{"id":18499,"date":"2022-06-28T22:54:00","date_gmt":"2022-06-28T19:54:00","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18499"},"modified":"2022-06-28T22:55:08","modified_gmt":"2022-06-28T19:55:08","slug":"spatii-culturale-nr-35-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18499","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 35 (2)"},"content":{"rendered":"

Mircea V. HOMESCU<\/strong>
\n\"\"

Indignatio faber oratoris<\/strong><\/p>\n

Cu furie s-au n\u0103pustit pe vultur p\u0103s\u0103rile toate
\n \u015fi bl\u00e2nde ca \u015fi r\u0103pitoare.
\n \u015ei-au hot\u0103r\u00e2t, cu gheare, ciocuri, s\u0103-l omoare.
\n Vulturul aprig se zb\u0103tu… p\u00e2n\u0103 c\u0103zu.
\n Atunci, ad\u00e2nc \u00eendurerat,
\n\u201ece v-am f\u0103cut?\u201d
\n le-a \u00eentrebat,
\n cu glasul stins, cu al mor\u0163ii grai.
\n Iar p\u0103s\u0103rile i-au r\u0103spuns:
\n \u201enimic, doar c\u0103 prea sus te \u00een\u0103l\u0163ai\u201d.
\n(versuri scrise \u00een temni\u0163a Sighetului la aflarea mor\u0163ii lui Iuliu Maniu)<\/em><\/p>\n

Desigur, a\u015fa este; revolta \u00eel f\u0103ure\u015fte pe lupt\u0103tor, alteori chiar \u015fi pe Kamikadze (a se re\u0163ine… cu majuscul\u0103!). Eu \u00eensumi am dob\u00e2ndit \u00eendr\u0103zneala de a scrie, de vorbit… limbut am fost de c\u00e2nd m\u0103 \u015ftiu, numai dup\u0103 ce sufletul mi s-a umplut de sc\u00e2rb\u0103 fa\u0163\u0103 de ceea ce v\u0103d \u00een juru-mi. Motive de admira\u0163ie, pentru mul\u0163i \u015fi multe \u00eentre care am tr\u0103it, am avut \u015fi mai \u00eenainte de a purcede s\u0103 scriu; numai indignarea\/sc\u00e2rba, \u00eens\u0103, m-a f\u0103cut s\u0103 iau condeiul \u015fi s\u0103-l \u00eempl\u00e2nt ad\u00e2nc, cu foc, \u00een clisa pestilen\u0163ial\u0103 a realit\u0103\u0163ilor cu care m-am confruntat de prea mult\u0103 vreme, pentru a putea s\u0103 mai tac. Scrisul a devenit pentru mine o ultima ratio scris\u0103 pe \u201etunul\u201d cu care \u00eencerc s\u0103 trag \u00een nemerniciile lumii de azi; ultim argument cu care \u00eencerc s\u0103 iau atitudine fa\u0163\u0103 de tot ce m\u0103 umple de groaz\u0103 \u015fi de sc\u00e2rb\u0103 din ce v\u0103d \u015fi aud, mai aproape sau mai departe. M\u0103 \u00eempinge acel horror vacui, oroare a vidului moral \u00een care ne zbatem… \u015fi ne place. Fiindc\u0103 astfel stau lucrurile, adic\u0103 motivele pentru care purced din nou a-mi a\u015fterne pe h\u00e2rtie sentimente, g\u00e2nduri \u015fi revolte la un loc, nu voi face, nici de data asta, un expozeu savant, organizat secven\u0163ial, ci voi folosi tot vechiul meu procedeu, al t\u0103ierii cozii (c\u00e2inelui, s\u0103racul) dintr-odat\u0103, bref adic\u0103. Fragmentarizarea \u015fi separa\u0163ia, p\u00e2n\u0103 la sarcasm, a formul\u0103rilor, la care recurg cu pl\u0103cere, sunt benefice tuturor, recte cititorului, c\u00e2t \u015fi truditorului \u00eentr-ale scrisului. Decep\u0163iile se vor \u00eent\u00e2lni cu satisfac\u0163iile, \u00een paginile care urmeaz\u0103, fiindc\u0103 a\u015fa e via\u0163a \u015fi cu unele \u015fi cu celelalte. Nu voi expune cine \u015ftie ce nout\u0103\u0163i cu iz filozofic. Voi sparge doar coaja, de ou, a banalului cotidian \u015fi ve\u0163i vedea, cu surpriz\u0103, c\u00e2t\u0103 neb\u0103nuit\u0103 filozofie con\u0163ine, mai fiecare banalitate.
\nPrecum, de exemplu…
\n\u00a7. Din multele \u201eprostii\u201d pe care le faci \u00een via\u0163\u0103, se poate, cu oarecare sinceritate, construi un a\u015fa-zis triunghi al inevitabilit\u0103\u0163ii lor. A) Prostii pe care trebuie s\u0103 le faci, de\u015fi nu-\u0163i sunt pe plac. B) Prostii pe care nu trebuie s\u0103 le faci, dar le faci din sl\u0103biciune, din comoditate sau din oportunism. C) Prostii pe care trebuie s\u0103 nu le faci, dar le faci f\u0103r\u0103 a avea vreo justificare, alta dec\u00e2t aceea c\u0103 e\u015fti prost.
\n\u00a7. Niciodat\u0103 s\u0103 nu ripostezi la agresiunea unui du\u015fman chiar \u00een momentele \u00een care el \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 ac\u0163iunea. Ar fi ca \u015fi cum ai lovi cu palma o musc\u0103 aflat\u0103 pe obrazul propriu. Ai r\u0103bdare p\u00e2n\u0103 ce ea, musca s-a a\u015fezat \u00een alt\u0103 parte \u015fi pocne\u015fte-o acolo, c\u00e2nd poate te-a \u015fi uitat. Aidoma \u015fi cu du\u015fmanul: love\u015fte-l c\u00e2nd te-a uitat \u015fi este ocupat cu \u201elucratul\u201d altuia.
\n\u00a7. Problema fundamental\u0103 a existen\u0163ei nu este unde ai ajuns\/te afli, fiindc\u0103, oricum, \u00eenapoi nu mai po\u0163i s\u0103 revii, ci \u00eencotro mergi\/te \u00eendrep\u0163i, fiindc\u0103 asta \u00ee\u0163i apar\u0163ine aproape \u00een \u00eentregime (aten\u0163ie, aproape, nu \u00een totalitate!); motiv pentru care se cere mult\u0103 luciditate c\u00e2nd mergi \u015fi pe drumurile publice \u015fi pe drumurile vie\u0163ii.
\n\u00a7. Culmea degrad\u0103rii \u00een care ne aflam (\u015fi nu e singura culme pe care am atins-o) este paradoxul sau stupiditatea c\u0103, pentru a fi acceptat ca atare, adev\u0103rul trebuie, \u00een prealabil, s\u0103 fie verosimil. Poate c\u0103 dintr-un asemenea motiv un statistician-sociolog american constatase c\u0103 un om, \u00een activitatea sa zilnic\u0103, minte de 200 de ori. Dou\u0103 sute de minciuni \u00eentr-o zi de lucru! Dar acas\u0103, dup\u0103 serviciu, de c\u00e2te ori mai min\u0163im? Nu, nu-mi spune\u0163i!\u00cemi sunt de-ajuns minciunile mele, nu-mi trebuiesc \u015fi ale altora.
\n\u00a7. Autentic har al predic\u0163iei a avut r\u0103posatul Nicu Steinhardt, alias Nicolae Delarohia. Prin 1934 el prezicea \u201eomului viitorului\u201d urm\u0103torul profil moral, descris cu destul\u0103 minu\u0163ie \u015fi exactitate. Seto\u015fi de har\u0163\u0103 \u015fi de s\u00e2nge, ne vom n\u0103pusti unii asupra altora. Va veni ziua c\u00e2nd libera\u0163i de jugul moralei ne vom arunca cu to\u0163ii \u00een v\u00e2ltoare, cu topoare, cu\u0163ite sau cu ce vom apuca(…). Ai ceva cu vecinul t\u0103u de azi? Vreo veche du\u015fm\u0103nie? Sau poate c\u0103 nu-\u0163i place insul de l\u00e2ng\u0103 tine, la cinematograf? Nu vei mai avea niciun motiv de refulare, \u00ee\u0163i po\u0163i consuma energia \u00een b\u0103t\u0103i cumplite, \u00een sf\u00e2\u015f\u00e2ieli cu din\u0163ii, cu ruperea parului din cap (…). Huiduind s\u0103lbatic, url\u00e2nd libertatea nest\u0103p\u00e2nit\u0103 (…) a barbariei lor, oamenii de m\u00e2ine, autentici, sinceri, animale impulsive \u015fi sublime, se vor arunca \u00een cu\u0163it\u0103ria general\u0103 p\u00e2n\u0103 la exterminarea total\u0103. Lipse\u015fte oare ceva din peisajul libertinajului de\u015f\u0103n\u0163at al anilor nou\u0103zeci?
\n\u00a7. P\u0103catele \u00een lume sunt ca ni\u015fte toxine care polueaz\u0103 atmosfera moral\u0103 pe care o respir\u0103 \u015fi p\u0103c\u0103to\u015fii \u015fi nepac\u0103to\u015fii (exist\u0103, oare?). Totu\u015fi, s\u0103 nu le l\u0103s\u0103m s\u0103 prolifereze ad libitum. A te acomoda cu p\u0103catele este ceva grav. Cu vremea le minimalizezi semnifica\u0163ia \u015fi ajungi s\u0103 le comi\u0163i cu u\u015furin\u0163\u0103 \u015fi incon\u015ftien\u0163\u0103. Avea dreptate Fer. Augustin c\u00e2nd zicea c\u0103 p\u0103catele, chiar \u015fi cele u\u015foare, au destul\u0103 gravitate, fiindc\u0103 sunt multe, adic\u0103 le comitem des, am\u0103gi\u0163i de iluzia c\u0103 ar fi u\u015foare. Matematic vorbind: at\u00e2rn\u0103 pu\u0163in, dup\u0103 unii, dar sunt multe la numar, iar \u00een fa\u0163a Judec\u0103\u0163ii de Apoi vor avea, de fapt, aceea\u015fi \u201evaloare\u201d (negativ\u0103, fire\u015fte).
\n\u00a7. Chit pe chit, nu? Se zice c\u0103 majoritatea b\u0103rba\u0163ilor \u00ee\u015fi \u00een\u015fal\u0103 so\u0163iile cu majoritatea femeilor care-\u015fi \u00een\u015feal\u0103 b\u0103rba\u0163ii. Sofismul \u201emerge\u201d \u00een situa\u0163iile \u00een care adulterul se comite \u00eentre famili\u015fti. Cu \u201erestul\u201d ce facem?
\n\u00a7. Am aflat recent din guri\u0163a, de fapt, din peni\u0163a, unui ovreia\u015f, pieso-graful (alias dramaturgul) de ant\u0103r\u0163 al lui Gh. Gheorghiu-Dej, Al. Mirodan, care acum tip\u0103re\u015fte \u00een Israel revista Minimum (\u00een rom\u00e2ne\u015fte, bine\u00een\u0163eles), care fuseser\u0103 numele adev\u0103rate (de na\u015ftere, adic\u0103) ale unor rom\u00e2na\u015fi \u201epur-s\u00e2nge\u201d care au maculat (sau \u00eenc\u0103 maculeaz\u0103) tarlaua culturii de la noi: Lucian Raicu \u2013 Bernard Leibovici, Dumitru Solomon \u2013 Dolfi Solomon, Victor Duda \u2013 Rubin Leibovici, Ion Hobana \u2013 Mela Mantaro\u015fie, Ion \u015eerbu \u2013 Izi Schechter. M\u0103 tot \u00eentreb \u015fi nu pot g\u0103si lini\u015fte: de ce oare \u00ee\u015fi vor fi schimbat numele la un moment dat? C\u0103 doar, pe vremea c\u00e2nd au f\u0103cut schimbarea, t\u0103iau \u015fi sp\u00e2nzurau \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 (a nim\u0103nui sau a oricui, numai a noastr\u0103, nu!) f\u0103r\u0103 concuren\u0163i \u00een materie de putere, exact dup\u0103 deplina poft\u0103 a \u201emu\u015fchiului inimii\u201d lor. Le-o fi fost ru\u015fine de \u201er\u0103d\u0103cini\u201d? Nu-mi vine s\u0103 cred; rasa lor nu are ru\u015fine. \u015ei e bine.
\n\u00a7. S\u0103 v\u0103 povestesc acum trista \u201epoveste\u201d a complotului celor patru muieri nemintoase \u00eempotriva bietului Hippocrate, din ni\u015fte ani nu prea \u00eendep\u0103rta\u0163i; s\u0103 tot fi fost prin `86-`87. Echipa de \u201emarionete\u201d era format\u0103 din directoarea spitalului (din acei ani), medicul-\u015fef al policlinicii \u015fi secretara organiza\u0163iei PCR din policlinic\u0103 (Dedulescu Lucre\u0163ia, Sp\u00e2nochi Ecaterina \u015fi \u015eerb\u0103nescu Virginia. Iar peste ele trei, celebritatea incult\u0103 de trist\u0103 amintire de la comitetul PCR-ora\u015f, secretara cu propaganda, Dediu Veronica. Ce-au f\u0103cut cele patru tovar\u0103\u015fe \u00eempotriva bietului Hippocrate? Au ordonat \u015fi au pus \u00een practic\u0103 expulzarea lui de pe unul dintre pere\u0163ii cabinetului de chirurgie din policlinic\u0103, fiindc\u0103 neinspiratul pictor de-acum c\u00e2teva secole, care-i f\u0103cuse chipul, \u00eel f\u0103cuse \u00een chip de sf\u00e2nt bizantin. Din pruden\u0163\u0103, \u00eens\u0103 scrisese, cu litere grece\u015fti, ce-i drept, deasupra picturii numele individului zugr\u0103vit. Str\u0103danie inutil\u0103, fiindc\u0103 \u201ecele patru\u201d n-aveau habar de limba greac\u0103 \u015fi sus\u0163ineau d\u00e2rz, partinic, principial, c\u0103 n-au ce s\u0103 caute sfin\u0163ii \u015fi misticismul \u00eentr-o institu\u0163ie eminamente materialist\u0103, comunist\u0103 etc. \u015ei a\u015fa a trebuit s\u0103 plece bietul Hippocrate de acolo de unde eminamente \u00eei era locul s\u0103 fie prezent \u00eentr-o institu\u0163ie medical\u0103. De-atunci eu m\u0103 tot c\u0103znesc s\u0103 aflu a cui a fost ideea \u015fi, \u00een special, turnatoria c\u0103 un sf\u00e2nt at\u00e2rn\u0103 pe peretele cabinetului de chirurgie din policlinic\u0103, de unde trebuie urgent dat jos. Cele patru tac m\u00e2lc, nu scot o vorb\u0103, au r\u0103mas \u00een continuare solidare \u00eentru prostia comis\u0103 \u2013 ni\u015fte demne comuniste ce-au fost \u015fi vor r\u0103m\u00e2ne. Este totu\u015fi de admirat consecven\u0163a…
\n\u00a7. Drept, dreptate \u015fi justi\u0163ie. Un amalgam de vorbe aproape inutile, dac\u0103 nu chiar perfid asociate. Dreptatea este o etern\u0103 utopie \u015fi va r\u0103m\u00e2ne tot a\u015fa \u00een vecii vecilor. Dreptul este o imens\u0103 minciun\u0103, fiindc\u0103 promite s\u0103 aplice o utopie, dreptatea, \u00een rela\u0163iile interumane, care s-au bazat totdeauna, eminamente pe interese. Justi\u0163ia este o \u015foit\u0103real\u0103 potemkinist\u0103, o mascarad\u0103 indecent\u0103, fiindc\u0103, de c\u00e2nd exist\u0103 lumea, cine-mparte, parte-\u015fi face. Ca s\u0103 v\u0103 l\u0103muri\u0163i, privi\u0163i \u201ecircul\u201d drept\u0103\u0163ii\/justi\u0163iei din lumea de azi \u015fi ve\u0163i constata cum st\u0103m cu justi\u0163ia vis \u00e0 vis de corup\u0163ie, de ho\u0163ia oficioas\u0103, de tot ce se promite \u015fi nu se face. Fiindc\u0103 nu s-a f\u0103cut niciodat\u0103 dreptate prin justi\u0163ie, ci prin for\u0163a revoltei \u015fi tot a\u015fa se vor petrece treburile, cel pu\u0163in \u00een urm\u0103torii 1500 de ani, dac\u0103 oamenii vor \u201ebeneficia\u201d de aceea\u015fi structur\u0103 moral\u0103 ca cei de azi \u015fi de ieri. Dreptul-doctrin\u0103 \u015fi dreptul-legisla\u0163ie aduc lini\u015fte\/pace la \u201esuprafa\u0163\u0103\u201d \u00een raporturile om-om \u015fi om-ob\u015fte. Dreptatea aduce armonie \u00een ad\u00e2ncul sufletelor omene\u015fti, scop c\u0103tre care ar trebui s\u0103 \u0163inteasc\u0103 \u015fi dreptul\/justi\u0163ia vreodat\u0103, de\u015fi ast\u0103zi este \u00eenc\u0103 ceva la judec\u0103tori ca \u015fi la \u00eempricina\u0163i: credin\u0163a \u00een Dumnezeu.
\n\u00a7. Auzim mereu pe to\u0163i \u201ereligio\u015fii\u201d, adev\u0103ra\u0163i sau doar snobii religiozit\u0103\u0163ii, evoc\u00e2nd \u015fi invoc\u00e2nd o b\u0103tr\u00e2n\u0103 sintagm\u0103 biblic\u0103: to\u0163i s\u0103 redevenim, din nou, una! Nu mai irosesc timp s\u0103 explic ce \u00eenseamn\u0103 porunca respectiv\u0103; cei ce o folosesc ar trebui s\u0103 \u015ftie ce \u00eenseamn\u0103. Dar dac\u0103 vrem cu adev\u0103rat aceast\u0103 reunire, poate c\u0103 n-ar fi reu s\u0103 lu\u0103m act de un anume mod \u00een care Albert Einstein \u201evede\u201d re-unirea. Zice el c\u0103 dac\u0103 iudaismul ar renun\u0163a la Talmud \u015fi cre\u015ftinismul la Patristic\u0103, cele dou\u0103 religii biblice s-ar putea uni \u00eentr-una singur\u0103, monoteist\u0103. Iar cu vremea s-ar putea al\u0103tura \u015fi islamismul, construind astfel un monoteism religios mondial bazat pe acela\u015fi Dumnezeu din cele trei religii, separate azi \u015fi chiar du\u015fm\u0103noase reciproc.
\n\u00a7. Trei penibile utopii la care a visat mereu omenirea f\u0103r\u0103 s\u0103 le fi atins vreodat\u0103: libertatea, egalitatea \u015fi fraternitatea. Liberi n-au fost oamenii niciodat\u0103 \u015fi nici nu pot s\u0103 fie, fiindc\u0103 dac\u0103 ar fi a\u015fa cum vor ei, s-ar m\u00e2nca \u00eentre ei mai n\u0103praznic dec\u00e2t vie\u0163uitoarele junglei. Fra\u0163i nu putem fi deoarece aceast\u0103 \u201easpira\u0163ie\u201d este strict sentimental\u0103, subiectiv\u0103, fragil\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de obiectivitatea necesar\u0103 transpunerii \u00een realitatea social\u0103. Egalitatea este \u015fi mai imposibil\u0103, de\u015fi o evoc\u0103m declarativ cu neru\u015finat\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare, deoarece progresele pe care le face via\u0163a, civiliza\u0163ia \u015fi cultura se realizeaz\u0103 exclusiv \u015fi eminamente printr-un interminabil lan\u0163 de inegalit\u0103\u0163i, prin infinite inegaliz\u0103ri. Morala? S-o l\u0103s\u0103m mai \u00eencet cu lozinca triplei utopii.
\n\u00a7. Fie din ignoran\u0163\u0103, fie din comoditate mai to\u0163i nu sunt con\u015ftien\u0163i de ceea ce pot realmente s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103. De cele mai multe ori, ei, oamenii pot mai mult dec\u00e2t cred (sau li se pare) c\u0103 ar putea. De ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u015fa? Fiindc\u0103 niciodat\u0103 oamenii n-au fost, \u00een mod serios, interesa\u0163i s\u0103 \u015ftie ce \u015fi c\u00e2t pot, fat\u0103 de ce-ar trebui s\u0103 poat\u0103; nu este un simplu joc de cuvinte, ci un dureros adev\u0103r care st\u0103 la baza \u201enefericirii\u201d eterne a oamenilor.
\n\u00a7. A rostit cineva c\u00e2ndva o vorb\u0103 mare: cauza (cauzele) destinului. Cum, adic\u0103? Exist\u0103 \u015fi a\u015fa ceva? Dac\u0103 e destin, e supramundan \u015fi supra\/extra-omenesc; nu poate avea cauze sau, cel pu\u0163in, unele identificabile. \u015ei totu\u015fi, dac\u0103 suntem sinceri cu noi \u00een\u015fine, vom constata c\u0103 exist\u0103 cauze chiar \u015fi \u00een desf\u0103\u015furarea destinului\/soartei fiec\u0103ruia dintre noi. G\u0103sim, dac\u0103 dorim, cauze pentru mai tot ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een via\u0163\u0103, nefiind nimic la discre\u0163ia hazardului. Ce concluzie putem desprinde dintr-un asemenea sofism? Una singur\u0103: aceea c\u0103 nu exist\u0103 destin. Ceea ce numim destin este rezultatul faptelor \u015fi g\u00e2ndirii noastre, rezultat reflectat \u00een reac\u0163ia celor din jur la cele comise de noi la un moment dat sau poate cu mult anterior, de care am \u015fi uitat. Eu at\u00e2t am aflat din toate cele pe care le-am p\u0103\u0163it.
\n\u00a7. Este \u015fi nu este de toat\u0103 mirarea faptul c\u0103 azi credincio\u015fia religioas\u0103 se afl\u0103 \u00een pierdere de vitez\u0103 mai \u00een toate credin\u0163ele. De ce m\u0103 mir\u0103 acest lucru, totu\u015fi? Fiindc\u0103, de obicei, ra\u0163iunea \u00een competi\u0163ie cu religia a fost totdeauna \u00een inferioritate. S\u0103 ne amintim doar de epoca \u201eneagr\u0103\u201d a inchizi\u0163iei, epoc\u0103 \u00een care mii de oameni au fost uci\u015fi pe baza \u201ecredin\u0163ei\u201d c\u0103 ar fi avut leg\u0103turi cu deavolul, suspiciune nesus\u0163inut\u0103 de nicio certitudine ra\u0163ional\u0103. \u00cen acea vreme ra\u0163iunea nu avea c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103, ci doar ceea ce \u201ecredeau\u201d oamenii conta. Dac\u0103 ar fi f\u0103cut apel la ra\u0163iune, ar fi constatat contrariul. Azi oamenii de ce cred tot mai pu\u0163in, vis \u00e0 vis de ra\u0163iune, care nici ea nu prea st\u0103 la temelia faptelor noastre? Azi facem ceea ce facem, doar fiindc\u0103 ne place sau fiindc\u0103 vrem, f\u0103r\u0103 a mai p\u0103stra vreo rela\u0163ie cazual\u0103 cu ra\u0163iunea \u015fi nici m\u0103car cu credin\u0163a.
\n\u00a7. Remu\u015fcarea\/regretul este o tr\u0103ire, un sentiment strict individual, personal. Masele, gloata, categoriile sociale nu \u00eencearc\u0103 asemenea tr\u0103iri. Vre\u0163i o dovad\u0103? Cele mai abominabile crime ale colectivit\u0103\u0163ii sociale (popoare, mai rar) dispun, istorice\u015fte vorbind, de tot at\u00e2\u0163ia ap\u0103r\u0103tori ai unor r\u0103ut\u0103\u0163i comise la un moment dat, c\u00e2\u0163i sunt \u015fi cei ce-i laud\u0103 eventualele virtu\u0163i reale sau improvizate. \u00cen spe\u0163\u0103, la noi, a se face referire la problema fostei \u201esecurit\u0103\u0163i\u201d \u015fi la crimele ei din epoca anilor `50-`80. \u00cen mod egal se num\u0103r\u0103 cei ce-i scuz\u0103 tic\u0103lo\u015fiile exterminatorii (pu\u015fc\u0103rii politice, lag\u0103re, Canal etc.), precum \u015fi cei ce-i elogiaz\u0103 func\u0163ia de ap\u0103r\u0103toare a siguran\u0163ei statului. Care stat? Cel al comunismului abuziv \u015fi discrimin\u0103rilor p\u00e2n\u0103 la exterminarea tuturor celor ce g\u00e2ndeau altfel dec\u00e2t ei? <\/p>\n

\u00a7. Tic\u0103loas\u0103 \u201ef\u0103c\u0103tur\u0103\u201d a Domnului este omul, cu osebire prin pref\u0103c\u0103toria de care este \u00een stare mai totdeauna. C\u00e2nd nu e capabil s\u0103-\u015fi \u00eenfr\u00e2ng\u0103 r\u0103utatea\/cruzimea recurge la paradoxul de a se l\u0103uda aceste vicii. Astfel d\u0103 posibilitatea brutei din el s\u0103 se manifesteze f\u0103r\u0103 a se mai ru\u015fina, ba chiar infatu\u00e2ndu-ne cu viciile. \u00cen aceea\u015fi conjunctur\u0103 de aprecieri se include \u015fi faptul c\u0103 am ajuns s\u0103-i numim eroi na\u0163ionali pe acei conduc\u0103tori (de \u0163\u0103ri, de o\u015fti) care ucid \u00een r\u0103zboaie mii \u015fi chiar milioane de vie\u0163i \u015fi criminali pe cei ce ucid doar un singur om. Nu m\u0103 joc cu vorbele! G\u00e2ndesc doar.
\n\u00a7. Faptele noastre ne exprim\u0103 uneori. Vorbele ne mascheaz\u0103. Discursurile oficiale mint de-a dreptul cu o extraordinar\u0103 neru\u015finare.
\n\u00a7. De\u015fi lumea, \u00een general, detest\u0103 egoismul, acesta dispune totu\u015fi de \u201efunc\u0163ii\u201d insuficient cunoscute. Raportat la om\/individ este, formal, repudiat. De ce s\u0103 vrei s\u0103 ie\u015fi neap\u0103rat \u00eenving\u0103tor din orice situa\u0163ie competi\u0163ional\u0103, contradictorie? C\u00e2nd e vorba \u00eens\u0103 de colectivitate\/mase, de armat\u0103 de pild\u0103, victoria devine un \u0163el nobil, cu valori de virtute; de\u015fi la baza acestui \u0163, cu valori de virtute; de\u015fi la baza acestui \u0163el (fie el \u015fi nobil) se afl\u0103 egoismul mai multora… care alc\u0103tuiesc armata. Tot egoism, \u00eens\u0103.
\n\u00a7. Istoria \u015fi istoricii mint pe rupte, fiindc\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 verosimile toate neverosimilit\u0103\u0163ile care constituie via\u0163a real\u0103. Remarca\u0163i \u00eens\u0103 un lucru, anume c\u0103: \u00een constatarea de mai sus, pe care o agreeaz\u0103 cu pasiune to\u0163i istoricii, nu se afl\u0103 cuv\u00e2ntul adev\u0103r. De ce? Fiindc\u0103 din totdeauna istoria nu s-a ocupat dec\u00e2t de minciuni verosimile, care trebuie, cu orice pre\u0163, b\u0103gate \u00een mintea oamenilor amatori de istorie, a\u015fa cum o \u201ev\u0103d\u201d istoricii.
\n\u00a7. \u00centr-o \u201ecompeti\u0163ie\u201d, s\u00e2ngeroas\u0103 adesea, gloata\/poporul intuie\u015fte mai realist, mai clar, drumul care trebuie urmat, dec\u00e2t conduc\u0103torul sau staff-ul. Ipoteze cauzale ar fi mai multe. Mie, cea mai plauzibil\u0103, mi se pare a fi aceea c\u0103 popoarele \u00eentrev\u0103d mai lucid drumul, nu prin niscaiva disponibilit\u0103\u0163i ra\u0163ionale deosebite, ci prin sufletul mor\u0163ilor lor irosi\u0163i \u00een b\u0103t\u0103liile altora (versus beneficiile de dup\u0103 r\u0103zboaie). Intui\u0163ia transcendent\u0103 este totdeauna mai eficace dec\u00e2t impulsul conjunctural.
\n\u00a7. Recent, ni\u015fte posibili \u201enostalgici\u201d \u00eenc\u0103 nem\u00e2ng\u00e2ia\u0163i destul, scotocind \u00een pubelele \u201emarii revolu\u0163ii socialiste din octombrie 1917\u201d au aflat \u015fi ne-au spus \u015fi nou\u0103, ne\u015ftiutorilor, c\u0103 at\u00e2t realizarea, c\u00e2t \u015fi realizatorii acesteia, dar \u015fi staff-ul care s-a instalat dup\u0103, au fost \u201escule\u201d autentice ale ohranei \u0163ariste devenit\u0103 ulterior CEKA, GPU, NKVD \u015fi mai recent KGB. Exact ca \u015fi la noi \u00een spectacolul de prost gust din decembrie 1989, \u00een care, roluri decisive au avut de jucat \u201escule\u201d de n\u0103dejde din \u201esecuritate\u201d; iar ulterior \u00een SRI, a\u015fijderea. S\u0103 mai pofteasc\u0103 cineva s\u0103 conteste c\u0103 istoria nu se repet\u0103.
\n\u00a7. Ani de zile m-am tot \u00eentrebat: de ce oare lumea \u00eei consider\u0103 nebuni pe cei cu idei personale, idei pe care \u015fi le sus\u0163in cu str\u0103\u015fnicie? M\u0103rturisesc, f\u0103r\u0103 jen\u0103, c\u0103 oarec\u00e2t \u015fi \u00een mine am c\u0103utat s\u0103 g\u0103sesc r\u0103spuns la nedumerirea privind motiva\u0163ia acuza\u0163iei de mai \u00eenainte, dar abia recent, c\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc, m-am l\u0103murit. Fiindc\u0103 99% dintre oameni nu dispun de p\u0103reri construite pe baza reflec\u0163iilor personale, ci exclusiv pe ceea ce le transmite rasa sau inoculeaz\u0103 grupul social, mediul, profesia \u015fi \u2013 aten\u0163ie! \u2013 mass media. Prin raritatea lor, cei ce nu sunt sclavii\/victimele acestor surse de influen\u0163are sunt cota\u0163i drept nebuni. Tot ce nu se muleaz\u0103 pe calapodul gloatei (teribile func\u0163ii \u00eempline\u015fte gloata!), al celorlal\u0163i este nebunie. \u00cen tot ce-am zis mai \u00eenainte n-ar fi nimic r\u0103u (sau prea r\u0103u) dac\u0103 aceast\u0103 influen\u0163\u0103 ar respecta o f\u0103r\u00e2m\u0103 de etic\u0103, dac\u0103 ar fi cinstit\u0103. Dar, de cele mai multe ori, este absolut malefic\u0103, vicioas\u0103, partizan\u0103, imoral\u0103.
\n\u00a7. \u015ei \u00een\u0163eleapt\u0103 \u015fi \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103 afirma\u0163ie a f\u0103cut A. Leroy-Gourhan: societatea omeneasc\u0103 tinde s\u0103 devin\u0103, pe zi ce trece, principalul consumator de oameni, sub toate formele, de la munca extenuant\u0103\/exterminant\u0103, p\u00e2n\u0103 la formele cele mai sofisticate ale violen\u0163ei. Nu doar \u00een\u0163eleapt\u0103 \u015fi \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103, ci, mai ales, tragic\u0103 \u015fi derutant\u0103.
\n\u00a7. Doar de c\u00e2teva ori \u00een via\u0163\u0103 am comis o mare neghiobie, aceea de a m\u0103 fi certat cu un prost. Sistematic, publicul asistent la \u201espectacol\u201d este \u00eenclinat s\u0103 dea dreptate prostului. De ce oare? N-am r\u0103spuns la dilem\u0103; dec\u00e2t c\u0103 la baza op\u0163iunii s-ar afla un puternic instinct de solidaritate \u00eentre cei f\u0103cu\u0163i ejusdem farinae. Dac\u0103 gre\u015fesc, cer iert\u0103ciune.
\n\u00a7. Am uitat numele \u00een\u0163eleptului care a zis c\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea este o binef\u0103c\u0103toare anestezie pe care Dumnezeu o d\u0103 omului ca s\u0103 poat\u0103 \u00eent\u00e2mpina, f\u0103r\u0103 suferin\u0163\u0103 \u015fi regrete, clipa mor\u0163ii. De ce sunt at\u00e2t de entuziasmat de aceast\u0103 defini\u0163ie? Fiindc\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea \u00ee\u0163i \u201eofer\u0103\u201d at\u00e2ta suferin\u0163\u0103 fizic\u0103 \u015fi at\u00e2tea insatisfac\u0163ii afectiv-suflete\u015fti, \u00eenc\u00e2t \u00eent\u00e2lnirea cu moartea ajunge s\u0103 r\u0103spund\u0103 tocmai unei \u00eendelungate a\u015ftept\u0103ri izb\u0103vitoare. A\u015fteptarea c\u0103derii cortinei peste calvarul neputin\u0163ei fizice, dar \u015fi al \u00eengrop\u0103rii de viu \u00een cavoul uit\u0103rii \u015fi ignor\u0103rii din partea celor ce m\u00e2ine vor lua locul celor de azi afla\u0163i pe e\u015fafodul minimaliz\u0103rii distrug\u0103toare.
\n\u00a7. Interesant mi se pare mi se pare modelul Bariloche cu cele opt criterii ale sale dup\u0103 care se evalueaz\u0103 azi a\u015fa-zisa calitate a vie\u0163ii \u00een lumea pretins civilizat\u0103: a) hrana, b) siguran\u0163a (ap\u0103rarea, conservarea), c) iubirea, d) \u00een\u0163elegerea (prin comunicare), e) autorealizarea, f) ambian\u0163a social\u0103, g) activitatea creativ\u0103, h) odihna. Despre exhaustivitatea preten\u0163iilor pentru ca o existen\u0163\u0103 s\u0103 fie \u201e\u0163u\u0163, alias cu\u015fer\u201d n-am nimic de zis; ar fi bine s\u0103 fie a\u015fa. Oare unde g\u0103sim toate cele opt standarde \u00eemplinite, \u00een acela\u015fi loc \u015fi \u00een acela\u015fi timp? Dar uitasem s\u0103 v\u0103 spun un am\u0103nunt. Numele modelului reproduce fidel numele unei sta\u0163iuni balneoclimaterice, insul\u0103 din Atlantic, unde s-a \u0163inut \u015fedin\u0163a cu participare mondial\u0103, \u00een care s-au stabilit criteriile enun\u0163ate. De acolo, din Bariloche, cu toate cele dorite \u015fi visate \u201ela nas\u201d, \u00ee\u0163i permi\u0163i s\u0103 halucinezi ori delirezi criteriz\u00e2nd calitatea vie\u0163ii \u00eentr-un num\u0103r de aproape tot at\u00e2tea, c\u00e2te fericiri a lansat \u015fi Iisus \u00een Cuv\u00e2ntarea de pe Munte. Mai de jos \u00eens\u0103, mai de pe acolo de unde tr\u0103iesc \u015fi dintre cei ce numesc foame (fiindc\u0103 foamea \u00eei macin\u0103 p\u00e2n\u0103 la exterminare), lucrurile se v\u0103d \u015fi se standardizeaz\u0103 cu totul altfel. Acolo, \u00een afar\u0103 de hrana minim\u0103 \u015fi de o gur\u0103 de ap\u0103 potabil\u0103 c\u00e2t de c\u00e2t, nimic nu mai trebuie pentru ca o mare parte dintre locuitorii globului nostru s\u0103 fie ferici\u0163i. Este, m\u0103 \u00eentreb, vreun pic de dreptate \u00een por\u0163ia de fericire a unora \u015fi a altora? S\u0103 decid\u0103 cine va dori. Eu m\u0103 ab\u0163in.
\n\u00a7. C\u00e2nd un popor\u201d tr\u0103deaz\u0103\u201d (alias abandoneaz\u0103) teleologia cu obiect metafizic-divin, destinul i se tulbur\u0103 \u015fi confuziile op\u0163ionale ale faptelor \u00ee\u015fi pierd etica necesar\u0103, ajung\u00e2ndu-se la sanc\u0163ionarea penal\u0103 a pescuitului \u00een afara sezonului permis, fiindc\u0103 s-ar periclita depunerea icrelor, \u00een vreme ce embrionii umani sunt avorta\u0163i medical, invoc\u00e2nd dreptul femeii de a alege \u2013 \u00een cuplu marital \u2013 momentul procre\u0103rii. F\u0103r\u0103 comentarii suplimentare; dac\u0103 s-a \u00een\u0163eles, bine, dac\u0103 nu, orice insisten\u0163\u0103 e inutil\u0103.
\n\u00a7. De cele mai multe ori:
\n– c\u0103snicia, c\u0103minul \u00ee\u0163i ofer\u0103 comoditate, confort locativ de tip pseudo-hotelier; combinativ, at\u00e2t pentru suflet, c\u00e2t \u015fi pentru \u201efizic\u201d;
\n– burl\u0103cia \u00ee\u0163i d\u0103 tihn\u0103, poate mai mult dec\u00e2t \u00ee\u0163i trebuie, \u00een schimb te priveaz\u0103 de confortul locativ dat de c\u0103minul conjugal. Rareori vrea Dumnezeu s\u0103 le \u00eentruneasc\u0103 pe ambele.
\n\u00a7. Ceva mai inainte am zis \u201eceva\u201d despre \u00een\u015felarea so\u0163ilor \u00eentre ei, cine cu cine. Pare, la prima vedere, un fel de ou al lui Columb. Vedem, \u00een aceast\u0103 pseudo-sintagm\u0103, un ceva aproape firesc \u015fi, oricum, acceptabil, nemailu\u00e2nd \u00een considera\u0163ie nici \u201emoralitatea\u201d \u015fi nici p\u0103c\u0103to\u015fenia actului cu pricina. \u015ei nu de ieri, de azi, ci de circa cinci veacuri, cam de c\u00e2nd noi, oamenii am \u201einventat\u201d umanismul renascentist, ca replic\u0103 \u201eeliberatoare\u201d de sub obscurantismul evului feudalist. Ce anume caut\u0103 \u201eumanismul\u201d \u00een reciproca \u00een\u015fel\u0103torie la care m-am referit? Caut\u0103 r\u0103d\u0103cinile pierdute ale ideii de p\u0103cat, ale ru\u015finii. Nu dator\u0103m noi, oamenii liberi, liberali \u015fi chiar libertini, de azi, umanismul renascentist, hipertrofiat mereu cu g\u0103selni\u0163e tot mai flatante pentru \u201ede\u015ftept\u0103ciunea\u201d noastr\u0103, aceast\u0103 indecen\u0163\u0103 cu care ne mai \u015fi l\u0103ud\u0103m deseori? Ceea ce era c\u00e2ndva ru\u015finos, neonorabil \u015fi chiar p\u0103cat, de pe pozi\u0163ii cre\u015ftine\u015fti, azi este firesc \u015fi se include \u00een \u201edrepturile omului\u201d. Care om? Omul pe care umanismul l-a pus \u00een \u201eburicul\u201d \u00eentregului s\u0103u sistem social \u015fi filozofic. Omul luat drept tem\u0103 de referin\u0163\u0103 \u015fi etalon de compara\u0163ie\/m\u0103sur\u0103, \u00een tot \u015fi \u00een toate. Cu toate dorin\u0163ele, pl\u0103cerile, halucina\u0163iile \u015fi delirurile lui op\u0163ionale, orgolioase, ariviste \u015fi nem\u0103surate. \u015ei atunci ne mai mir\u0103m c\u0103 ne l\u0103ud\u0103m cu \u201edescoperirea\u201d m\u0103surii \u00een care b\u0103rba\u0163ii \u015fi femeile contemporane ne p\u0103c\u0103lim reciproc, cine, cu cine \u015fi de c\u00e2te ori?
\n\u00a7. Dup\u0103 c\u00e2t\u0103 muzic\u0103 \u201eposed\u201d eu, Mozart a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne un Rafael al muzicii. \u015ei, poate, pentru c\u0103 se aflau am\u00e2ndoi at\u00e2t de aproape de ideea de perfec\u0163iune \u00een harul lor, Dumnezeu s-a \u201egr\u0103bit\u201d s\u0103-i ia la EL at\u00e2t de tineri, \u00een plin\u0103 \u015fi genial\u0103 impetuozitate creatoare.
\n \u00a7. Ce \u00eenseamn\u0103 \u201elegionarismul\u201d pentru mine? Este o tr\u0103ire afectiv\u0103, o op\u0163iune moral\u0103 \u015fi politic\u0103, este un stil de via\u0163\u0103, dar \u015fi de g\u00e2ndire deosebit de orice altceva cu care ar putea s\u0103 aib\u0103 asem\u0103n\u0103ri. Tuturor celor care m-au \u00eentrebat, le-am r\u0103spuns c\u0103 este ceva asem\u0103n\u0103tor farmecului \u015fi valorii unui vitraliu de catedral\u0103 (catedrala generozit\u0103\u0163ii mele!), pe care nu le po\u0163i sesiza, nici \u00een\u0163elege, dec\u00e2t din interior. Din afar\u0103 nu po\u0163i pricepe nimic, nu \u0163i se \u201ereveleaz\u0103\u201d nimic. Doar din interior \u00eei evaluezi originalitatea, cur\u0103\u0163enia, d\u0103ruirea dezinteresat\u0103 na\u0163ionalist\u0103, cre\u015ftinismul funciar \u015fi moralitatea. Dar \u015fi dificult\u0103\u0163ile, p\u00e2n\u0103 la sacrificiu, pe care le ai de \u00eent\u00e2mpinat dac\u0103 \u0163i l-ai asumat integral \u015fi sincer.
\n\u00a7. De c\u00e2te ori nu ne \u00eentreb\u0103m: exist\u0103 sau nu Dumnezeu? \u015ei nu \u015ftiu de ce se leag\u0103 \u00eentrebarea de presupunerea c\u0103 intelectualii (c\u00e2\u0163i sunt oare cu adev\u0103rat?) n-ar putea fi \u015fi credincio\u015fi? S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u00eentre adev\u0103ra\u0163ii intelectuali se afl\u0103 destui credincio\u015fi, iar necredincio\u015fii nu trebuie neap\u0103rat s\u0103 fie intelectuali, ba dimpotriv\u0103! Se invoc\u0103 totu\u015fi, cu superficialitate \u201eargumentul\u201d c\u0103 intelectualii nu pot s\u0103 cread\u0103 (\u00een) ceva ce nu exist\u0103 (fizic, probabil). Accentu\u00e2nd dilema dintre exist\u0103 \u015fi nu exist\u0103, rasatul intelectual ce s-a numit Ren\u00e9 Char a zis c\u00e2ndva: Obeissez \u00e0 vos porcs (qui existent); je me soumet a mon Dieu (qui n\u2019existe pas). M\u0103 al\u0103tur \u015fi m-am aliniat toat\u0103 via\u0163a unui asemenea punct de vedere \u015fi-am \u00eencercat s\u0103-l acreditez \u00een con\u015ftiin\u0163a multora, purt\u0103tori nevinova\u0163i ai b\u0103nuielii de intelectuali, cu care m-am \u00eent\u00e2lnit de-a lungul vie\u0163ii.
\n\u00a7. Dumnezeu este cauza… ateismului. Bizar, nu? \u015ei totu\u015fi a\u015fa este. Dac\u0103 n-ar exista Dumnezeu, ateii n-ar avea pe cine s\u0103 conteste, n-ar avea existen\u0163a cui s-o nege. Ceea ce nu exist\u0103 nu poate fi negat. \u015ei nici nu se combate argumentativ. Este, la mijloc, vorba de o imposibilitate, aceea de a nu fi posibil\u0103 contestarea dec\u00e2t a unei existen\u0163e afirmat\u0103 undeva, c\u00e2ndva \u015fi prin ceva. Dumnezeu, ca atare, este negat \u015fi comb\u0103tut, tocmai fiindc\u0103 exist\u0103 \u015fi s-a confirmat undeva, peste tot, permanent (adic\u0103 din totdeauna \u015fi pentru totdeauna) \u015fi prin ceva (prin tot ce se afl\u0103 \u00een jurul nostru, inclusiv prin noi, oamenii). \u015ei \u00eenc\u0103, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Dumnezeu este o necesitate etic\u0103. De El avem nevoie absolut\u0103. F\u0103r\u0103 el morala lumii se pr\u0103bu\u015fe\u015fte, iar f\u0103r\u0103 moral\u0103 lumea se autodevoreaz\u0103, \u00eencet\u00e2nd astfel s\u0103 mai existe. Moment cronologic \u00een care, se pare, c\u0103 ne afl\u0103m azi. M\u0103 \u00een\u015fel?
\n\u00a7. Dore\u015fte oare cineva azi s\u0103-i diferen\u0163ieze pe medicii valoro\u015fi de nulit\u0103\u0163i\/intru\u015fi, \u00een tagma medical\u0103? Eu, dup\u0103 experien\u0163a proprie de peste 45 de ani, nu cred. Dar dac\u0103 ar exista o astfel de inten\u0163ie\/dorin\u0163\u0103, s\u0103 se ia aminte la cele ce voi spune \u00een continuare. S\u0103 se exclud\u0103, din rela\u0163ia medic-bolnav, un ter\u0163 (public sau privat) existent azi \u015fi atunci bolnavii \u00eei vor c\u0103uta cu adev\u0103rat \u015fi exclusiv pe medicii valoro\u015fi profesional. De ce? Fiindc\u0103 \u201eter\u0163ul\u201d intercalat este cel care viciaz\u0103\/perverte\u015fte rela\u0163ia direct\u0103 medic-bolnav \u015fi-l coruptibilizeaz\u0103 pe medic. Cum? Prin aceea c\u0103 \u201eter\u0163ul\u201d suport\u0103 financiar (nejustificat, f\u0103r\u0103 motiva\u0163ie real\u0103) ceea ce bolnavul ar trebui s\u0103 suporte personal; recte ceea ce, prin mit\u0103 \u015fi corupere, medicul transfer\u0103 din bugetul bolnavului asupra bugetului ter\u0163ului \u201epublic\u201d (statul \u00een spe\u0163\u0103, alias asigurarea \u201esocial\u0103\u201d). Ce \u00eenseamn\u0103 faptic acest transfer de la bolnav la ter\u0163? \u00censeamn\u0103 internare \u00een spital, f\u0103r\u0103 indica\u0163ie obiectiv\u0103, pentru c\u0103 acolo medica\u0163ia este gratuit\u0103, precum \u015fi administrarea ei; f\u0103r\u0103 a se suporta de bolnav, cum realmente ar trebui, din moment ce internarea nu este absolut\/vital necesar\u0103. Se face, \u00een acest domeniu, o extraordinar de p\u0103guboas\u0103 confuzie \u00eentre internare pentru nevoi medicale \u015fi internare pentru criterii sociale. Cine c\u00e2\u015ftig\u0103 din acest t\u00e2rg? \u015ei medicul (se \u015ftie de ce) \u015fi bolnavul, care nu mai pl\u0103te\u015fte nici medicamentul \u015fi nici \u201emanopera\u201d administr\u0103rii (\u00eentr-un fel n-o mai \u201epl\u0103te\u015fte\u201d, fiindc\u0103…). Cine pierde? Ter\u0163ul, prin coruperea medicului la presiunea bolnavului. Rezult\u0103 din acest \u201et\u00e2rg\u201d incorect c\u0103 medic bun este… nu cel realmente bun, ci cel ce vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea \u201enevoilor\u201d incorecte ale bolnavului. Dac\u0103 n-ar exista ter\u0163ul rela\u0163ia medic-bolnav ar opera corect \u015fi, \u00eentr-adev\u0103r, medicul bun ar fi c\u0103utat, nu cel incorect moral. \u015ei cum mai viciaz\u0103 ter\u0163ul rela\u0163ia medic-bolnav? Prin acordarea de concedii medicale f\u0103r\u0103 indica\u0163ie real\u0103, costul fiind preluat incorect de ter\u0163. \u015ei tot ter\u0163ul poart\u0103 vina pentru acordarea de re\u0163ete \u201ecompensate\u201d (sau gratuite), f\u0103r\u0103 motive reale, \u00een diverse moduri \u2013 toate necinstite \u2013 de pe urma c\u0103rora ter\u0163ul pierde (dar nu conteaz\u0103, ter\u0163ul e mut, nu divulg\u0103, fiind \u201estatul\u201d); \u00een dauna a ceea ce se nume\u015fte eficacitate\/calitate a st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate din Rom\u00e2nia, \u00een ciuda cheltuielilor care nu sunt totu\u015fi prea sc\u0103zute, dar n-au eficien\u0163\u0103, fiind irosite \u00een \u201einvesti\u0163ii\u201d fantomatice, ireale, false. Doar privatizarea rela\u0163iei medic-bolnav va face ordine \u00een acest triunghi al perversiunii: medic-bolnav-ter\u0163. S\u0103 se ia din sarcina medicilor (nu vor \u00eens\u0103 to\u0163i a\u015fa ceva) corvoada (pentru foarte mul\u0163i… avantajul) concediilor medicale, al intern\u0103rilor \u00een sec\u0163ii cu paturi \u015fi al re\u0163etelor compensate\/gratuite \u015fi ve\u0163i vedea c\u0103 va sc\u0103dea nevoia de at\u00e2\u0163i medici-func\u0163ionari, cum pare a fi azi. Va exista doar nevoia real\u0103 de medici valoro\u015fi profesional, confirma\u0163i de rezultatele ob\u0163inute \u00een plan strict medical, la care se preteaz\u0103 azi at\u00e2t medicii corup\u0163i c\u00e2t \u015fi bolnavii corup\u0163i, ambii victime ale ter\u0163ului corup\u0103tor care a func\u0163ionarizat medicina. Dar tenta\u0163ia gratuit\u0103\u0163ii spitaliz\u0103rii a reu\u015fit s\u0103 mai fac\u0103 ni\u015fte victime din r\u00e2ndul bolnavilor, prin aceea c\u0103 chirurgia de azi, de la noi, a ajuns s\u0103 \u201eu\u015fureze\u201d de apendici, de colecist, de jum\u0103t\u0103\u0163i de stomac, de utere etc., un num\u0103r serios de indivizi, exclusiv fiindc\u0103 costurile, fiind suportate de ter\u0163, permit \u201eaventuri\u201d destul de imorale din partea celor cu \u201ecu\u0163itul \u00een m\u00e2n\u0103\u201d. Chiar OMS-ul a aten\u0163ionat, de peste zece ani, c\u0103 cca 40% din opera\u0163iile care se fac anual pe tot globul sunt \u00een \u201efolosul\u201d operatorilor, nu al bolnavilor. Iar acolo unde bolnavul pl\u0103te\u015fte doar \u201ealte taxe\u201d, nu cele care s-ar cuveni ter\u0163ului (de care este absolvit \u201elegal\u201d), abuzul este \u015fi mai intensiv. Doar c\u00e2nd bolnavul va apela la medic, pentru medicina pe care o \u015ftie exclusiv, nu pentru \u00eenc\u0103rc\u0103turi coruptibilizante, se va evalua corect nevoia de personal medical a \u0163\u0103rii noastre. P\u00e2n\u0103 atunci ne vom fura, \u00een continuare, c\u0103ciulile unii altora, supralicit\u00e2nd diagnostice \u015fi costuri.
\n\u00a7. Zice Sf. Bernard: Qui orat et laborat, cor levat ad Deum cum manibus. Superb\u0103 imagine: s\u0103 oferi lui Dumnezeu \u201einima\u201d \u2013 expresia spiritualit\u0103\u0163ii fiin\u0163ei omene\u015fti, cu \u201ebra\u0163ele\u201d \u2013 expresia direct\u0103 a muncii, a travaliului funciar, a jum\u0103t\u0103\u0163ii materiale, p\u0103m\u00e2nte\u015fti a aceleia\u015fi fiin\u0163e omene\u015fti. Mare p\u0103cat este c\u0103 chemarea ora et labora a fost doar c\u00e2ndva deviza activit\u0103\u0163ii \u00eentr-o m\u00e2n\u0103stire. Azi, chiar \u015fi \u00een m\u00e2n\u0103stiri, s-a f\u0103cut separa\u0163ie \u00eentre monahi, \u00eentre sarcini, \u00eentre multe…<\/p>\n

\u00a7. S\u0103 nu-l uit\u0103m niciodat\u0103 pe Fr. Bacon \u015fi una dintre \u00een\u0163eleptele sale \u201ezise\u201d: cine \u00eencepe cu certitudini va sf\u00e2r\u015fi cu \u00eendoieli, iar cine \u00eencepe cu \u00eendoieli va sf\u00e2r\u015fi cu certitudini. Dac\u0103 \u00een \u201eproblema\u201d lui Dumnezeu vrem de la \u00eenceput certitudini, nu vom reu\u015fi niciodat\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem \u201econceptul\u201d \u00een sine de Dumnezeu \u015fi vom r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 la moarte \u00een \u00eendoiala credin\u0163ei. Dac\u0103 vom aborda cu \u201e\u00eendoial\u0103\u201d (analitic) problema, descoperind \u201epas cu pas\u201d c\u0103ile spre \u00een\u0163elegere, vom ajunge la un moment dat \u015fi la certitudinea mult dorit\u0103, anume revela\u0163ia personal\u0103 a existen\u0163ei lui Dumnezeu. At\u00e2t timp c\u00e2t Dumnezeu nu a beneficiat de o revela\u0163ie strict personal\u0103 \u00een fiin\u0163a \u015fi \u00een con\u015ftiin\u0163a fiec\u0103ruia dintre noi, recte cre\u015ftinismul fiec\u0103ruia, n-a dob\u00e2ndit statut de certitudine. Doar \u00eendoieli succesive, \u00een timp, duc la certitudini finale definitive, de nezdruncinat.<\/p>\n

\u00a7. Recent, \u00een toamna lui`96, un pop\u0103 nemintos din \u201ecadrele\u201d \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului universitar teologic bucure\u015ftean lansa sentin\u0163e, la fel de nemintoase, \u00eempotriva legionarismului \u015fi legionarilor dintotdeauna. Jalnic\u0103 fiin\u0163\u0103 trebuie s\u0103 fie acest \u201ecadru didactic\u201d, post sau neo-comunist nostalgic. S\u0103 nu uite sau dac\u0103 nu \u015ftie s\u0103 afle, c\u0103 peste 95% dintre popii care au populat pu\u015fc\u0103riile comuniste, mul\u0163i mo\u015fteni\u0163i din lag\u0103rele \u015fi \u00eenchisorile lui Antonescu, se aflau acolo exclusiv pentru apartenen\u0163a lor nedezmin\u0163it\u0103 la legionarism. Poate c\u0103 0,5-1% au \u201ef\u0103cut\u201d pu\u015fc\u0103rie \u2013 colonii de munc\u0103, \u201ecanal\u201d etc. \u2013 pentru c\u0103 ar fi c\u0103delni\u0163at sau catehizat prea d\u00e2rz \u00een anii comuni\u015fti din Rom\u00e2nia; imensa lor majoritate era acolo pentru legionarism. Dar, mai r\u0103u ca orice, este trista realitate (sau tragicul adev\u0103r) c\u0103 niciunul, absolut niciunul n-a ridicat glas de protest \u015fi n-a fost \u00eentemni\u0163at, fiindc\u0103 s-ar fi opus demol\u0103rii de biserici \u00een Capital\u0103 sau \u00een \u0163ar\u0103. O solitar\u0103 excep\u0163ie este Arhim. Mina Dobzeu din Hu\u015fi care a vociferat \u00eempotriva desfiin\u0163\u0103rii Episcopiei Hu\u015filor, suferind ni\u015fte ani la Jilava, pentru asta. Dar o floare nu aduce prim\u0103vara \u015fi nici m\u0103car nu o \u201ereprezint\u0103\u201d. S\u0103 aib\u0103 decen\u0163\u0103 doctul \u201ecadru didactic\u201d \u015fi s\u0103 respecte ceata impresionant\u0103 de popi \u015fi c\u0103lug\u0103ri legionari care au suferit grea deten\u0163ie pentru op\u0163iunea lor legionar\u0103 sincer\u0103, curat\u0103, patriotic\u0103 \u015fi profund cre\u015ftin\u0103. S\u0103 nu spurce breasla \u015fi pe martirii ei cu acuza\u0163ii \u201ebol\u015fevice\u201d, fiindc\u0103 o \u0163ar\u0103 \u00eentreag\u0103 \u015ftie c\u00e2t de mul\u0163i slujitori ai bisericii au iubit sincer legionarismul rom\u00e2nesc.
\n\u00a7. \u00cen aten\u0163ia acelor b\u0103rba\u0163i trufa\u015fi care nu obosesc inventariindu-\u015fi amantele. Un oarecare Pitigrili ne sf\u0103tuia s\u0103 nu ne f\u0103lim cu femeile care se \u201eculc\u0103\u201d cu noi \u00een pat, ci cu cele ce se culc\u0103 cu noi \u00een g\u00e2nd. Ferice de cei ce au \u00een repertoriul cuceririlor lor \u015fi astfel de victime!
\n\u00a7. Transferuri mitologice \u00een literatur\u0103, metafore \u015fi demonstra\u0163ii de cultur\u0103… mai mult sau mai pu\u0163in snoab\u0103. Unul senin, lucid, ra\u0163ional ar fi apolinic. Unul pasional, extatic, afectiv, zbuciumat ar fi dionisiac. Unul enigmatic, indecis ar fi sibilinic.
\n\u00a7. Dintre tic\u0103lo\u015fiile \u201edrept\u0103\u0163ii\u201d sociale dintre neamuri, \u0163\u0103ri \u015fi armate: \u00eenving\u0103torii nu sunt niciodat\u0103 judeca\u0163i, ci doar \u00eenvin\u015fii, indiferent de tic\u0103lo\u015fia fiec\u0103ruia dintre \u201epartenerii\u201d din competi\u0163ia armat\u0103. Poate s\u0103 fie \u015fi acesta un motiv pentru care, \u00eentr-o lupt\u0103, fiecare nutre\u015fte scopul egoist de a \u00eenvinge… ca s\u0103 scape de r\u0103spunderi \u00een spatele victoriei.
\n\u00a7. Am mai spus-o \u015fi alt\u0103dat\u0103 \u015fi o repet mereu, vis \u00e0 vis de ideea de progres. \u00cen via\u0163\u0103 nu exist\u0103 dec\u00e2t o singur\u0103 op\u0163iune direc\u0163ional\u0103: \u00eenainte. \u00cen sus, adic\u0103, spre mai bine. Cine nu progreseaz\u0103 inevitabil d\u0103 \u00eenapoi, fiindc\u0103 \u201epe loc \u2013 sta\u0163ionare\u201d nu exist\u0103. Prin \u00eensu\u015fi mersul timpului care se face numai \u00eenainte, a sta pe loc \u00eenseamn\u0103 a da \u00eenapoi, a r\u0103m\u00e2ne \u00eenapoi, \u00een urma tuturor celor ce \u201emerg\u201d cu timpul.
\n\u00a7. Marele, totu\u015fi, de\u015fi ateu, Sartre a rostit odat\u0103 \u201eceva\u201d foarte tragic, dar adev\u0103rat: le prochain c\u2019est l\u2019enfer. De\u015fi m\u0103 doare veridicitatea aser\u0163iunii, recunosc c\u0103 a\u015fa este, baz\u00e2ndu-m\u0103 pe cei 45 de ani de activitate medical\u0103 \u00een care am \u201eabordat\u201d, \u00een mod egal, suferin\u0163a omeneasc\u0103 \u2013 trup \u015fi suflet, \u00eempreun\u0103… y compris moralitatea. A\u015f face \u00eens\u0103 o corec\u0163ie. \u00cen ceea ce-l prive\u015fte pe le prochain \u2013 un fel de semen biblic, cel de l\u00e2ng\u0103 tine\/mine \u2013 nu trebuie s\u0103-l acuz\u0103m doar pe el c\u0103 ar fi l\u2019enfer. S\u0103 fim lucizi \u015fi s\u0103 accept\u0103m c\u0103 fiecare dintre noi suntem le prochain \u00een sine \u015fi adesea suntem le prochain, adic\u0103 l\u2019enfer pentru ceilal\u0163i din jur. Pentru curmarea situa\u0163iei se impune un singur lucru: s\u0103 ne d\u0103m seama de tragica realitate, s-o cunoa\u015ftem adic\u0103, \u015fi, dup\u0103 ce am cunoscut-o, s-o recunoa\u015ftem, pentru a o putea corecta.
\n\u00a7. \u00centre idealurile unei vie\u0163i, cel mai greu de construit, poate, este acela de a dispune de o anume \u201econcep\u0163ie\u201d despre lume \u015fi via\u0163\u0103; dac\u0103 nu a ta \u00een \u00eentregime, ceea ce-i foarte greu, dac\u0103 nu chiar imposibil, cel pu\u0163in de una inspirat\u0103 din str\u0103daniile altora \u015fi adaptat\u0103 la unele op\u0163iuni personale, vis \u00e0 vis de diverse ale existen\u0163ei. \u00cen sens larg, concep\u0163ia despre lume cuprinde ansamblul convingerilor \u015fi idealurilor filozofice, \u015ftiin\u0163ifice, social-politice, juridice, morale, artistice \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, religioase ale individului. \u00cen sens restr\u00e2ns, cuprinde ideile despre natur\u0103, societate, g\u00e2ndire, om, locul lui \u00een univers, istorie \u015fi destin uman. \u00cen individ, concep\u0163ia sa despre lume \u015fi via\u0163\u0103, poart\u0103 numele de personalitate. Disecat\u0103 \u00een con\u0163inut, concep\u0163ia despre lume \u015fi via\u0163\u0103 cuprinde cinci sfere separate de probleme, care, toate la un loc, definesc convingerile omului \u015fi-i permit s\u0103 aib\u0103 \u015fi s\u0103 probeze o personalitate. Respectiv convingerile omului despre Dumnezeu, despre realitatea concret\u0103 \u015fi din afara concretului, despre cunoa\u015fterile g\u00e2ndirii, despre moralitatea conduitei \u015fi despre el \u00eensu\u015fi ca specie \u015fi individ \u00een specie. Altfel definind aceste convingeri, voi puncta, pe scurt, c\u00e2te ceva despre: teologie, metafizic\u0103, epistemologie, etic\u0103 \u015fi antropologie, a\u015fa cum particip\u0103 fiecare la construc\u0163ia concep\u0163iei despre lume \u015fi via\u0163\u0103 a fiec\u0103ruia. Teologia \u015fi inversul ei ateologia se refer\u0103 la tot ce spune sau neag\u0103 omul despre Dumnezeu. Adic\u0103: exist\u0103 Dumnezeu, care este \u201enatura\u201d lui, este unic Dumnezeu, este o fiin\u0163\u0103 personal\u0103 sau proteic\u0103, este o for\u0163\u0103 impersonal\u0103? R\u0103spunsul la aceste \u00eentreb\u0103ri a n\u0103scut, \u00een timp, concep\u0163iile religioase existente azi \u00een lume: budismul, \u015fintoismul, zoroastrianismul. Al\u0103turi de ele exist\u0103 iudaismul, cre\u015ftinismul \u015fi islamismul, care sunt monoteisme, diferite de poli- sau panteismul religiilor precedente. Metafizica cuprinde totalitatea referirilor la realitatea absolut\u0103, cea din afara realit\u0103\u0163ii concrete, existen\u0163iale. Platon, Aristotel \u015fi Hegel au l\u0103sat opere inegalabile despre realitatea absolut\u0103, numit\u0103 de ei metafizic\u0103. Misterul \u015fi complexitatea metafizicii provine din pachetul de \u00eentreb\u0103ri de care se ocup\u0103. Anume: ce rela\u0163ie este \u00eentre Dumnezeu \u015fi cosmos\/univers? existen\u0163a universului este un fapt brut? universul este etern? creatorul lumii este un Dumnezeu etern, personal \u015fi omnipotent? Dumnezeu \u015fi lumea sunt interdependente \u015fi ve\u015fnice? lumea are vreun scop sau este \u201ejocul\u201d hazardului? care e natura fundamental\u0103 a cosmosului\/universului \u2013 material\u0103, spiritual\u0103 sau de alt\u0103 natur\u0103? este universul un sistem \u00eenchis (orice se \u00eent\u00e2mpl\u0103 este cauzat \u015fi motivat) sau este o crea\u0163ie a unui demiurg? sunt posibile minuni? F\u0103r\u0103 toate acestea concep\u0163iile unui om adev\u0103rat nu pot fi considerate ca indeplinite. Epistemologia nu e nimic altceva dec\u00e2t un fel de \u201eteorie\u201d a cunoa\u015fterii, modul de formare a ideilor despre tot ce se afl\u0103 \u00een jurul nostru, prin percepere, compara\u0163ie \u015fi evaluare ra\u0163ional\u0103. Interoga\u0163iile epistemologice ar putea cuprinde urm\u0103toarele domenii: putem \u201ecrede\u201d \u00een sim\u0163urile noastre? ce este al ra\u0163iunii \u015fi ce este al sim\u0163urilor \u00een cunoa\u015ftere? exist\u0103 o alt\u0103 modalitate de a dispune de cuno\u015ftin\u0163e, \u00een afara ra\u0163iunii \u015fi sim\u0163urilor? intui\u0163iile sunt mai eficace dec\u00e2t percep\u0163iile senzitive? este adev\u0103rul absolut pentru to\u0163i sau avem fiecare adev\u0103rul nostru? ce rela\u0163ie este \u00eentre ra\u0163iune \u015fi religie? este \u015ftiin\u0163a singura \u2013 sau cea mai bun\u0103 \u2013 metod\u0103 de cunoa\u015ftere? Dumnezeu este \u201ecognoscibil\u201d? cum? cum evalu\u0103m revela\u0163ia divin\u0103? seam\u0103n\u0103 \u201emintea\u201d lui Dumnezeu cu mintea oamenilor? Epistemologia este o activitate cvasi-incon\u015ftient\u0103; o practic\u0103m chiar \u015fi neb\u0103g\u00e2nd de seam\u0103 c\u0103 facem epistemologie; toate compara\u0163iile, evalu\u0103rile \u015fi deciziile noastre sunt de fapt epistemologie. Etica este de fapt moralitatea, amoralitatea sau imoralitatea noastr\u0103 transpus\u0103 \u00een terminologie filozofic\u0103. Zilnic lans\u0103m aprecieri morale despre mai tot ce se petrece \u00een jurul nostru, mai mult despre al\u0163ii \u015fi mai pu\u0163in sau deloc despre noi \u00een\u015fine. Spre deosebire \u00eens\u0103 de simpla evaluare moral\u0103 (sau moralist\u0103) etica extinde preocuparea \u015fi asupra motiva\u0163iei\/cauzei unei a- sau i-moralit\u0103\u0163i, individuale sau ob\u015fte\u015fti\/na\u0163ionale, de tipul: exist\u0103 legi morale care dirijeaz\u0103 comportarea uman\u0103? care sunt acelea? exist\u0103 o moralitate pentru to\u0163i oamenii? este moralitatea subiectiv\u0103 (\u00eemi place sau nu tarhonul cu fasole b\u0103tut\u0103!) sau este o dimensiune obiectiv\u0103 pentru toate legile morale, adic\u0103 adev\u0103rul lor este independent de gusturile \u015fi dorin\u0163ele noastre? este moralitatea dependent\u0103 de indivizi, culturi \u015fi perioade istorice? \u0163ine ea seama de grani\u0163e teritoriale, istorice sau religioase? Este drept c\u0103 astfel de \u00eentreb\u0103ri ne fr\u0103m\u00e2nt\u0103 mai rar, dar la fel de drept este c\u0103 doar cei fr\u0103m\u00e2nta\u0163i de atare \u201edileme\u201d sunt adev\u0103ratele personalit\u0103\u0163i cu concep\u0163ie proprie despre lume \u015fi via\u0163\u0103. Am ajuns, \u00een fine, la antropologie, domeniul \u00een care ajungem s\u0103 ne preocupe n a t u r a fiin\u0163ei umane, destinul ei \u015fi motiva\u0163ia apari\u0163iei\/existen\u0163ei ei. Exist\u0103 c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri specifice: este omul liber sau este doar un pion manevrat de for\u0163e deterministe? sunt oamenii doar trupuri materiale? cum trebuie evaluat\u0103 trup-minte-suflet din unitatea fiin\u0163ei umane? trupul fiind ceea ce mai to\u0163i stim c\u0103 este, care-i totu\u015fi diferen\u0163a dintre minte \u015fi suflet? se sf\u00e2r\u015fe\u015fte existen\u0163a uman\u0103 odat\u0103 cu moartea fizic\u0103? exist\u0103 o \u201esupravie\u0163uire\u201d (ce fel?) dup\u0103 moarte? ce credit acord\u0103 omul concep\u0163iei cre\u015ftine despre m\u00e2ntuire \u015fi via\u0163\u0103 ve\u015fnic\u0103? De\u015fi pu\u0163ine, asemenea interoga\u0163ii pot motiva spiritualitatea unei personalit\u0103\u0163i adev\u0103rate. Pu\u0163ini \u00eens\u0103 stau, la un moment dat, s\u0103 disece asemenea probleme. \u015ei r\u0103u fac c\u0103 nu g\u0103sesc r\u0103gaz pentru a\u015fa ceva, c\u00e2t \u00eenc\u0103 mai pot corecta c\u00e2te ceva din tot ce n-au f\u0103cut la vremea potrivit\u0103, ci doar atunci c\u00e2nd le-a ajuns cu\u0163itul la os, cum zice folclorul sapien\u0163ial rom\u00e2nesc cu at\u00e2ta \u00eendrept\u0103\u0163ire. De ce oare am f\u0103cut aceast\u0103 excursie \u00eentr-un teritoriu de probleme pe care, mai fiecare le \u015ftie, dar n-are vreme s\u0103 le analizeze? Am urm\u0103rit trei scopuri. Mai \u00eent\u00e2i am vrut s\u0103 ar\u0103t c\u0103 fiecare are o concep\u0163ie a sa despre lume \u015fi via\u0163\u0103, mai simpl\u0103 sau mai complex\u0103, mai corect\u0103 sau mai eronat\u0103 etc. Pe ici pe colo am \u00eencercat s-o completez cu ceea ce, eventual, ar fi lipsit. Apoi, am vrut s\u0103 consolidez reperele fundamentale ale unei astfel de concep\u0163ii, recte rela\u0163iile concep\u0163iei cu Dumnezeu. \u00cen fine, am urm\u0103rit s\u0103 \u00eent\u0103resc nevoia de a avea o asemenea concep\u0163ie \u015fi nu oricum, ci \u00een rela\u0163ie str\u00e2ns\u0103 cu metafizica divin\u0103, acest domeniu de care am fost, cu at\u00e2ta perseveren\u0163\u0103 \u015fi perversiune, \u00eendep\u0103rta\u0163i \u00een cei 45 de ani de comunism feroce pe care i-am traversat \u00een jum\u0103tatea a doua a acestui secol, de al c\u0103rui final ne apropiem tot mai indeci\u015fi, tot mai nebulo\u015fi, tot mai concesivi, tot mai areligio\u015fi. Tabloul dec\u0103zut al omului actual dovede\u015fte c\u0103 omul \u00eel cunoa\u015fte pe Dumnezeu, dar nu vrea s\u0103-l re-cunoasc\u0103. \u015ei asta fiindc\u0103 un pic de filozofie \u00eendeamn\u0103 pe om spre ateism, \u00een timp ce ad\u00e2ncirea \u00een filozofie \u00eel \u00eendreapt\u0103 pe om spre Dumnezeu. Omul este azi tot mai fascinat de crea\u0163ia lui Dumnezeu (natur\u0103, univers), uit\u00e2nd c\u0103 meritul suprem se cuvine a-l atribui Creatorului, nu crea\u0163iei. S\u0103 nu se uite niciodat\u0103 ce spunea c\u00e2ndva Dostoievski: Dac\u0103 nu exist\u0103 Dumnezeu, atunci toate lucrurile sunt permise. V\u0103 da\u0163i seama \u00een ce haos comportamental ar intra omenirea dac\u0103 totul ar fi permis? Celebrul \u015fi arhicunoscutul Kant, ateu \u015fi filozof de universal\u0103 reputa\u0163ie, spunea, din necesit\u0103\u0163i etice, de\u015fi \u00eel nega pe Dumnezeu: trebuie s\u0103 tr\u0103im ca \u015fi c\u00e2nd el ar exista.
\n\u00a7. \u00cen r\u00e2ndurile care urmeaz\u0103 nu mi-am propus s\u0103 sistematizez \u201eproblema\u201d divergen\u0163elor inter-cre\u015ftine (ortodoc\u015fi \u015fi romano-catolici), fiindc\u0103, de fapt, nu e doar o problem\u0103, ci o mul\u0163ime de probleme aparente, dogmatice, de cult, de canonicitate (organizatorice le-am zice cu un limbaj laic) etc. De fapt, voi \u00eencerca s\u0103 stau de vorb\u0103 cu mine despre schizma din 1054 \u015fi despre urm\u0103rile ei, epilog s\u0103-i zicem, care d\u0103inuie p\u00e2n\u0103 azi, la final de secol \u015fi mileniu. Peste dogme \u015fi cult s-ar trece repede \u015fi u\u015for, fiindc\u0103 a\u015fa-i la noi, oamenii: teoria ca teoria, dar practica te omoar\u0103; iar \u201epractica\u201d, \u00een sfera separa\u0163iei pe care o discut\u0103m, \u00eenseamn\u0103: ori acceptarea de c\u0103tre r\u0103s\u0103rit a primatului papal, ori transformarea Papei \u00eentr-un \u201esimplu\u201d Patriarh cu teritorializare limitat\u0103 geografic; ambele variante, la fel de utopice \u015fi de himerice, \u00een raport cu concep\u0163iile lumii de azi. A\u015fa c\u0103 ecumenismul r\u0103m\u00e2ne, cu toat\u0103 gr\u0103mada de \u00eent\u00e2lniri de pe \u00eentinsul globului pe care le organizeaz\u0103 (cine oare?), doar un tip particular de turism pios, \u00een care, ca \u015fi la alte \u201esinoade\u201d din istoria cre\u015ftinismului, s-a discutat mult \u015fi s-a hot\u0103r\u00e2t pu\u0163in sau nimic. Din stufoasa argumenta\u0163ie formulat\u0103 \u00een activitatea ecumenistic\u0103 se tot discut\u0103, \u00een gol, despre chestiunea asupra c\u0103reia, \u00een veci, nu va exista comuniune de vederi. Cine de cine s-a rupt \u00een 1054, Roma de Bizan\u0163 sau Bizan\u0163ul de Roma? Nu e un biet joc de cuvinte, ci un prim pas pe direc\u0163ia \u00eembl\u00e2nzirii divergen\u0163elor. Ce pachet de r\u0103spunderi \u00ee\u015fi asum\u0103 romano-catolicii? Nu voi formula eu nimic, de\u015fi m-a\u015f pricepe oarec\u00e2t, ci las treaba pe seama teoreticienilor, ca s\u0103 se vad\u0103 c\u00e2t egoism \u015fi orgoliu zace \u00een fiecare \u00een parte \u015fi ca s\u0103 ias\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103, \u015fi mai transparent, utopia ecumenistic\u0103. Iar, extrapol\u00e2nd problema din sfera general\u0103 la noi, la rom\u00e2ni, s\u0103 \u00eencerc\u0103m, vreodat\u0103, c\u0103 azi nu are timp nimeni pentru a\u015fa ceva, s\u0103 l\u0103murim (\u015fi s\u0103 ne l\u0103murim) dac\u0103 noi ne-am rupt de Roma (fiindc\u0103 cre\u015ftinismul daco-romanilor, de dup\u0103 predica\u0163ia Sf. Andrei prin zona Istrului, era latinic) sau am fost rup\u0163i de Roma. Xenopol a dovedit latinitatea cre\u015ftinismului nostru ini\u0163ial prin terminologia latin\u0103 religioas\u0103 \u015fi cultic\u0103: Dumnezeu, \u00eenger, cre\u015ftin, p\u0103g\u00e2n, biseric\u0103, altar etc., restul terminologiei fiind adaos tardiv, dup\u0103 cre\u015ftinarea bulgarilor care ne-au dominat c\u00e2teva secole, dup\u0103 ce s-au a\u015fezat la sudul Dun\u0103rii. Iat\u0103 de ce m\u0103 tot \u00eentreb: noi ne-am rupt de Roma sau am fost rup\u0163i de Roma? C\u00e2t despre cota de vin\u0103 a schizmei, care s-ar putea atribui fiec\u0103rei p\u0103r\u0163i, s\u0103 re\u0163inem doar c\u0103 Fotius a \u00eenceput g\u00e2lceava \u00een 867 \u015fi Cerularius a finalizat-o \u00een 1054. \u00centre numeroasele divergen\u0163e care au existat, una, cea mai iconoclast\u0103, a dat roade t\u00e2rzii: occidentalii au r\u0103mas oarec\u00e2t distan\u0163i fa\u0163\u0103 de cultul icoanei, foarte intens \u00een r\u0103s\u0103rit, \u00een timp ce r\u0103s\u0103ritenii au intensificat cultul \u015fi arta iconic\u0103 dup\u0103 ce \u00eemp\u0103r\u0103teasa Irina a restaurat practicabilitatea chipului simbolic. S\u0103 nu minimaliz\u0103m nici rolul Hegirei al c\u0103rei debut, prin \u201efuga\u201d lui Mahomed de la Mecca la Medina (622), submineaz\u0103 mult unitatea, destul de zdruncinat\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 atunci prin disputele sinodale, a cre\u015ftinismului primului mileniu. C\u00e2t prive\u015fte competi\u0163ia dintre autoritatea de stat laic\u0103 asupra autorit\u0103\u0163ii ecleziale, nici apusul \u015fi nici r\u0103s\u0103ritul n-au putut rezista; cu deosebirea c\u0103 apusul a cedat mai t\u00e2rziu, \u00een vreme ce r\u0103s\u0103ritul a capitulat cu c\u00e2teva secole mai devreme. \u00cencerc\u0103ri de reconciliere privind celebrul \u201efilioque\u201d au existat mereu, prob\u00e2nd invaliditatea caracterului absolut al divergen\u0163ei. Traducerea\/interpretarea lui filioque s-a f\u0103cut fie \u201ede la\/din Fiul\u201d \u2013 forma divergent\u0103, fie \u201eprin Fiul\u201d \u2013 forma conciliant\u0103, dar neacceptat\u0103, de\u015fi echitabil\u0103 dogmatic. S\u0103 aib\u0103 oare dreptate Salomon Reinach, agnosticul om de cultur\u0103 de la \u00eenceputul acestui secol, care formula opinia c\u0103 \u00eentre religii exist\u0103 pu\u0163ine discrepan\u0163e, dar multe certuri, ostilit\u0103\u0163i, lupte? Iar de la Reinach la Maritain este un singur pas: diferen\u0163ele sunt legitime, este firesc \u015fi necesar s\u0103 existe, certurile \u015fi violen\u0163ele, chiar \u015fi numai verbale, sunt inacceptabile \u015fi se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de iubirea intercre\u015ftin\u0103 cuprins\u0103 \u00een Evanghelii. Dar, ca s\u0103 fim cinsti\u0163i cu g\u00e2ndurile noastre, s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 la schizm\u0103 au participat \u201estaff-urile\u201d r\u0103s\u0103ritene \u015fi apusene nu cei pe con\u015ftiin\u0163ele, grumazurile \u015fi buzunarele c\u0103rora se bizuie cre\u015ftinismul \u015fi care, rareori, au \u015ftiut ce \u00eenseamn\u0103 dogm\u0103, ce este cult, ce este norm\u0103 canonic\u0103. Ei \u015ftiu doar s\u0103 se roage, dac\u0103 mai \u015ftiu, iar rug\u0103ciunea se adreseaz\u0103 aceluia\u015fi Dumnezeu din ambele rituri. Iar dac\u0103 e s\u0103 cobor\u00e2m la indignitatea dreptului de a purta \u201ecoroana\u201d de \u201emaximus\u201d al unei Biserici (Pap\u0103 sau Patriarh), s\u0103 ne amintim c\u00e2\u0163i episcopi, patriarhi \u015fi papi n-au fost literalmente compromi\u0163\u0103tori pentru \u201escaunul\u201d pe care se aflau, intr\u00e2nd \u00een legende pentru nemerniciile comise la adresa lui Dumnezeu, dar \u015fi la adresa \u00eencrederii cu care vulgul\/gloata \u00eei accepta s\u0103-i \u00eendrume; spre ce? Spre iad, poate, dup\u0103 netrebniciile care le caracterizau manevrele. Cine le d\u0103 acestora dreptul s\u0103 acopere, cu a\u015fa-zisa autoritate a doctrinei, o puzderie de fapte nedemne la adresa spiritului cre\u015ftin? De\u015fi evreu (botezat, totu\u015fi) marele H.Bergson avertizase, de mult, c\u0103 anemizarea cre\u015ftinismului \u00een fa\u0163a altor religii competi\u0163ionale se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 \u00een cre\u015ftinism se pune un accent mai mare pe cult, pe partea static\u0103 a religiei \u015fi nu pe partea dinamic\u0103, pe tr\u0103irea cre\u015ftin\u0103. De ce, m\u0103 \u00eentreb eu? Poate fiindc\u0103 cultul este sarcina clerului, pe care \u015fi-o \u00eendepline\u015fte mecanic, stereotip-rutinar, \u00een vreme ce tr\u0103irea cre\u015ftin\u0103 trebuie dinamizat\u0103 continuu, de acela\u015fi cler, prin activit\u0103\u0163i variate, \u00een care exemplul personal este \u201eprimum movens\u201d; ori la capitolul \u201eexemplului personal\u201d \u015ftim cu to\u0163ii cum se st\u0103… de pe pozi\u0163iileclericalismului contemporan! C\u00e2nd Intr-o credin\u0163\u0103\/religie r\u0103m\u00e2ne numai cultul\/ritul, s\u0103 se \u015ftie c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o deplorabil\u0103 sc\u0103dere a valorii; ori pe noi, azi, este clar c\u0103 mai ales cultul ne intereseaz\u0103, ceea ce percep instinctiv \u015fi gloatele, care p\u0103r\u0103sesc religiile unde afar\u0103 de cult nimic nu mai conteaz\u0103, cateheze fiind pe locul ultim sau deloc. Drept dovad\u0103 c\u0103 azi cateheza este subevaluat\u0103, ca func\u0163ie \u00een stabilitatea cre\u015ftinismului, este faptul c\u0103 prea pu\u0163ini participan\u0163i \u201ede scurt\u0103 durat\u0103\u201d la liturghia duminical\u0103, cunosc tipicul \u015fi hermeneutica acesteia. \u015ei a\u015f mai avea \u00eenc\u0103 o mul\u0163ime de \u00eentreb\u0103ri s\u0103-mi pun, tot pe tema opticii cu care abord\u0103m ecumenismul azi, dar m\u0103 opresc aici. Dac\u0103 s-ar rezolva m\u0103car jum\u0103tate dintre cele pe care le-am enun\u0163at eu, acum, \u015fi sunt sigur c\u0103 s-ar face ni\u015fte pa\u015fi uria\u015fi pe calea anul\u0103rii diferen\u0163elor (nu divergen\u0163elor) care despart azi pe ortodoc\u015fi de romano-catolici.
\n\u00a7. Multe-am zis, \u00een via\u0163\u0103, anti-tradi\u0163ie, asum\u00e2ndu-mi posibile anateme din partea celor viza\u0163i, dar nu nevinova\u0163i, a\u015fa c\u0103 am s\u0103 mai zic \u00eenc\u0103 ceva pe tema unei mai vechi convingeri pe care o nutresc, anume aceea c\u0103 nu e deloc bine s\u0103 ne sfin\u0163im regii, prin\u0163ii, domnitorii etc., ejusedem farinae, fiindc\u0103 e ca \u015fi cum ne-am sfin\u0163i\/sacrifica neamurile. N-am s\u0103 uit niciodat\u0103 ce-mi spunea un b\u0103tr\u00e2n \u015fi \u00een\u0163elept ovrei cu care discutam ni\u015fte \u201etreburi\u201d de religie: voi, cre\u015ftinii, m\u0103i omule, v-a\u0163i apucat s\u0103 v\u0103 sfin\u0163i\u0163i \/ sacrifica\u0163i toate neamurile, ca s\u0103 ave\u0163i la cine s\u0103 v\u0103 \u00eenchina\u0163i, dup\u0103 ce i-a\u0163i at\u00e2rnat pe pere\u0163i. C\u0103 era mali\u0163ioas\u0103 apoftegma ovreiului, nu contest, dar \u015fi c\u0103 avea un x% dreptate, iar\u0103\u015fi nu pot contesta. \u015ei am s\u0103 m\u0103 justific, \u00een continuare, de ce, cu referire expres\u0103 la regi, domnitori etc., la \u201ecapete \u00eencoronate\u201d, \u00een principiu. Nu inten\u0163ionez, \u00eens\u0103, nici s\u0103 fac o incursiune exhaustiv\u0103 prin reliquariul domnitoresc na\u0163ional, din care am recrutat \u015fi recrut\u0103m nume \u015fi figuri \u00eentru sanctificare, ci am s\u0103 ma refer la unul singur c\u0103ruia \u00eei acord\u0103m o valoare maximal\u0103 \u2013 a\u015f zice \u2013 \u00een \u00eentregul cre\u015ftinism, occidental \u015fi r\u0103s\u0103ritean deopotriv\u0103, analiz\u00e2nd doar c\u00e2teva \u201emomente\u201d critice din via\u0163a \u015fi activitatea lui, versus sanctificarea de care se bucur\u0103. La baza acesteia se afl\u0103, precum bine se \u015ftie, edictul imperial prin care s-a acordat cre\u015ftinismului a\u015fa-zis drept de practicare liber\u0103 \u00een \u00eentregul imperiu roman, ceea ce a condus, nu peste mult\u0103 vreme, la transformarea sa \u00een religie a\u015fa-zis\u0103 \u201ede stat\u201d, oficial\u0103. Valoarea istoric\u0103 a edictului \u015fi meritul emi\u0163\u0103torului sunt \u015fi r\u0103m\u00e2n incontestabile, dar nu putem s\u0103 facem abstrac\u0163ie de ni\u015fte norme canonice dup\u0103 care se formuleaz\u0103 clar \u201elimitele\u201d faptice \u00eentre care se poate vorbi de sanctificare \u015fi de mai simplul acces al cuiva la m\u00e2ntuire. Norme canonice statuate de acelea\u015fi Biserici care, concomitent, se pronun\u0163\u0103 \u015fi \u00een materie de sanctificare (iar \u00een catolicismul romanic \u015fi \u00een materie de beatificare, treapta \u00eent\u00e2ia a sfin\u0163irii). Cronologic urm\u0103rind evenimentele vom aminti c\u0103 \u00eemp\u0103ratul Constantin a f\u0103cut primul pas spre cre\u015ftinare \u00een noaptea care a precedat b\u0103t\u0103lia de la podul Milvian (28.oct.312), c\u00e2nd a visat o cruce cu men\u0163iunea: in hoc signo vinces, ceea ce a doua zi s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat, pe steagul lui afl\u00e2ndu-se o cruce. A\u015fa-zisa convertire a lui Constantin ridic\u0103 \u00eens\u0103 numeroase semne de \u00eentrebare. Accept\u00e2nd c\u0103 s-ar fi cre\u015ftinat (dogme, cult, canon) dup\u0103 312, cum se explic\u0103 un num\u0103r de fapte necre\u015ftine comise, omucideri tipice, f\u0103r\u0103 a mai vorbi c\u0103 era vorba de rude apropiate sau de s\u00e2nge, care-l \u00eendep\u0103rteaz\u0103 irevocabil, nu doar de la sanctificare, ci chiar de la fundamentala m\u00e2ntuire (v.1 Ioan 3,15)? Din prima sa c\u0103s\u0103torie cu Minervina, Constantin a avut un fiu, Crispus, care a ajuns conduc\u0103tor de oaste \u00een slujba tat\u0103lui s\u0103u, dar care a devenit amantul celei de-a doua so\u0163ii a lui Constantin, Fausta. Se zice c\u0103, la sugestia mamei sale, Elena, Constantin a ucis-o pe Fausta, \u00eenec\u00e2nd-o \u00eentr-o baie cu ap\u0103 fiart\u0103. C\u00e2t despre Crispul se \u015ftie c\u0103 a fost omor\u00e2t, din dispozi\u0163ia lui Constantin, \u00eendat\u0103 dup\u0103 ce Constantin s-a \u00eentors cu sufletul plin de pio\u015fenie (sic) de la sinodul din 326 de la Niceea, pe care-l patronase dup\u0103 tradi\u0163ia bizantin\u0103, ca bazileii Bizan\u0163ului s\u0103 conduc\u0103 sinoadele (alt sic!). Nu mult dup\u0103 lichidarea Faustei, Constantin a mai poruncit s\u0103 fie uci\u015fi \u00eenc\u0103 doi presupu\u015fi-poten\u0163iali aspiran\u0163i la coroan\u0103, un fiu al surorii sale, precum \u015fi so\u0163ul acesteia, cumnatul s\u0103u. Fapte pline de cre\u015ftinism, bine\u00een\u0163eles \u015fi \u201edemne\u201d de urmat pentru al\u0163i candida\u0163i la sanctificare. Nenum\u0103rate dovezi politice de strategie \u015fi tactic\u0103 dominatorie arat\u0103 c\u0103 pentru Constantin cre\u015ftinismul a fost un mijloc \u015fi nu un scop, precum s-a pretins ulterior. Popula\u0163ia imperiului sc\u0103zuse mult de pe urma persecu\u0163iilor anticre\u015ftine, iar separa\u0163ia poporului la fel; iat\u0103 de ce Constantin a edictat libertatea cultic\u0103 a cre\u015ftinismului; pentru a pune cap\u0103t disensiunilor \u015fi pentru a-\u015fi asigura domina\u0163ia asupra unui popor unitar, din necesit\u0103\u0163i militare, politice. Acceptarea cre\u015ftinismului s-a f\u0103cut printr-o amestecare\/combinare impresionant\u0103 de tradi\u0163ii p\u0103g\u00e2ne cu principii dogmatice cre\u015ftine, ceea ce se reg\u0103se\u015fte azi cu prisosin\u0163\u0103 \u015fi cu eviden\u0163\u0103 \u00een majoritatea practicilor cultice cre\u015ftine, care sunt vechi p\u0103g\u00e2nisme cre\u015ftinizate. Alt\u0103 dat\u0103 voi detalia \u015fi aceast\u0103 \u201eproblem\u0103\u201d insuficient cunoscut\u0103 de cre\u015ftinii contemporani, total dezinteresa\u0163i de substratul ad\u00e2nc al hermeneuticii cre\u015ftine. De fapt crucea \u201esub\u201d care Constantin \u00eenvinsese \u00een 312 era tot cruce, precum cruce era \u015fi crucea zeului Mitra care se afla pe stindardul p\u0103g\u00e2n care purta, \u015fi el, o cruce mitraic\u0103. Se poate pretinde c\u0103 sincretismul religios al lui Constantin a fost \u015fi necesitate \u015fi strategie, iar dac\u0103 din am\u00e2ndou\u0103 a avut de \u201ec\u00e2\u015ftigat\u201d cre\u015ftinismul, asta s-a \u00eent\u00e2mplat fiindc\u0103 cre\u015ftinismul avea \u00een el esen\u0163a tare a divinit\u0103\u0163ii creatoare capabila s\u0103 \u00eenving\u0103 du\u015fmanii \u015fi s\u0103 cucereasc\u0103 sufletele \u015fi mai pu\u0163in sau deloc ni\u015fte oameni r\u0103i, care nici m\u0103car dup\u0103 ce-au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat formal preceptele cre\u015ftine, nu si-au \u00eembl\u00e2nzit fiara uciga\u015f\u0103 de semeni aflat\u0103 \u00een ei; fiar\u0103 c\u0103reia noi, azi, ne \u00eenchin\u0103m.
\n\u00a7. \u00cen Catholic Encyclopedia, New York, Robert Appelton Co, 1911, 14 volume \u2013 grandioas\u0103 lucrare de referin\u0163\u0103 \u2013 se poate citi \u00een vol. IV c\u0103, dup\u0103 dezgroparea crucii r\u0103stignirii lui Iisus, o bucat\u0103 din aceasta a r\u0103mas la Ierusalim, \u00eenchis\u0103 \u00eentr-o racl\u0103 de argint, iar restul (?), \u00eempreun\u0103 cu cuiele ar fi fost trimise la Constantinopol \u00eemp\u0103ratului Constantin, aproximativ prin 326, de\u015fi \u201elegenda\u201d descoperirii nu apare dec\u00e2t dup\u0103 cca 114 ani mai t\u00e2rziu \u2013 440; c\u0103 n-ar mai fi legend\u0103 dac\u0103 ar ap\u0103rea concomitent cu faptul \u00een sine, ci b\u00e2rf\u0103 speculativ\u0103 partizanal\u0103. Dintre cuie unul a fost \u00eempl\u00e2ntat \u00een coiful \u00eemp\u0103ratului, iar altul \u00een fr\u00e2ul calului imperial, \u00eemplinindu-se predic\u0163ia profetului Zaharia (14,20): ceea ce este pe fr\u00e2ul calului va fi sf\u00e2nt Domnului. Bibliile Cornilescu traduc \u00eens\u0103 astfel: va sta scris pe zurg\u0103l\u0103ii cailor, Sfin\u0163ii Domnului. Biblia G.Galaction-Radu traduce: va fi scris pe oale \u015fi c\u0103ld\u0103ri, Sf\u00e2nt lui Dumnezeu. Biblia englez\u0103, versiunea King James, Biblia \u015ecolii biblice din Ierusalim, Biblia ecumenic\u0103 francez\u0103, precum \u015fi Vulgata \u015fi Biblia canonic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 actual\u0103 se refer\u0103 toate la clopo\u0163ei sau zurg\u0103l\u0103i, cum c\u0103 vor fi (ca \u015fi) Sfin\u0163ii Domnului. De\u015fi men\u0163iunea ini\u0163ial\u0103 se refer\u0103 la \u201efr\u00e2ul calului\u201d, singura, iar celelalte toate la clopo\u0163ei sau zurg\u0103l\u0103i, se re\u0163ine c\u0103 e vorba de obiecte f\u0103cute tot din metal derivate ipotetic din cuiul (unul dintre cele trei sau patru) crucific\u0103rii lui Iisus. Prin aceast\u0103 incursiune n-am vrut s\u0103 ar\u0103t dec\u00e2t drumul prin care se construiesc legendele ca atare, implicit cele mistice, cu reflectare cvasi-identic\u0103 \u00een toate variantele, printr-unul m\u0103car dintre elementele comune\/componente ale inventarului metaforizat (\u00een spe\u0163\u0103 cuiul metalic). Partea comentabil\u0103 a problemei \u00een sine, a legendelor o las la discre\u0163ia cititorului, fiind dependent\u0103 strict de dacestuia de a accepta simbolistica tradi\u0163ional\u0103 sau o alta strict personal\u0103 sau eventual niciuna.
\n\u00a7. Ce-ar trebui s\u0103 cunoasc\u0103, dar nu vor \u015fi nici nu prea au de la cine s\u0103 afle, oamenii tranzi\u0163iei de azi de la noi \u015fi de aiurea, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 revin\u0103, dup\u0103 nebunia comunist\u0103, la un anumit normal, este tristul adev\u0103r \u00een baza c\u0103ruia c\u00e2nd principiile care sus\u0163in o societate se n\u0103ruie (sau se autodisipeaz\u0103), societatea cade \u00een anarhie, \u00een haos, p\u00e2n\u0103-n ziua \u00een care, ea \u00eens\u0103\u015fi reg\u0103se\u015fte alte principii directoare destul de puternice pentru a-i oferi o nou\u0103 structur\u0103 de rezisten\u0163\u0103. Orice schimbare de \u201eideal\u201d social-politic implic\u0103 disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163i profunde, iar trecerea de la un ideal la altul este \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 dureroas\u0103, plin\u0103 de sacrificii \u015fi, mai ales, \u00eendelungat\u0103.
\n \u00a7. Pentru Dumnezeu, care le-a conceput \u015fi le dirijeaz\u0103 pe toate, viitorul este la fel de \u201eetern\u201d \u015fi imuabil, ca \u015fi trecutul, a\u015fa cum \u00eel percepem noi oamenii. Astfel c\u0103 parcurgerea sc\u0103rii infinite a timpului, din punctul de vedere al Creatorului, nici m\u0103car nu sesizeaz\u0103 linia \u00eengust\u0103 de demarca\u0163ie care separ\u0103 trecutul de viitor, c\u0103reia noi oamenii \u00eei zicem, cu orgoliu, prezent.
\n\u00a7. Deplorabil\u0103 este neputin\u0163a orgolioas\u0103 a omului! Ne trudim din zori \u015fi p\u00e2n\u0103-n noapte s\u0103 definim tot ce ne \u00eempresoar\u0103; ba chiar \u015fi pe Dumnezeu \u00eendr\u0103znim s\u0103-l definim. Folosim, \u00eentru definire, exclusiv reperele de compara\u0163ie, dup\u0103 scara c\u0103rora evalu\u0103m concluziv. C\u00e2nd ajungem s\u0103 definim unele categorii care nu sunt comparabile cu nimic, precum spa\u0163iul, timpul, energia, ne mul\u0163umim doar s\u0103 le m\u0103sur\u0103m, d\u00e2ndu-ne iluzia c\u0103 am p\u0103\u015fit totu\u015fi, \u00eentr-un fel, \u00een perimetrul defini\u0163iei.
\n \u00a7. A\u0163i observat c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce progresele civiliza\u0163iei avanseaz\u0103, apar conflicte sociale, etnice, religioase tot mai amenin\u0163\u0103toare? De ce oare? Eu cred c\u0103 din cauza faptului c\u0103 civiliza\u0163ia nu progreseaz\u0103 \u00een pas cu cultura \u015fi mai ales cu morala. Ori, azi, moral\u0103, cine mai furnizeaz\u0103 lumii, dec\u00e2t credin\u0163a religioas\u0103?
\n\u00a7. Este folositor \u015fi nobil s\u0103 g\u00e2nde\u015fti, utiliz\u00e2nd propriile-\u0163i metode de apreciere. Dar ca s\u0103 fii, c\u00e2t de c\u00e2t fericit, nu trebuie s\u0103 g\u00e2nde\u015fti prea mult. La aceast\u0103 concluzie am ajuns eu, acum, aproape de cap\u0103tul \u201ecursei\u201d, curs\u0103 \u00een care am tot g\u00e2ndit, am ezitat \u015fi adesea am ratat; fiindc\u0103 excesul de ra\u0163iune sugrum\u0103 spontaneitatea \u015fi riscul; risc care adesea st\u0103 la baza unui beneficiu nesperat.
\n\u00a7. Pe e\u015fichierul valoric al fiin\u0163elor superioritatea excep\u0163ional\u0103, genialitatea am zice, reprezint\u0103 o abatere de la medie, pe care am putea-o numi monstruozitate. Dovad\u0103 c\u0103 este a\u015fa este \u201einterven\u0163ia\u201d nevoii de echilibru din cadrul speciei, care readuce descenden\u0163ii la cota medie, uneori printr-o sesizabil\u0103 cobor\u00e2re sub linia a\u015fa-zis medie. Privi\u0163i cu aten\u0163ie progeniturile personalit\u0103\u0163ilor de excep\u0163ie, din istoria culturii umane, \u015fi-mi ve\u0163i da dreptate.
\n\u00a7. Hrana, reproducerea \u015fi agresivitatea reciproc\u0103 au caracterizat preocup\u0103rile omenirii de la \u00eenceputurile sale \u2013 Cain \u015fi Abel \u2013 p\u00e2n\u0103-n zilele noastre. Se poate numi progres faptul c\u0103 ne-am u\u015furat procurarea hranei, ne-am sofisticat erotica prin hipersexualizare \u015fi perversiune \u015fi ne-am intensificat \u015fi globalizat mijloacele de distrugere p\u00e2n\u0103 la periclitarea existen\u0163ei vie\u0163ii pe glob \u00een sine? Dup\u0103 unii da.
\n\u00a7. Murim mintal atunci c\u00e2nd dispare putin\u0163a de a ne schimba convingerile, atunci c\u00e2nd prezentul \u015fi viitorul nu pot fi concepute dec\u00e2t ambalate \u00een v\u0103lul rigid al trecutului. Este drept c\u0103 trebuie oarece timp pentru ca un adev\u0103r dovedit s\u0103 devin\u0103 un adev\u0103r acceptat, dar aceast\u0103 durat\u0103 trebuie s\u0103 fie rezonabil\u0103 (ra\u0163ional\u0103, pe rom\u00e2ne\u015fte).
\n\u00a7. De-a lungul vremii, orice norm\u0103 moral\u0103 a debutat prin a fi contestat\u0103 \u015fi aplicat\u0103 f\u0103r\u0103 entuziasm \u015fi a necesitat chiar o introducere for\u0163at\u0103 pe pia\u0163a respectului public. Prin repetare \u00eens\u0103 \u015fi-a probat virtu\u0163ile \u015fi a reu\u015fit s\u0103 devin\u0103 obi\u015fnuin\u0163\u0103; nu pentru to\u0163i \u015fi nici peste tot.
\n\u00a7. Un autentic organizator \u00eentru toate ale vie\u0163ii publice, nu \u00eenseamn\u0103 doar un bun lansator de sisteme de activitate, ci, mai ales, un spirit capabil s\u0103 impun\u0103 aplicarea acestor idei\/principii, fiindc\u0103 organizare echivaleaz\u0103 cu aplicare pragmatic\u0103, nu doar cu concep\u0163ie teoretic\u0103\/abstract\u0103. Poate c\u0103 din aceast\u0103 cauz\u0103 geniile n-au fost niciodat\u0103 ni\u015fte pragmatici, ci doar ni\u015fte bie\u0163i vis\u0103tori.
\n\u00a7. Omul potrivit, la locul potrivit. Iat\u0103 un adev\u0103r devenit, cu vremea, lozinc\u0103 pe care \u015fi-au adjudecat-o o mul\u0163ime de ideologii sau sisteme filozofice. Dar, \u00een ciuda eviden\u0163ei \u015fi a necesit\u0103\u0163ii, azi tot mai pu\u0163ini oameni potrivi\u0163i se afl\u0103 pe ni\u015fte posturi sau \u00een ni\u015fte activit\u0103\u0163i pentru care ar poseda competen\u0163a cuvenit\u0103. Sunt sigur c\u0103 80% din greut\u0103\u0163ile \u015fi neghiobiile cu care se confrunt\u0103 omenirea se datoreaz\u0103 acestei incongruen\u0163e de… potriveal\u0103. \u00c9ra \u015fi zona teritorial\u0103 comunist\u0103 din Europa a excelat \u00een afirmarea lozincard\u0103 a sloganului f\u0103r\u0103 a fi respectat m\u0103car 5% din cerin\u0163ele lui. \u015ei nici \u00een restul lumii nu se poate vorbi de un respect absolut al \u201echem\u0103rii\u201d cu pricina. A\u015fa sunt oamenii: \u015ftiu ce-i bine \u015fi ce-i r\u0103u, dar fac mai ales r\u0103u, fiindc\u0103 au pe dracu \u00een ei. Ne-o spune clar apostolul Pavel \u00eentr-a sa Epistol\u0103 c\u0103tre romani.
\n\u00a7. \u00centr-o mas\u0103 popula\u0163ional\u0103 opereaz\u0103 patru for\u0163e, dou\u0103 de coeziune \u015fi dou\u0103 de diversiune. Comuniunea etnic\u0103 \u015fi cea religioas\u0103 une\u015fte, \u00een vreme ce a\u015fa-zisele idealuri politice \u015fi sociale destram\u0103, \u00eenvr\u0103jbesc \u015fi uneori distrug. Este curios ca omenirea opteaz\u0103 mai ales pentru ultimele dou\u0103 \u015fi r\u0103m\u00e2ne rece fa\u0163\u0103 de primele. Se pare c\u0103 Biblia, prin Apocalips\u0103, are dreptate: sf\u00e2r\u015fitul lumii va veni prin lume (oameni) \u00eens\u0103\u015fi, nu din afar\u0103; de ce s\u0103 mai recurg\u0103 Dumnezeu la foc \u015fi pucioas\u0103 venite din cer, c\u00e2t\u0103 vreme oamenii au fabricat atotdistrug\u0103toarele arme atomice, capabile s\u0103 mute ovoidul terestru de pe traiectoriile sale rota\u0163ie\/revolu\u0163ie perisolar\u0103?
\n\u00a7. Avem orgolioase rezerve privind rolul misticii, azi, \u00een lume. Dar \u00eencerca\u0163i s\u0103 exclude\u0163i dintr-o civiliza\u0163ie toate entit\u0103\u0163ile\/valorile mistice care-i stau la temelie \u015fi ve\u0163i constata c\u0103-\u015fi va pierde o imens\u0103 din mobilurile de ac\u0163iune \u015fi supravie\u0163uire; fiindc\u0103 pe oameni \u00eei \u00eempinge la ac\u0163iune nu doar ce \u015ftiu, ci mai ales credin\u0163ele, speran\u0163ele, ceea ce ar vrea \u015fi le-ar pl\u0103cea, nu ceea ce \u015ftiu, dar nu-i prea satisface.
\n\u00a7. \u00cempotriva tentativelor materialismului de a distruge mistic\u0103, aceasta \u00eenc\u0103 de\u0163ine o mare putere asupra spiritului omenesc. Adev\u0103rurile cele mai ra\u0163ionale nu cap\u0103t\u0103 operan\u0163\u0103 \u00een practic\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 au dob\u00e2ndit \u015fi o aparen\u0163\u0103 mistic\u0103; fiindc\u0103 \u00een fa\u0163a tenta\u0163iei mistice toate sentimentele \u015fi inteligen\u0163ele se egalizeaz\u0103, cel pu\u0163in, dac\u0103 nu chiar dispar. Mistica este f\u0103uritoarea unor for\u0163e imaginare de… neimaginat, prin \u00eencrederea pe care sunt \u00een stare s-o inspire indivizilor. At\u00e2t de mari sunt aceste for\u0163e imaginare-mistice \u00eenc\u00e2t \u00eel pun pe om s\u0103 ac\u0163ioneze chiar \u015fi \u00eempotriva sentimentelor sale cele mai imediate \u015fi evidente. Acesta-i \u015fi motivul pentru care \u015farlatanii, inclusiv cei politici, recurg la butaforizarea mistic\u0103 a scopurilor lor. Ei \u015ftiu c\u0103 mistica se aprob\u0103\/accept\u0103 sau se respinge spontan, f\u0103r\u0103 a se demonstra sau negocia, precum multe, azi. Asta nu ne d\u0103 dreptul s\u0103 minimaliz\u0103m virtu\u0163ile misticii \u00een lume. Mistica a f\u0103urit mari civiliza\u0163ii \u015fi a determinat, din nimic, crearea unor valori artistice eterne pe care genera\u0163ii la r\u00e2nd le vor admira cu nesa\u0163 dac\u0103 vreun cataclism nuclear nu va distruge totul \u00eentr-o clip\u0103.
\n\u00a7. S\u0103rmane efemeride, care rareori dep\u0103\u015fesc o sut\u0103 de ani de via\u0163\u0103, cei mai mul\u0163i sf\u00e2r\u015find \u00eentre 70 \u015fi 80 de ani, noi oamenii ne irosim ridicol via\u0163a, scormonind \u00een pubelele istoriei\/trecutului sau halucin\u00e2nd asupra viitorului. De prezent, bunul nostru cel mai pre\u0163ios, prea pu\u0163in ne interes\u0103m; \u00eel l\u0103s\u0103m s\u0103 treac\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 noi ca \u015fi cum am avea cel pu\u0163in dou\u0103 sau trei vie\u0163i de tr\u0103it, filozof\u00e2nd amarnic despre z\u0103d\u0103rnicia lucrurilor, c\u0103ut\u00e2nd himera numit\u0103 fericire. Nu ne d\u0103m seama c\u0103 nu exist\u0103 fericire mai mare dec\u00e2t faptul c\u0103 tr\u0103ie\u015fti clipa \u015fi o folose\u015fti \u00een \u00eentregime, nel\u0103s\u00e2nd nevalorificat\u0103 faptic nicio frac\u0163iune din ceea ce \u0163i s-a dat \u015fi se nume\u015fte via\u0163\u0103.
\n\u00a7. C\u00e2nd \u00een 1912, Giovanni Papini lansa pe pia\u0163a c\u0103r\u0163ii celebra sa Un uomo finito, mult\u0103 lume a crezut c\u0103 vocabula sf\u00e2r\u015fit ar fi fost expresia unei depresii cu iz de disperare a intelectualului \u00een ascensiune care, debusolat de confruntarea cu enciclopedicitatea, se pr\u0103bu\u015fea \u00een sine. Eroare! Papini era, la acea dat\u0103, sf\u00e2r\u015fit \u00een sensul acumul\u0103rilor intelectuale, \u00eemplinit adic\u0103, plin cu valorile pe care ulterior avea s\u0103 le reverse \u00een scris, prin grai \u015fi prin tot ce a g\u00e2ndit.
\n\u00a7. At\u00e2tea s-au spus \u015fi s-au scris p\u00e2n\u0103 azi despre atitudinea omului fa\u0163\u0103 de animale \u2013 \u00een spe\u0163\u0103 cele de prin preajma lui \u2013 c\u00e2ini, pisici etc., \u00eenc\u00e2t a mai ad\u0103uga ceva \u00een plus ar putea s\u0103 par\u0103 inutil sau ridicol. De aceea nu voi face altceva dec\u00e2t s\u0103 amintesc c\u00e2te ceva din ceea ce au g\u00e2ndit \u015fi scris al\u0163ii.
\nGeorge C\u0103linescu: Nimic nu m\u0103 mi\u015fc\u0103 mai mult dec\u00e2t privirea iubitoare a unui animal. Cei ce arunc\u0103 cu pietre \u00een c\u00e2ini se afl\u0103 pe ultima treapt\u0103 a calit\u0103\u0163ii de om.
\nJ.P.Gautier: Ne indigneaz\u0103 r\u0103utatea, cruzimea \u015fi prostia celor ce chinuiesc \u015fi alung\u0103 animalele, uit\u00e2nd c\u0103 o astfel de atitudine fa\u0163\u0103 de animale nu e dec\u00e2t preludiul\/antecamera aceleia\u015fi cruzimi fa\u0163\u0103 de oameni.
\nF.M.Dostoievchi: Omule, nu te seme\u0163i \u00een a te socoti mai presus dec\u00e2t necuv\u00e2nt\u0103toarele din preajm\u0103-\u0163i, c\u0103ci ele sunt neprih\u0103nite; \u00een vreme ce tu, cu seme\u0163ia ta, p\u00e2ng\u0103re\u015fti\/spurci locul \u015fi p\u0103m\u00e2ntul pe care p\u0103\u015fe\u015fti, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103-\u0163i numai putregai \u015fi duhoare.
\nM.Gandhi: Progresul \u015fi nivelul moral al unui popor, civiliza\u0163ia unei \u0163\u0103ri pot fi judecate dup\u0103 felul \u00een care \u00ee\u015fi \u201etrateaz\u0103\u201d animalele; fiindc\u0103 omul zilelor noastre este r\u0103spunz\u0103tor \u00een toate fa\u0163\u0103 de animalele \u015fi p\u0103s\u0103rile pe care le-a domesticit \u00eenso\u0163indu-l \u00een via\u0163\u0103, dup\u0103 ce le-a r\u0103pit din mediul lor \u201es\u0103lbatic\u201d de vie\u0163uire.
\nAr mai fi ceva de ad\u0103ugat? Nimic. Doar c\u0103 protejarea animalelor, dac\u0103 a le iubi ar fi prea mult, este nu doar un gest cult \u015fi civilizat, ci o \u00eendatorire aproape civic\u0103 \u00eentr-o societate care se vrea\/crede umanizat\u0103 \u015fi umanitar\u0103. Iubind pe cei care ne iubesc f\u0103r\u0103 s\u0103 ne urasc\u0103 \u2013 animalele \u2013 ajungem s\u0103 iubim \u015fi pe cei ce ne ur\u0103sc f\u0103r\u0103 s\u0103 ne iubeasc\u0103, oamenii \u00eentre care tr\u0103im. Iubirea fa\u0163\u0103 de animale este o lec\u0163ie \u015fi un antrenament moral.
\n\u00a7. Din filozofia lui N.S.Hrusciov, dup\u0103 ce ai lui Il \u201edebarcaser\u0103\u201d de la putere: De toate te saturi cu timpul, de m\u00e2ncare, de femei, chiar \u015fi de vodk\u0103; numai puterea e o chestiune care, cu c\u00e2t o ai mai mult\u0103, cu at\u00e2t mai mult\u0103 \u00ee\u0163i dore\u015fti. O alt\u0103 lepr\u0103 comunist\u0103, sp\u0103\u015fit\u0103 dup\u0103 ce f\u0103cuse ni\u015fte ani de pu\u015fc\u0103rie, \u00eenchis de c\u0103tre fra\u0163ii lui de convingeri \u015fi de huzur, pe numele s\u0103u Djilas (s\u00e2rb), numea puterea cea mai voluptoas\u0103 dintre volupt\u0103\u0163i. Dar de ce oare recurgem noi la vorbele filozofoase ale unor str\u0103ini, c\u00e2nd avem la noi \u00een \u0163ar\u0103 Hrusciovii \u015fi Djila\u015fii no\u015ftri, care \u0163in cu din\u0163ii sau caut\u0103 cu lum\u00e2narea puterea, recurg\u00e2nd la tot ce tic\u0103lo\u015fia omeneasc\u0103 a putut concepe \u00een momentele ei de dec\u0103dere cele mai cumplite. Dar a\u015fa-i omul, se uit\u0103 cu mai mult\u0103 tenta\u0163ie \u00een ograda vecinului, dec\u00e2t \u00eentr-a sa.<\/p>\n

***<\/p>\n

Pentru \u00eencheiere am s\u0103 reproduc mai jos textul de pe placa memorial\u0103 aflat\u0103 la Aiud pe monumentul \u00eenchinat mor\u0163ilor neamului uci\u015fi \u00een pu\u015fc\u0103ria sinistr\u0103 de acolo, crim\u0103 abominabil\u0103 comis\u0103 de rom\u00e2ni \u00eempotriva rom\u00e2nilor.
\nTREC\u0102TORULE, OPRE\u015eTE-TE O CLIP\u0102 DIN DRUMUL T\u0102U \u015eI APRINDE O LUM\u00c2NARE LA ACEST \u00ceNSEMN AL SUFERIN\u0162EI, PENTRU CEI CE AU TRECUT PRIN MOARTE SPRE \u00ceNVIERE.
\nNU EXIST\u0102, PE \u00ceNTREGUL CUPRINS AL ACESTUI LOC, O PALM\u0102 DE P\u0102M\u00c2NT F\u0102R\u0102 OASE.
\nCRIMA TRECUTULUI, S\u0102V\u00c2R\u015eIT\u0102 DE CEI F\u0102R\u0102 DUMNEZEU \u015eI DRAGOSTE DE NEAM, A \u00ceNS\u00c2NGERAT TRUPUL SF\u00c2NT AL \u0162\u0102RII; DAR NICIUNDE M\u0102RTURISIREA ACESTEIA NU CUNOA\u015eTE LIMITE AT\u00c2T DE GRAVE CA \u00ceN TEMNI\u0162A AIUDULUI.
\nCEI CE-AU R\u0102MAS DINTRE NOI SUNT SUPRAVIE\u0162UITORII.
\nVOI, CE-A\u0162I FOST UNELTELE TERORII DEZL\u0102N\u0162UITE DE SISTEM \u00ceN ACEST LOC DE CUMPLIT\u0102 SUFERIN\u0162\u0102, SP\u0102LA\u0162I-V\u0102 CON\u015eTIIN\u0162A M\u0102RTURISIND ADEV\u0102RUL.
\nFIE CA DUMNEZEU, \u00ceN \u00ceNDURAREA LUI, S\u0102 V\u0102 IERTE.
\nNOI AM TRECUT \u00ceN NEFIIN\u0162\u0102 F\u0102R\u0102 S\u0102 V\u0102 BLESTEM\u0102M.
\nFIE CA PE SUFERIN\u0162A NOASTR\u0102 S\u0102 SE CL\u0102DEASC\u0102 UN VIITOR DE LUMIN\u0102 PENTRU NEAMUL ROM\u00c2NESC.
\nM-a\u0163i putea \u00eentreba, eventual, de ce am ales tocmai acest text drept final al momentanelor mele insatisfac\u0163ii fa\u0163\u0103 de fiin\u0163a \u015fi con\u015ftiin\u0163a semenului meu contemporan, pe care l-am surprins doar \u00een c\u00e2teva dintre indignit\u0103\u0163ile care-l definesc azi? V\u0103 voi r\u0103spunde: am ales acest text exclusiv pentru m\u0103re\u0163ia mut\u0103 a acestei propozi\u0163ii demne de unul dintre cele \u015fapte cuvinte de pe Cruce ale lui Iisus: fie ca Dumnezeu, \u00een \u00eendurarea Lui, s\u0103 v\u0103 ierte; noi am trecut \u00een nefiin\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 v\u0103 blestem\u0103m.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mircea V. HOMESCU Indignatio faber oratoris Cu furie s-au n\u0103pustit pe vultur p\u0103s\u0103rile toate \u015fi bl\u00e2nde ca \u015fi r\u0103pitoare. \u015ei-au<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18499"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18499"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18499\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18501,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18499\/revisions\/18501"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18499"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18499"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18499"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}