{"id":18237,"date":"2022-06-04T22:46:42","date_gmt":"2022-06-04T19:46:42","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18237"},"modified":"2022-06-04T22:46:42","modified_gmt":"2022-06-04T19:46:42","slug":"spatii-culturale-nr-36-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18237","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 36 (6)"},"content":{"rendered":"

Emil NICULESCU<\/strong>
\n\"\"

CARAGIALE PRIN R\u00c2MNICU S\u0102RAT<\/strong>
\n– File r\u0103zle\u0163e \u2013<\/strong><\/p>\n

\tTaton\u0103ri gazet\u0103re\u015fti<\/strong><\/p>\n

\t\u00cenainte de a c\u0103lca R\u00e2mnicul S\u0103rat cu piciorul, junele Caragiale l-a tatonat cu urechea de gazetar la un periodic liberal, ,,Aleg\u0103torul liber\u201d (an 1, 1875, ne, 24, 2 aprilie, p. 3, nesemnat), semn c\u0103 pojarul republicii de la Ploie\u015fti avea oarecari sechele, d\u0103 ,,pe surse\u201d urm\u0103toarea \u015ftire: A.P. din R\u00e2mnicul S\u0103rat, dob\u00e2ndi un copil: vesel \u015fi bucuros ca orice p\u0103rinte, voi s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 noutatea aceasta fericit\u0103 tuturor rudelor \u015fi amicilor s\u0103i afla\u0163i \u00een diverse ora\u015fe din Rom\u00e2nia. F\u0103cu dar mai multe depe\u015fi cu destina\u0163ia c\u0103tre diferite ora\u015fe. \u00cen con\u0163inutul depe\u015felor, dup\u0103 ce anun\u0163a na\u015fterea copililui, ad\u0103uga din jos expresiunea israelit\u0103 ,,Bismantof\u201d.
\n\u015eeful sta\u0163iunea sau ofician\u0163ii, p\u0103trun\u015fi de \u00eenalta misine ce le-a confiat marea obl\u0103duire de azi, \u015fi \u00een vederea criticei epoce prin care trecem, v\u0103d \u00een aceast\u0103 depe\u015fe un ce nu prea curat. B\u0103nuir\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 fie vreo depe\u015f\u0103 care ascunde ceva compromi\u0163\u0103tor pentru partidul ordinei, c\u0103 expresia ,,Bismantof\u201d are ceva cabalistic. Transmiterea fu dar oprit\u0103. Telegrafi\u015ftii se desperau c\u0103ut\u00e2nd prin dic\u0163ionare explicarea cu\u00e2ntului cabalistic. Spi\u0163erul ora\u015fului care pricepe limba lui Moise, fu ales \u00een fine a limpezi nedumerirea. Acesta le explic\u0103 acestor naivi agen\u0163i ai p\u0103rintescului guvern c\u0103 depe\u015fa nu are nimic periculos, \u015fi c\u0103 expresiunea biblic\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 dec\u00e2t ,,Norocire bun\u0103\u201d.
\n\u00cenchipuiasc\u0103-\u015fi cineva stupefa\u0163iunea zelo\u015filor func\u0163ionari . Marin Bucur, detectivul acestor recuper\u0103ri, argumenteaz\u0103, \u00een sprijinul arheologiei sale: T\u00e2n\u0103rul Caragiale este acela\u015fi cu acela care va scrie literatur\u0103 umoristic\u0103 \u00een paginile ,,Claponului\u201d. Este v\u00e2rsta sa scurt\u0103 de exerci\u0163ii \u015fi de digita\u0163ie artistic\u0103.
\nPerfect verosimil fiindc\u0103, \u00eentr-o panoramare de sf\u00e2r\u015fit de secol XIX, apar\u0163in\u00e2nd lui Grigore G. D\u0103nescu, R\u00e2mnicul S\u0103rat \u00eenregistra, la popula\u0163ie: 10.533, din care 8.556 rom\u00e2ni, 1.366 ovrei, 75 greci, 77 germani, 85 bulgari, 99 unguri, 12 italieni, 2 turci, 263 alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i.
\nAcum, este drept, nu trecuse dec\u00e2t ,,un cincinal\u201d de la zurbaua de la Ploie\u015fti, ,,vesela republic\u0103 podgorean\u0103\u201d al c\u0103rei prezident fusese liberalul Al. Candiano-Popescu (mai c\u0103tre fine de deceniu opt, aghiotant regal), cine se frige cu ciorb\u0103, sufl\u0103 \u015fi-n iaurt. \u00cen sprijinul acestei hiperpruden\u0163e a conservatorilor \u015fi a aparatului lor de func\u0163ionari de stat, ac\u0163ionau, ca \u015fi mai t\u00e2rziu, dup\u0103 1990, suspicionita \u015fi scenarita (intraser\u0103 la ,,fandacsie\u201d, \u00een limbajul de epoc\u0103). \u015ei atunci, \u00een august 1870, ,,revolu\u0163ia\u201d trebuia s\u0103 izbucneasc\u0103 \u00een mai multe ora\u015fe (garnizoane) simultan, care a\u015fteptau ,,parola\u201d comploti\u015ftilor. Dispropor\u0163ionata alarm\u0103 a telegrafi\u015ftilor r\u00e2mniceni (\u015fi R\u00e2mnicul S\u0103rat urma s\u0103 r\u0103spund\u0103 la ,,apel\u201d, \u00een 1870, Tecuciul, la fel) este dezamorsat\u0103 de spi\u0163er, ini\u0163iat \u00een ,,limba lui Moise\u201d, care traduce ,,cabala\u201d prin ,,Norocire bun\u0103\u201d, urare u\u015for tautologic\u0103, fiindc\u0103 aceea rea este nenorocire, ghinion, m\u0103 rog. Nu mai punem c\u0103 \u00een istoria recent\u0103, gra\u0163ie repetatelor mineriade, s-a ajuns ca salutul ortacilor s\u0103 aib\u0103 conota\u0163ii cel pu\u0163in dubioase.
\n\u00cen epoc\u0103, era o marot\u0103 a liberalilor \u015fi a oficiosului lor, ,,Rom\u00e2nul\u201d, s\u0103 acuze, din opozi\u0163ie, cum se pozi\u0163ionau, conspira\u0163ia ,,iudeo-masonic\u0103\u201d a conservatorilor, mul\u0163i, \u00eentre care junimi\u015fti de vaz\u0103, fiind membri ai unei loje, alta dec\u00e2t cea de teatru. Dar, \u00een acest caz, tocmai conservatorii erau \u00een alert\u0103, sufl\u00eend cu r\u00e2vn\u0103 \u00een iaurt.
\n Ca liberal ,,rabiat\u201d, dependent de discursul politic pasionat al ,,ro\u015filor\u201d (ca opiomanul de doz\u0103), cum se denun\u0163a, mai t\u00e2rziu, Caragiale, detoxifiatul, va publica, \u00een ,,Calendarul Dacia\u201d (1898), dezam\u0103girea fa\u0163\u0103 de traiectul (de traseist) politic al lui Stan Popescu, care se dovedea, \u015fi el, prea pu\u0163in consecvent: El, lupt\u0103torul pasionat pentru libertate s\u0103 ajung\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e subdirector a ce? a unui stabiliment oficial de robie \u2013pu\u015fc\u0103rie local\u0103! O tempora! o mores!\u201d (,,Istoria se repet\u0103\u201d).
\nSitua\u0163iunea, cu totul odioas\u0103, \u00eei reactiveaz\u0103 momente inubliabile, din 1876, tot la vreme electoral\u0103 (c\u00e2nd liberalii i-au scos de la conducere pe conservatori) \u015fi c\u00e2nd Stan Popescu era unul dintre cei mai bravi electori ploie\u015fteni. Atunci vrea s\u0103-\u015fi depun\u0103 candidatura pe lista liberal\u0103, \u00een capitala prahovean\u0103, un anumit Tache Prandav (care a r\u0103zbit, mai apoi, \u00een via\u0163a politic\u0103). Avusese o \u00eentrevedere cu C.A. Rosetti, care se cam \u00eendoia de capacitatea ,,catindatului\u201d de a aduna voturi, nu i-o ,,d\u0103duse \u00een bun\u0103\u201d, lucru pe care petentul nu l-a \u00een\u0163eles. Descalec\u0103 \u00een cetatea libert\u0103\u0163ilor democratice, pl\u0103tite cu schingiuirile martirilor augu\u015fti de c\u0103tre v\u00e2n\u0103torii maiorului Gorjan, la august 1870, \u015fi ajunge, fire\u015fte, la prelungirea m\u00e2inii ,,ro\u015fiilor\u201d \u00een teritoriu – Stan Popescu. Acesta, \u00een loc s\u0103 se contamineze de entuziasmul eligibilului, care voia s\u0103 porneasc\u0103 \u00een tromb\u0103 campania, racolarea de votan\u0163i, are mai degrab\u0103 o atitudine temporizatoare, a\u015ftept\u00e2nd de la Prandav ,,un ce\u201d, lucru pe care, sub presiunea contrariat\u0103 a acestuia, i-l \u015fi divulg\u0103: batalamaua, biletul de \u00eencredere, parola de partid, blagoslovenia hahamului, \u00eentr-un argou destul de mozaic\/israelit, adic\u0103 de la Rusetache rabinul. Nu avea, cum s-ar zice, bismantof-ul lui Rosetti. De unde rezult\u0103 c\u0103 agen\u0163ii de po\u015ft\u0103 r\u00e2mniceni nu erau ridicoli ,,la estremitate\u201d; Florin Manolescu se dovede\u015fte a fi bifat pozitiv cu titlul Caragiale \u015fi Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii. \u00centre acestea, versus liberalii cititori ai ,,Aleg\u0103torului liber\u201d: cine zice, \u0103la este!
\n Caragiale \u00eei scrie, de la Bucure\u015fti, \u00een februarie 1885, lui Iacob C. Negruzzi: Am sosit ieri din R\u00e2mnicul-ne-S\u0103rat \u015fi am g\u0103sit la domiciliu stimabilele Dv. dou\u0103 (2) carte postale din 4\/16 \u015fi v5\/17 ianuarie, pentru care m\u0103 \u015fi gr\u0103besc a v\u0103 acuza recep\u0163iune.
\n\t\tInspector I.L. Caragiale (3)
\nScriitorul, pe atunci inspector \u015fcolar, ad\u0103uga, pe l\u00e2ng\u0103 salut\u0103rile adresate so\u0163iei secretarului ,,Junimii\u201d: Domnilor din ,,Junimea\u201d, asemenea, dup\u0103 v\u00e2rst\u0103 \u015fi importan\u0163\u0103. O alt\u0103 scrisoare c\u0103tre coautorul ,,Hatmanului Baltag\u201d era semnat\u0103 \u00een spiritul cosocietarilor, pentru care ,,anecdota primeaz\u0103\u201d, Stacan Comis.
\nEste de observat c\u0103 scriitorul deosebea r\u00e2mnicenii v\u00e2lceni de aceia s\u0103ra\u0163i. P\u00e2n\u0103 la ace\u015ftia din urm\u0103 a ajuns \u015fi Stendhal, \u00een 1812, ca ofi\u0163er de intenden\u0163\u0103 \u015fef al armatei napoleoiene aflate \u00een Polonia, t\u00e2rguind de la R\u00e2mnicu S\u0103rat sare \u015fi altele pentru aprovizionarea armatei (4).
\nO idee despre ce \u00eensemna t\u00e2rgul Slam R\u00e2mnic la \u00eenceputul secolului al XIX-lea ne-o putem face din \u00eensemn\u0103rile, de la 1809, ale contelui de Moriolles; venind dinspre Foc\u015fani, caut\u0103, la R\u00e2mnicu S\u0103rat, ,,lag\u0103rul\u201d\/ campamentul feldmare\u015falului rus Prozorovski, plecat contra Br\u0103ilei, scrie N..Iorga: drume\u0163ii sunt primi\u0163i de gazda acestuia, un boier care, crescut la Viena de un emigrant francez, vorbe\u015fte perfect limba francez\u0103, are o ,,frumoas\u0103 locuin\u0163\u0103\u201d \u015fi pr\u00e2nzul cuprinde pilafuri \u015fi o alt\u0103 m\u00e2ncare de mod\u0103 turceasc\u0103 . (\u2026) \u00cen cele \u015fase zile petrecute aici cap\u0103t\u0103 \u015ftiri asupra casei \u015fi \u00eembr\u0103c\u0103min\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Boierul \u00eei arat\u0103 viile sale, a c\u0103ror cultur\u0103 e judecat\u0103 ca primitiv\u0103 de Moriolles, originar din Champagne. Hrana cu m\u0103m\u0103lig\u0103 a \u0163\u0103ranului i se pare ne\u00eendestul\u0103toare. Gr\u00e2ul, ov\u0103zul s\u00eent ascunse \u00een gropi care, dup\u0103 lipsa de rou\u0103 deasupra, le recunosc \u00eendat\u0103, ca \u015fi turcii la r\u0103zboi, cazacii(5). <\/p>\n

Colaborator al ,,Gazetei s\u0103teanului\u201d<\/strong><\/p>\n

Poate, de\u015fi ,,comun\u0103 urban\u0103\u201d mai mic\u0103 dec\u00e2t Buz\u0103ul, R\u00e2mnicu S\u0103rat a fost un ,,focar\u201d de pres\u0103 mai vizibil, la cump\u0103na veacurilor XIX \u015fi XX. La impunerea acestui statut, un rol determinant l-a avut C. C. Datculescu, din a c\u0103rui ,,fi\u015f\u0103\u201d, de acum un sfert de secol, alc\u0103tuit\u0103 de Alex. Oproescu, spicuim. Editor, publicist, om de \u015ftiin\u0163\u0103 (20 ianarie 1857-1940), ales, \u00een 1897, membru al Societ\u0103\u0163ii agricultorilor din Fran\u0163a, pentru merite \u00een selec\u0163iile de cereale. Editor \u015fi director al ,,Gazetei s\u0103teanului\u201d (Rm. S\u0103rat: 1884-1897; 1898; Bucure\u015fti: 1897-1904) Opera: ,,Florile\u201d (1882) , ,,Dare de seam\u0103\u201d (1899). Meritul lui C.C.D \u2013\u00een calitate de editor \u2013 este acela de a-\u015fi fi asigurat buni redactori (I, N\u0103dejde, \u015fi Al. Vlahu\u0163\u0103 pentru partea \u015ftiin\u0163ifico-literar\u0103) \u015fi, mai ales, de a fi determinat apari\u0163ia unor importante \u015fi diverse crea\u0163ii beletristice. Aici public\u0103 I.L. Caragiale (,,C\u0103nu\u0163\u0103 om sucit\u201d,,,La hanul lui M\u00e2njoal\u0103\u201d, ,,Dou\u0103 bilete pierdute\u201d,,,\u00cen vreme de r\u0103zboi\u201d, ,,La conac\u201d), C. Dobrogeanu-Gherea (,,\u0162\u0103ranul \u00een literatur\u0103\u201d), G. Co\u015fbuc, \u015et. O. Iosif, Al. Vlahu\u0163\u0103, N. Beldiceanu, Gh. Din Moldova, Radu D. Rosetti, Gh. Dem. Teodorescu, A. Gorovei (versuri, traduceri, eoigrame, folcloristic\u0103) (6).
\nCercet\u0103torii de dup\u0103 \u201990 adaug\u0103; asolvent al Literelor \u015fi Dreptului, la Paris; liberal, deputat, 1888, 1891, 1895; 1892 prime\u015fte pentu revist\u0103, 266 numere, ,,Bene merenti\u201d (3 aprilie 1892); fost participant la r\u0103zboiul franco-prusac, fiind membru al ,,Asocia\u0163iei voluntarilor din 1870-1871\u201d; furnizor al Cur\u0163ii regale din 1894 (7).
\n\t\u00cen scurt timp, revista \u00ee\u015fi creeaz\u0103 cititori \u00een multe medii \u015fi chiar \u00een \u015fcolile din Buz\u0103u: dup\u0103 examenele de final ale anului \u015fcolar 1892-1893, la serbare, cet\u0103\u0163eanul Ion M. Georgescu din R\u00e2mnicu S\u0103rat ofer\u0103 premian\u0163ilor ,,Gazeta s\u0103teanului\u201d, o revist\u0103 ilustrat\u0103 ,,de agricultur\u0103 \u015fi cuno\u015ftin\u0163e trebuincioase pentru to\u0163i\u201d(8).
\n\tMarin Bucur afl\u0103 rezonuri pentru colabor\u0103rile lui Caragiale la gazeta editorului r\u00e2mnicean astfel: G\u0103si o revist\u0103 popular\u0103, moralizatoare un fel de Albina ori de Vatra, ceva cam \u00een spiritual lui Haret. Se numea Gazeta s\u0103teanului, revist\u0103 enciclopedic\u0103 ilustrat\u0103, condus\u0103 de un oarecare C.C. Datculescu.(\u2026) Revista era proliberal\u0103. Caragiale colabora cu un articol proregalist: Nihil sine Deo, formul\u0103 de pe emblema Regatului Rom\u00e2n, o rug\u0103ciune de slav\u0103 pentru Rege (9).
\nSilvian Iosifescu relativizeaz\u0103 prezen\u0163a acestei ,,tribune\u201d: Sunt \u015fi multe publica\u0163ii mai obscure c\u0103rora nu le-a refuzat sprijinul. Sensul accept\u0103rii sale este c\u00e2teodat\u0103 explicitat. ,,Gazeta s\u0103teanului\u201d \u00een care au ap\u0103rut ,,C\u0103nu\u0163\u0103, om sucit\u201d \u015fi ,,La hanul lui M\u00e2njoal\u0103\u201d e pre\u0163uit\u0103 pentru rosturile ei de culturalizare, \u00een fraze ce se \u00eenrudesc cu cele prin care Caragiale va sus\u0163ine necesitatea unei asemenea ac\u0163iuni \u00een raportul adresat \u00een 1900 lui Delavrancea, pe atunci primar al Capitalei (10)
\n\tOnctuos, cum \u015ftia \u00een anumite \u00eemprejur\u0103ri a fi, Caragiale \u00eei expediaz\u0103 lui Datculescu, \u00een decembrie 1897, \u00eempreun\u0103 cu povestirea ,,C\u0103nu\u0163\u0103 om sucit\u201d, c\u00e2teva r\u00e2nduri de persuadare, de colegial\u0103 compasiune pentru munca intelectual\u0103, deloc pre\u0163uit\u0103, pre\u0163uindu-I rezisten\u0163a de Atlante, \u00een Atari condi\u0163ii: Dac\u0103 eu a\u015f fi condus ,,Gazeta s\u0103teanului\u201d \u00een locul dumitale, av\u00e2nd s\u0103 lupt cu at\u00e2tea greut\u0103\u0163i, \u00eent\u00e2mpin\u00e2nd la o fapt\u0103 a\u015fa de bun\u0103 at\u00e2ta nerecuno\u015ftin\u0163\u0103, \u015fi, ceea ce e \u015fi mai r\u0103u \u015fi mai neomenos, at\u00e2ta nesocotire, de mult i-a\u015f fi pus cruce cu inscrip\u0163ia: ,,Ceea ce nu poate tr\u0103i, dac\u0103 n-a avut norocul s\u0103 se nasc\u0103, tot mai are un noroc \u2013 s\u0103 moar\u0103!\u201d(11).
\n\tIn extenso, spovedania lui Caragiale c\u0103tre editor este mult pre\u0163uitoare \u015fi autobiografic girat\u0103 de o crunt\u0103 promisiune privind viitorul progeniturilor fa\u0163\u0103 cu nomenclatorul profesiunilor: & Stimate amice, \/ Mi-ai f\u0103cut onoarea s\u0103-mi ceri \u015fi mie concursul literar pentru Gazeta s\u0103teanului. Cerea dumitale m\u0103 m\u0103gule\u015fte \u015fi o primesc cu mult\u0103 pl\u0103cere. M\u0103 cred dator s\u0103 ajut cu ce pot valoroasa dumitale intreprindere.
\nDumneata e\u015fti unul din rarii publici\u015fti de la noi cari lucreaz\u0103 pentru alte scopuri dec\u00e2t personale, cari uit\u0103 interesele \u015fi pesonalitatea lor proprie \u00een folosul publica\u0163iunii; dintre acei rari publici\u015fti cari n-au \u015fi nu poart\u0103 alt\u0103 grij\u0103 dec\u00e2t grija operei lor.
\nCe situa\u0163ie grea \u00ee\u015fi creeaz\u0103 astfel de publici\u015fti, dumneata o \u015ftii bine: at\u00e2\u0163ia ani de munc\u0103 f\u0103r\u0103 preget, de jertfe \u015fi morale \u015fi material f\u0103r\u0103 r\u0103splat\u0103, de c\u00e2nd conduci cu at\u00e2t devotement Gazeta s\u00eeteanului, te-or fi \u00eenv\u0103\u0163at, ca pe mine alte \u00eemprejur\u0103ri, c\u0103 un tat\u0103 ar trebui s\u0103 fie din cale-afar\u0103 de denaturant ca s\u0103 ureze vreunuia, celui mai nemernic, dintre copiii s\u0103i cariera de publicist onest.
\nDou\u0103zeci \u015fi patru de copii s\u0103 am \u2013 s\u0103 m\u0103 fereasc\u0103 Dumnezeu! \u2013 pe to\u0163i i-a\u015f face oameni politici, adic\u0103 avoca\u0163i; \u015fi dac\u0103 unul n-ar fi \u00een stare s\u0103 \u00eenve\u0163e m\u0103car at\u00e2ta, l-a\u015f \u00eenv\u0103\u0163a s\u00ee prind\u0103 c\u00e2ini cu la\u0163ulo. Hengher, da! da\u2019 literat nu! Mai bines s\u0103-\u015fi bat\u0103 el joc de litera\u0163i c\u00e2nd o \u00eent\u00e2lni la un an odat\u0103 unul dec\u00e2t s\u0103-\u015fi bat\u0103 joc hengherii de el pe toate potecile.(\u2026)
\nA colabora la o revist\u0103 ca a dumitale, care caut\u0103 s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 lumina culturii \u00een popor, este desigur o mul\u0163umire moral\u0103. Deci num\u0103r\u0103-m\u0103 , te rog, de ast\u0103zi \u00eentre colaboratorii dumitale \u015fi d\u0103-mi, dac\u0103 e cu putin\u0163\u0103 char \u00een num\u0103rul de s\u0103rb\u0103tori, un loc\u015for \u00een nepre\u0163uita Gazeta s\u0103teanului, pentru povestea al\u0103turat\u0103.
\n\tCu toat\u0103 dragostea, al dumitale Amic, \/ Caragiale.
\n\tPolite\u0163ea \u015fi pre\u0163uirea \u00eei sunt \u00eentoarse prin articolul ,,Spiru Haret\u201d, din paginile publica\u0163iei (an 16, no. 1, (312), 5 februarie 1899, p. 5), unde se b\u0103ga de seam\u0103, \u00een privin\u0163a Legei Casei \u015ecoalelor, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu materialul didactic pentru \u015fcoli: \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu acestea punem \u015fi alc\u0103tuirea de c\u0103r\u0163i populare scrise de escelen\u0163i autori ai no\u015ftri:Vlahu\u0163, Caragiale, Co\u015fbuc, \u00eens\u0103rcina\u0163i de Ministru cu scrierea geografiei pitore\u015fti a \u0163erei, a istoriei populare a Rom\u00e2niei \u015fi a istoriei resboiului din 1877 sub form\u0103 de poem\u0103 \u00een versuri.
\n\tPierderea unui colaborator al gazetei, celebru \u00een epoc\u0103 pentru portretele \u015farjate ale contemporanilor, ce le satisf\u0103ceau ,,mania reprezentativit\u0103\u0163ii\u201d, d\u0103 prilej scriitorului de a-i creiona un sensibil ferpar: C. Jiquidi, bunul prieten al Gazetei s\u0103teanului, unde a dat, at\u00e2\u0163ia ani, desenuri, s-a stins \u00een floarea v\u00e2rstii. (\u2026) Autodidact, Jiquidi era un dibaci desenator \u015fi un excellent portretist: nimeni n-a reu\u015fit la noi ca d\u00e2nsul \u00een genul numit portrait-charge.
\n\tToate figurile mai remarcabile \u2013 actori de prim cartel, utilit\u0103\u0163i mediocre, cori\u015fti \u015fi compani\u015fti obraznici pe scena str\u00e2mt\u0103 a vie\u0163ii noastre publice, toate acele capete-n fine cari au ajuns a purta titlul onorific de contimpuran, \u00eencep\u00e2nd cu cei mai m\u00e2ndri dreg\u0103tori \u015fi sf\u00e2r\u015find cu cele mai umile tipuri de r\u0103sp\u00e2ntie, au avut onoarea aten\u0163iunii din partea amabilului artist.
\n\tGlumind gra\u0163ios asupra at\u00e2tor \u015fi at\u00e2tor capete, el n-a sup\u0103rat pe niciunul, ba pe fiecare l-a m\u0103gulit. Fiec\u0103ruia bunul Jiquidi i-a dat un moment de bucurie: ,,A, iat\u0103 \u015fi caricature mea! \u00cen sf\u00e2r\u015fit! Trebuia, fire\u015fte; \u015fi eu sunt un contimpuran!\u201d (I.L. Caragiale, Jiquidi, ,,Gazeta s\u0103teanului\u201d, 20 februarie 1899, p. 62).
\nCaragiale recidiva, tot el publicase, \u00een aceea\u015fi gazet\u0103, la R\u00e2mnicu S\u0103rat, recenzia unui ,,almanah Gotha\u201d dintr-o \u0163ar\u0103 cu o aristocra\u0163ie (la vedere) foarte recent\u0103 \u015fi permisiv\u0103, dar la care de ad\u0103uga o p\u0103tur\u0103 a meritocra\u0163iei, ,,boierii spiritului\u201d – ,,Dic\u0163ionarul contimporanilor de Dim. R. Rosetti\u201d(an XV, nr.8, 20 mai, 1898, p. 211), cum semnaleaz\u0103 \u00eentr-o minu\u0163ioas\u0103 \u015fi expresiv\u0103 bibliografie a revistei lui C.C. Datculescu, Alex. Oproescu (12). De acolo nu cred c\u0103 putea lipsi nici Menelas Ghermani, na\u015ful lui Menelas Chircu, amfitrion delicat al scriitorimii de la \u00eenceputul secolului urm\u0103tor, \u015fi al c\u0103rui ferpar, ce se pr\u0103p\u0103dese a treia zi de Cr\u0103ciun (1899) apare \u00een gazeta, acum bucure\u015ftenizat\u0103: de trei ori ca Ministru \u015fi mai \u00eent\u2019una, de at\u00e2\u0163ia ani, ca representant \u00een Parlament al R\u00e2mnicului S\u0103rat. (\u2026) Mare proprietar \u00een R. S\u0103rat a f\u0103cut, cu cheltuielele sale, o frumoas\u0103 \u015fcoal\u0103 \u00een comuna B\u0103ltati \u015fi contribuia tot d\u2019.a-una la toate operele de bine-facere, premii \u00een gimnasii \u015fi \u015fcoli (,,Gazeta s\u0103teanului\u201d, supliment nr. 23 \u015fi 24 (334 \u015fi 335), 5 \u015fi 22 ianuarie 1900, p. 484. \u015ei poate nici Toma Chircu, tat\u0103l celui care va fonda, la R\u00e2mnicu S\u0103rat, ansamblul folcloric ,,Chindia\u201d, despre care fiica unei doamne de onoare a primei regine, Zoe, dup\u0103 c\u0103s\u0103torie, C\u0103m\u0103r\u0103\u015fescu, face c\u00e2teva preciz\u0103ri asupra recuper\u0103rii, la v\u00e2rf, a tradi\u0163iilor folclorice, unde figura, cu statut de maestru, \u015fi r\u00e2mniceanul (cu sorginte arom\u00e2n\u0103); astfel, Barbu Delavrancea \u015fi-a pus \u00een g\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 educa\u0163ia tineretului, s\u0103-l pun\u0103 \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 adev\u0103ratul joc, cu caracteristicile sale. Nu s\u0103-l vulgarizeze, ci, dimpotriv\u0103, s\u0103-l aduc\u0103 la forma lui primitiv\u0103, p\u0103strat\u0103 din b\u0103tr\u00e2ni \u00een poporul nostru, cu dificilele m\u0103suri \u00een cinci, cu ritmul sincopat \u015fi cu strig\u0103turile lui, cu mi\u015fc\u0103rile trupului acelea\u015fi de sute de ani,. Unele s\u0103lbatice, violente, \u00een aparen\u0163\u0103 dezordonate, dar care apar\u0163ineau unei tradi\u0163ii de o vechime ame\u0163itoare, altele line, ondulate, abia mi\u015fcate, cu o \u0163inut\u0103 riguroas\u0103, plin\u0103 de demnitate ce apar\u0163ineau numai \u0163\u0103ranului nostrum roman. (\u2026)
\n\tElita dansatoarelor era format\u0103 din Florica Berindei, Nathalie Slivici, Frosy Boerescu, ne\u00eentrecutul Chircu, Alexandru T\u0103rt\u0103\u015fescu, Bebe Romalo, singurul dintre numero\u015fii nepo\u0163i ai lui Fany Seculicz pe care-l considera demn de grupul num\u0103rul unu. Doamna Seculicz, scriitoarea care a publicat sub pseudonimul Bucura Dumbrav\u0103, ,,Papura Jilava\u201d \u00een caricata ei evocare f\u0103cut\u0103 de Mateiu I. Caragiale, era o sobr\u0103, c\u0103reia nu-i pl\u0103ceau nici c\u0103m\u0103\u015file sub\u0163iri de p\u00e2nz\u0103 topit\u0103 \u015fi nici fotele fantezi. Arunca peste ochelari, o privire de dezaprobare, care nu \u00een\u015fela pe nimeni (13).
\nOpera lui Caragiale avea d\u00e9j\u00e0 drept de cetate; Sebastian Manoilescu public articolul ,,Gazeta s\u0103teanului \u015fi fermele statului\u201d, unde se arat\u0103 c\u0103 D-l Fleva a fost frapat de ordinea \u015fi spiritul de civilisa\u0163ie ce domnesce \u00een exploatarea agricol\u0103 a d-lui Datculescu, asta cu ocazia visitei ce a f\u0103cut la Slobodia-Galbenu.Articolul e preluat \u00een ,,Evenimentul de Ia\u015fi\u201d , unde , cel semn\u00e2nd ,,Care-va\u201d, era contra propunerii lui S. M. , ce sugera ca statul s\u0103 ajute pe ,,cultivatorii mijlocii\u201d; se r\u00eespunde cu un argument din Ion Luca, \u00eentreb\u00e2ndu-se de ce nu s-ar putea extinde subven\u0163ia \u015fi pentru cei mici: \u015ei totu-\u015fi \u00een \u0163ara lui Conu Leonida n-ar fi de mirat s\u0103 se propun\u0103 ca statul s\u0103 subven\u0163ioneze pe to\u0163i cultivatorii de p\u0103m\u00e2nt \u015fi pe to\u0163i meseria\u015fii de orice brasl\u0103. De unde at\u00e2ta b\u0103net? De la stat, c\u0103 doar d\u2019aea e stat, vorba aceluia-\u015fi Conu Leonida. (,,Gazeta s\u0103teanului\u201d, nr. 19 (330), 8 noiembrie 1899, p. 8.)<\/p>\n

Excelsior!<\/strong><\/p>\n

\u00cen \u201eGazeta s\u0103teanului\u201d s-au publicat, pentru \u00eenceput, primele cinci tablouri din ,,100 de ani. Revist\u0103 istoric\u0103 na\u0163ional\u0103 a secolului XX, \u00een 10 ilustra\u0163iuni. Mare spectacol. \u2013 Tablouri vii, evolu\u0163iuni, dansuri \u015fi c\u00e2ntece.- Proz\u0103 \u015fi versuri din literatura diverselor epoce. Alc\u0103tuit\u0103 de D. I.L. Caragiale\u201d. Premiera avusese loc la 1 februaie la Teatrul Na\u0163ional din Bucure\u015fti, piesa fiind ,,comandat\u0103 \u015fi premiat\u0103\u201d. \u015eerban Cioculescu \u00eei divulg\u0103 ,,re\u0163eta\u201d: autorul nu aduce nici o contribu\u0163ie personal\u0103, \u00eenseil\u00e2nd texte literare str\u0103ine (\u00eentre al\u0163ii, Ienache V\u0103c\u0103rescu, V. Alecsandri, Iancu V\u0103c\u0103rescu, G. D, Teodorescu, I. Eliade-R\u0103dulescu, C. Facca, \u00eentreaga pies\u0103 ,,Fran\u0163uzitele\u201d \u015f.a.m.d.). Cele zece ,,ilustra\u0163iuni\u201d con\u0163in, mai ales ultimele cinci, o important\u0103 figura\u0163ie militar\u0103. Nu se poate remarca faptul c\u0103 autorul are lapsusuri programate: Cuza nu apare nici la 1848, nici la 1859, cel cu Milcovul golit ,,dintr-o sorbire\u201d, realiz\u00e2ndu-se un salt spectaculos (de cangur) p\u00e2n\u0103 la 10 Mai 1866, ziua c\u00e2nd sose\u015fte principele Carol (tabloul \u015fase). Al \u015faptelea are ca ,,legend\u0103\u201d\/sumar urm\u0103toarele: \u00cen vremea r\u0103zboiului Independen\u0163ei – ,,La Turnu M\u0103gurele\u201d, scen\u0103 patriotic\u0103 \u00een versuri de V. Alecsandri; a opta ,,ilustra\u0163iune\u201d se triumfalizeaz\u0103: Intrarea vitejilor- Steagul \u015fi mai frumos. \u2013 Doroban\u0163ul.- C\u0103tre mama r\u0103ni\u0163ilor.- Tuciu \u015fi fanfare.- O serbare sf\u00e2nt\u0103. \u2013 \u00cen inima mun\u0163ilor.- Ca \u00een vremea basmelor.- F\u0103ur\u0103ria Regal\u0103.- F\u0103urarii veseli la lucru. \u2013 Din gura unui tun.- Lucrul e gata!.- Coroana de o\u0163el. Penultima ,,panoram\u0103\u201d pare un t\u00e2rg al Mo\u015filor miciurinizat\/ altoit, cu imaginea podului de la Cernavod\u0103, montaignes russes, emo\u0163ii \u015fi adrenalin\u0103 anun\u0163\u00e2nd noul veac: Lume din toat\u0103 lumea.-Sborul d\u2019asupra Dun\u0103rii.- ,,Expres Orient\u201d.- Mare chindie accelerat\u0103, finalul fiind: ,,APOTEOZA: 1900 NIHIL SINE DEO\u201d.
\n Scenariul e clamoros, cu indica\u0163ii de regie \u00een spiritul celui mai cavernos romantism (Scena e \u00eentunecat\u0103. \u00cen mijlocul scenei un demon \u00eenalt \u015fi m\u00e2ndru, cu aripile enorme negre vr\u0103je\u015fte \u00eentinz\u00e2nd ghearele \u015fi aripile \u00een st\u00e2nga \u015fi \u00een dreapta), construit, ai zice, pe o replic\u0103 a unui personaj din ,,O scrisoare pierdut\u0103\u201d: ,,ieri obscurantismul, azi lumina\u201d, Alte indica\u0163ii ale ,,aranjorului\u201d vizeaz\u0103 lucrul (parodic \u015fi cinic) cu materialul clientului de b\u00e2lci, c\u0103ruia i se stimuleaz\u0103 (peste m\u0103sur\u0103) capacitatea empatic\u0103; cum ar fi, spre exemplu aest ,,tablou\u201d din timpul fanario\u0163ilor: Un plug e tras din greu numai de doi in\u015fi. Arn\u0103u\u0163ii fac semn slujitorului care m\u00e2n\u0103 plugul s\u0103 se opreasc\u0103. \u00cenjug\u0103 pe noii prin\u015fi \u015fi le d\u0103 bice. Ace\u015ftia fac o sfor\u0163are \u015fi cad \u00een genunchi. Jocul se repet\u0103 ad.libitum.(sublinierea mea).
\n \u015etefan Cazimir sesizeaz\u0103 asem\u0103narea unei r\u0103ut\u0103cioase cronici a lui Caragiale la volumul lui Macedonski, ,,Excelsior\u201d(,,Gazeta poporului\u201d, 1895, p. 228) – unde imagina un balet \u00een adev\u0103r mirific, o idee mare vulgarizat\u0103 prin cadriluri!, o g\u00e2ndire viril\u0103 simpl\u0103, exprimat\u0103 \u00eentr-un complex de pulpe de sex contrar!
\nE simpl\u0103, \u00een adev\u0103r, aceast\u0103 nobil\u0103 concep\u0163ie \u2013 simplicitatea este un atribut al noble\u0163ii! Spiritul Luminii \u00een lupta-i secular\u0103 cu Duhul \u00centunericului, Luceaf\u0103rul sclipitor Contra Tenebrelor oarbe\u2026 Binele contra R\u0103ului \u2013 Excelsior! \u2013 \u015fi nucleul spectacolului ,,100 de ani\u201d, evident\u0103 \u00eenc\u0103 din primul tablou, unde apar Moldova \u015fi Muntenia sub chipul unor femei \u00eendoliate, \u00eencatenate: \u00cen mijlocul scenei un demon \u00eenalt (\u2026).Deodat\u0103 se aude un sunet de bucim dep\u0103rar. Femeile ridic fruntea, Demonul tresare. (\u2026) Pe st\u00e2nca din mijloc apare \u00een lumin\u0103 alb\u0103 un \u00eenger str\u0103lucitor. La aceast\u0103 apari\u0163ie demonul \u00ee\u015fi str\u00e2nge \u00eengrozit aripile, Captivele se ridic\u0103 \u00eencet-\u00eencet (14).
\nNumai c\u0103 ,,baletul Excelsior\u201d, ce p\u0103rea o g\u0103selni\u0163\u0103 a lui Ion Luca, constat\u0103 acela\u015fi pasionat caragialelog, \u00ee\u015fi afl\u0103 o solid\u0103 ancorare \u00een realitate; \u00een paginile lui Jules Lema\u00eetre, Les contemporains. Etudes et portraits literaires\u201d(1889), unde, \u00eentr-o epistol\u0103 se furmizeaz\u0103 informa\u0163ia decisiv\u0103\u201d: teatrul parizian ,,Eden\u201d a prezentat baletul ,,Excelsior\u201d, care reu\u015fise exprimer par des mouvemant des jambes la victoire du Progres sur l\u2019Obscurantisme. Brodeal\u0103, sau Caragiale mersese ,,pe surse\u201d? (15).
\nDe altfel, \u015etefan Cazimir \u015fi-a \u00eensu\u015fit at\u00e2t de bine ,,metodul\u201d, \u00eenc\u00e2t, atunci c\u00e2nd a fondat parodicul Partid Liber Schimbist (asimilat apoi de F.S.N.), nu a ezitat s\u0103 \u00eenceap\u0103 imnul noii forma\u0163iuni politice, \u00een faza ei auroral\u0103, cu versurile: M\u0103rire vou\u0103, lupte seculare,\/ Ce-aproape cinci decenii a\u0163i durat!\/ Obscuitatea \u00een sf\u00e2r\u015fit dispare\/ \u015ei-un soare radios s-a \u00een\u0103l\u0163at (16).
\nDac\u0103 Na\u0163ionalul bucure\u015ftean \u00eei va juca ,,centenarul\u201d, piesa a c\u0103zut repede. A fost un succes material, nu literar. E atacat din nou f\u0103r\u0103 menajamente. Ca s\u0103-l consoleze, Teleor \u00eei scrie ad-hoc o epigram\u0103: Piesa ,,O sut\u0103 de ani\u201d\/ A c\u0103zut precum se \u015ftie: \/ \u00cen comer\u0163 n-ai avut \u015fans\u0103\/ Nici c\u00e2nd \u0163ineai ber\u0103rie (17).
\nO imagine \u015farjat\u0103 a acestui Caragiale, autoimpus patriotard \u015fi belicos \u00een exces, o va realiza primul fiu, \u00een ,,Craii de Curtea Veche\u201d, \u00eentr-o scen\u0103 de streche bahic\u0103: Gore amu\u0163i, holb\u0103 sperio\u015fi ochii \u015fi, ridic\u00e2nd m\u00e2na dreapt\u0103 cu ar\u0103t\u0103torul sus la ureche, r\u0103mase \u00eempietrit. Pantazi \u00eei ceru s\u0103 spun\u0103 ce era, -Cum, nu auzi\u0163i? zice\u2026 ,,tr\u00e2mbi\u0163a r\u0103sun\u0103, tricolorul s-a-n\u0103l\u0163at\u201d. \u015ei, cu dezn\u0103dejde, url\u00eend:,,Da\u0163i-mi, da\u0163i-mi arma mie, veau s\u0103 mor \u00een b\u0103t\u0103lie, nu ca sclavul \u00een sclavie, da\u0163i-mi, da\u0163i-mi calul meu!!\u201d, \u00ee\u015fi \u00eencalec\u0103 scaunul \u015fi dete s\u0103 se av\u00e2nte, dar se \u00eempiedic\u0103 de covor \u015fi c\u0103zu peste o r\u0103citoare, f\u0103r\u0103 a-\u015fi face \u00eens\u0103 vreun r\u0103u. \u015ei aici, Mateiu \u015fi-a \u00eensu\u015fit perfect arta ,,b\u0103tr\u00e2nului\u201d, poate \u015fi \u00een folosirea oximoronului: cet\u0103\u0163eanul, \u00eenfierb\u00e2ntat de cele mai nobile idealuri ,,rrom\u00e2ne\u201d, va c\u0103dea peste o frapier\u0103, f\u0103r\u0103, norocul b\u0103utorului!, s\u0103 se accidenteze.
\n\u00cen felul s\u0103u, scriitorul a fost, dup\u0103 Gelu Negrea, un protocron al ,,epocii de aur\u201d:,,O sut\u0103 de ani\u201d nu este, \u00een pofida subtitlului, un spectacol de revist\u0103 \u00een sensul consacrat pe vremea lui Caragiale de de C.D. Ionescu, cel de la Iunion, apoi mai t\u00e2rziu de un Constantin T\u0103nase, cel e la Alhambra sau de urma\u015fii s\u0103i de la teatrul de azi care \u00eei poart\u0103 numele. E, mai degrab\u0103, ceea ce pe estradele C\u00e2nt\u0103rii Rom\u00e2niei, dar \u015fi \u00een emisiunile T.V. de dinainte de 90 se chema montaj literar muzical \u2013 specie hibrid\u0103, amestec\u00e2nd versuri \u015fi proz\u0103 de coloratur\u0103 patriotic\u0103 \u015fi de sl\u0103vire a partidului \u015fi conduc\u0103torului iubit, cu c\u00e2ntece de aceea\u015fi factur\u0103, dansuri, pantomim\u0103, tablouri vivante, scene \u015fi grupuri alegorice. (\u2026) ,,N\u0103pasta\u201d a c\u0103zut, ridic\u00e2ndu-l totu\u015fi, pe c\u00e2nd ,,O sut\u0103 de ani\u201d a reu\u015fit, cobor\u00e2ndu-l (18).
\nIoana P\u00e2rvulescu observ\u0103 o inadecvare a lui Caragiale la propria-i epoc\u0103: a fost cel mai pu\u0163in contemporan cu oamenii secolului lui, mai precis cu spiritul secolului la jum\u0103tatea c\u0103ruia se n\u0103scuse. \u00cempu\u015fca francul, era schimb\u0103tor \u00een politic\u0103, era un egoist genuin \u00eentr-o lume mai degrab\u0103 altruist\u0103, profund cinic \u00eentr-o lume de entuzia\u015fti. (\u2026) La Caragiale idealul lipse\u015fte, to\u0163i sunt o ap\u0103 \u015fi-un p\u0103m\u00e2nt, to\u0163i din acela\u015fi aluat. Imaginea e nou\u0103, neobi\u015fnuit\u0103 \u00een epoc\u0103 \u015fi nedreapt\u0103. Eminescu sufer\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u015fi vede contemporanii corup\u0163i, e dezam\u0103git, se abstrage din lume, se pune pe sine \u00een alt cerc. Caragiale, dimpotriv\u0103, se adapteaz\u0103, accept\u0103. Se plaseaz\u0103, aparent, \u00een acela\u015fi ,,cerc str\u00e2mt\u201d, cu contemporani s\u0103i, plini, pentru el, de defecte. Se face personaj \u00eentre personajele lui (19).
\nAr fi de amintit c\u00e2te ceva \u015fi despre prima distribu\u0163ie; actori din distribu\u0163ia gloriosului centenar, \u00een regie caragialesc\u0103 : Aristide Demetriade \u2013 Tudor Vadimirescu; Ana Ciupagea \u2013 Moldova; d-na C. G\u0103nescu \u2013 Muntenia; Aristi\u0163a Romanescu – un \u00eenger; C. Niculescu (-Buz\u0103u, n.m.) \u2013 alt arn\u0103ut; C. I. Nottara \u2013 Gheorghe Laz\u0103r; I. Brezianu – b\u0103tr\u00e2nul boier Enache ,din ,,Fran\u0163uzitele\u201d lui Facca; Leonescu-Vampirul (coautor cu cumnatul lui Caragiale, Teodor Du\u0163u\u2013Du\u0163escu \u2013 partener la anterprenoriatul restaurantului g\u0103rii Buz\u0103u,- la fel de fel de ,,\u00eens\u0103il\u0103ri\u201d literare \u2013 santinela rom\u00e2n\u0103 din versurile lui Alecsandri etc
\nAristide Demetriade, n\u0103scut la Valea Ra\u0163ei, actor la Teatrul Na\u0163ional, distribuit \u00een roluri importante, cum \u00ee\u015fi aminte\u015fte Octavian Mo\u015fescu, celebr\u0103 fiind interpretarea lui Hamlet: Nu am auzit un glas cu un timbru at\u00e2t de liric, dup\u0103 cum nu am v\u0103zut un joc de o maiestate antic\u0103 \u015fi impresionant\u0103, ca la acest talent plecat de la poalele Bisocei. Va juca, la R\u00e2mnic, rolul Oswald din ,,Strigoii\u201d lui Ibsen, dar intrigat de absen\u0163a norabililor \u015fi oficialit\u0103\u0163ilor, care-i oferiser\u0103, \u00een deschidere o s\u0103rb\u0103torire, din sala de spectacol, nu va reveni niciodat\u0103 ca actor \u00een urbe (20).
\nAnvergura actorului r\u00e2mnicean a fost creionat\u0103 de N. Carandino \u00eensu\u015fi, cronicar dramatic interbelic: Ni s-a povestit de c\u0103tre martori oculari, despre moartea lui Aristide Demetriade pe scen\u0103, \u00een seara de vineri, 21 februarie 1930.(\u2026) \u00cen anul 1911 \u00eel v\u0103zuse pe Moissi, pe marele Moissi \u00eentr-un spectacol Hamlet la Berlin, la care asistase \u00eempreun\u0103 cu Caragiale (\u2026). ,,Cine \u015ftie dac\u0103 agitatul prin\u0163 al Danemarcei va mai tr\u0103i cur\u00e2nd \u00eentr-o f\u0103ptur\u0103 mai princiar\u0103 \u015fi mai shakespearean\u0103 dec\u00e2t a dat-o amintirii noastre obsedate acest mare inspirat al mi\u015fc\u0103rii vii care a fost Aristide Demetriade\u201d- scria Dem. Theodorescu. \u2026era, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, lucid \u015fi nebun,, tandru \u015fi insolent, resemnat \u015fi \u00eensufle\u0163it de ur\u0103.(\u2026) Era o armonie perfect\u0103 \u00een cuv\u00e2ntul, \u00een Atitudinea, \u00een gestica lui Aristide Demetriade\u2026 Nu i se puteau aduce obiec\u0163ii nici m\u0103car de detaliu; se \u00eemplinea \u00een fiin\u0163a lui scenic\u0103 un stil (21).
\n Actorul Vasile Leonescu \u2013Vampiru (1866-1927) era apropiat lui Ion Luca, fiindc\u0103 toat\u0103 vara anului 1893 se d\u0103duse din teatrul lui Caragiale ,,Conul Leonida\u201d la Gr\u0103dina Stavri, \u00een beneficiul lui Vasile Leonescu (22). \u00cempreun\u0103 cu T.Teodorescu-Du\u0163u, cumnatul lui Caragiale \u015fi cop\u0103rta\u015f la diverse lucr\u0103ri beletristice, va prinde \u015fpilul patriotismului panoramic, \u015fi chiar la moment jubiliar pentru dinastie; Cei ce \u0163in minte dedemult \u015fi au apucat expozi\u0163ia din anul de gra\u0163ie o mie nou\u0103 sute \u015fase \u2013 nota actorul \u015fi memorialistul buzoian G. Ciprian – \u00ee\u015fi amintesc de Povestea neamului de la ARENELE Romane, poveste alegoric\u0103 de V. Leonescu \u015fi D. Du\u0163escu, \u00een care se desf\u0103\u015fura, cu ilustra\u0163ii \u00een text, firul istoriei noastre naionale.
\nNeuitatul Vasile Leonescu, cu glas de trompet\u0103, invoca pe ctitorii a\u015fez\u0103rii noastre \u015fi ace\u015ftia, \u00een carne \u015fi oase, se iveau r\u00e2nd pe r\u00e2nd \u00een aren\u0103, cu straiele, armele \u015fi bucefalii lor. Publicul b\u0103tea din palme la fiecare apari\u0163ie; \u00eemp\u0103ratul Traiam, \u015etefan-Vod\u0103, Mihai Viteazul \u015fi Alexandru Ioan Cuza, cu convoaiele lor de curteni \u015fi domni\u0163e, erau \u00eent\u00e2mpina\u0163i \u00eentotdeauna cu aplauze.
\nSf\u00e2nt\u0103 iluzie!
\n-Mai sp\u0103la\u0163i-v\u0103 picerele, voievozi dumneavoastr\u0103, gr\u0103ia de sus conu Alecu Davila c\u0103tre solda\u0163ii \u015fi oltenii care \u00eentruchipau m\u0103re\u0163ele figure (23). Manevrele beletristico-coregrafice ale cumnatului combinat cu Vampiru sunt suspectate pe latura lor pecuniar\u0103 de Caragiale, \u00eentr-o epistol\u0103 c\u0103tre Paul Zarifopol, din 14 mai 1906: Afli c\u0103 d. Tudoric\u0103 (Bisserca) a terminat o pies\u0103 teatral\u0103 de gen eroic \u015fi ni\u015fte ode \u015fi poeme triumfale pentru jubileul Regal. El conteaz\u0103 s\u0103 c\u00e2\u015ftige at\u00e2ta cu aceste patriotice produc\u0163iuni, \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 veni cu familia pe aici. F\u0103cuse emuli, chiar \u00een familie, pe care nu se gr\u0103bea s\u0103-i recunoasc\u0103.
\n\u00cenduio\u015f\u0103toare \u00eencercarea liberalului Datculescu de a ,,media\u201d, probabil, o \u00eemp\u0103care \u00eentre scriitor \u015fi prigonitorul s\u0103u, \u00een privin\u0163a premiilor Academiei, Dimitrie A. Sturdza. Astfel, \u00een ,,Gazeta s\u0103teanului\u201d (nr. 3\/314 , 6 martie 1899), \u00een care se public\u0103 cel de-al treilea fragment al nuvelei lui Caragiale ,,\u00cen vreme de resboiu\u201d (p.78-81), pe ultima treime a paginii finale, r\u0103mas\u0103 degajat\u0103, onor redac\u0163ia\/directorul introduce un articol omagial ,,Domnul \u015fi doamna (Zoe, n.m.) Dimitrie A. Sturdza\u201d, \u00eenso\u0163it de plan\u015fe color. Nu s-a ob\u0163inut nimic, demers ratat, Sturdza \u00eel va ,,hingeri\u201d pe Caragiale \u015fi \u00een secolul urm\u0103tor, f\u0103c\u00e2nd, la vot, s\u0103 i se refuze \u015fi premiul pentru ,,Momente\u201d.<\/p>\n

La ,,conacul\u201d lui Vlahu\u0163\u0103<\/strong><\/p>\n

Despre apuc\u0103turile boeme ale musafirilor de la Dragosloveni ai lui Vlahu\u0163\u0103, d\u0103 seama, pe baz\u0103 de amintiri de familie, un descendent de voievozi, Grigore Ghica: Erau patru prieteni unul \u015fi unul: Barbu Delavrancea, Ion Luca Caragiale, pictorul Grigorescu \u015fi Alexandru Vlahu\u0163\u0103. Vlahu\u0163\u0103 avea o cas\u0103 m\u00e2ndr\u0103 cu vedere pe nesf\u00e2r\u015fitul b\u0103r\u0103gan al Br\u0103ilei, Vinuri bune, c\u0103mara plin\u0103. Ei se duceau s\u0103 ia gustarea la pr\u0103p\u0103dita c\u00e2rcium\u0103 din sat. Doamna Vlahu\u0163\u0103, am\u0103r\u00e2t\u0103, \u00eei dojenea, nu pricepea cum este posibil ca, av\u00e2nd toate bun\u0103t\u0103\u0163ile acas\u0103, s\u0103 prefere c\u00e2rciuma murdar\u0103, unde m\u00e2ncau m\u0103sline sau \u0163\u00e2ri, pe foaia de jurnal. Iar vinul tot de la Vlahu\u0163\u0103, sigur nu cel mai bun. Ei sus\u0163ineau c\u0103 ar avea alt farmec (24). Gusturi absolut plebee\u2026
\n\tNici la \u0163ar\u0103 nu se puteau dezb\u0103ra de ,,apuc\u0103turile \u201c agapelor bucure\u015ftene, de\u015fi, e de presupus, c\u00e2rciumarul nu era de talia celor d\u00e2mbovi\u0163eni, nu to\u0163i, dar unii bine califica\u0163i \u00een a primi oaspe\u0163i de o anumit\u0103 talie, cum rememora, cam de pe la 1904, un om destul de ,,umblat\u201d, actorul I. B\u0103jescu-Oard\u0103: Cine nu-\u015fi aduce aminte de acel negustor boier, pl\u0103m\u0103dit din acela\u015fi aluat ca \u015fi colegii lui de neuitat\u0103 breasl\u0103 Dobrogeanu Gherea \u015fi Caragiale?
\n\tNenea Mi\u015fu (Dragomirescu, n.m.) era un om pasionat \u00een toate. Noctambul nevindecabil, organiza \u00een pr\u0103v\u0103lia lui adev\u0103rate cenacluri literare. De multe ori ne instalam la el \u00een ber\u0103rie, numai ca s\u0103 soarbem, pe l\u00e2ng\u0103 delicioasa bere Gambrinus, \u015fi vorbele de duh, polemicele, \u00een\u0163ep\u0103turile \u015fi aprecierile despre oameni \u015fi locuri, ce se dezl\u0103n\u0163uiau \u00eentre Co\u015fbuc, Delavrancea, Caragiale, Teleor, Speran\u0163\u0103 \u015fi al\u0163i corifei ai scrisului \u015fi ai vorbei (25).
\nSemn c\u0103 \u00ee\u015fi crease durabile prietenii prin Slam R\u00e2mnic, este \u015fi succinta, dar gra\u0163ioasa depe\u015f\u0103 ce o trimite, la 14 Iunie 1910 (Frierdrichstrade), c\u0103tre Gh. N. Grigorescu \u015fi so\u0163ia lui: oliilor, \/ S\u0103n\u0103tate, noroc \u015fi voie bun\u0103 s\u0103 v\u0103 deie Dumnezeu! V\u0103 ureaz\u0103 salut\u00e2ndu-v\u0103 de foarte departe\/ Caragiale\/ D-lui \u015fi doamnei\/ Gh. N. Grigorescu la d. \u015etefan G\u00e2lc\u0103\/ la Plaine\u015fti\/ (Dragosloveni)\/ jud. R\u00e2mnicu \u2013S\u0103rat\/ Rumanien (26). La Plaine\u015fti se afla dislocat\u0103 compania a 6-a din Regimentul 9 Doroban\u0163i (Grigore C.. D\u0103nescu, Dic\u0163ionarul geografic, statistc \u015fi istoric al jude\u0163ului R\u00e2mnicu-S\u0103rat, Stabilimentul grafic I.V. Socecu, 1896, p.217), de aceea se conta pe o o bun\u0103 paz\u0103 a statuii ecvestre ce va r\u0103s\u0103ri acolo.
\nConced\u00e2nd, nu f\u0103r\u0103 oarecare orgoliu patern, c\u0103, dec\u00e2t ,,hengher\u201d, mai bine literat \u2013 mai ales c\u0103 ,,juniorul\u201c abandonase studiile de drept, I.L. Caragiale asalteaz\u0103 redac\u0163ia revistei ,,Via\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d, flutur\u00e2nd victorios treisprezece din poeziile fiului, care vor apare \u00een num\u0103rul din aprilie. Cum tot c\u0103l\u0103torise p\u00e2n\u0103 la Ia\u015fi, la \u00eentoarcere face o halt\u0103 la Dragosloveni, la Vlahu\u0163\u0103, \u015fi, de acolo, \u00eempreun\u0103, la Plaine\u015fti, \u00een apropiere, unde, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Mateiu, era \u015fantier: 29.04.(19)12, Afl\u00e2ndu-m\u0103 cu tat\u0103l meu la Dragosloveni, ne-am dus s\u0103 vedem, aproape de Plaine\u015fti, locul unde trebuia s\u0103 se ridice monumentul marelui Suvarow, care zdrobise, la 11 X 1789, armata turc\u0103. Soclul era pus, un b\u0103tr\u00e2n sem\u0103n\u00e2nd cu Tolstoi lucra la el. Statuia ecvestr\u0103 a venit din Rusia anul urm\u0103tor s-a re\u00eentors dup\u0103 trei ani. La inaugurarea acestui monument (6 X 1913) am fost propus de c\u0103tre \u015fambelanul \u015fi Consilierul de stat Boris Arseniev, \u00eens\u0103rcinatul cu afaceri la Bucure\u015fti\u015fi mai t\u00e2rziu viceguvernator al Basarabiei.\u201d (27).
\n Ru\u015fii \u015fi-au recuperat feldmare\u015falul la retragerea \u00een Moldova, \u00een 1916, \u015fi, la fel ca tezaurul Rom\u00e2niei, nu ni l-au mai retrocedat; statuia ecvestr\u0103 de ast\u0103zi este opera artistului Marius Butunoiu.
\n\tAcum, ce va fi zis fostul reporter ,,de front\u201d (fantezist \u015fi optimist, fiindc\u0103 d\u0103duse, \u00eenainte de vreme, drept cert\u0103 cucerirea Grivi\u0163ei – ,,vodka, tzuica dedans\u201d, dup\u0103 o \u00eenchipuit\u0103 \u015ftire ,,pe surse\u201d, trimis\u0103 cifrat) de la ,,Na\u0163iunea\u201d, din ,,ultima cruciad\u0103 din Europa\u201d, r\u0103zboiul rom\u00e2no-ruso-turc (sau viceversa) de la 1877, despre feldmare\u015falul muscal, care-i b\u0103tuse temeinic pe turci \u00een lupta de la M\u0103rtine\u015fti, e doar de presupus. \u00cen 1952, la centenarul (proletcultist) al lui Caragiale, ru\u015fii erau de vreo \u015fase ani \u00een Rom\u00e2nia, de unde vor pleca, cu lacrimi \u015fi \u015fampanie pe obraz, abia \u00een 1958. Tolstoi, ca ghid politic al mujicilor, iar nu-i era la mare simpatie, cum rezult\u0103 din scrisoarea c\u0103tre Gherea, \u00een 1905, c\u00e2nd cu revolu\u0163ia ciolovec\u0103 \u015fi azilul politic rom\u00e2n acordat matelo\u0163ilor de pe cruci\u015f\u0103torul r\u0103sculat ,,Potemkin\u201d.<\/p>\n

Note:
\n1, I.L. Caragiale, Restituiri, Articole, ,,Bucure\u015ftiuri\u201d, ,,diverse\u201d, ,,mofturi\u201d, note \u00eensemn\u0103ri, texte literare\u015fi traducei din ziarele Aleg\u0103torul liber, Unirea democratic\u0103, Voin\u0163a na\u0163ional\u0103, Constitu\u0163ionalul, era nou\u0103, Gazeta poporului . identificate, transcrise \u015fi comentate de Marin Bucur,Editura ,,Dacia\u201d, 1986, p. 240-241.
\n2. Grigore G. D\u0103nescu, Dic\u0163ionarul geografic, staristc \u015fi istoric al jude\u0163ului R\u00e2mnicu- S\u0103rat, Stabilimentul grafic I.V. Socecu, 1896, p.239.)
\n3. I.L. Caragiale, Opere. Coresponden\u0163\u0103, edi\u0163ie de Barbu Cioculescu, Editura pentru Literatura Na\u0163ional\u0103, 2004, p.407.
\n4. Dulciu Mor\u0103rescu, Personalit\u0103\u0163i din alte \u0163\u0103ri despre Rom\u00e2nia, Dic\u0163ionar, Editura ,,Paideea\u201d, 1997, p. 202.
\n5, N. Iorga, Istoria rom\u00e2nilor prin c\u0103l\u0103tori, Editura ,,Eminescu\u201d, 1981, p. 494.
\n6. Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fi\u015fier istorico-literar, Buz\u0103u, Comitetul de cultur\u0103 \u015fi educa\u0163ie, 1980, p. 16.
\n7. Ovidiu Ionescu, \u015ecoala unu. Scoala cu clasele I-VIII ,,C\u0103pitan aviator Mircea T. B\u0103dulescu\u201d, Buz\u0103u, Editura ,,Omega\u201d, 2009, p. 52.)
\n7. Valeriu Nicolescu \u015fi Gheorghe Petcu, Buz \u2013 R\u00e2mnicu S\u0103rat. Oamene de ieri, oamni de azi, Vol1, Editura\u201d ,,Alpha MDN\u201d, 1999, p.226-229.
\n8.Ovidiu Ionescu, \u015ecoala unu. Scoala cu clasele I-VIII ,,C\u0103pitan aviator Mircea T. B\u0103dulescu\u201d, Buz\u0103u, Editura ,,Omega\u201d, 2009, p. 52.
\n\t9. Marin Bucur, Opera vie\u0163ii. O biografie a lui I. L. Caragiale, vol 2, Editura ,,Cartea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, 1994, p. 68.
\n\t10. Silvian Iosifescu, Texte \u015fi \u00eentreb\u0103ri, Editura ,,Cartea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, 1979, p. 106.
\n\t11. I.L. Caragiale, Opere, Vol. 4, Editura pentru Literatur\u0103 \u015fi Art\u0103, 1964, p. 338-339.
\n12, Alex. Oproescu, Presa buzoian\u0103 \u015fi r\u00e2mnicean\u0103. Dic\u0163ionar bibliografic, , Vol.2 (G-N), Buz\u0103u, Biblioteca jude\u0163ean\u0103 ,,V. Voiculescu\u201d\u201d, 1997, p. 43.
\n13. Zoe C\u0103m\u0103r\u0103\u015fescu, Amintiri, Casa de Editur\u0103 ,,Ponte\u201d, 2011, p.218-219.
\n14, \u015etefan Cazimir, I.L. Caragiale fa\u0163\u0103 cu kischul, Editura ,,Cartea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, 1988, p. 109.
\n15. \u015etefan Cazinir, Caragiale \u015fi baletul, \u00een: ,,Rom\u00e2nia literar\u0103\u201d, nr. 35, 4-10 septembrie 2002, p. 12.
\n16. \u015etefan Cazimir, Caragiale recidivus, Editura pentru Literatur\u0103 Na\u0163ional\u0103, 2002, p. 519.
\n17. Grid Modorcea, M\u0103\u015ftile lui Caragiale sau spovedania lui Mitic\u0103 de la origini p\u00e2n\u0103 mai apoi, Editura ,,TIBO\u201d, 2002, p.438.
\n18. Gelu Negrea, Caragiale. Marele paradox, Editura ,,Cartea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, 2012, p.192.
\n19. Ioana P\u00e2rvulescu, \u00cen \u0162ara Miticilor. De \u015fapte ori Caragiale, Editura ,,Humanitas\u201d, 2007, p. 126-127.
\n20. Octavian Mo\u015fescu, Oaspe\u0163i de alt\u0103dat\u0103, Vitralii 2, Editura ,,Litera\u201d, 1972, p. 26.
\n21. N. Carandino, Actori de ieri \u015fi de azi, Editura ,,Dacia\u201d, 1973, p. 12.
\n22. Marin Bucur, Opera vie\u0163ii.O biografie a lui I.L. Caragiale, Vol.2, Editura ,,Cartea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, 1994, p. 377.
\n23. G. Ciprian, Scieri, Vol.2m Editura pentru Literatur\u0103, 1965, p. 118.
\n24, Grigore Ghica, Grigri, Editura Funda\u0163iei Culturale Rom\u00e2ne, 1998, p. 120.
\n25. I. B\u0103jescu-Oard\u0103, Amintiri. Cutreier\u00e2nd trei continente, Vol. 1, Institutul de arte grafice ,,Lucia\u201d, (f.a,), p.82.
\n26, .L. Caragiale, Opere. Coresponden\u0163a, edi\u0163ie de Barbu Cioculescu, Editura ,,Cultura Na\u0163ional\u0103\u201d, 2004, p. 928.
\n27. Al. Oprea, Mateiu I. Caragiale \u2013 un persona. Dosar al existen\u0163ei, Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, 1979, p.40; vezi \u015fi Emil Niculescu, Mateiu I. Caragiale, scriitor, heraldist \u015fi virtual cavalerist, \u00een: ,,Rena\u015fterea cultural\u0103\u201d, nr. 39, iulie-august, 2007, p.12. <\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Emil NICULESCU CARAGIALE PRIN R\u00c2MNICU S\u0102RAT – File r\u0103zle\u0163e \u2013 Taton\u0103ri gazet\u0103re\u015fti \u00cenainte de a c\u0103lca R\u00e2mnicul S\u0103rat cu piciorul,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18237"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18237"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18237\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18238,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18237\/revisions\/18238"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18237"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18237"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18237"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}