{"id":18542,"date":"2022-07-04T22:39:12","date_gmt":"2022-07-04T19:39:12","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18542"},"modified":"2022-07-04T22:39:12","modified_gmt":"2022-07-04T19:39:12","slug":"spatii-culturale-nr-35-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18542","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 35 (8)"},"content":{"rendered":"

Simion DIMA<\/strong>
\n\"\"

POEME<\/strong><\/p>\n

[CO\u015eMAR] <\/strong><\/p>\n

A\u015f vrea s\u0103 scriu
\ndar m\u00e2na mi-i \u0163eap\u0103n\u0103
\na\u015f vrea s\u0103 zbor
\ndar aripile mi-s t\u0103iate
\na\u015f vrea s\u0103 alerg
\n\u015fi nu pot, ca-ntr-un
\nco\u015fmar, \u00een care v\u00e2ntul,
\nalerg\u00e2nd, te doboar\u0103
\n\u015fi nu te po\u0163i ridica,
\nnici nu cazi,
\ngravita\u0163ia te-apas\u0103
\npe creieri, \u00een viscere,
\nte cople\u015fe\u015fte, de cinci,
\nde zece ori gravita\u0163ia normal\u0103,
\narterele pleznesc, nervii
\nclacheaz\u0103, a\u015f vrea
\ns\u0103 dorm, dar, treaz,
\nm\u0103 zbat \u00eentre co\u015fmaruri.<\/p>\n


\n[CUM TREMUR\u0102]<\/strong><\/p>\n

Cum tremur\u0103
\numana inim\u0103,
\nzilnic speriat\u0103
\nde priviri galbene,
\nde u\u015fi capitonate,
\nde fulgerele disimulatei
\nr\u0103ut\u0103\u0163i
\nde zorita alergare
\ndup\u0103 p\u00e2ine
\ndup\u0103 lapte
\ndup\u0103 himere.
\nDe oameni speriat\u0103
\numana inim\u0103.<\/p>\n


\nOTR\u0102VURI<\/strong><\/p>\n

Otrava verde,
\nucig\u0103toare,
\no simt \u00een membre,
\n\u00een privire.
\n\u00cen mole\u015feal\u0103
\nsimt alt\u0103
\notrav\u0103,
\naromitoare.
\n\u00cenchid ochii
\n\u015fi ochii
\nmi-arat\u0103
\nchipul f\u0103r\u0103 chip
\nal otr\u0103vii
\nde sub pleoape,
\nhaotic\u0103 lic\u0103rire.
\nDorm
\n\u015fi otrava dospit\u0103
\npeste ziu\u0103
\ncoloreaz\u0103 f\u0103ptura
\nsomnului,
\nucig\u00e2nd odihna
\ntrupului istovit.
\nDe unde, Doamne,
\nat\u00e2ta otrav\u0103,
\nn\u0103p\u0103dind sufletul
\n\u015fi trupul
\n\u015fi g\u00e2ndul?
\n(22 octombrie 1963)<\/p>\n


\nSEARA <\/strong><\/p>\n

Vine seara
\n\u015fi-o mie de fantasme
\nm\u0103-nconjoar\u0103:
\nvorbe uitate,
\nstr\u0103fulger\u0103ri de-o clip\u0103,
\nnelini\u015fti subcutanate,
\nperpendiculare chem\u0103ri \u015fi vuiete,
\nvorbe uitate,
\nviscerale ecouri
\ncircul\u0103, se-ascund \u015fi cheam\u0103,
\nrisip\u0103 nechemat\u0103, \u00eenveninat\u0103,
\nvine lumea de-afar\u0103,
\ncade \u00een mine \u2013
\nca un pumnal,
\nca un cumul turbure
\nde-oceanice ape.
\n(8 mai 1970)<\/p>\n


\n[O T\u00c2N\u0102R\u0102 FRUNZ\u0102]<\/strong><\/p>\n

\u0162i-am cules \u015fi
\n\u0163i-am dat s\u0103 miro\u015fi
\no t\u00e2n\u0103r\u0103 frunz\u0103
\nde calomfir.<\/p>\n

Ce soare \u015fi c\u00e2t verde peste fire,
\nce curat adia v\u00e2ntul peste lanuri
\n\u015fi peste colinele
\ndincolo de care e b\u0103nuitul
\ncap\u0103t a lumii.<\/p>\n

\u015ei tu ai luat frunza
\n\u015fi ai strivit-o,
\nmirosindu-i s\u00eengele vegetal,
\naroma aceea tare,
\ninefabilul miros
\nde floare \u015fi via\u0163\u0103.<\/p>\n

P\u0103trunde-te de soare
\n\u015fi de bucurie
\nacum c\u00e2t \u0163ine prim\u0103vara
\ncu lumin\u0103 \u015fi cu verde crud
\n\u015fi c\u00e2t adie v\u00e2ntul peste coline.
\n(5 V 1962)<\/p>\n


\nNU \u015eTIU…<\/strong><\/p>\n

Noi?
\nDepindem de soare,
\nde cea\u0163\u0103,
\nde v\u00e2nt
\n\u015fi de boarea iernii.<\/p>\n

Noi ne mi\u015fc\u0103m
\n\u015fi sim\u0163im
\ncum vrei tu,
\nnatur\u0103
\ncapricioas\u0103.<\/p>\n

Nu pot \u015fti
\ndac\u0103 m\u00e2ine
\nfi-va
\nzi \u00eensorit\u0103
\n\u015fi, dup\u0103 vreme,
\nce voi fi
\n\u015fi cum voi tr\u0103i
\nm\u00e2ine,
\nce voi sim\u0163i
\n\u00een orele treziei:
\n\u00eenvolburarea
\naceea
\ncare
\ncolc\u0103ie \u00een mine
\nad\u00e2nc
\nnu se vrea cunoscut\u0103
\nnici dirijat\u0103.<\/p>\n

\u015ei asta m\u0103 doare
\n\u015fi m\u0103-ntristeaz\u0103.<\/p>\n

Ieri am v\u0103zut
\no livad\u0103
\nde vi\u015fini tineri,
\n\u00eenv\u0103luit\u0103-n
\naburii lui mart.
\nZ\u0103pada s-a
\nevaporat
\n\u015fi-n rece cea\u0163\u0103-a
\n\u00eenv\u0103luit gr\u0103dina.
\nDar s\u0103 re\u0163in
\nimaginea
\nprim\u0103verii
\nce se-anun\u0163\u0103.<\/p>\n

Am alergat
\ncu trenul
\npeste c\u00e2mpuri
\nf\u0103r\u0103 a \u015fti
\nlivada,
\ndup\u0103 cum
\nnu \u015ftiam
\nce fe\u0163e voi
\ncunoa\u015fte,
\ncine sunt \u2013
\n\u015fi cum sunt
\ncasele lor.
\nNimic nu \u015ftiam,
\nnimic nu-mi
\nprevestea
\nprezen\u0163a lor.<\/p>\n

Plec\u0103m din fiecare
\nloc.
\nFa\u0163ade defileaz\u0103,
\nstr\u0103ine \u015fi reci,
\n\u015fi noi trecem…<\/p>\n

\u015ei \u0103sta-i iar\u0103
\nde triste\u0163e prilej
\n\u015fi iar\u0103\u015fi
\ng\u00e2nduri negre
\nle las pe h\u00e2rtie,
\neliber\u00e2ndu-m\u0103,
\nca s\u0103 m\u0103-ndrept
\nc\u0103tre necunoscutul
\nde m\u00e2ine,
\ncare, \u015ftiu,
\nva fi precum
\nclipa de ast\u0103zi.
\n11\/12 III 1964<\/p>\n

Poezii \u00eengrijite de SIMONA-GRAZIA DIMA<\/p>\n


\nIon RO\u015eIORU<\/strong>
\n\"\"

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103<\/strong><\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. C\u00e2inele-i doar lan\u0163.
\nCump\u0103na f\u00e2nt\u00e2nii a c\u0103zut \u00een \u015fan\u0163!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Satul e nesat.
\nTeiul din ograda spart\u0103 s-a uscat!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Am \u00een pod trei jderi.
\n\u015eansa s\u0103-\u0163i fac guler nu mi-o mai oferi!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Sunt fl\u0103m\u00e2nd de ea.
\nAdmir\u00e2ndu-i cerul simt c\u0103 nu m\u0103 vrea!<\/p>\n

*<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Satul e pustiu.
\n\u0162i-ai blocat adresa cu punct ro s\u0103-\u0163i scriu!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Alb mi-e p\u0103rul blond.
\nNu mai ai adresa veche cu @.<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Vremea-i \u015fi mai rea.
\nNu mai ai adresa cu yahoo \u00een ea!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Stau \u00een pat n\u0103t\u00e2ng.
\nDe \u0163i-a\u015f \u015fti adresa ai sim\u0163i c\u0103 pl\u00e2ng!<\/p>\n

*<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Casa n-are geam.
\nMor\u0163ii \u00ee\u015fi arog\u0103 via\u0163a ce-o mai am!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Caut coasa-n beci.
\n\u00cemi sur\u00e2d doar paingi \u015fi butoaie seci!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Lucrurile mor.
\nTot mai paroxistic intru-n jocul lor!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. N-am topor \u015fi-i frig.
\nDe-ar tr\u0103i vecinii, m-a\u015f trezi c\u0103-i strig!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Lampa n-are gaz.
\n\u00ce\u015fi ascunde luna ve\u015fnic un obraz!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Nucii-s scorburo\u015fi.
\nCea dint\u00e2i fantom\u0103 are ochi frumo\u015fi!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Clopotaru-i mort.
\nSingur mie \u00eensumi o s\u0103-mi dau un ort!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Nu m-a\u015f mai fi-ntors!
\nParca-mi rupe firul f\u0103r\u0103 s\u0103-l fi tors!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Soba s-a surpat.
\nCu fantoma casei o s\u0103 dorm \u00een pat!<\/p>\n

M-am \u00eentors acas\u0103. Am lipsit un veac.
\nZilele n\u0103val\u0103 dau s\u0103-mi intre-n sac!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Negur\u0103-i pe grui.
\nPloaia f\u0103r\u0103 margini face voia Lui!<\/p>\n

*<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Tata e p\u0103m\u00e2nt.
\nPeste el \u00ee\u015fi cerne floarea teiul sf\u00e2nt!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Mama-i bob de gr\u00e2u.
\nNu-i mai fac \u00een ciud\u0103 hoin\u0103rind pe r\u00e2u!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Fratele meu nu-i.
\nCimitiru-l \u0163ine str\u00e2ns la pieptul lui!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Sora mea-i troi\u0163\u0103.
\n\u00cemi z\u00e2mbe\u015fte dintre flori de romani\u0163\u0103.<\/p>\n

*<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Fr\u00e2nt e orice drum.
\nJust sau str\u00e2mb destinul nu mi-l mai asum!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Drumu-n urm\u0103-l trag.
\nNu-mi mai e sub talp\u0103 ca pe vremuri drag!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Coasa zace-n prun.
\nMor\u0163ii care vine piedici nu-i mai pun!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Brag\u0103-i apa-n jghiab.
\nCasa b\u0103tr\u00e2neasc\u0103-i doar un biet holeab!<\/p>\n

*<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Calu-i doar salam.
\nUd c-un pun de lacrimi scorojitul ham!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Dealu-i mai \u00eenalt.
\nM\u0103 p\u00e2nde\u015fte moartea gata de asalt!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. \u0162ara-i cimitir.
\nCa o vulpe v\u00e2ntul schiaun\u0103-n ceair!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. \u0162ara-i mitul fost.
\nPierd orice speran\u0163\u0103 de-a intra \u00een rost!<\/p>\n

*<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Fac un mic popas.
\n\u00cenc\u0103-s prins \u00een hora \u00e0celor de ceas!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. \u00cen trecut plonjez.
\nRu\u015fii-mi iau cu japca vinul de botez!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Iazu-i colmatat.
\nNu mai caut moar\u0103 pentru arendat!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Stupii sunt pe foc.
\nJur c\u0103 gustul mierii nu-l cunosc deloc!<\/p>\n

*<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. R\u00e2de ceasul r\u0103u.
\nDe-o s\u0103 mor temeinic e de dorul t\u0103u!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. R\u00e2de piaza rea.
\nDe-o s\u0103 mor temeinic e de dor de ea!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. R\u00e2de greu blestem.
\nDe-o s\u0103 mor temeinic e de c\u00e2t te chem!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. R\u00e2d trei corbi poe\u015fti.
\nDe-o s\u0103 mor temeinic e c\u0103 nu mai e\u015fti!<\/p>\n

*<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Joi aici e luni.
\nVino s\u0103 culegem vi\u015fine din pruni!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Luni aici e joi.
\nVino s\u0103 fim iar\u0103\u015fi unul am\u00e2ndoi!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Ieri aici e azi.
\nVino s\u0103 culegem zarz\u0103re din brazi!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Azi aici e ieri.
\nVino dezinvolt\u0103 s\u0103 te-nv\u0103\u0163 s\u0103 speri!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Plinu-aici e gol.
\nVino c\u00e2t nu intru-n cel din urm\u0103 rol!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Golu-aici e plin.
\nVino c\u00e2t de vorb\u0103 pot s\u0103 te mai \u0163in!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Sudu-aici e nord.
\nVino s\u0103 ne-ntrecem \u00een b\u0103t\u0103i de cord!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Nordu-aici e sud.
\nVino c\u00e2t mi-i vrerea s\u0103 te mai aud!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Lungu-aici e lat.
\nVino s\u0103 mai pl\u00e2ngem la un bal mascat!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Latu-aici e lung.
\nVino c\u00e2t \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 nu-s dispus s-ajung!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. St\u00e2ngu-aici e drept.
\nVino c\u00e2t m\u0103 las\u0103 moartea s\u0103 te-a\u015ftept!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Dreptu-aici e st\u00e2ng.
\nVino c\u00e2t \u00een bra\u0163e pot s\u0103 te mai str\u00e2ng!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Viii-aici sunt mor\u0163i.
\nVino c\u00e2t nu-s numai lac\u0103te la por\u0163i!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Mor\u0163ii-aici sunt vii.
\nVino la plecare martor\u0103 s\u0103-mi fii!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Albu-aici e brun.
\nVino c\u00e2t nu zice moartea c\u0103-s nebun!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Brunu-aici e alb.
\nVino c\u00e2t de tine nu-s pribeagul dalb.<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. R\u00e2u-aici e lac.
\nVino c\u00e2t de tine nu-s de tot copac!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Lacu-aici e r\u00e2u.
\nVino c\u00e2t de hybris nu-s strunit \u00een fr\u00e2u.<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Plopu-aici e m\u0103r.
\nVino c\u00e2t minciuna nu-i chiar adev\u0103r!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. M\u0103ru-aici e plop.
\nVino c\u00e2t mai este soart\u0103-n horoscop.<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Plumbu-aici e za\u0163.
\nVino c\u00e2t angoasa nu te-a prins \u00een la\u0163!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Za\u0163u-aici e plumb.
\nVino c\u00e2t de tine nu mi-e glasul zgrumb!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Nu aici e da.
\nVino m\u00e2ine sear\u0103 de exi\u015fti cumva!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Da aici e nu.
\nVino de-mi salveaz\u0103 ultimul atu!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Caldu-aici e frig.
\nVino chit c\u0103 vreme nu mai am s\u0103 strig!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Frigu-aici e cald.
\nVino-n bucuria nun\u0163ii s\u0103 te scald!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Renu-aici e lup.
\nVino c\u00e2t de tine soarta nu mi-o rup!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Lupu-aici e ren.
\nVino cu amurgul halucinogen!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Iadu-aici e rai.
\nVino cu r\u0103dvanul ho\u0163ilor de cai!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Raiu-aici e iad.
\nVino cu mireasma crengilor de brad!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Duru-aici e flasc.
\nVino s\u0103 str\u0103batem drumul spre Damasc!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Flascu-aici e dur.
\nVino c\u00e2t ispitei z\u00e2mbete-i mai fur!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Ceru-aici e corb.
\nVino c\u00e2t cu ochii pot s\u0103 te mai sorb!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Corbu-aici e cer.
\nVino c\u00e2t cu toat\u0103 patima \u0163i-o cer!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Moscu-aici e breb.
\nVino c\u00e2t de tine zeci de zei \u00eentreb!<\/p>\n

M-am \u00eentors la \u0163ar\u0103. Brebu-aici e mosc.
\nVino, nefiindo, sper s\u0103 te cunosc!<\/p>\n

M\u00e2nz\u0103le\u015fti, 21 iunie 2014 <\/em><\/p>\n


\nVasile GHICA<\/strong><\/p>\n

V. Ghica a publicat volume de: poezie, proz\u0103 umoristic\u0103, proz\u0103 ultrascurt\u0103, aforisme \u015fi un mic dic\u0163ionar enciclopedic, \u201eNasc \u015fi la Tecuci oameni\u201d. Are volume de aforisme publicate \u00een limbile: englez\u0103, francez\u0103, turc\u0103. Figureaz\u0103 \u00een dou\u0103 antologii ap\u0103rute la Torino \u015fi Beirut. \u00cen Liban a ob\u0163inut \u201ePremiul de onoare\u201d la un festival interna\u0163ional de literatur\u0103. \u00cen cur\u00e2nd, \u00eei va ap\u0103rea un volum de aforisme la Paris.<\/p>\n

Sur\u00e2suri migdalate<\/strong><\/p>\n

Prostie (1)<\/strong><\/p>\n

De pe unele frun\u0163i \u015fi mu\u015ftele pleac\u0103 dezam\u0103gite.<\/p>\n

Imbecilul \u00eempinge toat\u0103 via\u0163a u\u015file pe care scrie: Trage!<\/p>\n

Vom deveni cu adev\u0103rat puternici, c\u00e2nd vom convinge pro\u015ftii s\u0103 se constituie \u00eentr-o colectivitate migratoare.<\/p>\n

Pro\u015ftii sunt oameni serio\u015fi. Nu se las\u0103 sedu\u015fi de umor.<\/p>\n

\u00cen familiile imbecile, averile p\u0103rin\u0163ilor ajung la avoca\u0163i, nu la copii.<\/p>\n

Ignoran\u0163a intr\u0103 totu\u015fi \u00een mai toate ciorbele fericirii.<\/p>\n

A ajuns \u00een culmea rat\u0103rii: \u00eel laud\u0103 to\u0163i pro\u015ftii.<\/p>\n

Omenirea i-ar t\u00e2r\u00ee mai u\u015for \u00een spate pe pro\u015fti, dac\u0103 nu le-ar fi fotoliile at\u00e2t de grele.<\/p>\n

Se pare c\u0103 singurul organ, care accept\u0103 vidul, este capul.<\/p>\n

Pro\u015ftii sunt ca vechile telefoane publice, pe care trebuia s\u0103 le scuturi zdrav\u0103n, ca s\u0103 le cad\u0103 fisa.<\/p>\n

Deoarece la concurs au reu\u015fit trei secretare, au mai fost angaja\u0163i doi directori.<\/p>\n

Numai un creier gol permite stomacului s\u0103 fie prea plin.<\/p>\n

Norocul s\u0103-i ajute pe cei inteligen\u0163i. C\u0103 pro\u015ftii se descurc\u0103 \u015fi singuri.<\/p>\n


\nFlorin DOCHIA<\/strong>
\n\"\"

Priveli\u015fti din fabrica de emo\u0163ii<\/em>
\n (2)<\/p>\n

Platon a vrut s\u0103 elibereze discursul (logos) de poveste (mythos) \u2013 e opozi\u0163ia fondatoare a filosofiei, din care aceasta se va hr\u0103ni secole de-a r\u00e2ndul. Alungarea poe\u0163ilor din Cetate, socoti\u0163i \u2013 contrar interpret\u0103rilor semidocte de mai t\u00e2rziu, p\u00e2n\u0103 azi – ca fiind \u00een leg\u0103tur\u0103 mai degrab\u0103 cu Zeii dec\u00e2t cu muritorii de r\u00e2nd, a p\u0103rut a oferi judec\u0103\u0163ii despre lume cale liber\u0103 spre specula\u0163ia cea mai lipsit\u0103 de limit\u0103, concomitent cu o judecat\u0103 despre om foarte apropiat\u0103 de realul vie\u0163ii cotidiene. Numai c\u0103, treptat, via\u0163a cotidian\u0103 \u00eens\u0103\u015fi a tins s\u0103 se elibereze de perceptele tot mai abstracte ale filosofiei \u015fi s\u0103 se apropie de viziunile care p\u0103reau a induce o cale de re\u00eentoarcere la mythos, \u015fi nu la vreun mythos fondator, ci la un mythos de ini\u0163iere a viitorului. Astfel, nu p\u0103rea o \u00eentoarcere oarecare, ci una salvatoare, dar care avea s\u0103 e\u015fueze \u00een utopie istoric\u0103, \u00eencercarea de a judeca dincolo de trecutul \u015fi de prezentul lumii \u015fi omului, de a-\u015fi aroga rol de scenarist pentru viitor \u00eei va pune \u00een pericol \u00eens\u0103\u015fi existen\u0163a. \u201eInvestind \u00een devenirea istoric\u0103, filosofia a abordat o turnant\u0103 romanesc\u0103 \u015fi melodramatic\u0103. Plec\u00e2nd din momentul \u00een care s-a spus c\u0103 istoria \u00eentregii societ\u0103\u0163i p\u00e2n\u0103 azi este istoria luptei de clas\u0103, dou\u0103 mari personaje au ap\u0103rut, dou\u0103 abstrac\u0163iuni sentimentale: opresorul \u015fi oprimatul\u201d \u2013 constat\u0103 Alain Finkielkraut (6), cit\u00e2nd chiar spusa contemporanului s\u0103u de orientare marxist\u0103 Alain Badiou, care, \u00een Le Si\u00e8cle, scrie: \u201eExist\u0103 un antagonism central, dou\u0103 subiectivit\u0103\u0163i organizate la scar\u0103 planetar\u0103 \u00eentr-o lupt\u0103 mortal\u0103, Secolul \u00eei e scena.\u201d (7). Badiou recunoscuse cu patos c\u0103 vrea numai s\u0103 examineze \u201eceea ce secolul blestemat, din interiorul propriei sale deveniri, a spus c\u0103 era\u201d, c\u0103 vrea s\u0103 deschid\u0103 \u201edosarul secolului, acela care se constituie \u00een secol \u015fi nu din partea \u00een\u0163elep\u0163ilor judec\u0103tori s\u0103tui care pretindem c\u0103 suntem.\u201d Ce material folose\u015fte? Cel mai la \u00eendem\u00e2n\u0103, produsele (cu expresia propus\u0103 de romancierul Pierre Lemaitre, Goncourt 2013) \u201efabricii de emo\u0163ii\u201d: \u201edes po\u00e8mes, des fragments philosophiques, des pens\u00e9es politiques, des pi\u00e8ces de th\u00e9\u00e2tre\u2026 Tout un mat\u00e9riel, que d’aucuns pr\u00e9tendent d\u00e9suet, o\u00f9 le si\u00e8cle d\u00e9clare en pens\u00e9e sa vie, son drame, ses cr\u00e9ations, sa passion.\u201d (8) \u201eTeribila pasiune a secolului XX a fost, contrar profetismului secolului XIX, pasiunea realului. E vorba de a activa Adev\u0103rul, aici \u015fi acum.\u201d Aflat printre participan\u0163ii la \u201eLes Assises Internationales du Roman\u201d, forumul literar anual al Lyon-ului, a cincia edi\u0163ie, 2011, \u201esur lesquelles souffle un grand vent islandais\u201d \u2013 Le Point, al\u0103turi de Pascal Quignard, Patrick Modiano, Gon\u00e7alo M. Tavares, David Grossman, Goran Petrovic & alii, Finkielkraut se arat\u0103 sceptic privind faptul c\u0103 ideologia contemporan\u0103 ar avea drept surs\u0103 aceast\u0103 simplificare. Demersul lui Badiou este deliberat orientat spre o reducere a complexit\u0103\u0163ii imaginii despre real, \u00een beneficiul demonstra\u0163iei sale. Literatura, ea \u00eens\u0103\u015fi imagine coerent\u0103 despre real, pune \u00een valoare tocmai pluralitatea uman\u0103. Ea ne aminte\u015fte \u00een fiecare clip\u0103 c\u0103 \u00een acele dou\u0103 subiectivit\u0103\u0163i, contrar celor sus\u0163inute de Badiou, nu este cifra realului. \u201eNu suntem doi!\u201d
\nFinkielkraut s-a format tocmai \u00een vremea \u00een care \u201enoii mae\u015ftri\u201d structurali\u015fti vorbeau cu dispre\u0163 despre \u201eiluzia referen\u0163ial\u0103\u201d \u015fi chiar frustrarea indus\u0103 de aceast\u0103 cerin\u0163\u0103, de trata textul ca o lume \u00een sine, \u00eel va orienta c\u0103tre filozofie, care \u00eei va satisface gustul pentru real. Descoperirea scrierilor lui Levinas (9) \u015fi Hannah Arendt (10) \u00eel va readuce \u00eenspre literatur\u0103, \u00eei va \u00eent\u0103ri convingerea c\u0103 romancierii trebuie trata\u0163i la fel ca filosofii, adic\u0103 precum ni\u015fte ghizi. \u015ei unii, \u015fi ceilal\u0163i pornesc de la afect pentru a ajunge la concept, cuvintele lui Proust sunt semnificative: \u201eLes id\u00e9es sont les succ\u00e9dan\u00e9s des chagrins\u201d (11), Deleuze le va cita pentru a ilustra ideea c\u0103 totul \u00eencepe nu prin filosofie, ci prin misosofie (ura pentru \u00een\u0163elepciune). E nevoie de un \u015foc emo\u0163ional care s\u0103 te \u00eemping\u0103 la reflec\u0163ie, la interpretare \u015fi judecat\u0103, respectiv crea\u0163ie. Ba chiar, mai mult de at\u00e2t, poate conduce la \u015fi se poate ob\u0163ine de la o crea\u0163ie memorabil\u0103: \u201eEn France, depuis Villon, le salut pour les vauriens c’est la litt\u00e9rature, et une grande oeuvre rach\u00e8te tous les crimes\u201d, (12) citim \u00een Le Juif imaginaire (Seuil, 1980). Era de a\u015fteptat ca Jean Birnbaum, intervievatorul din 2011, s\u0103 \u00eel \u00eentrebe pe Finkielkraut care ar fi lec\u0163ia specific\u0103 a literaturii pentru aceia care vor s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 fenomenul totalitar. Dup\u0103 Mai 1968, filosoful \u00eenc\u0103 era sub influen\u0163a st\u00e2ngii franceze (gauchisme), astfel c\u0103 lecturi din Kundera (mai degrab\u0103 dec\u00e2t din Soljeni\u0163\u00een, cu \u201ePavilionul cancero\u015filor\u201d \u015fi \u201ePrimul cerc\u201d), \u201eun scriitor major\u201d, \u00eel vor face s\u0103 ia act de realitatea comunist\u0103 \u2013 \u201eGluma\u201d \u015fi, apoi, prefa\u0163a la edi\u0163ia francez\u0103 a romanului \u201eMiracol \u00een Boemia\u201d de Josef \u0160kvoreck\u00fd, \u00een care Kundera face o compara\u0163ie \u00eentre Mai 68 de la Paris \u015fi Prim\u0103vara de la Praga, \u00eentre explozia lirismului revolu\u0163ionar, \u00eentr-un caz, \u015fi \u201erevolta popular\u0103 a modera\u0163ilor\u201d, \u00een cel\u0103lalt caz (13). Va reflecta asupra conceptului de \u201emodera\u0163ie\u201d, cu acoperiri diferite \u00een spa\u0163ii politice diferite. \u201eModera\u0163ia se refer\u0103 la altceva \u015fi aici descoperim literatura, spiritul romanului, adic\u0103 \u00een\u0163elepciunea incertitudinii, distan\u0163a fa\u0163\u0103 de sine, ironia ca autoironie.\u201d (14) Pe terenul tocmai preg\u0103tit de Kundera, recite\u015fte Camus, \u201eun democrat modest\u201d, care \u015ftie c\u0103 nu \u015ftie totul – aceast\u0103 no\u0163iune de modestie se impune, finitudinea este acceptat\u0103 \u015fi \u00een\u0163eleas\u0103, atitudine esen\u0163ial\u0103 at\u00e2ta vreme c\u00e2t tenta\u0163ia totalitar\u0103 porne\u015fte nu numai de la ideea c\u0103 \u015ftiin\u0163ei absolute, ci \u015fi de la identificarea cu Binele Suprem. Vor mai veni \u015fi alte lecturi \u015fi influen\u0163e ale definirii g\u00e2ndirii unui \u201efilosof contrariant\u201d, \u201ehomo mass-mediaticus ce pune incursiunea politic\u0103 dincolo de corectitudinea politic\u0103\u201d (15), proasp\u0103t primit (10 aprilie 2014, cu scandal politic, desigur… *) \u00een Academia Francez\u0103, pe locul l\u0103sat vacant de Gilles Heur\u00e9, preg\u0103tiri pentru a face fa\u0163\u0103 imprevizibilului evenimentelor \u015fi adversit\u0103\u0163ii lumii. Toate \u00eel vor conduce la concluzia c\u0103 a lua partea literaturii contra filosofiei ar fi ridicol. El recuz\u0103, \u015fi nu e singurul, ideea c\u0103 filosofia g\u00e2nde\u015fte \u015fi literatura poveste\u015fte. Filosofia nu de\u0163ine monopolul g\u00e2ndirii. \u201e\u015ei literatura g\u00eende\u015fte, dar aceast\u0103 g\u00e2ndire posed\u0103 o afectivitate miraculoas\u0103.\u201d Pe lista bibliotecii ideale ar include: Omul f\u0103r\u0103 calit\u0103\u0163i (Musil), \u00cen c\u0103utarea timpului pierdut (Proust), Madam Bovary (Balzac), Un veac de singur\u0103tate (Borges)… C\u0103r\u0163i pe care le-ar reciti oric\u00e2nd. Literatura e paznicul nuan\u0163elor. Romanul e considerat adesea locul de \u00eent\u00e2lnire al visului sau al minciunii imagina\u0163iei cu duritatea lumii. Iluzia este spulberat\u0103 de principiul realit\u0103\u0163ii. Himerele sentimentale \u015fi marile speran\u0163e sunt spulberate de adev\u0103rul efectiv. Afirma\u0163iile din eseul critic \u201eUn coeur intelligent\u201d (\u201eO inim\u0103 inteligent\u0103\u201d) sunt detaliate pentru Lire: \u201eRomanul practic\u0103 \u015fi pune \u00een scen\u0103 opozi\u0163ia \u00eentre imagina\u0163ie \u015fi fantasm\u0103. Limba englez\u0103 are dou\u0103 cuvinte pentru imagina\u0163ie: fancy \u015fi imagination. Fantasma este literatura spontan\u0103 a fiec\u0103ruia dintre noi. Fantasm\u0103m tot timpul. Exist\u0103 fantasme individuale, fantasme colective \u015fi, pentru a face apel la aceste fantasme, exist\u0103 imagina\u0163ia. Literatura \u0163ine de domeniul imagina\u0163iei. Fantasma, ne spune Freud, este realizarea unei dorin\u0163e: \u00een fantasm\u0103, eu sunt eroul, eu sunt \u00een centru. Imagina\u0163ie e, dimpotriv\u0103, acea form\u0103 de g\u00e2ndire care-mi permite s\u0103 ajung la mine \u00eensumi, s\u0103 m\u0103 identific cu alte puncte de vedere dec\u00e2t ale mele. \u015ei inima inteligent\u0103 asta e: punerea pe calea cea bun\u0103 a fantasmmei prin intermediul imagina\u0163iei.\u201d (16) Ce e marea literatur\u0103 dac\u0103 nu o dezbatere perpetu\u0103 despre r\u0103u, o interogare angoasat\u0103 asupra ravagiilor prostiei omene\u015fti? Literatura ne spune pove\u015fti pentru c\u0103 noi am \u00eencetat s\u0103 ne mai spunem pove\u015fti. Kundera spune undeva c\u0103 romanul de\u015fir\u0103 magica p\u00e2nz\u0103 cusut\u0103 din legende, suspendat\u0103 deasupra lumii, e ceea ce face Don Quijote al lui Cervantes \u015fi \u201eorice alt roman demn de acest nume\u201d (17); Kundera face pentru roman ceea ce Val\u00e9ry \u015fi Mallarm\u00e9 au f\u0103cut pentru poezia modern\u0103: formuleaz\u0103 riguros specificul frumuse\u0163ii particulare a artei genului. Finkielkraut dezvolt\u0103 tema din perspectiva sa: \u201eAceast\u0103 p\u00e2nz\u0103 este ea \u00eens\u0103\u015fi cusut\u0103 din nenum\u0103rate romane, de unde importan\u0163a crucial\u0103 a valorii, a judec\u0103\u0163ii de gust. Toat\u0103 problema este de a \u015fti c\u0103rei literaturi vrem s\u0103 \u00eei \u00eencredin\u0163\u0103m destinul nostru: aceleia care descoper\u0103 existen\u0163a sau aceleia care o acoper\u0103 cu stereotipuri excitante.\u201d Dup\u0103 e\u015fecurile teoriilor structuraliste \u015fi poststructuraliste, Kundera, cu \u201eArta romanului\u201d, va aduce argumentele c\u0103 spusa lui P\u00e9guy despre filosof, (\u201eeste un om care descoper\u0103 un anumit aspect nou, o anumit\u0103 realitate nou\u0103 din realitatae etern\u0103\u201d) se aplic\u0103 \u015fi romancierului contemporan. Valoarea e legat\u0103 de cunoa\u015ftere. F\u0103r\u0103 criterii, nu exist\u0103 ierarhie \u015fi confuzia acapareaz\u0103 rela\u0163ia creator-receptor. Venind dinspre arta kunderaian\u0103 a romanului, Finkielkraut se raliaz\u0103, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, \u015fi ideii acestuia c\u0103 \u201epentru a cunoa\u015fte profund un fenomen saul altul, trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegi frumuse\u0163ea sa, real\u0103 sau poten\u0163ial\u0103\u201d. Astfel, judecata de valoare, criteriul bunei literaturi, nu va fi nici stilul, nici explorarea condi\u0163iei umane, ci ele \u00eempreun\u0103, stilul fiind o calitate a viziunii, pe urmele lui Proust \u015fi ale lui Flaubert, cel ce care credea \u00een existen\u0163a unei leg\u0103turi str\u00e2nse \u00eentre frumos \u015fi adev\u0103r.
\n\u00cen fond, cu frumoasa expresiea g\u00e2nditorului francez, \u201efilosofia prive\u015fte, iar literatura miroase \u015fi pip\u0103ie\u201d. C\u00eend descoperi literatura citind, la cincisprezece ani, \u201e\u00censemn\u0103rile din subteran\u0103\u201d ale lui Dostoievski, vei deveni un cititor pasionat \u015fi, orice vei face, te vei hr\u0103ni cu literatur\u0103. Iar scriitorul, marele scriitor, este acela care se p\u0103r\u0103se\u015fte pe sine. \u201eExist\u0103 scriitori care scriu bine, poate, dar nu se p\u0103r\u0103sesc pe ei \u00een\u015fi\u015fi. A se p\u0103r\u0103si, a se uita pe sine, este poate cea mai bun\u0103 parte a literaturii. Literatura e extindere, \u00een toate sensurile termenului.\u201d Filosoful este \u00een preajma opiniilor creatorului Colocviilor romanului de la Lyon, Guy Walter, care afirm\u0103 cu optimism: \u201eRomanul nu se las\u0103 \u00eenchis. Ca \u015fi indivizii, el se inventeaz\u0103 \u015fi se adapteaz\u0103. Rela\u0163ia cu lumea trece prin efecte de decantare \u015fi de exterioritate. Temele alese \u2013 sunt prea numeroase ca s\u0103 le pot cita pe toate \u2013 au \u015fi ele o calitate tranzitiv\u0103. Ele ne deschid spre realitate, spre diversitatea ei. Ce psihologie s\u0103 aib\u0103 romanul ast\u0103zi? Ce fel de scriitur\u0103 pentru violen\u0163\u0103? Memoria mo\u015ftenit\u0103… Romanul are o putere de irumpere \u00een realitate. El nu face numai o descriere a ei. O face uneori s\u0103 explodeze. O oblig\u0103 s\u0103 se redefineasc\u0103. V\u00eeneaz\u0103 iluzia, minciuna. Romanul are o luciditate binef\u0103c\u0103toare.\u201d (18)
\n\u2026\u2026\u2026..
\n(6) \u201eL’esprit du roman, c’est la sagesse de l’incertitude\u201d, Le Monde des Livres, 27 mai 2011, interviu de Jean Birnbaum
\n(7) Alain Badiou, Le Si\u00e8cle, \u00c9ditions du Seuil, 2005, p. 90 ; v. \u015fi Djamel Benkrid, Naceur Khemiri, Les enjeux mim\u00e9tiques de la v\u00e9rit\u00e9: Badiou \u201eou\/et\u201d Derrida?, p. 158
\n(8) \u201epoeme, fragmente filosofice, reflec\u0163ii filosofice, piese de teatru\u2026 Orice material, despre care unii pretind c\u0103 e desuet, \u00een care secolul declar\u0103 c\u0103 \u00ee\u015fi g\u00e2nde\u015fte via\u0163a, drama, crea\u0163iile pasiunea.\u201d
\n(9) Emmanuel Levinas (n. 1906, Kowno Kaunas, Lituania, d. 1995) a fost un filozof francez, n\u0103scut \u00eentr-un mediu evreiesc cultivat, cu studii de filozofie la Strasbourg (1923-27) \u015fi la Freiburg (1928-29), unde asist\u0103 la cursurile \u015fi la seminariile lui Husserl \u015fi ale lui Heidegger. Este unul dintre promotorii studiilor de fenomenologie \u00een Fran\u0163a, \u00een lucr\u0103ri precum Th\u00e9orie de l’intuition dans la ph\u00e9nomenologie de Husserl (1930), De l’existence a l’existant (1947) sau En decouvrant l’existence avec Husserl et Heidegger (1967). Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, Levinas se afirm\u0103 ca un g\u00e2nditor original, pe dou\u0103 linii reflexive distincte. Pe de o parte, propune o etic\u0103 fenomenologic\u0103 radical\u0103, centrat\u0103 pe figura Celuilalt \u015fi a alterit\u0103\u0163ii, \u00een lucr\u0103ri precum Le Temps et l’Autre (1947), Totalit\u00e9 et infini (1961), Autrement qu’\u00eatre ou au-del\u00e0 de l’essence (1974) sau Entre nous (1991). Pe de alt\u0103 parte, se dedic\u0103 comentariilor talmudice, \u00een lucr\u0103ri ca de pild\u0103 Quatre lectures talmudiques (1968), L’au del\u00e0 du verset (1982) sau Nouvelles lectures talmudiques (1989).
\n(10) Hannah Arendt (Johanna Arendt) (n. 14 octombrie 1906 \u2013 d. 4 decembrie 1975) a fost o teoretician\u0103 politic\u0103 german\u0103, numit\u0103 deseori filosoaf\u0103, de\u015fi ea nu s-a considerat niciodat\u0103 ca atare. Una dintre figurile marcante ale g\u00e2ndirii socio-politice contemporane, Hannah Arendt a abordat \u00een lucr\u0103rile sale cele dou\u0103 mari \u015fi dificile teme ale epocii postbelice: totalitarismul \u015fi antisemitismul.
\n(11) \u201eIdeile sunt succedaneele am\u0103r\u0103ciunilor.\u201d
\n(12) \u201e\u00cen Fran\u0163a, dup\u0103 Villon, m\u00e2ntuirea pentru punga\u015fi este literatura \u015fi oper\u0103 mare r\u0103scump\u0103r\u0103 toate crimele.\u201d
\n(13) \u00ab Mai 68, c’\u00e9tait une r\u00e9volte des jeunes. L’initiative du Printemps de Prague \u00e9tait entre les mains d’adultes, fondant leur action sur leur exp\u00e9rience et leur d\u00e9ception historiques. La jeunesse, certes, a jou\u00e9 pendant le Printemps un r\u00f4le important, mais non pr\u00e9dominant. Pr\u00e9tendre le contraire est un mythe fabriqu\u00e9 a posteriori, en vue d’annexer le Printemps de Prague \u00e0 la pl\u00e9iade des r\u00e9voltes estudiantines mondiales.
\nLe Mai parisien fut une explosion du lyrisme r\u00e9volutionnaire. Le Printemps de Prague, c’\u00e9tait l’explosion d’un scepticisme postr\u00e9volutionnaire. C’est pour cela que l’\u00e9tudiant parisien regardait, vers Prague avec m\u00e9fiance (ou plut\u00f4t avec indiff\u00e9rence) et que le Pragois n\u2019avait qu’un sourire pour les illusions Parisiennes, qu’il consid\u00e9rait (\u00e0 tort ou \u00e0 raison) comme discr\u00e9dit\u00e9es, comiques ou dangereuses. (Un paradoxe sur lequel on devrait r\u00e9fl\u00e9chir : la seule r\u00e9alisation r\u00e9ussie – encore qu’\u00e9ph\u00e9m\u00e8re – d’un socialisme dans la libert\u00e9 n’a pas \u00e9t\u00e9 accomplie dans l’enthousiasme r\u00e9volutionnaire, mais dans la lucidit\u00e9 sceptique.)
\nLe Mai parisien \u00e9tait radical. Ce qui, pendant de longues ann\u00e9es, avait pr\u00e9par\u00e9 l’explosion du Printemps de Prague, c’\u00e9tait une r\u00e9volte populaire des mod\u00e9r\u00e9s. […] Si je parle de mod\u00e9ration, je ne pense pas \u00e0 une conception politique pr\u00e9cise, mais \u00e0 un r\u00e9flexe humain profond\u00e9ment enracin\u00e9 : le radicalisme en tant que tel, quel qu’il soit, suscitait une allergie, car il \u00e9tait li\u00e9, dans le subconscient de la plupart des Tch\u00e8ques, \u00e0 leurs pires souvenirs.
\nLe Mai parisien mettait en cause ce qu’on appelle la culture europ\u00e9enne et ses valeurs traditionnelles. Le Printemps de Prague, c’\u00e9tait une d\u00e9fense passionn\u00e9e de la tradition culturelle europ\u00e9enne dans le sens le plus large et le plus tol\u00e9rant du terme (d\u00e9fense autant du christianisme que de l’art moderne, tous deux pareillement ni\u00e9s par le pouvoir). Nous avons tous lutt\u00e9 pour avoir droit \u00e0 cette tradition, menac\u00e9e par le messianisme anti-occidental du totalitarisme russe.
\nLe Mai parisien, c’\u00e9tait une r\u00e9volte de la gauche. Quant au Printemps de Prague, les concepts traditionnels de gauche et de droite ne permettent pas de le saisir. \u00bb (Milan Kundera, prefa\u0163\u0103 la romanul lui Josef Skvorecky, Miracle en Boh\u00e8me, Gallimard, 1978, p. 4)
\n(14) \u201eL’esprit du roman, c’est la sagesse de l’incertitude\u201d, Le Monde des Livres, 27 mai 2011, interviu de Jean Birnbaum
\n(15) Gilles Heur\u00e9, \u00een T\u00e9l\u00e9rama, 11.04.2014
\n(16) Lire, 01.09.2009, Entretien avec Alain Finkielkraut, par Fran\u00e7ois Busnel
\n(17) Milan Kundera, Le Rideau, essai en sept parties, Gallimard, 2005
\n(18) Rencontre avec Guy Walter, Le Monde des livres, 2007
\n* \u00abIl est tout \u00e0 fait normal d’avoir des opposants. Je regrette que cette opposition ait pris la forme d’une campagne politique et qu’on m’ait trait\u00e9 de r\u00e9actionnaire. Parce que je ne vois pas au nom de quel progressisme je pourrais \u00eatre class\u00e9 au nom de la r\u00e9action. Il y a cinquante ans, soixante ans peut-\u00eatre, on se serait offusqu\u00e9 dans certains cercles de l’Acad\u00e9mie contre un enfant de juif polonais avec un nom \u00e0 coucher dehors. Aujourd’hui, on me reproche mon identit\u00e9 nationale.\u00bb Le Monde, 11.04.2014 <\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Simion DIMA POEME [CO\u015eMAR] A\u015f vrea s\u0103 scriu dar m\u00e2na mi-i \u0163eap\u0103n\u0103 a\u015f vrea s\u0103 zbor dar aripile mi-s t\u0103iate<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18542"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18542"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18542\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18543,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18542\/revisions\/18543"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18542"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18542"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18542"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}