!”
\nMotivul vie\u021bii \u00een nestatornicie \u015fi relativitate, con\u015ftiin\u021ba popular\u0103\u015fi l-a asimilat drept viziune a omului pentru care via\u021ba se ofer\u0103 adeseori cutremurat\u00e3 de neprev\u0103zut \u015fi am\u0103gire. Pentru el, \u00een datumurile sale, destinul \u00eenseamn\u0103 smulgere din firesc \u015fi aruncare brutal\u0103 \u00een imprevizibil \u015fi neant: „Omu’n lume c\u00e2t tr\u0103ie\u015fte \/ La moarte nu se g\u00e2nde\u015fte \/ Nici eu nu m-am prea g\u00e2ndit \/ Dar ea nu m-a ocolit”. \u015ei exemplele s-ar putea \u00eenmul\u021bi.
\nO alt\u0103 determinant\u0103 intrat\u0103-n aten\u021bie este cea de via\u021b\u0103-fir, care se rupe la cea mai firav\u0103 b\u0103taie a v\u00e2ntului, motiv fructificat \u015fi-n poezia cult\u0103, \u00eenc\u0103 de la primii no\u015ftri poe\u021bi: ,,Dup\u0103 lungi zile durute, \/ Firul vie\u021bii mi se rupe, \/ Mama bun\u0103-\u015fi pleac\u0103 capul, \/ Las\u0103 fiii \u015fi b\u0103rbatul”. Sau, asocierea destinului omului cu iarba, suger\u00e2nd neputin\u021ba \u00eemplinirii: „Omul este ca iarba \/ Care r\u0103sare \u015fi cre\u015fte, \/ La urm\u0103 se ve\u015fteje\u015fte”.
\nApoi, \u00een aceste c\u00e2ntece, imaginile luminoase sunt estompate de fragmente autobiografice \u00eenv\u0103luite \u00een negrul neve\u015ftejit pe firul timpului. Un element aduc\u0103tor de doliu, care a r\u0103mas scrijelit pe con\u015ftiin\u021ba multor genera\u021bii, este r\u0103zboiul. De el, \u00een clipa marii treceri se \u021bes imagini dramatice: „C\u0103 la r\u0103zboi am luat parte \/ Mi-a m\u00e2ncat din s\u0103n\u0103tate, \/ Nu \u015ftiu cum de n-am murit \/ Prin lag\u0103re chinuit.”
\nBiografii \u00eenc\u0103rcate de suferin\u021b\u0103, asumate \u00een credin\u021b\u0103 \u015fi mul\u021bumire pentru \u00eemplinirea celor care r\u0103m\u00e2n, astfel ni se ofer\u0103 aceast\u00e3 suit\u0103 de c\u00e2ntece, prin care „r\u00e2nduiala desprinderii” se \u00eempline\u015fte \u00een \u00eenvolburare. Fiindc\u0103 destinul este nu o dat\u0103 nedrept cu omul a c\u0103rui via\u021b\u0103 totu\u015fi, n-are \u00eempliniri pe m\u0103sur\u0103: „Am muncit, copii-am crescut, \/ Dar noroc n-am prea avut, \/ C\u00e2nd g\u00e2ndeam c\u0103 tr\u0103iesc bine, \/ Alt necaz d\u0103 peste mine … ”
\nBoala, spitalul, nep\u0103sarea str\u0103inilor \u015fi alte neajunsuri ale vie\u021bii, se adaug\u0103 drept factori ce pricinuiesc nefericire \u015fi jelanii pe care numai Dumnezeu le poate \u015fterge: „C\u0103 eu nu am vrut s\u0103 mor, \/ Mai eram de ajutor, \/ So\u021bului meu prea iubit, \/ Care cu drag m-a-ngrijit, \/ C\u0103 eu nu i-am mul\u021bumit \/ Prin spitale m-a purtat \/ \u015ei de doctori s-a rugat \/ S\u0103 scoat\u0103 ce-i r\u0103u din mine \/ Ca s\u0103 m\u0103 pot face bine.”
\nReligiosul, ca suflu al echilibrului ce condi\u021bioneaz\u0103 desprinderea \u00een legile firii, reprezint\u0103 motiva\u021bia plec\u0103rii, \u00eentru g\u0103sirea \u00eemp\u0103c\u0103rii \u015fi lini\u015ftei: ,,Eu m\u0103 duc, Domnul m\u0103 cheam\u0103, \/ De nimica nu mi-e team\u0103, \/ C\u0103 eu mereu m-am rugat \/ \u015ei Domnul m-a ascultat.” Apoi, voin\u021ba de continuitate a lumii, \u00een dincolo de plecarea d’albului de pribeag este tot o coordonat\u0103 statornic\u0103 a omului p\u0103m\u00e2ntului: ,,Dumnezeu s\u0103-i dea putere” se adreseaz\u0103 b\u0103rbatul so\u021biei ce r\u0103m\u00e2ne cu grav\u0103 \u00eendatorire: ,,zile lungi \u015fi m\u00e2ng\u00e2iere, copila\u015fii s\u0103 \u021bi-i cre\u015fti \/ Dup\u0103 legi Dumnezeie\u015fti \/ \u015ei s\u0103 nu mai nec\u0103je\u015fti!”.
\nCrea\u021bii ale semenilor, aceste c\u00e2ntece, a\u015fa cum s-a sugerat deja, sunt \u00een fapte menite s\u0103 pun\u0103 \u00een lumin\u0103 personalitatea plecatului \u015fi umbra de triste\u021be ce o las\u0103 \u00een urm\u0103. Iar \u00een ansamblul lor, aceste cascade expresive \u00ee\u015fi au menirea de a purta prin lume, \u00eenv\u0103luit \u00een taine \u015fi sacralitate, ideea c\u0103 moartea este totu\u015fi ne\u00eemp\u0103care \u015fi grea renun\u021bare la marea minune oferit\u0103 omului de ordinea divin\u0103: via\u021ba, cu a sa corol\u0103, nicic\u00e2nd posibil s\u0103 fie pe deplin \u00eemplinit\u0103 \u00een gr\u0103bita noastr\u0103 trecere.
\nC\u00e2ntecul cel lung este de asemenea un moment ritualic de o mare solemnitate, sinonim cu C\u00e2ntecul Zorilor, moment \u00een care se \u015fi c\u00e2nt\u0103 de un grup de femei. C\u00e2ntecul este \u015fi el contaminat de motive provenind mai ales din balade \u015fi colinde. Astfel, cearta dintre soare \u015fi moarte aminte\u015fte cearta dintre sora-soarelui \u015fi sora-v\u00e2ntului, prezent\u0103 \u00een c\u00e2ntecul ritualic de seceri\u015f „Dealul Mohului”: „Soarele-a strigat \/ Tare sup\u0103rat. \/ C\u0103 el c\u00e2nd luce\u015fte, \/ Lumea \u00eenc\u0103lze\u015fte 1 \u015ei o ferice\u015fte etc.” \u00cen alt\u0103 variant\u0103 este prezent motivul cucului, \u00een ceart\u0103 cu moartea. St\u0103rile din acest concentru sunt contrare, \u00eentr-o posibil\u00e3 convergen\u021b\u0103: ,,-Haide, cuce, s\u00e3 schimb\u0103m \/ Graiul meu cu graiul t\u0103u. \/ -Ba eu, moarte, n-oi schimba \/ C\u00e3 tu numai r\u0103u mi-i da: \/ Eu dau lumii soarele, \/ Tu dai I\u0103cr\u0103mioarele \/ Eu dau r\u00e2s \u015fi dau noroc \/ Tu, moarte, par\u0103 de foc\u201d.
\n Motivul v\u0103milor, pe care mortul urmeaz\u0103 s\u00e3 le treac\u0103 se concretizeaz\u0103 \u00een solicitarea adresat\u0103 defunctului de a-\u015fi lua o parte din a sa agoniseal\u0103 pentru a-\u015fi pl\u0103ti darnic trecerea \u00een ceea lume: ,,Ia-\u021bi gr\u00e2u bun, omule drag, \/ \u015ei c\u0103ciula de pe prag. \/ Ia-\u021bi \u015fi br\u00e2nz\u0103 \u015fi f\u0103in\u0103 \/ C\u00e3 ne-ai l\u0103sat lada plin\u0103.”
\n\u00cen alte variante, C\u00e2ntecul Zorilor ca o component\u0103 a C\u00e2ntecelor de iertare sau C\u00e2ntecelor \u021b\u0103r\u00e2nii, cum se \u00eentregesc aceste crea\u021bii \u00eentr-un concentru anume, \u00eensumeaz\u0103 \u00een el motive care reprezint\u0103 \u00eensu\u015fi itinerariul str\u0103b\u0103tut de d’albul pribeag: izvorul, marea f\u0103r\u0103 nume, „Marea de cea parte \/ Care moartea-mparte \/ \u015ei lumea desparte”. Sunt, deci motive de o mare acurate\u021be conceptual\u0103 \u015fi eleva\u021bie psihic\u0103. Astfel, sufletul mortului: „Suflet desp\u0103r\u021bit, \/ De lume m\u00e2hnit” ajunge la „marea” pe care n-o poate trece fiindc\u0103 „Vine marea-mare, \/ Mare tulburoas\u0103, \/ Vine greu url\u00e2nd, \/ Lumea \u00eenspum\u00e2nd”. Imaginea „marea-mare”, \u00een contextul dat, ca for\u021b\u0103 primordial\u0103, pare c\u0103 semnific\u0103 gestul-durere, de refuzul trecerii. \u00cen plan compozi\u021bional, str\u0103baterea \u00eentregului spa\u021biu poetic men\u021bionat este ilustrat printr-o bogat\u0103 recuzit\u0103 poetic\u0103, \u00eemprumutat\u0103 mai ales din basm, amplific\u00e2ndu-i astfel valen\u021bele simbolice. Respectiva recuzit\u0103 se dovede\u015fte astfel a fi una din componentele amplelor reprezent\u0103ri primitive ale omului asupra lumii, moduri empirice prin care el \u015fi-a explicat existen\u021ba, p\u00e2n\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea cu viziunea cre\u015ftin\u0103. Iar pentru valoarea imagist-poetic\u0103 a reprezent\u0103rilor din acest concentru, ne sim\u021bim \u00eendatora\u021bi s\u0103 marc\u0103m \u00eentregul scenariu. Astfel, sufletul mortului ajunge la „bradul z\u00e2nelor”, c\u0103ruia i se cere s\u0103 fie punte \u00een spa\u021biul celor dou\u00e3 lumi. \u015ei aici, invoca\u021bia curge \u00eentr-o formul\u0103 poetic\u0103 baladesc\u0103: „Brade, s\u0103-mi fii frate \/ \u015ei \u00eentinde-\u021bi tu, \u00eentinde, \/ S\u0103 le po\u021bi cuprinde \/ V\u00e2rfurile tale, \/ Marea de cea mare \/ Care lumi le are.” Piedicile greu de trecut apar\u021bin tot lumii fabulosului. Astfel, se opun \u00een ordine: „Ro\u015ful \u015foimule\u021b \/ Cu ochii seme\u021bi”, care a \u00eempuiat „Vidra I\u0103tr\u0103toare \/ De oameni p\u00e2nditoare” \u015fi „Galbena \u015ferpoaic\u0103” la un loc, agen\u021bi malefici care vor speria pe mort, care „\u00een mare va c\u0103dea”, oprindu-i-se astfel re\u00eentoarcerea.
\nPeisajul edenic, unde va ajunge sufletul mortului, dup\u0103 trecerea „m\u0103rii f\u0103r’ de nume”, expresia spa\u021biului adimensional, este \u00eentregit de imaginea „lin\u0103 f\u00e2nt\u00e2n\u0103” sau „f\u00e2nt\u00e2n\u0103 odihn\u0103”, spa\u021biul ne\u00eentoarcerii; \u00een concept cre\u015ftin reprezent\u00e2nd lumea de dincolo, ve\u015fnic \u00eencifrat\u0103, pentru omul p\u0103m\u00e2ntului.
\nDou\u00e3 c\u00e2ntece, culese din spa\u021biul transilv\u0103nean, completeaz\u0103, de altfel, repertoriul din ”’C\u00e2ntecele \u0163\u0103r\u00e2nii” (24). \u00cent\u00e2iul, este o invocare a „f\u00e2nt\u00e2nii”: F\u00e2nt\u00e2n\u0103, f\u00e3nt\u00e2n\u0103, \/Fie-\u021bi apa lin\u0103, \/Spal\u0103-i dusului \/Drumul pl\u00e2nsului! \/ D\u0103-i izvoare reci, \/Puntea s\u0103-mi treci! \/Nu mi te seca, \/Nu te tulbura! \/F\u00e2nt\u00e2n\u0103, f\u00e3nt\u00e2n\u0103 \/Steie-\u021bi apa lin\u0103, \/C\u0103 mi l-ai oprit, \/Mi l-ai ostoit, \/De sete \u015fi greu, \/Pe drag omul meu! \/F\u00e2nt\u00e2n\u0103-odor, \/De la cap de nor \/Spune-le \u015fi lor, \/C\u0103 el s-a trecut, \/\u015ei c\u0103 te-a durut, \/Greu c\u0103 te-a durut! \/Da tu s\u0103 r\u0103m\u00e2i, \/Lacrim\u0103 de p\u00e2ne \/Reazemul de m\u00e2ne!
\nLa fel, invocarea b\u0103rbatului: \u201eB\u0103rbate, p\u00e2r\u00e2u secat \/La mult greu tu m-ai l\u0103sat, \/S\u0103-\u021bi greblezi drumul b\u0103tut \/\u015ei n-am fost c\u00e2t a\u015f fi vrut \/S\u0103 te strig cu voce pl\u00e2ns\u0103 \/Tu s\u0103-\u021bi ai gr\u0103irea stins\u0103 \/Din gur\u0103 s\u00e3 nu-mi cuv\u00e2n\u021bi \/Din vorb\u0103 s\u0103 nu m\u0103-nfrun\u021bi, \/S\u0103 nu-mi c\u00e2n\u021bi ce mi-ai c\u00e2ntat, \/S\u0103 n-auzi ce am cuv\u00e2ntat \/C\u0103-n f\u0103clia ce-am aprins \/Chipul la un loc \u021bi-am str\u00e2ns \/Cu lacrimi c\u00e2t duce-un nor \/P\u0103m\u00e2ntu-\u021bi fie u\u015for, dragule!\u201d.
\nDar ritualul funebru \u00eembrac\u0103, poate, cea mai mare solemnitate atunci c\u00e2nd defunctul este un t\u00e2n\u0103r sau o t\u00e2n\u0103r\u0103. Moartea, \u00een acest caz, la modul alegoric \u00eembrac\u0103 aspectul de nunt\u0103. Feciorul devine t\u00e2n\u0103r mire, iar fata t\u00e2n\u0103r\u0103 mireas\u0103. Dusul mortului, de asemenea, include \u00een cadrul ritualului \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii o serie de practici ajunse la noi din negura timpului. Purtatul \u00een car tras de boi cu saschiu \u00een coarne, urmat de femei \u015fi b\u0103rba\u021bi. Sau, \u00een cazul tinerilor, c\u0103I\u0103ra\u015fii, feciori c\u0103l\u0103ri care duceau steagul ca la nunt\u0103. Toate aceste asambl\u0103ri de scenariu \u00ee\u015fi g\u0103sesc explica\u021bia \u00een vechile practici, chiar precre\u015ftine, cu tendin\u021ba umaniz\u0103rii desprinderii de lume, a prelungirii c\u00e2t mai mult posibil a iluziei c\u0103 totul nu e altceva dec\u00e2t o simpl\u0103 c\u0103l\u0103torie ce se petrece aievea. Func\u021biile apotropaice ale acestor c\u00e2ntece \u015fi ritualuri sunt, \u00een fapt, dovezi certe c\u0103 motivele care circul\u0103 \u00een contamin\u0103ri de tot felul ne trimit c\u0103tre lumea dacic\u0103, \u00een care cultul soarelui, al mor\u021bilor \u015fi al p\u0103m\u00e2ntului s-au \u00eengem\u0103nat \u00eentr-un univers cosmogonic, de care sufletul rom\u00e2nesc nu e str\u0103in. Astfel, subliniind specificul c\u00e2ntecelor funebre ca o constant\u0103 specific rom\u00e2neasc\u0103, Ovidiu B\u00e2rlea le indic\u0103 ,,0 provenien\u021b\u0103 str\u0103veche, din epoca form\u0103rii poporului rom\u00e2n ( … ) care s-a dezvoltat pe acela\u015fi teritoriu, sus\u021binut de o for\u021b\u0103 spiritual\u0103 ce nu a cedat \u00een fa\u021ba eroziunii timpului” (25).
\nDesigur c\u0103 noi nu ne-am propus epuizarea \u00eentregului repertoriu ce-l implic\u0103 universul ritualic al \u201etrecerii\u201d, dar cele incluse \u00ee\u015fi g\u0103sesc motivarea \u00een a dovedi aspectul esen\u0163ial ce l-a implicat incursiunea noastr\u0103: Zorile, z\u0103uritul \u015fi repertoriul adecvat.
\n Zorile, ca fiin\u0163e ale imaginarului ritualic de trecere sunt, deci, sf\u0103tuitoarele divinatorii ce conduc pe defunct \u201e\u00een ceea lume\u201d, printr-o ordine fireasc\u0103 a integr\u0103rii sale \u00een cosmosul imaginar, construit de un popor, a c\u0103rui existen\u0163\u0103, \u00een spa\u0163iul Danubian-Pontic, d\u0103inuie sub semnul unei \u201eritualici\u201d care face posibil\u0103 continuitatea genera\u0163ilor sub binecuv\u00e2ntarea p\u0103rin\u0163ilor \u015fi str\u0103p\u0103rin\u0163ilor. <\/p>\n

Bibliografie:<\/p>\n

1.\tDelia Suiogan, Simbolistica ritualurilor de trecere\u2026, Editura Paideia, 2006, p. 198.
\n2.\tLuiza Maria Dumitrescu, Sacrul monstruos-mitologie, mitoistorie, folclor rom\u00e2nesc, Editura Paideia, 2007, p. 140.
\n3.\tDelia Suiogan, op.cit, p.198.
\n4.\tMicea Eliade, Mituri,vise \u015fi mistere, Editura Univers Enciclopedic, 1998, p. 238.
\n5.\tDelia Suiogan, op. cit. p. 198.
\n6.\tUrsitoarele \u015fi Zorile- zeit\u0103\u0163i ale destinului, \u00een Clipa, febr. 2o11.
\n7.\tVezi: S. Fl. Marian, \u00cenmorm\u00e2ntarea la rom\u00e2ni, Editura Grai \u015fi Suflert- Cultura Na\u0163ional\u0103, 1995.
\n8.\tIordan Datcu, Dic\u0163ionarul Etnologilor Rom\u00e2ni, Edeitura Saeculum I.O., 2006, p. 562.
\n9.\t S. Fl. Marian, op. cit., p. 149
\n10\tIbidem
\n11\tRomlus Vulc\u0103nescu, Mitologia\u2026,p. 190.
\n12\tOvidiu B\u00e2rlea, Folclor Rom\u00e2nesc, Editura Minerva, 1981, pp. 446-.447.
\n13\t Ibidem
\n14\t Ibidem
\n15\tJean Chevallier, Alain Gheedrbrant, Dic\u0163ionar de simboluri, Vol. 3, Editura Artemis,1995, p. p. 56-57.
\n16\t Da Botta, Unduire \u015fi moarte, \u00een Elogiul folclorului rom\u00e2nesc, Editura Pentru Literatur\u0103, 1963, p. 556.
\n17\tGherasim Rusu Togan, Apa-stare de oglind\u0103, Funda\u0163ia Cultural\u0103 Libra, 2oo3, p.41.
\n18\tJean Chevaluier\u2026Op. cit., p. 364.
\n19\tTextul este preluat din : Delia Suiogan, op. cit.
\n 20. Mircea Eliade, „Aspecte ale mitului”, Editura Univers, Bucure\u015fti, 1978, p.160
\n 21 Nicolae Bot, „Contribu\u021bii la c\u00e2ntecul zorilor” \u00een anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei pe anii 1961-1964, Cluj,
\n 1966, p.464.
\n 22 Nicolaie Bot, „C\u00e2ntecul de priveghi din Valea Girgiului” \u00een Anuarului Muzeului etnografic al Transilvaniei pe anii
\n 1971-1973, Cluj, 1973
\n 23 Ovidiu B\u00e2rlea, „Folclor rom\u00e2nesc”, voI. I, Editura Minerva, 1971, p.472
\n 24 Culegeri apar\u021bin\u00e2nd autorului
\n 25 Ovidiu B\u00e2rlea, op.cit. p. 472.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gherasim RUSU TOGAN Zorile \u015fi z\u0103uritul dalbului pribeag Dac\u0103 la venirea pe lume \u201eprin\u0163ul a\u015ftept\u0103rilor\u201d este primit de c\u0103tre \u201eursitoarele-torc\u0103toare\u201d,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18549"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18549"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18549\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18551,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18549\/revisions\/18551"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18549"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18549"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18549"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}