{"id":18444,"date":"2022-06-22T09:49:46","date_gmt":"2022-06-22T06:49:46","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18444"},"modified":"2022-06-22T09:49:46","modified_gmt":"2022-06-22T06:49:46","slug":"spatii-culturale-nr-82-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18444","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 82 (10)"},"content":{"rendered":"

Nicolai T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

piramida despicat\u0103 <\/strong><\/p>\n

nicolai t
\nde la prima or\u0103 a dimine\u021bii
\nlop\u0103teaz\u0103 nisipul sortat al balastierei
\nde o parte \u0219i de alta a \u0219oselei
\nce-i sortit\u0103 curs mediu de r\u00e2u
\ns\u0103 aib\u0103 aproape
\nla intrarea-n c\u00e2mpie<\/p>\n

nicolai t
\n\u00een plin\u0103 amiaz\u0103 \u00eempinge
\npietri\u0219ul sortat al balastierei
\nde o parte \u0219i de alta a \u0219oselei
\nde-a lungul ei
\n\u00een continuarea nisipului<\/p>\n

nicolai t
\nspre orele serii, anevoie
\n\u00eempinge bolov\u0103ni\u0219ul sortat al balastierei
\nde o parte \u0219i de alta a \u0219oselei
\nde-a lungul ei
\n\u00een continuarea pietri\u0219ului<\/p>\n

nicolai t
\ncu ochii \u00eemp\u0103ienjeni\u021bi de somn
\nse freac\u0103 la ochi \u0219i
\nvede cum munca lui de-o zi
\ni-a fost ridicat\u0103 pe vertical\u0103
\nsub forma de piramid\u0103 t\u0103iat\u0103 \u00een dou\u0103 de
\n\u0219oseaua m\u0103rginit\u0103 de agregatele minerale
\n\u00een baz\u0103 fiind bolov\u0103ni\u0219ul
\npe zona de mijloc, pietri\u0219ul
\n\u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een v\u00e2rf, nisipul<\/p>\n

nicolai t
\ndin umbra celor dou\u0103 jum\u0103t\u0103\u021bi de piramid\u0103
\nce-i \u00eenc\u0103 nealungat\u0103 de razele soarelui
\nde-acolo, din mijlocul \u0219oselei
\nconstat\u0103 cum geografia locului
\nse confund\u0103 cu geometria acestuia
\nrug\u0103ciune roste\u0219te de \u00eenceput
\n\u0219i se conformeaz\u0103 ordinii zilei
\ndin calendarul propriu:<\/p>\n

– diminea\u021b\u0103 de nisip u\u0219or instabil
\npr\u00e2nz de pietri\u0219 curat \u0219i divers colorat
\ndup\u0103-amiaz\u0103 de bolov\u0103ni\u0219 stabilizat –<\/p>\n


\nMihai VINTIL\u0102<\/strong>
\n\"\"

Decora\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti la Br\u0103ila <\/strong>
\n\"\"

Ion Volcu ne-a obi\u0219nuit de mai mul\u021bi ani s\u0103 aduc\u0103 \u00een aten\u021bia publicului prin c\u0103r\u021bi sau prin articole o parte din comorile Bibliotecii Jude\u021bene Panait Istrati din Br\u0103ila pe care le p\u0103store\u0219te \u00een cadrul Colec\u021biilor Speciale. De aceast\u0103 dat\u0103, lui, i s-a al\u0103turat \u0219i Ana-Maria Floric\u0103 \u0219i ambii au reu\u0219it s\u0103 contureze un catalog al decora\u021biilor rom\u00e2ne\u0219ti aflate \u00een colec\u021biile Bibliotecii Jude\u021bene Panait Istrati din Br\u0103ila.
\nAp\u0103rut la editura Proilavia, care apar\u021bine de aceea\u0219i institu\u021bie de cultur\u0103 br\u0103ilean\u0103, cartea beneficiaz\u0103 de o prefa\u021b\u0103 competent\u0103 semnat\u0103 de profesor doctor \u00een istorie \u0218tefan Aftodor, pre\u0219edintele Filialei Br\u0103ila a Societ\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be Istorice din Rom\u00e2nia. \u00cen aceasta, istoricul, face o incursiune \u00een evolu\u021bia decora\u021biilor rom\u00e2ne\u0219ti, pornind cu ini\u021biativele din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Moldova, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een perioada postcomunist\u0103 a anilor 2000.
\nVolumul beneficiaz\u0103 \u0219i de o not\u0103 introductiv\u0103 semnat\u0103 de cei autori unde, sunt marcate, diferen\u021bele de interpretare \u0219i filosofie \u00een ceea ce prive\u0219te acordarea \u0219i designul medaliilor \u00eentre perioadele regaliste, comunist\u0103 \u0219i postcomunist\u0103 pe teritoriul locuit de rom\u00e2ni. Informa\u021biile sunt strict tehnice, f\u0103r\u0103 specula\u021bii sau divaga\u021bii de alt\u0103 natur\u0103.
\nCele 90 de decora\u021bii prezentate dup\u0103 tipicul cataloagelor clasice, pe l\u00e2ng\u0103 imagini, sunt \u00eenso\u021bite uneori de decretele de acordare. Acest aspect este datorat faptului c\u0103, pentru o serie de itemuri, biblioteca are o trasabilitate perfect\u0103 a originii \u0219i de\u021bin\u0103torilor lor, fiind provenite din dona\u021bii. Astfel, avem mai mul\u021bi br\u0103ileni care \u0219i-au donat decora\u021biile, cutiile, decretele de acordare bibliotecii iar aceste decora\u021bii au completat zestrea existent\u0103 \u0219i al\u0103turi de achizi\u021biile ulterioare s-a ajuns la colec\u021bia de ast\u0103zi. A\u0219a \u00eei putem aminti aici, \u00een calitatea lor de donatori, pe ziaristul Candiano Priceputu sau pe domnii profesori Florica \u0219i Gheorghe Gorincu.
\nTrebuie men\u021bionat \u0219i glosarul de la finalul c\u0103r\u021bii care, explic\u0103, pentru cei nefamiliariza\u021bi, o serie de termeni strict din domeniul decora\u021biilor sau al heraldicii specifice precum moar sau tombac. Mai g\u0103sim, iar\u0103\u0219i inspirat de a fi pus, o list\u0103 intitulat\u0103 bibliografie, a tuturor decretelor de acordare a acestor medalii \u0219i ordine indiferent dac\u0103 avem de-a face cu decrete regale sau ale Consiliului de Stat sau ale Consiliului de Mini\u0219tri.
\nDemn de remarcat ar fi la acest demers publicistic este calitatea deosebit\u0103, pe alocuri excep\u021bional\u0103, a reproducerilor. Acest aspect, foarte muncit, a revenit Ceraselei Georgescu care trebuie amintit\u0103 aici \u00eenso\u021bit\u0103 de felicit\u0103rile noastre pentru munca depus\u0103. Nu trebuie uitat\u0103 nici tipografia din One\u0219ti, Magic Print, care prin calitatea h\u00e2rtiei, cretat\u0103, a permis imprimarea la o calitate deosebit\u0103 a acestei lucr\u0103ri de specialitate.
\nDe\u0219i nu este o carte de beletristic\u0103, cum sunt cele mai multe pe care obi\u0219nuiesc a le comenta, acest catalog este o carte foarte reu\u0219it\u0103. Stilul sobru abordat de autori, ilustra\u021biile de calitate foarte bun\u0103, h\u00e2rtia \u0219i machetarea, o fac foarte atr\u0103g\u0103toare, demn\u0103 de orice bibliotec\u0103. Este un bun \u00eendrum\u0103tor pentru cei care doresc informa\u021bii minimale despre decora\u021bii \u0219i pentru pasiona\u021bii de istorie. <\/p>\n

*Ion Volcu, Ana-Maria Floric\u0103<\/strong>, Decora\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een colec\u021biile Bibliotecii Jude\u021bene Panait Istrati 1878-2000, Br\u0103il<\/em>a, editura Proilavia, 2021, 130 pagini.<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU <\/strong>
\n\"\"

Eminescu \u00een tenta\u021bii metafizice<\/strong>
\n\"\"

Ionel Necula, filosof \u0219i istoric literar din Tecuci, este cunoscut \u00een mediul artistic din \u021bar\u0103 datorit\u0103 numeroaselor volume pe care le-a publicat (aproape o sut\u0103) despre fenomenul artistic \u0219i despre conota\u021biile sale filosofice. Nu numai nume importante (C. D. Zeletin, Emil Cioran sau Constantin Noica, pentru a da doar c\u00e2teva exemple) au stat \u00een centrul preocup\u0103rilor sale vreme de mai mult de jum\u0103tate de veac, ci \u0219i nume noi, de tineri care a\u0219teptau s\u0103 fie recunoscu\u021bi de breasl\u0103 \u0219i care au avut o evolu\u021bie interesant\u0103 \u00een bun\u0103 parte datorit\u0103 modului cum au fost percepu\u021bi de o personalitate cultural\u0103 cu greutate.
\nGeneros \u0219i mereu interesat de soarta literaturii rom\u00e2ne, de promovarea valorilor ei \u0219i de p\u0103strarea \u00een aten\u021bia cititorilor a unor opere importante, Ionel Necula \u0219i-a adunat eseurile despre Eminescu \u0219i o parte din cronicile de \u00eent\u00e2mpinare la lucr\u0103ri av\u00e2nd ca subiect poezia poetului nepereche \u00een volumul \u201eEminescu \u00een tenta\u021bii metafizice\u201d: o trecere \u00een revist\u0103 a premiselor filosofice, dar \u0219i o discu\u021bie despre \u201einfidelit\u0103\u021bile schopenhaueriene\u201d ale poetului, despre ideea neantului originar \u0219i a haosului de la \u00eenceput, despre func\u021biile metafizice ale limbajului \u0219i multe altele, puse sub semnul mult discutatului \u201epatetism metafizic\u201d eminescian. Vorbind despre Eminescu poet, dar \u0219i gazetar temut, Ionel Necula nu adopt\u0103 tonul encomiastic devenit, de-a lungul timpului, un automatism golit de sens uneori; dimpotriv\u0103, p\u0103str\u00e2nd m\u0103sura \u0219i evit\u00e2nd falsitatea obi\u0219nuitelor exerci\u021bii de admira\u021bie, filosoful \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i p\u0103streze obiectivitatea \u0219i s\u0103 dea astfel greutate judec\u0103\u021bilor sale de valoare: \u201eDe\u0219i a fost comentat copios, nu cred c\u0103 sub aspect exegetic au fost epuizate toate direc\u021biile procesate sporitor \u0219i profetic de clarvederea sa profilactic\u0103. Eminescu a emancipat poezia \u0219i gustul poetic, dar \u0219i publicistica rom\u00e2neasc\u0103. A trasat jaloane \u0219i a propus un sistem de operatori cu valoare indicativ\u0103, ceea ce ar fi putut optimiza opera de construc\u021bie rom\u00e2neasc\u0103, de-ar fi asumat ca fundament cultura \u0219i zbaterea spiritual\u0103. Multe din ideile sale vor fi ulterior reluate \u0219i amplificate, vor c\u0103p\u0103ta sensuri \u0219i solu\u021bii noi \u0219i vor l\u0103rgi paleta teoretiz\u0103rilor rom\u00e2ne\u0219ti \u00een problemele noastre istorice \u0219i a c\u0103ilor celor mai potrivite pentru asigurarea rostului nostru \u00een lume\u201d (pag. 12).
\nDup\u0103 ce puncteaz\u0103 c\u00e2teva centre de interes din opera lui Eminescu (recursul la motivul arhaic, etnicul, ca premis\u0103 filosofic\u0103 \u0219.a.), Ionel Necula trece de la \u201ecatehismul eminescian al rom\u00e2nismului\u201d la \u201easocieri \u0219i recunoa\u0219teri\u201d, adic\u0103 la o punere \u00een rela\u021bie a poetului cu nume mari din filosofia european\u0103, dar \u0219i din cea rom\u00e2neasc\u0103. Eseurile din volum nu se refer\u0103 numai la sursele germane ale filosofiei lui Eminescu \u2013 cu accent pe influen\u021ba lui Schopenhauer – , ci \u0219i la posibile interferen\u021be Eminescu-Emil Cioran, mai cu seam\u0103 \u00een privin\u021ba identit\u0103\u021bii na\u021bionale \u0219i a \u201eneantului valah\u201d. \u0218i spune Ionel Necula: \u201eCioran a f\u0103cut din Eminescu un port-drapel, un reper \u0219i un indicator de valoare care mai recupereaz\u0103 c\u00e2te ceva din r\u0103v\u0103\u0219irile orgoliului nostru na\u021bional, at\u00e2t de frustrat, de-ncercat \u0219i de boicotat \u00een istorie. L-a \u021binut \u00een gra\u021bii \u0219i-n receptare constant\u0103 \u0219i l-a invocat deseori \u00een c\u0103tr\u0103nirile sale despre firea rom\u00e2neasc\u0103. L-a invocat, bun\u0103oar\u0103, \u00een Schimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei unde \u00eel considera o excep\u021bie inexplicabil\u0103 \u0219i o enigm\u0103 de ne\u00een\u021beles pentru cronica mediocritate rom\u00e2neasc\u0103\u201d (pag. 79).
\nCon\u0219tient de faptul c\u0103 despre Eminescu s-a scris foarte mult (\u201eA fost un act de mare \u00eendr\u0103zneal\u0103 \u2013 o \u00eendr\u0103zneal\u0103 dus\u0103 spre tupeu, atunci, \u00een 2012, c\u00e2nd mi-am adunat risipirile publicistice \u00eentr-un proiect de carte. Ce se mai poate spune nou despre Eminescu c\u00e2nd subiectul a cumulat deja o bibliografie a\u0219a de inflamat\u0103, c\u0103 numai cu greu mai poate fi parcurs\u0103 \u00eentr-o via\u021b\u0103 de om?), Ionel Necula selecteaz\u0103 \u00een \u201eVaria\u201d c\u00e2teva puncte de vedere \u2013 unele apar\u021bin\u00e2ndu-i lui Simion Mehedin\u021bi – , iar \u00een \u201eAddenda\u201d se refer\u0103 la recentele lucr\u0103ri ale unor critici literari cunoscu\u021bi: Nicolae Georgescu, Al. Surdu (frecventabil mai mult ca filosof, totu\u0219i), Adrian Dinu Rachieru.
\nC\u00e2nd trage concluziile, filosoful tecucean adaug\u0103 exerci\u021biului critic \u0219i unul de admira\u021bie, dar temperat\/ decent: \u201eduhul lui Eminescu trebuie s\u0103 ne r\u0103scoleasc\u0103 existen\u021ba permanent, zi de zi, a\u0219a cum matinal, zi de zi, trebuie s\u0103 ne sp\u0103l\u0103m fa\u021ba, \u0219i nu doar de dou\u0103 ori pe an, c\u00e2nd \u00eel omagiem prin ac\u021biuni cli\u0219eice \u0219i teatrale, care r\u0103m\u00e2n \u00een con\u0219tiin\u021ba public\u0103 trei zile. Avem nevoie de un Eminescu permanent, diurn, de un Eminescu func\u021bional \u0219i \u00een haine de lucru, a\u0219a cum dirijorul are nevoie de un diapazon care s\u0103-i dea nota de pornire\u201d (pag. 211).<\/p>\n

*Ionel Necula<\/strong>, \u201eEminescu \u00een tenta\u021bii metafizice\u201d<\/em>, Ed. Studis, Ia\u0219i, 2020<\/p>\n


\nMarius MANTA<\/strong>
\n\"\"

Rom\u00e2nia educa-t\u0103<\/strong>
\n\"\"

Sunt deja la v\u00e2rsta c\u00e2nd nu \u00eemi mai propun s\u0103 \u0219ochez \u00een niciun fel, a\u0219a \u00eenc\u00e2t, atunci c\u00e2nd m\u0103 arunc \u00een valurile facebook-ului \u2013 fix la facebook se ajunge de fiecare dat\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, corect? – nu urm\u0103resc nici rotunjimile mai mult sau mai pu\u021bin perfecte ale unor apari\u021bii la concuren\u021b\u0103 cu legenda, nici scand\u0103rile pline de patos ale vreunei galerii; poate doar a\u0219a, pe repede \u00eenainte, s\u0103 consum varii frustr\u0103ri, m\u0103 uit c\u00e2nd la st\u00e2nga, c\u00e2nd la dreapta politicilor noastre \u0219i v\u0103d adesea, din start, diformit\u0103\u021bi care au \u201erolul\u201d de a m\u0103 indispune. Iar atunci \u2013 v\u0103 vine s\u0103 crede\u021bi sau nu! \u2013 \u00een\u021beleg c\u0103 am \u201eintrat pe facebook\u201d \u0219i \u00een ziua respectiv\u0103 (doar) pentru a \u00eent\u00e2lni caricatura lui Costel P\u0103str\u0103\u0219can, devenit\u0103 \u00eentre timp un soi de institu\u021bie cu rol reglator, cel pu\u021bin \u00een felul meu de a-mi construi realitatea.
\nPentru cei apropia\u021bi caricaturii, numele lui Costel P\u0103tr\u0103\u0219can nu are cu siguran\u021b\u0103 nevoie de nicio prezentare. Pentru ceilal\u021bi, prezen\u021ba sa \u00een reviste, expozi\u021bii, new media, ar trebui s\u0103 suscite m\u0103car de acum \u00eencolo \u00eentregul interes, gra\u021bie unei maniere de lucru marc\u0103 proprie, care \u00eent\u00e2lne\u0219te \u0219tiin\u021ba de a surprinde grotescul \u00een pu\u021bine cuvinte, simple, gener\u00e2nd un art media care r\u0103spunde principiului accesibilit\u0103\u021bii. Ironia lui Costel P\u0103tr\u0103\u0219can nu e una de salon, chiar dac\u0103 adesea ea e mai degrab\u0103 una implicit\u0103, rela\u021bionat\u0103 cu un tipic comportamental, gestual, lingvistic, ori cu varii cutume ale societ\u0103\u021bii de mai \u00eenainte de \u201989. Pentru cei care am z\u00e2mbit la vinilurile de alt\u0103dat\u0103 ale unor trupe precum \u201eTimpuri noi\u201d ori \u201eSarmalele reci\u201d, desenul caricatural al celui \u00een discu\u021bie acoper\u0103 perfect ni\u0219te realit\u0103\u021bi cumva etern-balcanice, \u00een care fierbe, pare-se pe mai departe, aceea\u0219i lips\u0103 de m\u0103sur\u0103. Or fi ele multe aspectele pozitive ce sunt \u00eenscrise pe cartea noastr\u0103 de vizit\u0103, \u00eens\u0103 toate acestea se afl\u0103 \u00eentr-un soi de echilibru nedorit cu o serie de lipsuri generate de false valori, \u201eapanajul\u201d unor grupuri destul de largi, care nu au fost interesate vreodat\u0103 de un program viabil educa\u021bional. Mi-e team\u0103 c\u0103 \u201eRom\u00e2nia educat\u0103\u201d e pentru majoritatea doar o sintagm\u0103 care, pus\u0103 la lucru, nu poate fi legat\u0103 \u00een fapt de realit\u0103\u021bi palpabile, ci va na\u0219te mici mon\u0219trii ce se vor hr\u0103ni haotic din acelea\u0219i resurse prost gestionate.
\n\u00cen varianta caricaturistului, \u201eRom\u00e2nia educa-t\u0103\u201d, ap\u0103rut\u0103 pe la \u00eenceputul lui 2022 (sper s\u0103 nu gre\u0219esc!), echivaleaz\u0103 cu un soi de \u201ebestiar\u201d, cu un catalog-album-volum al celor mai n\u0103stru\u0219nice \u201ederapaje\u201d, at\u00e2t ale individului, c\u00e2t \u0219i ale societ\u0103\u021bii \u00een \u00eentregul ei. Nu i se iart\u0103 nim\u0103nui nimic: tineri ori b\u0103tr\u00e2ni, femei \u0219i b\u0103rba\u021bi, profesori, scriitori \u0219.a.m.d., trag cu to\u021bii la aceast\u0103 ma\u0219in\u0103rie \u00een stare de a surprinde f\u0103r\u0103 machiaj parte a b\u00e2lciului \u00een care tr\u0103im. Sigur, o caricatur\u0103 prins\u0103 doar \u00een rama cuvintelor, \u00een absen\u021ba desenului, e precum un dasc\u0103l care \u00ee\u0219i va fi propus s\u0103 argumenteze o anumit\u0103 idee f\u0103r\u0103 a apela la exemple. Totu\u0219i, chiar \u0219i a\u0219a, \u00een unele cazuri, gluma \u201etrece\u201d, semn al doz\u0103rii potrivite. Nu degeaba cel \u00een discu\u021bie e un apropiat al \u201eCa\u021bavencilor\u201d, \u201eRom\u00e2niei literare\u201d etc. De exemplu, copilul care \u00eentreab\u0103 cumva naiv: \u201eTati, clasa zero este clasa politic\u0103?\u201d, ori dialogul ni\u021bel absurdo-juc\u0103u\u0219 din: \u201e-De ce i se spune teren arabil? \/ -Fiindc\u0103, \u00een mare parte, este cump\u0103rat de arabi\u201d – ce s\u0103 mai zicem despre \u201e1990 \u2013 s\u0103rac lipit \/ 2022 s\u0103rak lipit\u201d? Ironia amar\u0103 apare pentru a semnala \u0219mecheria tipic\u0103 cartierelor, mahalalelor… respir\u0103 \u00eenc\u0103 un soi de post-caragialism \u00een care actan\u021bii sunt aceea\u0219i atot\u0219tiutori cu nasul ve\u0219nic \u00eenro\u0219it de licorile bahice \u0219i de propriile cutezan\u021be. \u201eRom\u00e2nia educa-t\u0103\u201d e mai degrab\u0103 din v\u00e2rf o \u201eRom\u00e2nie \u00eencremenit\u0103\u201d, care nu e \u00een stare s\u0103 digere dup\u0103 propriile ei nevoi realit\u0103\u021bile lumii noi. (Unde e\u0219ti, Maiorescule?) \u00centr-un joc ce aminte\u0219te de Baltasar Gracian \u2013 \u201eToate lucrurile trebuie privite cu susul \u00een jos dac\u0103 dore\u0219ti s\u0103 ai \u00een fa\u021b\u0103 adev\u0103rul\u201d (\u201eCriticonul\u201d), ironia atinge c\u00e2nd ecologia, c\u00e2nd politicile (de manipulare) media, dar \u0219i arta ori, \u00een general, viziunea clasic\u0103. C\u00e2t de amar sun\u0103, cumva \u00een forma unui outro, constatarea \u201eDe\u0219i sec\u021biile de votare sunt \u00een \u0219coli, rom\u00e2nii nu au \u00eenv\u0103\u021bat nimic\u201d?
\nImplicit, actul de a desena intereseaz\u0103 deopotriv\u0103 noile estetici c\u00e2t \u0219i teoria comunic\u0103rii, \u00eentruc\u00e2t el poate indica cu eficien\u021b\u0103 sporit\u0103 rela\u021bii intra- \u0219i inter-culturale care \u00een trecut puteau fi doar b\u0103nuite. Iar la nivel politic, cum am insinuat, ar trebui s\u0103 se bucure de un rol c\u00e2t se poate de activ. Caricatura lui Costel P\u0103tr\u0103\u0219can are tot ce-i trebuie: inteligen\u021b\u0103, energie, simplitate ce ocole\u0219te banalul, alonj\u0103. \u00cei doresc un public din ce \u00een ce mai numeros!<\/p>\n


\nOttilia ARDELEANU <\/strong>
\n\"\"

Alb\u0103strimile uit\u0103rii<\/strong><\/p>\n

Oana Fren\u021bescu scrie dezinvolt, \u00eentr-o \u00eempletire teluric-celest\u0103 cu natura, sinestezicul albastru devenind simbol al seninului \u0219i al m\u00e2ng\u00e2ierii, dar \u0219i al m\u00e2njirii coloristice datorate abunden\u021bei acestuia, un spa\u021biu deschiz\u0103tor de decoruri eminesciene, cu tei \u0219i plopi. \u00cengeri alba\u0219tri pe h\u00e2rtie traseaz\u0103 linii drepte, drumuri \u00een poezie, poeta este transpus\u0103 \u00eentr-o lume a marilor nimicuri, prad\u0103 mereu ultimei silabe f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it, are continuu nevoie de vis, de flux-refluxul unei st\u0103ri de bine. Karmic vorbind, poezia sa \u00eente\u021be\u0219te romantismul eminescian, imaginile plopilor dau n\u0103val\u0103 pe retin\u0103, simte puternic golurile, nebuloasa, dep\u0103rtarea, \u00eensingurarea, \u00eemprejmuit\u0103 de abstractul acerb, de umbre \u0219i t\u0103cere, se simte comprimat\u0103 \u00eentr-un eter str\u0103in, timpul \u0219i trupul se estompeaz\u0103. Pare c\u0103 se scurge \u00een lumi stranii, n\u0103p\u0103stuit\u0103 de obsesivul albastru. Aproape totul sufer\u0103 de albastru, pe l\u00e2ng\u0103 cel al cerului \u0219i al cernelii: cuvintele, neadev\u0103rul, s\u00e2ngele, pietrele din pavaj, \u00eenchiderile, chiar \u0219i g\u00e2ndul, senza\u021bia fiind de p\u0103tare, murd\u0103rire cu acesta, p\u00e2n\u0103 la refuz. Totul e r\u0103sfirat \u00een albastru!
\nSpa\u021biul \u0219i timpul sunt accidentale, o repetare iluzorie a universului poetic \u00een care Oana Fren\u021bescu \u00ee\u0219i dezbate propriile m\u00e2n\u0103ri creative. Uneori, uitarea devine reazem, un um\u0103r pe care temerile se umfl\u0103 \u0219i durerile trezesc g\u00e2ndul. Timpul personal nu face dec\u00e2t s\u0103 amestece tr\u0103irile \u00eentr-un mod obositor, nel\u0103murit \u0219i aproape orbe\u0219te.
\nExisten\u021bial, poeta reu\u0219e\u0219te s\u0103 treac\u0103 bariere obscure, tulburi, consol\u00e2ndu-se \u00een cuv\u00e2nt, \u00een h\u00e2rtia viclean\u0103 care \u00eei taie calea precum o felin\u0103 \u0219i o treze\u0219te din uitarea devenit\u0103 laitmotiv \u0219i ea, \u00een acest volum de poezii.
\nRealitatea pare c\u0103 se alunge\u0219te enigmatic \u00eentr-o alb\u0103strime striat\u0103, nu e altceva dec\u00e2t o ar\u0103tare \u00eenl\u0103crimat\u0103, deformat\u0103, scheletic\u0103, dizolvat\u0103 \u00een t\u0103cere.
\nPeisagistica \u00eenso\u021be\u0219te multe dintre poezii \u00een cromatici metaforice, dar care nu sunt deloc luxuriante, de\u0219i de un mare impact, ele arat\u0103 mai degrab\u0103 dezolarea, epilepsia luminii, ghimpii care scurm\u0103 subtil \u00een pulsul inimii, neantizarea, mai mult agonia dec\u00e2t extazul.
\n\u00cen haoticul cotidian, eul auctorial este t\u0103b\u0103cit de iluzii, poeta simte nevoia \u0219lefuirii acestora, nu se mul\u021bume\u0219te s\u0103 le ia de-a gata, le d\u0103 \u0219i o fa\u021b\u0103 aurit\u0103, narcisist\u0103.
\nFiecare poezie este o reflexie a sinelui, un tablou reprezentativ de st\u0103ri, obsesii \u0219i laitmotive pe care poeta le perfuzeaz\u0103 \u00een vena prezentului, \u00eencerc\u00e2nd o terapie sine-qua-non a spiritului \u0219i \u00een care lumina are un rol pregnant, \u0219i anume: pentru trebuin\u021ba de a \u00eent\u00e2rzia \u00eentunericul\/ unde nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic\/ unde cuvintele tac.
\nSigur c\u0103 \u021bip\u0103tul este cel care confer\u0103 sonoritate unei lumi \u00een asurzire, \u00een care nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic, este cel care tulbur\u0103 albastrul interior, responsabil de umplerea golurilor nedorite. Sentimental, poeta are tr\u0103iri antagonice nuan\u021bate prin gri \u0219i respectiv ro\u0219u, verde, alb, mov, fiecare av\u00e2nd o semnifica\u021bie relativ\u0103 la sine. Fiecare sentiment func\u021bioneaz\u0103 pe frecven\u021ba \u0219i \u00een culoarea adecvate. Dar, e semn c\u0103 poeta nu se las\u0103 cople\u0219it\u0103 de mersul spre nic\u0103ieri al vie\u021bii, chiar dac\u0103 aceasta vede cumva lumea ca pe o c\u0103dere de frunze, o armat\u0103 de frunze care \u021biuie pe la urechi ca ni\u0219te gloan\u021be trase pe \u021beava de tun a v\u00e2ntului. Pe de alt\u0103 parte, desprinderea frunzelor de creanga-mam\u0103 seam\u0103n\u0103 mult cu o iubire care se rupe, se degradeaz\u0103. O desp\u0103r\u021bire, o dezmembrare gata s\u0103 creeze alt timp pe marginea genunii. Iubirea pare un mers \u00een alte direc\u021bii, un mers \u00een neclar. C\u0103derea devine universal\u0103, se ded\u0103 \u0219i cuv\u00e2ntului, cel ce a fost la \u00eenceput.
\nSenza\u021bia de efemer, de inutilitate, de incolor este infiltrat\u0103 \u00een porii poeziei Oanei Fren\u021bescu at\u00e2t de bine \u00eenc\u00e2t realitatea pare o aplica\u021bie neomologat\u0103. U\u0219or aplecat\u0103 spre bacovian, cu o nuan\u021bare personal\u0103, descrie e\u0219ecul ca pe un paradis-niciodat\u0103: cobor \u00een cerul defunct,\/ plasma rece m\u0103 \u00eenghea\u021b\u0103,\/ bacovii se aga\u021b\u0103 de t\u0103lpi,\/ s\u0103ge\u021bi circulare m-ating.\/ e o lume polar\u0103,\/ e o lume de frig,\/ nu ne mai spunem nimic.\/ \u0219tim c\u00e2t de pu\u021bin ne cunoa\u0219tem.
\nPunctele de sprijin ale cuv\u00e2ntului sunt am\u0103gitoare \u00een absen\u021ba unei certitudini, iar poeta are nevoie de detalii de \u00eencredere, de afectul unui z\u00e2mbet, de ceva care s\u0103 o \u00eenfometeze de lumin\u0103 \u0219i iubire. Poate c\u0103 de limbajul codificat al lui Dumnezeu \u00een rug\u0103ciune sau de incanta\u021bii e nevoie pentru aceste vremuri ursuze, confuze, dezordonate.
\nPoeziile din acest volum sunt frunze crude \u00een adev\u0103r, sinceritate \u0219i mult\u0103 luciditate.
\n\u021aip\u0103tul frunzelor se confund\u0103 cu strig\u0103tul munchian, este un semnal de alarm\u0103 adresat unei lumi decadente, care calc\u0103 \u00een gol, a ajuns \u00een dizgra\u021bia auzului, c\u00e2rpe\u0219te informa\u021bia, ale c\u0103rei \u021bes\u0103turi destr\u0103mate sunt \u00een vog\u0103 \u0219i al c\u0103rei acel ceva unic lipse\u0219te cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire. E galben, e tomnatic, fabricant de sim\u021buri uitate, de plec\u0103ri f\u0103r\u0103 reveniri, o pr\u0103pastie \u00een cuvinte, o suit\u0103 de anomalii, ar\u0103t\u0103ri cu lun\u0103 suit\u0103 pe geam. Un \u021bip\u0103t de dorin\u021b\u0103, precum \u0219i de disperare, de prea mult galben \u00een loc de verde, de prea mult s-ar putea dec\u00e2t este \u00eentr-adev\u0103r. F\u0103r\u0103 logic\u0103, p\u00e2n\u0103 la alt \u00een\u021beles, degradarea se las\u0103, cioranian, din cuv\u00e2nt \u00een suflet, \u00een poezie, \u00eentr-un alt elixir. \u00cen acela\u0219i \u021bip\u0103t de fric\u0103, \u00eencep s\u0103 nu mai fiu \u00een cuv\u00e2ntul de febr\u0103\/ \u00een jocul de umbre\/ \u00een cascada de emo\u021bii.
\nOana Fren\u021bescu dedic\u0103 mult timp din propriul timp universului desperecheat, secundelor uciga\u0219e de idei, slovei \u0219i salturilor peste genuni ale arogan\u021bei. Vremurile par vase de lut sparte, a\u0219chii dintr-un copac al vie\u021bii. E o vreme de varz\u0103! Este tot mai evident c\u0103 nu mai exist\u0103 sunete bl\u00e2nde\/ sunt tot mai du\u0219m\u0103noase replicile\/ azv\u00e2rlite \u00een ziduri\/ sirenele url\u0103 tot mai ascu\u021bit\/ dang\u0103tul clopotelor e f\u0103r\u0103 pauz\u0103\/ calea se str\u00e2nge \u00een decorul suspect de frunze uscate.
\nVia\u021ba este o mascarad\u0103, un spectacol de circ, se merge mult pe s\u00e2rma imaginar\u0103, e o nebunie f\u0103r\u0103 cusur, o inflamare a sim\u021burilor, un decor flamboaiant, e dat\u0103 \u00een bobi, albastrul acela al senin\u0103t\u0103\u021bii doarme pe undeva \u00een strad\u0103 ca un om f\u0103r\u0103 cas\u0103.
\nPoeta poart\u0103 absurdul vie\u021bii ca pe o mantie pe care ar arunca-o dac\u0103 nu ar sim\u021bi frigul acestei lumi epuizate, fragile, triste, f\u0103r\u0103 albastrul senin\u0103t\u0103\u021bii, f\u0103r\u0103 \u021bip\u0103tul frunzelor, f\u0103r\u0103 chiotele lor.
\nE un timp toxic din care fug \u0219i cuvintele, greu de exprimat, greu de \u00eendurat, legat cu panglici negre, un car mortuar sau muribundul \u00eenso\u021bit de sirenele salv\u0103rilor.
\nSensul e unul dintre cuvintele cheie ale acestui volum. \u0218i te \u00eentrebi dac\u0103 e sensul spre via\u021b\u0103 ori sensul spre moarte, sau dac\u0103 e sens unic. Asta \u00een condi\u021biile unei st\u0103ri mereu \u00een alert\u0103 de moarte: respir sub masc\u0103 termina\u021biile nervoase ale ora\u0219ului\/ \u00eentr-o o supradoz\u0103 de virus\/ fiecare mi\u0219care pare un pericol.
\n\u00cen actualul context, identitatea este un lucru rar, suntem prin noi \u00een\u0219ine a\u0219a cum putem fi, departe de oricine, \u00eensingura\u021bi \u0219i izola\u021bi, supu\u0219i metehnelor mileniului, ne deplas\u0103m c\u0103tre un viitor tot mai t\u0103cu\u021bi, mai blaza\u021bi, smul\u0219i de visare, prea r\u0103t\u0103ci\u021bi \u00een necunoscut, prin triste\u021bea \u00eenalt\u0103, sub o stea nu c\u0103l\u0103uzitoare, ci rug\u0103toare.
\nPoeta simte durerea unui timp \u00eenstr\u0103inat, cuvintele sale par s\u0103 fug\u0103 din lumin\u0103, s\u0103 se ascund\u0103 \u00eentr-un joc de fluturi, formele sale de exprimare par s\u0103 nu mai ocupe spa\u021biul dorit, ies din matca realului, sar \u00een eter \u0219i \u00een eternitate. Nu bate moned\u0103 pe \u00een\u021belesuri, mai degrab\u0103 las\u0103 totul la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, a anotimpurilor, a stelelor c\u0103z\u0103toare, a emo\u021biilor de provenien\u021b\u0103 spasmic\u0103, a versurilor pecetluite de libertate, de aerul respirabil al \u00eencumet\u0103rii spre frumos, \u00een aceea\u0219i mirare dezlipit\u0103 de p\u0103m\u00e2nt.
\nDesigur, poeta pune pe umerii frunzelor \u00een v\u00e2nt toate tr\u0103s\u0103turile sale lirice, cum c\u0103 totul ar fi trebuit s\u0103 fie o linie dreapt\u0103\/ un fel de univers al meu\/ dac\u0103 frunzele nu s-ar fi dat la o parte\/ f\u0103c\u00e2nd o alt\u0103 lege.
\nStarea ei de spirit, \u00een poezie, este un adev\u0103r \u00eenghesuit \u00een timpul crea\u021biei: amesteca\u021bi cu obiecte\/ \u00eentr-o contemplare colorat\u0103-n lumin\u0103\/ suntem atin\u0219i de emo\u021bii asmu\u021bite-n aer.
\nCu siguran\u021b\u0103, Oana Fren\u021bescu este contemplativ\u0103 \u00een eul auctorial \u0219i colorat\u0103 \u00een lumina creatoare!<\/p>\n

(Prefa\u021b\u0103 la \u021aip\u0103tul frunzelor<\/em> de Oana Fren\u021bescu<\/strong>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nicolai T\u0102ICU\u021aU piramida despicat\u0103 nicolai t de la prima or\u0103 a dimine\u021bii lop\u0103teaz\u0103 nisipul sortat al balastierei de o parte<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":17213,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18444"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18444"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18444\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18450,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18444\/revisions\/18450"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/17213"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18444"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18444"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18444"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}