{"id":18216,"date":"2022-06-01T20:10:18","date_gmt":"2022-06-01T17:10:18","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18216"},"modified":"2022-06-01T20:13:31","modified_gmt":"2022-06-01T17:13:31","slug":"spatii-culturale-nr-36-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18216","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 36 (3)"},"content":{"rendered":"

DIALOG<\/strong><\/p>\n

Ognian Stamboliev (Bulgaria) \u2013 Leo Butnaru (Moldova\/Rom\u00e2nia)<\/strong>
\n\"\"

SIMBIOZE ROM\u00c2NE\u015eTI \u00ceN CONCORDAN\u0162\u0102 CU SUFLUL \u015eI PULSUL GENERAL-EUROPEAN*<\/strong>
\n\"\"

\u2013 Care a fost momentul \u00een care a\u0163i avut primul contact cu literatura\/ poezia?
\n\u2013 Odat\u0103 ce basmele, poezia obiceiurilor populare, a s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103, folclorul oral \u00een general, sunt considerate \u015fi, pe drept cuv\u00e2nt, literatur\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acel contact s-a \u00eent\u00e2mplat de c\u00e2nd m\u0103 \u0163in minte, de c\u00e2nd am primele amintiri. Dar nu este exclus minunea\/taina (\u2026\u00eemp\u0103rt\u0103\u015faniei cu literatur\u0103) s\u0103 se fi \u00eent\u00e2mplat mai de demult, deoarece c\u00e2ntecele de leag\u0103n \u0163in \u015fi ele de folclor, de arta rostirii \u015fi a scrisului, iar melodiile de liuliuit intr\u0103, probabil, \u00een con\u015ftiin\u0163a \u00eenc\u0103\u2026 incon\u015ftient\u0103 a copilului, chiar din primele sale zile, s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, luni de via\u0163\u0103 p\u0103m\u00e2nteasc\u0103.
\nA\u015fa se face c\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u00eemi r\u0103sun\u0103 \u00een\u2026 amintiri acele prime secven\u0163e de literatur\u0103 incipient\u0103, pur\u0103, care mi-au aureolat copil\u0103ria, fie \u00eembietoarele vorbe rostite cumva\u2026 artistic ale p\u0103rin\u0163ilor sau ale bunicii Catinca, \u00een seama c\u0103reia r\u0103m\u00e2neam, c\u00e2nd mama \u015fi tata erau pleca\u0163i de acas\u0103: \u201eT\u0103pu\u015fele, t\u0103pu\u015fele, mititele, frumu\u015fele!\u201d, \u201eHu\u0163a, hu\u0163a cu c\u0103ru\u0163a p\u00e2n\u0103 la lelea M\u0103riu\u0163a\u201d, \u201eG\u00e2d, g\u00e2d, g\u00e2dilici, g\u00e2dilici tot pe-aici!\u201d, \u201eCrengu\u0163\u0103, d\u0103-m\u0103 hu\u0163a!\u201d, \u201eLun\u0103 nou\u0103, lun\u0103 nou\u0103, taie p\u00e2inea-n dou\u0103, ia-\u0163i \u015fi \u0163ie, d\u0103-mi \u015fi mie!\u201d, \u201eJoac\u0103 bine, Mo\u015f Martine, c\u0103-\u0163i dau p\u00e2ine \u015fi m\u0103sline\u201d, \u201eIepura\u015f cu coada scurt\u0103, a venit \u015fi el la nunt\u0103, s-a a\u015fezat \u00een capul mesei \u015fi a m\u00e2ncat turat miresei\u201d, \u201eMelc, melc codobelc, scoate coarne boure\u015fti!\u201d, \u201eCocost\u00e2rc, st\u00e2rc, n-ai v\u0103zut pe lelea-n t\u00e2rg?\u201d, \u201eSusai, susai, f\u0103-te dulce, c\u0103 te tai!\u201d, \u201eAura\u015f, p\u0103cura\u015f, scoate apa din urechi!\u201d, \u201eCioar\u0103, cioar\u0103, cu f\u0103ina-n poal\u0103, n-a\u0163i un dinte de os \u015fi-mi d\u0103 altul de o\u0163el!\u201d, \u201eVine mo\u015fu\u2019 de la vie cu cire\u015fe-n p\u0103l\u0103rie\u201d… \u2013 S\u0103 vede\u0163i \u2013 \u015fi s\u0103 auzi\u0163i! \u2013 deloc pu\u0163in folclor, poezie sadea ne-a pigmentat intrarea \u00een lume!… \u00ce\u0163i spun asta \u00een rom\u00e2ne\u015fte, fiind sigur c\u0103 exist\u0103 analogii \u015fi \u00een folclorul bulgar, pe care le po\u0163i utiliza aici. \u00cen genere, copil\u0103ria mi se pare v\u00e2rsta cea mai\u2026 interna\u0163ional\u0103!
\nDa, e mult\u0103 literatur\u0103, poezie adev\u0103rat\u0103 \u00een\/ din acea epoc\u0103 \u00een care, odat\u0103 \u00een via\u0163\u0103, cum s-ar spune, \u00ee\u0163i este dat s\u0103 fii mai mult dec\u00e2t om \u2013 s\u0103 fii Copil! Cel care, \u00een genialitatea lui de p\u00e2n\u0103 la 3 ani, deprinde, \u00eenva\u0163\u0103, \u00eensu\u015fe\u015fte, \u00een mare, lumea: se zice c\u0103, p\u00e2n\u0103 la 36 de luni de existen\u0163\u0103, pruncul \u201eacapareaz\u0103\u201d cu aviditate, cu nesa\u0163 cam 60 la sut\u0103 din toat\u0103 \u015ftiin\u0163a care-i va fi necesar\u0103 \u00een via\u0163a de om matur.
\nApoi mai era \u015fi o literatur\u0103 nescris\u0103, nerostit\u0103, care \u00eemi oferea mai mult spa\u0163iu, mai mult\u0103 ac\u0163iune, mai mult\u0103 aventur\u0103, mai mult bine \u015fi frumos! \u2013 ea se \u00eent\u00e2mpla din abunden\u0163\u0103 pe tavanul iatacului \u00een care \u00eemi aveam patul \u2013 pe ecranul de var al acelui dreptunghi de sus fantezia \u015fi-a proiectat miile de filme! O, cinemateca mea de aur!… Cinemateca fanteziei \u015fi viselor copil\u0103riei!… Iar, precum se \u015ftie, \u015fi \u201ecinematografia\u201d are la baz\u0103 un scenariu, un fel de literatur\u0103\u2026 Aveau mult\u0103 literatur\u0103 \u00een ele \u2013 teme, subiecte, dialoguri etc. \u2013 \u015fi jocurile copil\u0103riei noastre, nu? Erau \u015fi ele ni\u015fte scenarii sau mici piese \u00een care noi, g\u00e2g\u00e2licii, eram \u015fi autori, \u015fi personaje. Dar parc\u0103 nu erau impregnate, s\u0103 zic, de literatur\u0103 \u015fi \u015fez\u0103torile celor v\u00e2rstnici, la care, p\u00e2n\u0103 s\u0103 ne prind\u0103 somnul, asistam \u015fi noi, copiii? \u00cen mare, conform\u2026 literaturii, dramaturgiei, se desf\u0103\u015furau \u015fi horele, nun\u0163ile, cumetriile, \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rile din satele copil\u0103riei noastre.
\nApoi a fost ziua oficial\u0103, \u00een care am pornit la cartea \u2013 carte: 1 septembrie a anului 1955 c\u00e2nd, cu nesigurele \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte ale propriei mele experien\u0163e de via\u0163\u0103, venisem \u00een fa\u0163a celor dint\u00e2i pripoare ale \u015ftiin\u0163ei de carte\u2026 con\u015ftiente, nu a\u015fa, la \u00eent\u00e2mplare, din pretutindenea liberalei \u015fi liberei infantilit\u0103\u0163i; trepte pe care, mai \u00eent\u00e2i, \u00eencerci s\u0103 sal\u0163i, dup\u0103 care \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul te \u00eendeamn\u0103 s\u0103 le asaltezi.
\nPrin urmare, mamele \u015fi ta\u0163ii, \u0163\u0103rani cresc\u0103tori de p\u00e2ine, \u00ee\u015fi \u00eencredin\u0163au odraslele \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor, meni\u0163i a fi cresc\u0103tori de oameni.
\nDeci, primul contact cu literatura scris\u0103 mi l-a asigurat chiar Abecedarul care, \u015fi azi, prin consecin\u0163e directe sau implicite, are darul s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un bun curent, la zi. De acolo pornea scrisul, cititul! \u0162in minte cum, sub creionul meu \u2013 a\u015fa se \u00eencepea atunci, cu mina bine ascu\u0163it\u0103, nu cu stiloul (p\u00e2n\u0103 la pix nu se ajunsese; pur \u015fi simplu, atare unealt\u0103 \u00eenc\u0103 nu fusese inventat\u0103) \u2013 fixam, urm\u0103ream cu aten\u0163ie de ceasornicar acele c\u00e2teva clipe \u00een care litera pe care o \u00eencondeiam era un fel de… desen animat dat ralanti. Da, caligrafierea unei litere \u2013 cel mai scurt film de desen animat, c\u0103ruia tu, copilul, \u00eei e\u015fti regizorul, f\u0103ptuitorul.
\nSigur c\u0103 \u00eemi amintesc, \u00een unele cazuri \u2013 foarte explicit, de primele c\u0103r\u0163i pe care le-am citit deja\u2026 ni\u0163el \u015fcolit: \u201eGhiocel-voinicel\u201d, \u201eLa balul co\u0163ofenelor\u201d, \u201eAndrie\u015f\u201d, \u201ePrin\u0163 \u015fi cer\u015fetor\u201d de Mark Twen. Citisem Ko\u0163iubinski \u2013 o proz\u0103 despre filoxer\u0103 \u00een Basarabia (\u201ePe cuptor\u201d \u2013 tot el), \u201eMotanul \u00eenc\u0103l\u0163at\u201d de Jukovski, \u201eCetatea alb\u0103\u201d, \u201eGolgota\u201d, \u201eNicoar\u0103 Potcoav\u0103\u201d de Sadoveanu, ceva din Brovka, \u201eP\u0103s\u0103ri aptere\u201d (La\u0163is), Gorki (nu mai \u0163in minte ce anume), \u201eCiuk \u015fi Ghek\u201d, fabule de Kr\u00eelov, Donici, Ostrovski (Nikolai; peste ani, aveam s\u0103 aflu c\u0103 romanul \u201eA\u015fa s-a c\u0103lit o\u0163elul\u201d este \u201eistoria succesului unui handicapat\u2026\u201d Crud\u0103 defini\u0163ie!…)… Iar \u00een biblioteca, deja personal\u0103, intraser\u0103 \u015fi dou\u0103 volume de versuri, piese \u015fi vodeviluri ale lui Vasile Alecsandri, \u201eIstoria ieroglific\u0103\u201d a lui Dimitrie Cantemir (mda, nu prea pentru priceperea lui Lic\u0103 cel de 8-9 ani), pe care tat\u0103l, ca mecanizator, le primise premiu. C\u0103r\u0163ile erau editate superb, \u00een imita\u0163ie piele, cu ornamente \u00een relief. Adic\u0103, primele c\u0103r\u0163i mi-au consolidat contactul cu literatura, chiar rela\u0163iile cu ea.
\n\u2013 V\u0103 rog s\u0103 ne povesti\u0163i pe scurt despre cariera Dvs de scriitor de p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u2013 debut, premii etc.
\n\u2013 Autorii primului meu volum de bibliografie, ap\u0103rut \u00een anul 1998 (al doilea, 2005), ini\u0163ial \u00ee\u015fi anun\u0163aser\u0103 ambi\u0163ia de-a \u00eenre\u00acgistra cam tot ce a publicat cel ce-\u0163i vorbe\u015fte, de la primele p\u00e2n\u0103 la cele mai recente texte ale sale. \u00cens\u0103 zeci de titluri au r\u0103mas \u00een afara celor 160 de pagini de \u201econtabilitate\u201d biografic\u0103, printre ele fiind \u015fi 3-4 articola\u015fe \u2013 primele \u2013 pe care, prin 1963, pare-se, le acceptase ziarul raional din S\u00e2ngerei. Respectivele file de \u201ejur-nalistic\u0103\u201d erau ni\u015fte relat\u0103ri oarecare despre unele \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din comuna mea de ba\u015ftin\u0103. \u00cens\u0103 primele versuri le-am scris la Chi\u015fin\u0103u, prin 1964; eram elev la \u015fcoala medie \u201eIon Creang\u0103\u201d. Iar la \u00eenceputul anului 1967, mi-au fost publicate \u015fi primele versuri, \u00een ziarul republican Tinerimea Moldovei. \u00cen luna iunie a aceluia\u015fi an, la Chi\u015fin\u0103u, am parti\u00accipat la un colocviu al tinerilor scriitori, unde sosisem direct de la balul de absolvire… Dup\u0103 aceea, studentul ce eram, publicam \u00een ziarele \u015fi revistele Cultura, Moldova, \u00een aceea\u015fi Tinerimea Moldovei. Scriu \u015fi primele nuve\u00aclete c\u0103rora, din varii motive, le am\u00e2n publicarea, p\u00e2n\u0103 ajung s\u0103 le pierd prin c\u0103minele studen\u0163e\u015fti sau, pur \u015fi simplu, m\u0103 dezic de ele.
\nAm editat circa o sut\u0103 de c\u0103r\u0163i, ceva mai pu\u0163in de jum\u0103tate din ele fiind traduceri. Iar pentru a fi laconic \u015fi, concomitent, pentru a se \u00een\u0163elege, implicit, un r\u0103spuns mai amplu, pot spune c\u0103, printr-o \u00eemprejurare imprevizibil\u0103 \u015fi benefic\u0103, am ajuns s\u0103-mi reeditez crea\u0163ia \u00een colec\u0163ia \u201eOpera omnia\u201d, la Ia\u015fi, unde deja am publicat antologiile personale: \u201ePoeme din secolele XX\u2013XXI\u201d, \u201eProze din secolele XX\u2013XXI\u201d, \u201eEseuri din secolele XX-XXI\u201d, \u201eInterviuri din secolele XX-XXI\u201d (astea, pe care le-am acordat eu; cele pe care le-am luat eu altor colegi, mul\u0163i din ei \u2013 ilu\u015ftri \u00een contextul literaturii rom\u00e2ne, le-am publicat \u00een cinci c\u0103r\u0163i aparte). Plus \u201eTraduceri din secolele XX-XXI\u201d, \u00een care am adunat textele pe care le-am rom\u00e2nizat timp de peste patru decenii din autori din 36 de \u0163\u0103ri, inclusiv de unii din Bulgaria.
\n\u2013 V\u0103 rog s\u0103 v\u0103 referi\u0163i la poe\u0163ii de la care a\u0163i \u00eenv\u0103\u0163at anumite lucruri \u2026
\n\u2013 A\u015f putea spune c\u0103 sunt coleg de destin literar cu Mir\u00accea Dinescu care spunea c\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 scrie poezii citind proz\u0103 de Caragiale \u015fi comentarii critice la poezia modern\u0103. \u00cen tinere\u0163e, eu citeam altceva dec\u00e2t Caragiale. \u00centr-o enumerare restrictiv\u0103, a\u015f aminti de Tolstoi, Dostoievski, Gogol, Bunin \u015fi \u015eklovski. Ei bine, citind \u00een original, adic\u0103, \u00eencepu\u00acsem a pricepe c\u0103 diferen\u0163a \u00eentre un Maiakovski (post-futurist) \u015fi Man\u00acdel\u00ac\u015ftam sau Esenin ar fi cam cea dintre un tam-tam (revolu\u00ac\u0163ionar!), o mandolin\u0103 sau balalaic\u0103. (\u00cen cazul lui Mandel\u015ftam, s ar potrivi \u015fi vioara ori pianul, iar \u00een cel al lui Esenin \u2013 armo\u00acnica, bine\u00ac\u00een\u0163eles…) \u00cencep\u00e2nd cu 1967, c\u00e2nd devin student, canti\u00actatea de eseistic\u0103 \u015fi critic\u0103 literar\u0103 pe care am citit-o a fost cople\u00ac\u015fitoare (revista Secolul 20!). Deopotriv\u0103 cu poezia, \u201edevorat\u0103\u201d \u015fi ea \u00een cantit\u0103\u0163i apreciabile. Pe atunci, la Bucure\u015fti ap\u0103rea celebra colec\u0163ie editorial\u0103 \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, dar \u015fi alte\u00acle, de-a dreptul renumite: \u201eCele mai frumoase poezii\u201d, \u201ePoesis\u201d, \u201eOrfeu\u201d. Spre exemplu, \u201ePoesis\u201d d\u0103dea mari autori universali, cum ar fi Ruben Dario, Bertolt Brecht, Paul Celan, Arthur Rimbaud, Emily Dickinson, Eugenio Motale\u2026
\n\u015ei totu\u015fi, a\u015f \u00eendr\u0103zni s\u0103 cred c\u0103 stilul tinere\u0163ilor mele s-a orien\u00actat, cvasicon\u015ftient, spre poezia spaniolului Juan Ramon Jimenes \u015fi spre cea a lui Paul Celan. Nu i-a\u015f exclude din prim-planul preferin\u0163elor nici pe Desnos, Vallejo, Cvasimodo, Ritsos, Apolinaillre ori B. Fundo\u00acianu. Iar o anumit\u0103 \u201emuta\u0163ie\u201d sau, poate, completare, a pledoa\u00acriilor mi s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 ce am cunoscut modernismul rus, \u00een special pe cubofuturistul Velimir Hlebnikov, din care, peste ani, am \u015fi tradus, \u015fi studiile lui Viktor \u015eklovski. Men\u0163ionez cu acribie aceste detalii, pentru c\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul anului \u201969, \u00een capitala Republicii Sovietice Socialiste Mol\u00acdovene\u015fti a fost interzis\u0103 realizarea c\u0103r\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi abonarea la presa din dreapta Prutului. \u00cen acea \u201efoarte democratic\u0103\u201d URSS, rom\u00e2nii transpruteni fuseser\u0103 \u00eenchi\u015fi \u00eentr-un fel de rezerva\u0163ie, precum indienii din preriile americane. \u00cens\u0103 marea poezie, marii autori trec prin orice impedimente, ajung\u00e2nd la cel care \u00eei caut\u0103, \u00eei a\u015fteapt\u0103, \u00eei venereaz\u0103.
\n\u2013 Activitatea Dvs de scriitor este legat\u0103 de celebra Avangarda ruseasca. De ce? Cu ce v-a impresionat ea at\u00e2t de mult?
\n\u2013 Drag\u0103 Ognian Stamboliev, cu aceast\u0103 \u00eentrebare \u00eemi oferi \u015fansa s\u0103 continui r\u0103spunsul de mai sus, amintind c\u0103 din fascinanta literatur\u0103 a avangardismului rus am editat \u00een Rom\u00e2nia mai multe antologii de gen: poezia, proza, dramaturgia, manifestele; apoi o antologie intitulat\u0103 \u201eAvangarda \u2013 jertfa Gulagului\u201d, \u00een care am inserat pagini din crea\u0163ia a 52 de poe\u0163i ru\u015fi care au murit \u00een lag\u0103rele staliniste de concentrare sau au trecut prin ele, supravie\u0163uind ca prin minune. Am publicat antologii \u015fi c\u0103r\u0163i aparte din celebri autori, cum ar fi Velimir Hlebnikov, Vladimir Maiakovski, Leonid Dob\u00eecin (proz\u0103), Marina \u0162vetaeva, Osip Mandel\u015ftam, Aleksei Krucion\u00eeh, Nina Habias, unii cu c\u00e2te 2-3 volume, ap\u0103rute la Bucure\u015fti sau Ia\u015fi, Constan\u0163a sau N\u0103dlac. Apoi antologia \u201e100 de poe\u0163i ai avangardei ruse\u201d. \u00ce\u015fi a\u015fteapt\u0103 momentul edit\u0103rii c\u0103r\u0163ile lui Boris Pasternak, Annei Ahmatova, Tatianei Veciorka, Iuri Poplavski etc., etc.
\nCum s-a \u00eent\u00e2mplat apropierea mea de avangarda ruseasc\u0103?… Pe la 14-15 ani, deprinsesem ceva ruse\u015fte. \u015ei uite a\u015fa, ca din senin, m\u0103 pomenesc ispitit de dorin\u0163a de a traduce un poem de Serghei Esenin \u2013 \u201eBeriozka\u201d (\u201eMesteac\u0103nul\u201d). Mi se p\u0103rea simplu, dar, trebuie s\u0103 recunosc, nu mi-a ie\u015fit pasien\u0163a. La acea vreme, la \u0163ar\u0103, nu dispuneam barem de un dic\u0163ionar rus-rom\u00e2n. Pe atunci, nu eram la curent c\u0103, provizoriu, \u015fi Esenin se \u00eencadrase avangadei literare, \u00eempreun\u0103 cu Anatoli Mariengof lans\u00e2nd, \u00een 1914, manifestul imagismului.
\nIar c\u00e2nd am devenit student la jurnalism \u015fi filologie, \u00eempreun\u0103 cu unii colegi recitam, sacadat, din metaforele futuriste ale lui Maiakovski:<\/p>\n

\u041d\u0430 \u0447\u0435\u0448\u0443\u0435 \u0436\u0435\u0441\u0442\u044f\u043d\u043e\u0439 \u0440\u044b\u0431\u044b
\n\u043f\u0440\u043e\u0447\u0435\u043b \u044f \u0437\u043e\u0432\u044b \u043d\u043e\u0432\u044b\u0445 \u0433\u0443\u0431.
\n\u0410 \u0432\u044b
\n\u043d\u043e\u043a\u0442\u044e\u0440\u043d \u0441\u044b\u0433\u0440\u0430\u0442\u044c
\n\u043c\u043e\u0433\u043b\u0438 \u0431\u044b
\n\u043d\u0430 \u0444\u043b\u0435\u0439\u0442\u0435 \u0432\u043e\u0434\u043e\u0441\u0442\u043e\u0447\u043d\u044b\u0445 \u0442\u0440\u0443\u0431?<\/p>\n

Aceste \u015fi alte versuri pe care aveam s\u0103 le traduc peste aproape patruzeci de ani:<\/p>\n

Pe solzii pe\u015ftelui, lucios, de tabl\u0103
\nam citit chem\u0103ri de buze diafane.
\nDar voi
\nnocturne a\u0163i putea c\u00e2nta
\nla flautul
\n\u00eenaltelor burlane?<\/p>\n

Apoi, prin 1967, unele memorii despre avangard\u0103 \u015fi avangardi\u015fti le-am citit \u00een cartea lui Valentin Kataev \u201eTrava zabvenia\u201d (\u201eIarba uit\u0103rii\u201d). La acea vreme, \u015fi revista \u201eSecolul 20\u201d publicase texte despre \u015fi din avangardele europene… Cam de pe acolo, de pe atunci a pornit ata\u015famentul meu pentru fenomenologia novatoare, nonconformist\u0103, verbocreatoare a avangardismului.
\nDar, \u00een mod concluziv, ar fi de constatat c\u0103 motiva\u0163iile necesit\u0103\u0163ii avangardei \u00een preocup\u0103rile tale, \u00een destinul t\u0103u le identifici prin intui\u0163ii, lecturi, studiu, empatie, \u00een retro(per)spectivele istorice, dar, ce este important de re\u0163inut, le sesizezi \u015fi \u00een prezentul propriilor atitudini \u015fi predispozi\u0163ii creatoare, preferin\u0163e \u015fi ata\u015famente artistice afine autorilor, lumii de p\u00e2n\u0103 la tine. Implicit… explicit vorbind, eu sunt dintre cei care cred \u00een validitatea percep\u0163iei, modului-metodei (ambele la plural) de a crea \u015fi \u00een contemporaneitatea noastr\u0103 \u00een spiritul (\u015fi spectrul) novatoarelor stilistici imprevizibile, surprinz\u0103toare. \u00cen genere, avangarda mi se pare a fi dinamica necesar\u0103 unei perpetui contemporaneiz\u0103ri a con\u015ftiin\u0163ei \u015fi creativit\u0103\u0163ii umane.
\n\u2013 Traduce\u0163i din mai multe limbi. Ce ne pute\u0163i spune despre arta traducerii?
\n\u2013 Cred c\u0103 am teoretizat suficient de mult despre arta traducerii \u00een unele eseuri inspirate de aceast\u0103 tem\u0103, iar, rezumativ, ce a\u015f putea spune? S\u0103-mi \u00eencep \u015fi eu r\u0103spunsul cu o \u00eentrebare: Ce ar fi traducerea, art\u0103 sau me\u015fte\u015fug? E o interoga\u0163ie ce suscit\u0103 \u015fi ast\u0103zi tot alte \u015fi alte r\u0103spunsuri, unele dintre ele fiind pur \u015fi simplu poetice, bazate pe compara\u0163ii in\u00acgenioase sau pe paradoxuri. Cineva sus\u0163inuse c\u0103 a citi poezia \u00een tradu\u00accere ar fi de parc\u0103 a-i s\u0103ruta o femeie printr-un voal. Sau c\u0103 e un s\u0103rut mai… rece, mai insensibil, prin sticl\u0103. Sau, ca s\u0103 r\u0103m\u00e2nem la doamne, s-a emis p\u0103rerea c\u0103 traducerea ar fi ca fe\u00acmeia: dac\u0103 e fidel\u0103, nu e frumoas\u0103, iar dac\u0103 e frumoas\u0103, nu e fi\u00acdel\u0103. Cercet\u00e2ndu-i-se descenden\u0163a literar\u0103, s-a afirmat c\u0103 o tradu\u00accere reu\u015fit\u0103 ar fi mai cur\u00e2nd sora dec\u00e2t fiica originalului, deoarece \u015fi una \u015fi cealalt\u0103 acced spre o singur\u0103 idee transcendental\u0103 care ar fi adev\u0103rata mam\u0103 a ambelor. Exist\u0103 \u015fi constat\u0103ri eminament… artistice, cu evidente calit\u0103\u0163i literare, atunci c\u00e2nd se afirm\u0103, s\u0103 zicem, c\u0103 traducerea ar sem\u0103na cu ornamentul de pe cealalt\u0103 parte a broderiilor pe canava ori c\u0103 nu ar fi dec\u00e2t o gravur\u0103, colo\u00acritul r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ceva de nereprodus. Apoi, unele asocia-\u0163iile mai dure, aproxim\u00e2ndu-se c\u0103 traducerea ar fi \u201eun atac armat cu condeiul\u201d sau un duel fatal \u00een urma c\u0103ruia este \u00eenfr\u00e2nt ori cel care traduce, ori cel tradus. \u201eMai aproape de te\u00acm\u0103\u201d, s-a afirmat c\u0103 traducerea nu e dec\u00e2t un comentariu sau c\u0103 nu ar fi, de fapt, o oper\u0103, ci doar o cale spre oper\u0103.
\nIar eu sunt de partea celor care concep traducerea ca apar\u0163in\u00e2nd organic procesului literar propriu-zis, fiindc\u0103 \u015fi ea presupune actul de crea\u0163ie. Este crea\u0163ie \u00een limbaj, prin limbaj, un proces constructiv \u00een baza unui proiect \u2013 cel al originalului. Ca \u015fi cum s-ar realiza un fenomen\/ eveniment artis\u00actic paralel \u015fi, parc\u0103, totu\u015fi acela\u015fi, \u00eens\u0103 fiind definitiv exclus cazul ideal c\u00e2nd originalul s-ar vedea \u201e\u00een oglind\u0103\u201d \u00een alt\u0103 limb\u0103, put\u00e2ndu-se contempla pe sine \u00eensu\u015fi ca m\u0103rime valoric\u0103 egal\u0103, \u201edin\u00accolo\u201d. \u00cen principiu, sarcina traduc\u0103torului e de a transmuta, cu c\u00e2t mai pu\u0163ine pierderi, armonia, frumuse\u0163ea, tensiunea semantic\u0103, mesajul ideatic, plasticitatea metaforic\u0103, fiorul liric \u2013 \u00een aria altui sistem lingvistic. Deci, sub oricare aspect teoretic sau practic ar fi cercetat\u0103 traducerea, ea trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 drept dep\u0103\u015fire a limitelor printr-un act de coparticipare a unui coautor la plasarea creatoare a operei unui coleg \u00eentr-un alt mediu, \u00een aten\u0163ia altor cititori, toate astea \u00eensemn\u00e2nd extinderea ariei de viabilitate \u015fi influen\u0163\u0103 a crea\u0163iei respective. C\u00e2nd traduci, e ca \u015fi cum ai fi implicat \u00eentr-un ata\u015fa\u00acment fa\u0163\u0103 de opera ce te-a atras, te-a convins, determin\u00e2ndu-te s-o re-pl\u0103smuie\u015fti \u00een limba na\u0163iunii (\u015fi\u2026 no\u0163iunii!) tale. E un leg\u0103m\u00e2nt, tacit \u015fi implicit, cu un camarad de str\u0103danie creatoare. De nu este a\u015fa, tra\u00acduc\u0103torul ajunge \u2013 precum s-a tot spus italiene\u015fte, \u015fi nu numai \u2013 \u201etraditore\u201d.
\n\u2013 Jean Paul Sartre spunea: Trebuie sa cream, sa reflectam sau sa descoperim? Dumneavoastra ca poet, ce prefera\u0163i?
\n\u2013 Consider c\u0103, \u00een actul pl\u0103smuirii artistice, exist\u0103 o simbioz\u0103, ce reiese tocmai din concomiten\u0163a \u015fi \u201econlucrarea\u201d crea\u0163iei, reflec\u0163iei, descoperirii. Fiecare din astea, nu pot exista separat, autonom, c\u00e2nd e vorba de na\u015fterea artei din spuma eternit\u0103\u0163ii, dar \u015fi a marelui mister al fiin\u0163\u0103rii umane. Misterul existen\u0163ei cu componenta sa obligatorie: angajare \u00een conlucrare cu opera ziditoare a naturii, a cosmosului. La dimensiuni infime, omul este calfa creatoare a Marelui Creator. Infim\u0103, dar, totu\u015fi, existent\u0103.
\n\u2013 Crede\u0163i c\u0103 Subcon\u015ftientul lucreaz\u0103 \u00een Poezie?
\n\u2013 Este incertitudinea cea mai\u2026 cert\u0103, este subiectivitatea cea mai\u2026 obiectiv\u0103 c\u0103 poezia apare la suprafa\u0163a con\u015ftientului pe aripile incon\u015ftientului. Eu sunt dintre cei (pu\u0163ini, mul\u0163i?) care mai cred \u00een inspira\u0163ie. Sunt \u00een stare s\u0103 m\u0103 mir ca pentru prima oar\u0103 la a mia apari\u0163ie a unei sau altei poezii a\u015fa, ca din senin, ca din neant, ca din mister! Deoarece, dup\u0103 o astfel de \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare a unui poem, ad hoc, de stai \u015fi meditezi pu\u0163in, \u00ee\u0163i dai seama cu siguran\u0163\u0103 c\u0103, acum c\u00e2teva clipe, tu nici b\u0103nuiai c\u0103 por\u0163i \u00een ad\u00e2ncurile firii tale acel poem. \u00cen ad\u00e2ncurile tale ca ceea ce numim incon\u015ftient.
\n\u2013 V\u0103 sim\u0163i\u0163i legat de genera\u0163ia Dvs \u00een poezie?
\n\u2013 La \u00eenceputurile afirm\u0103rii unui sau altui grup de tineri scriitori, ace\u015ftia se simt f\u0103c\u00e2nd parte dintr-o \u201estructur\u0103\u201d biologic\u0103, dar \u015fi spiritual\u0103, c\u0103reia i se spune genera\u0163ie. \u015ei eu am fost \u00eentr-o grupare relativ omogen\u0103, unit\u0103 c\u00e2t de c\u00e2t, lansat\u0103 \u00eenc\u0103 la cenaclurile \u201eEminescu\u201d de la Universitatea din Chi\u015fin\u0103u \u015fi \u201eLuceaf\u0103rul\u201d de la ziarul \u201eTinerimea Moldovei\u201d. Ne \u00een\u0163elegeam, ne sus\u0163ineam reciproc, \u00eend\u00e2rjindu-ne s\u0103 nu facem concesii banalit\u0103\u0163ii. Nu doream s\u0103 ne \u00eemp\u0103c\u0103m cu g\u00e2ndul de a ne l\u0103sa r\u0103pu\u015fi de nenorocosul circuit de piedici, pus la cale de supraveghetorii lipsi\u0163i de cultur\u0103 \u015fi de elementar\u0103 omenie, \u015fi asta ne \u0163inea oarecum inim\u0103 l\u00e2ng\u0103 inim\u0103. Apoi nimbul biologic \u015fi cel de crea\u0163ie al genera\u0163iei a prins a se segmenta, lucru ce nu mi se pare tragic, ci firesc. Am \u00eenceput s\u0103 ne c\u0103ut\u0103m nu numaidec\u00e2t colegi de genera\u0163ie, ci de forma\u0163ie.
\nIar ca s\u0103 fiu ceva mai personal, pot spune c\u0103 m\u0103 consider a face parte din genera\u0163ia Iluziei necesare (am publicat o carte, la Ia\u015fi, apoi o antologie cu acest titlu, la editura \u201eEminescu\u201d din Bucure\u015fti). Din aceast\u0103 genera\u0163ie\u2026 f\u0103r\u0103 frontiere au f\u0103cut, fac \u015fi vor face parte mul\u0163imi \u00eentregi de scriitori\u2026 singulari, personaliza\u0163i. Pentru c\u0103 de ce n-am c\u0103dea de acord cu cei care apreciaz\u0103 scriitorul din punctul de vedere al particularit\u0103\u0163ilor acestuia, nu din cel al a\u015fa-ziselor genera\u0163ii; scriitorul ca personalitate, \u00een afara \u015fcolilor, curentelor? Poate c\u0103 indiferent de acestea sau \u00een pofida lor, scriitorul drept con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi talent irepetabile.
\nApoi, ca \u015fi mul\u0163i colegi care au ast\u0103zi \u00eentre 20 \u015fi 90 de ani, a\u015f fi, \u015fi sunt chiar, un scriitor trans-regimistic, care a tr\u0103it \u015fi tr\u0103ie\u015fte \u00een diverse regimuri politice, sociale, unul al cen\u00aczurii, altul al liber\u00act\u0103\u0163ii. Cu alte cuvinte, noi, cei \u00eentre 20 \u015fi 90 de ani, am fi ni\u015fte euribion\u0163i \u2013 organisme ce suport\u0103 mari varia\u0163ii ale condi\u0163iilor de mediu (social). Statornicia, \u00eens\u0103, mi-o v\u0103d \u00een modul de-a exista ca persoan\u0103 ce scrie literatur\u0103.
\n\u2013 Sub jugul sovietic Moldova a fost separat\u0103 de Rom\u00e2nia \u015fi Europa\u2026 Ce crede\u0163i despre poezia t\u00e2n\u0103r\u0103 din Moldova? Pe cine a\u0163i putea aminti din reprezentan\u0163ii ei?
\n\u2013 M\u0103 bucur pentru mai tinerii mei colegi care, de mai mul\u0163i ani deja, au fost remarca\u0163i \u015fi aprecia\u0163i pentru talentul lor ingenios, creator, de a schimba ceva din paradigma prozodic\u0103 pan-rom\u00e2neasc\u0103. Au remarcat-o exege\u0163i, mai \u00een v\u00e2rst\u0103, mai tineri, de la Bucure\u015fti \u015fi Cluj, Ia\u015fi \u015fi Timi\u015foara, etc. S-a vorbit \u015fi se vorbe\u015fte despre suflul altfelului introdus \u00een poezia rom\u00e2n\u0103 din autorii din st\u00e2nga Prutului, cum ar fi Emilian Galaicu-P\u0103un, Vasile G\u00e2rne\u0163, Mihail Vakulovski, Dumitru Crudu, al\u0163ii. Un alt argument forte: anul acesta, \u00een urma unei concuren\u0163e general-rom\u00e2ne\u015fti, Premiul Na\u0163ional pentru debut i-a fost acordat t\u00e2n\u0103rului poet din Chi\u015fin\u0103u Anatol Grosu. Iar Maria Pilchin din, tot din st\u00e2nga Prutului, a c\u00e2\u015ftigat cea mai mare distinc\u0163ie a concursului tradi\u0163ional panrom\u00e2nesc \u201ePorni Luceaf\u0103rul\u201d de la Boto\u015fani.
\n\u2013 A\u0163i tip\u0103rit multe c\u0103r\u0163i. Care v\u0103 e totu\u015fi cea mai drag\u0103? Nu c\u00e2t s\u0103 miza\u0163i totul pe ea, ci c\u00e2t s\u0103 v\u0103 reg\u0103si\u0163i cel mai mult \u00een ea ca suflet \u015fi existen\u0163\u0103.
\n\u2013 Ar fi greu s\u0103 aleg o singur\u0103 carte, deoarece am volume la care \u0163in \u015fi care consider c\u0103 m\u0103 reprezint\u0103 nu numai \u00een poezie, ci \u015fi \u00een proz\u0103, \u00een eseu. Prin urmare, hai s\u0103 dau c\u00e2teva titluri din \u00eentregul\u2026 Leo Butnaru: \u201eIluzia necesar\u0103\u201d (prima carte de poeme pe care mi-a publicat-o o editur\u0103 din Rom\u00e2nia, \u00een 1993), \u201eGladiatorul de destine\u201d (de asemenea poeme); proz\u0103 \u2013 romanul memorialistic \u201eCopil la ru\u015fi\u201d \u015fi volumul de nuvele \u201eRuleta rom\u00e2neasc\u0103\u201d; eseuri \u2013 \u201eA opta zi\u201d. Dar, sigur, a\u015f putea trece \u015fi \u00een ariile jurnalelor, interviurilor, traducerilor, unde de asemenea am c\u0103r\u0163i la care \u0163in mult.
\n\u2013 Ce muzic\u0103 v\u0103 place? Care e compozitorul dvs. preferat?
\n\u2013 Nu po\u0163i s\u0103 nu aminte\u015fti de Beethoven sau Mozart, Enescu sau Chopin\u2026 Dar \u015fi de genialul estonian Arvo Part, de \u201eSpiegel im spiegel\u201d a lui. Mereu m\u0103 cheam\u0103 spre el jazzul, univers muzical infinit. Am scris despre el, inclusiv poeme. Am tradus \u015fi poemele inspirate de jazz ale avangardistului Valentin Parnah. Ascult \u015fi muzica de estrad\u0103, \u00een special cea italian\u0103 \u015fi francez\u0103, plus ceva latinoamerican\u0103. Retro rom\u00e2neasc\u0103. Uneori, dar mai rar, muzica popular\u0103 (folclor). Dar \u015fi ea, fire\u015fte.
\n\u00cens\u0103 cine poate m\u0103rturisi, aminti c\u00e2t de c\u00e2t echitabil omagiul s\u0103u pe care ar vrea s\u0103-l aduc\u0103 at\u00e2tor \u015fi at\u00e2tor mari compozitori ai lumii?!
\n\u2013 Ce citi\u0163i acum cu pl\u0103cere? Ce scrie\u0163i acum cu pl\u0103cere?
\n\u2013 Lecturile sunt diverse \u015fi relativ multe. C\u0103r\u0163i tradi\u0163ionale, de h\u00e2rtie, c\u0103rora, ast\u0103zi, li se adaug\u0103 \u015fi \u201esuratele\u201d lor audio, care \u00ee\u0163i \u00eenlesne\u015fte deloc u\u015foara munc\u0103 a unei lecturi atente, creatoare. \u015ei \u00eentr-un domeniu\/ compartiment \u015fi \u00een cel\u0103lalt de lectur\u0103 (ca form\u0103), sunt \u00een momentul unor relecturi, la fel de captivante \u015fi antrenante, de parc\u0103 acele c\u0103r\u0163i le-a\u015f citi pentru prima oar\u0103. Din prozatori (audio): Dostoievski, Cehov, Viktor Erofeev, Kobo Abe. Poezie (aici, numai varianta c\u0103r\u0163ii paper): Fernando Pessoa (\u00een rom\u00e2ne\u015fte, dar \u015fi \u00een ruse\u015fte), poezia contemporan\u0103 american\u0103 (am la \u00eendem\u00e2n\u0103 c\u00e2teva antologii), poezia francez\u0103 \u015fi italian\u0103 \u015fi, bine\u00een\u0163eles, avangarda, poezia rus\u0103 \u00een general. Eseu \u2013 Marcel Raymond, \u201eDe la Baudelaire la suprarealism\u201d, Hans Robert Jauss, \u201eExperien\u0163a estetic\u0103 \u015fi hermeneutica literar\u0103\u201d. Plus Umberto Eco, inclusiv a treia sau a patra recitire a \u201eOperei deschise\u201d. Apoi \u0163in s\u0103 mai adaug c\u0103, azi, prin minunea internetului, care ne deschide at\u00e2tea posibilit\u0103\u0163i de informare \u015fi instruire, g\u0103sesc \u015fi vizionez multe filme excelente, care au la baz\u0103 opere literare celebre din \u00eentreaga lume. Cititorul \u015fi cinefilul din mine se \u00eempac\u0103 de minune, colaboreaz\u0103.
\n\u00cen ce prive\u015fte ce scriu cu pl\u0103cere\u2026 Sunt un scriitor liber profesionist \u015fi nu scriu dec\u00e2t din pl\u0103cere, ceea ce-mi creeaz\u0103 pl\u0103cere. Permanent, r\u0103m\u00e2n \u00een fidel\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu poezia. A\u015f dori s\u0103 revin la volumul de proz\u0103 abandonat, din motivul c\u0103 unele fericite \u00eent\u00e2mpl\u0103ri editoriale m-au solicitat pe mai mult timp pentru redactarea final\u0103 a unor c\u0103r\u0163i sau antologii, care au ap\u0103rut sau sunt pe cale s\u0103 apar\u0103. Scrise \u00een anii trecu\u0163i, ele \u015fi-au a\u015fteptat, r\u0103bd\u0103tor, momentul apari\u0163iei pe lume, moment care, iat\u0103, a venit. Duc spre final fantastica \u201ePanoram\u0103 a poeziei avangardei ruse\u201d, care cuprinde peste 200 de autori \u015fi ar trebui s\u0103 apar\u0103 \u00een 4 volume sau, dac\u0103 editorul e ambi\u0163ios, \u00een unul singur, monumental.
\n\u2013 Spune\u0163i-mi, v\u0103 rog, un loc \u00een Chi\u015finau pe care \u00eel iubi\u0163i mult. Un trotuar, o strad\u0103, un gang de cas\u0103 etc.
\n\u2013 \u00cen primul r\u00e2nd, de ani \u015fi ani, aproape zilnic, eu fac o plimbare de circa cinci kilometri, av\u00e2nd ca traseu str\u0103zile Sadoveanu (pe care locuiesc), Alecu Russo, bulevardul Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, cu biblioteca \u201eTransilvania\u201d, unde circa dou\u0103 decenii am \u0163inut cenaclul literar-artistic \u201ePerpetuum\u201d, stada Igor Vieru, amonte, casa.
\nDespre alt spa\u0163iu \u00eendr\u0103git din Chi\u015fin\u0103u am mai vorbit. \u00cen tinere\u0163e, era, indiscutabil, lacul de la Valea Morilor, pe atunci numit al comsomoli\u015ftilor. De mult nu am mai fost pe acolo. Azi \u00eens\u0103, a\u015f aminti de un tetragon, \u00een cuprinsul c\u0103ruia se afl\u0103, concentrat\u0103, cea mai mare parte a culturii, arhitecturii (demn\u0103 de aten\u0163ie), frumuse\u0163ii parcurilor, etcetera. S-o \u00eencepem de la intersec\u0163ia str\u0103zilor Bucure\u015fti \u015fi Creang\u0103, cobor\u00e2nd spre bulevardul \u015etefan cel Mare, p\u00e2n\u0103 la strada Alexandru cel Bun, apoi, \u00een lungul acesteia, p\u00e2n\u0103 la strada Maria Cebotari \u015fi, iar \u00een sus, \u2013 p\u00e2n\u0103 la strada Bucure\u015fti. \u00cen acest spa\u0163iu se afl\u0103 c\u00e2teva teatre dramatice, biblioteci, printre care \u2013 cea na\u0163ional\u0103 \u015fi cea municipal\u0103, o universitate, Sala cu Org\u0103, Teatrul de Oper\u0103 \u015fi Balet, monumentul lui \u015etefan cel Mare, Pia\u0163a Marii Adun\u0103ri Na\u0163ionale, palate, Aleea Clasicilor, c\u00e2teva biserici, muzee \u015fi multe altele. Chi\u015fin\u0103ul merit\u0103 dragostea noastr\u0103.
\n\u2013 Crede\u0163i c\u0103 \u00eentr-o zi Moldova se va uni definitiv cu Rom\u00e2nia?
\n\u2013 Din c\u00e2te \u00een\u0163eleg eu, ast\u0103zi, statul na\u0163ional \u00ee\u015fi modific\u0103 aspectele sale, \u015fi structurale, \u015fi spirituale. M\u0103 g\u00e2ndesc la globalizare, la interna\u0163ionalizarea inevitabile. \u00cen cadrul Uniunii Europene, Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria sunt deja altfel de Rom\u00e2nie \u015fi Bulgarie, fa\u0163\u0103 de cele de p\u00e2n\u0103 la intrarea lor \u00een aceast\u0103 comuniune de state. Ele au \u201ecedat\u201d ceva din rigorile statului eminamente rom\u00e2nesc sau bulg\u0103resc, primind altceva, care le face, ca state, mai deschise c\u0103tre lume, mai rom\u00e2nesc-europeienesc, bulg\u0103resc-europeienesc. Astfel, fiind, \u00een fond, aceea\u015fi na\u0163iune, aripile rom\u00e2ne\u015fti de pe o parte \u015fi cealalt\u0103 a r\u00e2ului Prut, \u00een Europa Unit\u0103, vor trebui s\u0103 bat\u0103 \u00een acela\u015fi ritm, concomitent \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-se cu celelalte p\u0103s\u0103ri-state, p\u0103s\u0103ri-patrii, respect\u00e2nd legit\u0103\u0163ile stolului. Plus c\u0103, sub aspect spiritual, inclusiv literar, \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Moldova s-a reconstituit deja acela\u015fi spa\u0163iu entropic, bazat pe istorie, tradi\u0163ie, dar \u015fi pe contemporaneitate. E o simbioz\u0103 \u00een deplin\u0103 concordan\u0163\u0103 cu suflul \u015fi pulsul general-european.<\/p>\n

____________________
\n*Dialogul a fost prilejuit de apari\u0163ia \u00een limba bulgar\u0103 a antologiei de poezie a lui Leo Butnaru \u201eJefuindu-l pe Picasso\u201d. Interlocutorul este eminentul traduc\u0103tor \u015fi estetician Ognian Stamboliev care, decenii \u00een \u015fir, a familiarizat cititorul bulgar cu crea\u0163ia lui Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Marin Sorescu, Nichita St\u0103nescu, Mircea Eliade, Matei Vi\u015fniec etc.<\/p>\n


\nMarcel MURE\u015eEANU<\/strong>
\n\"\"

Un proiect e\u015fuat<\/strong><\/p>\n

\u00cemp\u0103ratul Mu\u015ftelor le zise mu\u015ftelor: t\u0103ce\u0163i!
\nDoar de la el ascultau porunca asta aspr\u0103
\n\u015fi se f\u0103cu lini\u015fte, de se-auzeau
\ncum merg aricii pe Lun\u0103.
\nApoi le vorbi: p\u00e2n\u0103 acum se \u015ftie
\nc\u0103 noi vom pieri dup\u0103 ce va pieri lumea!
\nNu v\u0103 irosi\u0163i via\u0163a! Pe toate st\u00e2rvurile
\nave\u0163i voie s\u0103 v\u0103 a\u015feza\u0163i \u2013 ca p\u00e2n\u0103 acum \u2013
\nla toate viet\u0103\u0163ile de pe p\u0103m\u00e2nt
\nle pute\u0163i bea s\u00e2ngele, dar cu m\u0103sur\u0103,
\ns\u0103 nu v\u0103 \u00eemb\u0103ta\u0163i, ca oamenii,
\nnumai al Poeziei nu!
\nNici pe perna ei s\u0103 nu v\u0103 a\u015feza\u0163i,
\nnici pe picioarele ei lungi,
\noriunde s-ar afla, \u00een vis,
\nsau \u00een c\u0103l\u0103toriile ei \u00eentre o limb\u0103 \u015fi alt\u0103,
\nnici s\u0103 intra\u0163i \u00een ospiciile sale
\nde pe \u0163\u0103rmuri de ape!
\nFo\u015fnir\u0103 mu\u015ftele, semn c\u0103 au auzit
\nmai fo\u015fnir\u0103 o dat\u0103, semn c\u0103 au \u00een\u0163eles
\n\u015fi se ridicar\u0103 nori\u015fori-nori\u015fori
\n\u00een v\u0103zduhul somnolent, fiecare c\u0103tre scorbura sa.
\nR\u0103mas singur, \u00eemp\u0103ratul deschise o carte cu numere,
\npe care Dumnezeu i-o d\u0103duse s-o \u00eenve\u0163e pe de rost
\ndrept peniten\u0163\u0103, se tulbur\u0103 \u00een sinea sa pu\u0163in\u0103,
\nse sperie ca de foc \u015fi, dup\u0103 ce se sp\u0103l\u0103
\nde miere cu ap\u0103 rece,
\nnot\u0103 pe o foaie din calendarul pe 2013:
\n\u201eVineri, 22 noiembrie, iar voi aduna mu\u015ftele
\n\u015fi le voi porunci s\u0103 cure\u0163e drumurile
\npline de n\u0103me\u0163i pe care merg copiii la \u015fcoal\u0103.\u201d
\nLa u\u015f\u0103, prin\u0163ul mo\u015ftenitor
\na\u015ftepta s\u0103 adoarm\u0103 \u00eemp\u0103ratul.<\/p>\n


\nO doamn\u0103 \u00eend\u0103r\u0103tnic\u0103<\/strong><\/p>\n

Se trage Praga la urechea \u00eemp\u0103ratului
\n\u015fi-l scutur\u0103: d\u0103-te-ncolo, mut\u0103-\u0163i spatele!
\nCu mine vorbe\u015fti, Prago? se sup\u0103r\u0103 \u00eemp\u0103ratul.
\nCu Rudolf! Eu sunt Fran\u0163, frumoaso, ai gre\u015fit!
\nAtunci du-te-n fran\u0163 sau \u00een Viena,
\nlas\u0103-m\u0103 s\u0103 m\u0103 scald \u00een Vltava,
\ns\u0103 m\u0103 vad\u0103 soarele, s\u0103-mi ia albea\u0163a de pe \u015folduri!
\nM\u0103 duc, Prago, dac\u0103 a\u015fa vrei, dar vor veni al\u0163ii
\n\u015fi te vor necinsti \u015fi-atunci s\u0103 te v\u0103d
\ncer\u00e2ndu-te la Curte.
\nPraga \u00eei puse dou\u0103 degete pe buze
\n\u015fi \u00eemp\u0103ratul i le s\u0103rut\u0103, pl\u00e2nse, \u015fi se f\u0103cu nev\u0103zut.
\n\u00cen vremea aceea, trece rabinul prin juderia sa,
\nc-o nuia \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi i-o ar\u0103t\u0103 Prag\u0103i:
\nr\u0103u ai f\u0103cut c\u0103 l-ai alungat!
\nCine te va mai privi de la fereastra Castelului?
\nCine te va mai \u0163ine de chic\u0103
\ns\u0103 nu te-nghit\u0103 timpul?
\nVezi-\u0163i de treab\u0103, rabi, se m\u00e2nie Praga,
\nnu te irosi pentru mine!
\nMai bine mi-ai spune ce ai
\n\u00een sacul pe care-l t\u00e2r\u0103\u015fti dup\u0103 tine!
\nRabi nu-i r\u0103spunse \u015fi se gr\u0103bi,
\niar din sac ie\u015feau vaiete multe \u015fi-amare,
\nde parc\u0103 se sf\u00e2\u015fiau oamenii \u00eentre ei.<\/p>\n


\nUn ritual<\/strong><\/p>\n

De ce-ai \u00eent\u00e2rziat, clip\u0103? am \u00eentrebat-o url\u00e2nd.
\nA trebuit s\u0103 trec de la om la om
\nde la r\u0103nit la r\u0103nit de la mort la mort,
\ns\u0103 m\u0103 opresc \u00een cortul comandantului,
\ns\u0103 beau ceai, s\u0103 adun de pe jos cioburile
\nunei fotografii a mamei lui
\npe care suflul exploziei a f\u0103cut-o \u0163\u0103nd\u0103ri,
\na trebuit s\u0103 trec r\u00e2ul \u015fi s\u0103 ascult
\ndincotro se aud corbii, s\u0103 m\u0103tur cu unghiile
\nz\u0103pada de pe trupul t\u0103u \u00eenghe\u0163at
\n\u015fi s\u0103-\u0163i strig \u00een ureche:
\niat\u0103-m\u0103, am ajuns, sunt clipa mor\u0163ii tale!
\nT\u00e2rziu, prea t\u00e2rziu, surato!
\nDe-acum voi r\u0103m\u00e2ne \u00eentre via\u0163\u0103 \u015fi moarte,
\n\u00eemi voi petrece ve\u015fnicia \u00een agonie.
\nTaci, m\u0103-nt\u00e2mpin\u0103 ea, te voi scoate de aici!
\nApoi m\u0103 lu\u0103 \u00een poala ei
\nca pe un cocost\u00e2rc mort \u015fi ie\u015fi cu mine
\npe poarta iernii \u015fi m\u0103 \u00eengrop\u0103 pe un loc
\ncu p\u0103m\u00e2nt bun \u015fi turn\u0103 ap\u0103 peste mine.<\/p>\n


\nPe m\u00e2ine<\/strong><\/p>\n

Orice l-ai ruga, Dumnezeu nu te poate refuza!
\nA\u015fa e firea Lui, cu bun\u0103tatea asta s-a n\u0103scut.
\nSe ascunde adesea \u00eentr-un cuibar din inima noastr\u0103.
\nDumnezeu zice \u00eentotdeauna da!
\nde diminea\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 seara ne d\u0103 tot ce-I cerem,
\nbun, r\u0103u, nici nu se uit\u0103 pe lista noastr\u0103,
\nare \u00eencredere \u00een f\u0103pturile Sale.
\nNumai uneori, c\u00e2nd unii dintre noi
\ncitim cu glas tare psalmi,
\n\u00eentr-o limb\u0103 pe care n-o cunoa\u015ftem,
\nDumnezeu se uit\u0103 cu mirare,
\ntu\u015fe\u015fte discret \u015fi zice:
\n\u201e… dac\u0103 nu v\u0103 este cu sup\u0103rare,
\nmai repeta\u0163i acas\u0103!\u201d<\/p>\n


\nDe aici \u00eencepe a doua carte cu vise<\/strong><\/p>\n

Se apropia de mine dep\u0103rtarea aceea
\n\u015fi avea aura ei.
\nMai aproape, mai aproape, p\u00e2n\u0103 o puteam atinge cu m\u00e2na. Ea lua forma
\nunui arbore, nu mai \u00eenalt dec\u00e2t un m\u00e2nz.
\nTrecu prin mine \u015fi se pierdu \u00een spatele meu,
\n\u00een timp ce eu nu m\u0103 mai clintisem din loc.
\nDoar aerul se cur\u0103\u0163ase \u015fi-mi curgea prin picioare,
\no ap\u0103 s\u0103lcie ud\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul.
\nTot trupu-mi era ud, dou\u0103 frunze de mesteac\u0103m
\nse b\u0103teau una de alta,
\nle auzeam pl\u00e2nsul, nu se puteau opri
\nie\u015fea din metalul lor sc\u00e2ntei.
\nDep\u0103rtarea aceea fusese
\ncea mai apropiat\u0103 dep\u0103rtare de mine
\niar aura sa avea o torti\u0163\u0103
\n\u015fi dou\u0103 puncte negre la r\u0103s\u0103rit.<\/p>\n


\nDe la Cooky citire<\/strong><\/p>\n

Nu ne vom opri nici noi din pl\u00e2ns
\nc\u00e2t nu se va opri mama Lui
\ncare iar \u015fi-a adus aminte \u00een decembrie
\nde fiul ei, Mihai Cuculici, alintat Cooky,
\n\u015fi intrat \u00een negrul morm\u00e2nt acum \u015fase ani!
\nFrumos chip avea acest b\u0103iat \u015fi sur\u00e2z\u0103tor,
\ns\u0103 tot fi fost de dou\u0103zeci de ani c\u00e2nd s-a dus!
\nAcum l-au pus la ziar, cel mai sus, primul,
\niar eu l-am z\u0103rit \u015fi i-am zis:
\nte salut, Cooky, iar ne-nt\u00e2lnim!
\nCuculiciul mi-a r\u0103spuns z\u00e2mbitor,
\na clipit s\u0103 nu-l vad\u0103
\ncareva dintre duhuri \u015fi s\u0103-i dea vreo pedeaps\u0103
\nc\u0103 nu se lini\u015fte\u015fte \u00een lumea lor.
\nCum s\u0103 m\u0103 lini\u015ftesc, c\u00e2nd mama
\na r\u0103mas singur\u0103 \u015fi de abia \u00ee\u015fi duce
\npovara oaselor? se tulbur\u0103 el.
\nLas\u0103, zic, toate vor trece \u015fi o s\u0103 v\u0103 vede\u0163i iar
\n\u00een lumea umbrelor! Nimic nu va mai fi cum a fost!
\nFocul s-a stins, nu mai are ce arde,
\npl\u00e2ng dup\u0103 trup \u015fi el dup\u0103 mine,
\nnimeni pe nimeni n-aude aici!
\nC\u00e2t e ve\u015fnicia de-ntins\u0103 nu mai avem
\nnimic de f\u0103cut \u015fi nu-i durere mai mare
\ndec\u00e2t s\u0103 nu ai ce uita!
\nTe urm\u0103re\u015fte cineva, \u015fopte\u015fte sufletul lui Cooky,
\ne tot femeia aceea ciupit\u0103, de anul trecut,
\ncare te-a atins cu sloiul de ghea\u0163\u0103.
\nC\u0103rarea e umed\u0103.<\/p>\n


\n\u015ei g\u00e2ndul, iat\u0103-l, n\u0103sc\u00e2ndu-se<\/strong><\/p>\n

Pe periu\u0163a mea de din\u0163i
\nuitat\u0103 afar\u0103 \u00eentre dou\u0103 ramuri de m\u0103r
\nse \u00eentinsese la soare
\no molie frumoas\u0103 \u015fi neagr\u0103,
\ncu coam\u0103 str\u0103lucitoare \u015fi ochi ascun\u015fi,
\nve\u015ftezi \u015fi mijitori ca ai \u015farpelui!
\nTr\u0103sesem la sor\u0163i ziua de mai
\nla \u00eendemnul unui g\u00e2nd aproape orb,
\nobosit, despre cum te po\u0163i \u00eent\u00e2lni cu un str\u0103in
\n\u015fi cum po\u0163i vedea la \u00eencheieturile
\nm\u00e2inilor lui urmele de c\u0103tu\u015fe
\nacoperite doar \u00een parte de lama ascu\u0163it\u0103
\na unui vierme de antracit!<\/p>\n


\nCe \u00eentuneric se f\u0103cu, veni-va ziua<\/strong><\/p>\n

Creierul meu st\u0103 \u015fi cloce\u015fte \u00een cuibul s\u0103u.
\nCe fel de ou ascunde el?
\nPe tine te ascunde, iubito,
\ntu e\u015fti oul de aur,
\ndin tine vrea el s\u0103 fac\u0103 alta
\n\u015fi-apoi s\u0103 te dea sufletului meu.
\nDar tu te opui, cu picioarele tale te opui,
\ncu m\u00e2inile, cu fruntea, nu vrei s\u0103 ie\u015fi,
\nnu vrei s\u0103 fii alta.
\n\u015ei-atunci el renun\u0163\u0103, te las\u0103 s\u0103 faci ce vrei.
\nDoar c\u0103 tu nu erai acolo,
\ncreierul meu gre\u015fea, clocea un ou gol,
\no eroare, o toan\u0103 a sa.
\nAdormise pe e\u015fafod, nu era cuib acela!
\nCreierul meu n-avea de unde \u015fti
\nc\u0103 tu tocmai te \u00eentorceai de la morm\u00e2ntul meu
\nsingurul loc unde ni se mai \u00eeng\u0103duia
\ns\u0103 fim \u00eempreun\u0103.<\/p>\n


\nN<\/strong><\/p>\n

Negru de fum, negru de continente,
\nnegru dum-dum, negru de festina lente,
\nnegru de mal, negru-epaminonda,
\nnegru-cristal, negru-nnegrit de Maconda!
\nNegru pribeag, negru sub\u0163ire de Luca,
\nnegru de steag, negrul de iodul din nuca!
\nNegru prelins, negru ne-atins \u015fi vergur,
\nnegru fierbinte \u00eencins, negru din ro\u015fu de mur!
\nNegru de corb, negru de fata morgana,
\nnegru cutremur \u015fi orb, negru de lupa romana!
\nNegru-nceput \u015fi sf\u00e2r\u015fit, negru de h\u0103u,
\nnegru de ochi de p\u0103un, negru-c\u0103l\u0103u!<\/p>\n


\nAtrac\u0163ie<\/strong><\/p>\n

Eu vreau s\u0103 \u00eempart patul cu tine, nu zic ba!
\nDar nu \u015fi odaia \u015fi casa.
\nIa-\u0163i jum\u0103tatea ta \u015fi umbl\u0103!
\nEu vreau s\u0103 \u00eempart casa \u015fi odaia cu tine,
\nbl\u00e2ndule prin\u0163, burtosule, dar nu \u015fi patul,
\nperna mea alb\u0103, cearceaful!
\nLocul t\u0103u e \u00een col\u0163ul ascuns, sub e\u015fafodul mu\u015ftelor!
\nEu vreau s\u0103 \u00eempart casa, odaia \u015fi patul
\ncu tine, umbr\u0103 a dragostei mele!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DIALOG Ognian Stamboliev (Bulgaria) \u2013 Leo Butnaru (Moldova\/Rom\u00e2nia) SIMBIOZE ROM\u00c2NE\u015eTI \u00ceN CONCORDAN\u0162\u0102 CU SUFLUL \u015eI PULSUL GENERAL-EUROPEAN* \u2013 Care a<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18216"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18216"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18216\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18221,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18216\/revisions\/18221"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18216"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18216"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18216"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}