{"id":18131,"date":"2022-05-24T11:57:48","date_gmt":"2022-05-24T08:57:48","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18131"},"modified":"2022-05-24T11:57:48","modified_gmt":"2022-05-24T08:57:48","slug":"spatii-culturale-nr-37-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18131","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 37 (9)"},"content":{"rendered":"

Petre ISACHI\t<\/strong>
\n\"\"

Nu sunt Eu, Acela\u2026 *(4)<\/strong>
\n(continuare din nr. 36\/2014)<\/p>\n

\u201eTrebuie s\u0103 scriu s\u0103 m\u0103 salvez\u201d, noteaz\u0103 aproape convins de afirma\u0163ie, Viorel Savin, \u00een celebra (deja!) \u015fi ne\u00een\u0163eleasa Evanghelie eretic\u0103. S\u0103 se salveze de ce \u015fi de cine? De efectele incontrolabile ale Puterii, R\u0103ului \u015fi Prostiei, de ispita demonic\u0103 a Timpului sau a vulgarit\u0103\u0163ii!? De sine \u00eensu\u015fi? Conflictul s\u0103u deschis cu mediul social \u015fi existen\u0163ial \u00eei alimenteaz\u0103 permanent, inadaptabilitatea \u015fi dorin\u0163a faustic\u0103 a ve\u015fnicei schimb\u0103ri. Luciditatea camil-petrescian\u0103 \u00eei permite s\u0103 fie simultan, actor, judec\u0103tor \u015fi spectator al pasiunilor proprii, al revoltelor sisifice \u015fi al st\u0103rilor paradoxale, tr\u0103ite sau imaginate. Se \u015ftie, unde apare paradoxul, \u201esur\u00e2s formal al ira\u0163ionalului, moare sistemul \u015fi triumf\u0103 via\u0163a\u201d(Cioran). Omniprezen\u0163a g\u00e2ndirii poetice paradoxale d\u0103 curs oficial absurdit\u0103\u0163ii expresive \u015fi farmec atipic scriiturii. Cei ce i-au \u201eComentat \u00een periodice (selectiv) de \u2026\u201d (v. pp. 25-354) Opera au remarcat poetica nonconformist\u0103 a scriitorului \u015fi voin\u0163a sisific\u0103 a acestuia, de a transfigura \u00een viziune (post)modernist\u0103 dorin\u0163a de nevertebrare istoric\u0103 a Rom\u00e2niei, decaden\u0163a moral\u0103 perpetu\u0103, marginalizarea intelectualului, miopia politic\u0103 (re\u0163inem c\u0103 politicienii actuali sunt reflexul fidel al viciilor etnice ale Rom\u00e2niei europenizate \u015fi globalizate), aristofobia, disolu\u0163ia elitelor de orice tip, masificarea \u015fi mediatizarea tot mai evidente, tendin\u0163a rom\u00e2nului de a avea mai multe patrii (s-a dus vremea c\u00e2nd Ion Br\u0103tianu considera c\u0103 rom\u00e2nul are doar dou\u0103 patrii: Rom\u00e2nia \u015fi Fran\u0163a), mai multe religii, \u201en\u201d doctrine (sau nici una!), nesiguran\u0163a dramatic\u0103 privitoare la propria-i identitate (ca \u015fi cum identitatea n-ar fi o stare etern\u0103 de la sine \u00een\u0163eleas\u0103!?), absen\u0163a unui spirit critic onest, deschis, p\u0103truns de faptul c\u0103 (re)interpret\u0103rile sunt indecidibile \u015fi caracterizeaz\u0103 cultura \u015fi civiliza\u0163ia postmodern\u0103. Mai putem ad\u0103uga lipsa flagrant\u0103 de fermitate, identificarea cu o elit\u0103 exterioar\u0103 rom\u00e2nismului (altfel spus, identificarea cu st\u0103p\u00e2nii, de\u015fi juc\u0103m de milenii, rolul de sclavi), resemnarea, disolu\u0163ia patriotismului luminat, exacerbarea snobismului, incapacitatea rom\u00e2nului de a deveni esen\u0163ial, r\u0103pind istoriei caracterul de temporalitate, condi\u0163ia prizonierului, (co)rela\u0163ia victim\u0103-c\u0103l\u0103u etc.
\n\t\u00cenadaptabilitatea \u00eei este benefic\u0103, estetic vorbind, scriitorului V.S. \u015fi-i repereaz\u0103 devenirea personalit\u0103\u0163ii artistice, situ\u00e2ndu-l \u00eentre criticii \u201enevertebr\u0103rii\u201d popoarelor, doctrin\u0103 cu r\u0103d\u0103cini filosofice \u00een Nietzsche, Ortega y Gasset, Cioran, Mircea Vulc\u0103nescu, Constantin Noica, Nae Ionescu, Eugen Ionesco etc.. Comentariile din periodice, incluse selectiv \u00een volum, : Steagul ro\u015fu, Teatrul, Ateneu, Tribuna, Rom\u00e2nia literar\u0103, Steaua, Familia, Contemporanul, Cronica, Tribuna Rom\u00e2niei, Luceaf\u0103rul, Ziua, De\u015fteptarea, Tomis, Cuget liber, Monitorul de Bac\u0103u, Convorbiri literare, Literatorul, Dacia literar\u0103, Radio Rom\u00e2nia, Supliment Azi cultural, Evenimentul, Curierul, Diminea\u0163a, Obiectiv, Top Businnes, ABC, Timpul, Bucovina literar\u0103, Ziarul de Bac\u0103u, Drama, Salonul literar, Gardianul, 13 Plus, Plumb, Pro Saeculum, Spa\u0163ii culturale, Jurnalul de Vrancea, Oglinda literar\u0103, Ziarul de Ia\u015fi etc. ilustreaz\u0103 \u00een Texte critice plutitoare, semnate de condeie cunoscute \u015fi recunoscute, cele trei tipuri de inadaptare din Scrierile saviniene (psihologic\u0103, social-politic\u0103, filosofic-ontologic\u0103) care corespund unor etape distincte din procesul \u00eenstr\u0103in\u0103rii \u015fi alien\u0103rii locuitorului (num\u0103rului) dintr-un ora\u015f \u201e provincial cenu\u015fiu \u015fi perfect imbecil\u201d. Este revelat\u0103 caragialian, nu at\u00e2t alienarea psihologic\u0103 sau social\u0103, c\u00e2t alienarea metafizic\u0103, cu raportarea precarei condi\u0163ii umane, b\u00e2ntuit\u0103 simultan de tragic \u015fi de absurd. \u201eBac(H)\u0103ul, ora\u015f dionysiac, adic\u0103 de pus \u00eentr-un roman postmodern\u201d(v. Maria Pilchin, Dioynsiac, adic\u0103 bahic \u00een, \u201eEvanghelia eretic\u0103\u201d, pp. 341-346) ofer\u0103, cum e \u015fi firesc, posterit\u0103\u0163ii o schi\u0163\u0103 de portret a unui \u201ehomo ereticus\u201d ce \u00ee\u015fi scrie, borgesian vorbind, propria \u201econtracarte\u201d \u00een care vede prin noi devenirea lumii, \u00eenc\u00e2t tu, cititorul, ajungi s\u0103 asi\u015fti spectator la tine \u00eensu\u0163i. De re\u0163inut: autorul \u00eei (re)g\u0103se\u015fte \u015fi-i transfigureaz\u0103 pe Ceilal\u0163i \u00een epifaniile sinelui. De aici imaginea de explorator sisific al sinelui. (De v\u0103zut \u00een acest sens, noul roman \u201eCine sunta\u201d)
\n\tAcest \u201eapostol de h\u00e2rtie\u201d, cum \u00eel nume\u015fte cu tandre\u0163e postmodern\u0103, universitara Maria Pilchin, pe Viorel Savin obsedat de grani\u0163a incert\u0103 dintre adev\u0103r \u015fi minciun\u0103 \u015fi aflat \u00een \u201eipostaza kafkian\u0103 de insect\u0103 la p\u00e2nd\u0103\u201d (M. P.) constat\u0103 (v. Opera \u00een ansamblu, cu predilec\u0163ie, Evanghelia eretic\u0103, Impostorul, Exilat \u00een strig\u0103t, Tragedii \u00een fond etc.) absen\u0163a aristocra\u0163iei autohtone ce \u015fi-a pierdut (dac\u0103 a avut-o!) condi\u0163ia de minoritate excelent\u0103 \u015fi, prin urmare, autoritatea\/ controlul asupra cet\u0103\u0163ii, societ\u0103\u0163ii. Autorul contra-utopiei localizate \u00een Cretinozauria lui Melec (numele acestui personaj-masc\u0103 \u201ear veni de la Marx, Engels, Lenin \u015fi Ceau\u015fescu\u201d, crede criticul Maria Pilchin, atunci c\u00e2nd scrie despre Bac(H)\u0103ul unei prefaceri) are o cert\u0103 voca\u0163ie a oximoronului \u015fi a ludicului barbian care ascunde sub anticalofilismul programat (v. Anca M\u0103gurean, Sub zodia destr\u0103m\u0103rii:Evanghelia dup\u0103 Melec, pp. 333-336, \u00eel consider\u0103 pe V.S., pe bun\u0103 dreptate, \u201eun eretic al limbajului\u201d), filosofia lui Ortega y Gasset (de esen\u0163\u0103 nietzschean\u0103) ce confirm\u0103 c\u0103 \u201enevertrebrarea\u201d istoric\u0103 se datoreaz\u0103 \u201einsubordon\u0103rii maselor contra oric\u0103rei minorit\u0103\u0163i eminente\u201d (v. La Rebeli\u00f3n de las masas, 1930). Maladia mortal\u0103 a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti nu ar fi ca la spanioli \u015fi ru\u015fi, doar aristofofia. Corup\u0163ia, imoralitatea public\u0103, violen\u0163a excesiv\u0103 a r\u0103ului, claustrarea, inutilitatea, absurdul, emigrarea, dezr\u0103d\u0103cinarea, inversarea valorilor, golul istoric etc. \u00ee\u015fi afl\u0103 cauzele exclusiv, crede V.S., \u00een faptul c\u0103 \u201eAle\u015fii\u201d nu mai sunt asculta\u0163i, nu mai au autoritate moral\u0103, politic\u0103, religioas\u0103, \u015ftiin\u0163ific\u0103 etc.. Sau \u00een limbajul lui Gasset: \u201eC\u00e2nd \u00eentr-o na\u0163iune masa refuz\u0103 s\u0103 fie mas\u0103 \u2013 cu alte cuvinte s\u0103 urmeze minoritatea directoare \u2013 na\u0163iunea se desface, societatea se dezmembreaz\u0103 \u015fi survine haosul social, nevertebrarea istoric\u0103\u201d.
\n\tFaranul, ora\u015f din at\u00e2t de reala, \u00een esen\u0163\u0103, mitica Cretinozauria, semnific\u0103 tocmai acest spa\u0163iu al dec\u0103derii, al mor\u0163ii spirituale \u015fi al nevertebr\u0103rii, adic\u0103 al unei societ\u0103\u0163i ce nu mai este format\u0103 din condu\u015fi \u015fi conduc\u0103tori, ci dimpotriv\u0103, o societate dominat\u0103 de mase. (Scriitorul \u201eexilat \u00een strig\u0103t\u201d include \u00een \u201emase\u201d tot ceea ce nu apar\u0163ine elitei morale). Artistul complet marginalizat, desigur cu voia lui, credem noi, aruncat \u201e\u00eentr-un interval \u00een care se \u00eengra\u015f\u0103 dezbinarea\u201d, ar putea salva Rom\u00e2nia, red\u00e2ndu-i demnitatea sau \u201evertebrarea\u201d, \u00een limbajul lui Gasset, dac\u0103 intelectualii, am ad\u0103uga noi, nu \u015fi-ar pierde, resemn\u00e2ndu-se mioritic, identitatea, vizibilitatea social\u0103, dac\u0103 ar ie\u015fi din pasivitatea mioritic\u0103 \u015fi ar contribui concret la \u201eschimbarea la fa\u0163\u0103\u201d a Rom\u00e2niei (ce ilustreaz\u0103 nefericit, un caz tipic de cultur\u0103 cu soart\u0103 minor\u0103), \u015fi nu la ratarea ei. (v. Umbra lui Caragiale la Luncani sau idei \u2013 haimanale \u00een ac\u0163iune, pp. 318-322).
\n\tFoarte revelator pentru g\u00e2ndirea estetic\u0103 savinian\u0103 r\u0103m\u00e2ne arta de a topi \u00een Oper\u0103 (am \u00een vedere toate volumele Domniei \u2013 Sale), idei \u2013 cheie apar\u0163in\u00e2nd lui Nietzsche, Ortega y Gasset, Cioran, Mircea Eliade, Vulc\u0103nescu, de\u015fi cu semn, sens valoric contemporaneizat. Culoarea cioranian\u0103 (la r\u00e2ndu-i contaminat\u0103 de \u201eA\u015fa gr\u0103it-a Zerathustra\u201d \u015fi, de \u201eEspa\u00f1a invertebrada\u201d) a scriiturii saviniene ilustreaz\u0103 (post)modern, tezele c\u0103 profetismul negativ, violen\u0163a ideologic\u0103, oroarea de mediocritate, \u201efuri\u015farea\u201d prin istorie, lipsa de cutezan\u0163\u0103 \u015fi de revolt\u0103, resurec\u0163ia terorismului de tip totalitar etc. confirm\u0103, cum spunea undeva Andrei Marga, filosofia crizei europene care \u00eencepe, cronologic vorbind, cu Nietzsche. Se \u015ftie, acesta spera c\u0103 Europa va dep\u0103\u015fi conformismul nivelator ce o caracterizeaz\u0103, \u00een procesul personaliz\u0103rii pe care-l visa \u00een termeni datora\u0163i redescoperirii lumii presocratice. Tema \u201ebunului european\u201d profilat\u0103 de Nietzsche \u00een \u201eDincolo de bine \u015fi de r\u0103u\u201d este asumat\u0103 \u015fi de Viorel Savin, care semnaleaz\u0103 cu revolt\u0103 ionescian\u0103, proliferarea periculoas\u0103 a fanaticului, simultan cu declinul vizionarului educat dup\u0103 principii umanist-renascentiste. Rom\u00e2nul ie\u015fit dintr-un sistem totalitar de tip bol\u015fevico-ceau\u015fist contaminat par\u0163ial de nazism\/ legionarism \u015fi ajuns la remorca ideologiilor curente, postcomuniste, pe care le ia drept adev\u0103ruri definitive, este u\u015for manipulabil, datorit\u0103 snobismului, inculturii \u015fi proverbialei credulit\u0103\u0163i. Destruc\u0163ia Europei profetizat\u0103 de criticii \u201enevertebr\u0103rii\u201d (Nietzsche, Gasset, Cioran etc.) \u00eenseamn\u0103 pentru autorul romanului Impostorul, disolu\u0163ia Rom\u00e2niei profunde \u015fi rena\u015fterea tipologiei fanaticului cucerit\/ absorbit de \u201eismele\u201d ideologice ajunse la culmina\u0163ie \u2013 na\u0163ionalismul, postcomunismul, socialismul, nazismul, stalinismul, ceau\u015fismul etc. \u2013 care sfideaz\u0103 spiritualitatea european\u0103 \u015fi principiile umanismului renascentist, \u00eenc\u00e2t adev\u0103rul ajunge \u201es\u0103 stea fericit cu capul \u00een jos\u201d! Personal cred c\u0103 a\u015fa a stat de o ve\u015fnicie\u2026
\n\tA\u015fa se explic\u0103 de ce \u00een Opera savinian\u0103 sunt transfigurate, actualizate \u015fi topite estetic aproape toate ideile \u2013 cheie din Schimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei. Amintesc c\u00e2teva glose caracteristice g\u00e2ndirii \u201enevertebrate\u201d cioraniene, nu pentru a sublinia exclusivismul marilor culturi \u00een r\u0103zboiul civiliza\u0163iilor, c\u00e2t pentru a reitera excluderea \u015fi dup\u0103 1989 (mai cur\u00e2nd autoexcluderea), intelectualilor rom\u00e2ni din conducerea real\u0103 a societ\u0103\u0163ii. Con\u015ftient sau incon\u015ftient, autorul unui \u201eAlt rezumat al Secolului XX\u201d (v. Funia sau Com\u00e9dia supunerii\u201d) confirm\u0103 \u00eendr\u0103zneala lui Cioran de a oferi rom\u00e2nilor o lec\u0163ie de trecere de la etnie la na\u0163iune. Are scriitorul rom\u00e2n, de la Eminescu la Mircea Eliade \u015fi recent nominalizatul pentru Premiul Nobel, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, patosul religios \u015fi persuasiv necesar s\u0103 devin\u0103 personaj actant al istoriei, nu personaj martor? \u201eDefectul autocriticii noastre este de-a nu fi avut nimic dintr-un patos religios, de a nu fi f\u0103cut din mesianism o soteriologie\u201d (Ed. H., 1990, p. 70). Confirm\u0103 Viorel Savin \u00een \u201eComentat \u00een periodice (selectiv)de \u2026\u201d (pp. 25-354) posibilitatea unei soteriologii (\u201em\u00e2ntuiri\u201d) prin literatur\u0103? La o prim\u0103 vedere pare de neimaginat \u00een condi\u0163iile \u00een care plaga noastr\u0103 secular\u0103 este scepticismul \u015fi z\u0103d\u0103rnicia de sorginte biblic\u0103, \u00eenc\u00e2t \u201eabandonarea pasiv\u0103 soartei \u015fi mor\u0163ii, necredin\u0163a \u00een eficien\u0163a individualit\u0103\u0163ii \u015fi a for\u0163ei , distan\u0163a minor\u0103 de toate aspectele lumii au creat acel blestem poetic \u015fi na\u0163ional care se cheam\u0103 Miori\u0163a\u201d (Ed. H., 1990, p. 66). Lucrurile nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eens\u0103 a\u015fa! Vitalismul domin\u0103 scepticismul alimentat, printre al\u0163ii, \u015fi de autorul \u201eScrisorilor\u201d. \u201ePoetul V.S. d\u0103 m\u0103rturie c\u0103, dincolo de ekstasa poetic\u0103 este o ipostaz\u0103 a Omului eroic \u2013 o ras\u0103 care \u00eei contrariaz\u0103 pe to\u0163i ceilal\u0163i oameni: cine s-ar a\u015ftepta ca greut\u0103\u0163ile \u015fi obstacolele vie\u0163ii s\u0103-l fi \u00een\u0103crit pe Omul \u2013 Poet, cine crede c\u0103 apropierea mor\u0163ii \u00eel cov\u00e2r\u015fe\u015fte ori \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103, se \u00een\u015feal\u0103 profund, nu \u0163ine cont de Duhul Vitalist al acestui Atlet (\u2026). Pentru Viorel Savin, lumea aceasta, degradat\u0103 spre ur\u0103 \u015fi non-armonie, nu este dec\u00e2t o zon\u0103 de b\u0103t\u0103lie \/polemos\/ polemic\u0103 dur\u0103 cu r\u0103ul\u2026\u201d (v. Adrian Botez, Viorel Savin \u2013 Exilat \u00een strig\u0103t, pp. 298-300).
\n\tCriticii \u201enevertebr\u0103rii\u201d din Rom\u00e2nia contemporan\u0103, de tipul autorului tragediei \u201eDoamne, f\u0103 ca Schnauzer s\u0103 c\u00ee\u015ftige!\u201d nu sunt bocitori narcisiaci, de\u015fi intuiesc cioranian c\u0103 \u201edeficien\u0163ele actuale ale poporului rom\u00e2n nu sunt produsul \u201eistoriei\u201d sale, ci istoria aceasta este produsul unor deficien\u0163e psihologice structurale\u201d (Ed. H. 1990, p.60). Exist\u0103 \u00een scriitura savinian\u0103, cum argumenteaz\u0103 Adrian Botez, \u201epentru orice cre\u015ftin autentic, o ipostaz\u0103 soteriologic\u0103 trepidant\u0103, dinamic \u2013 cosmic\u0103, \u00een emersie \u015fi imersie, totdeodat\u0103: aceea Suprem\u0103, Hristic\u0103 \u2013 a fi bun conduc\u0103tor de durere\u201d (Ateneu, aprilie 2011). Sufletul este pentru Omul-eroic, V.S., \u201esimultan teritoriu privat de salvare (a\u015fa se explic\u0103 tendin\u0163a spre autoexilul moral \u015fi existen\u0163ial, nevoia subiectiv\u0103 de a lua lucrurile pe cont propriu), dar \u015fi privat de salvare, \u00een condi\u0163iile \u00een care, oriunde ne-am arunca privirea, nu ne vedem dec\u00e2t pe noi \u00een\u015fine (\u2026). Eul \u00ee\u015fi afirm\u0103 autonomia \u015fi autarhia, p\u00e2n\u0103 la a nega existen\u0163a a orice altceva\u2026, \u00een afar\u0103 de propriul s\u0103u scop\u201d (Petre I., 13 Plus, nr. 149\/2011, pp. 293-297).
\n\t\u201ePovara absen\u0163ei Binelui\u201d nu poten\u0163eaz\u0103 \u00een cazul lui Savin, \u201eteroarea nimicului\u201d, ci neputin\u0163a omului contemporan de a mai crede \u00een adev\u0103rul absolut. Se \u015ftie de la Diogene (pe care Platon l-a numit \u201eun Socrate nebun\u201d): orice individ care nu crede \u00een \u201eadev\u0103rul absolut\u201d are dreptul s\u0103 falsifice totul. A\u015fa se explic\u0103 de ce scriitorul din \u201eBac(H)\u0103ul\u201d bacovian ofer\u0103 \u00een Oper\u0103, \u201ejurnalul exact al cre\u015fterii golului\u201d, face concesii multiplicit\u0103\u0163ii, are curajul nega\u0163iei de tip cioranian (nu ionescian) \u015fi prefigureaz\u0103 profetic condi\u0163ia nedes\u0103v\u00e2r\u015firii \u015fi convertirea omului liber \u00een sclav modern (sclavul cipat).
\n\tLegea conserv\u0103rii R\u0103ului (problema R\u0103ului este una moral\u0103, spiritual\u0103 etc.), istoria babilonic\u0103, voin\u0163a de putere, starea de impostur\u0103 devenit\u0103 lege, ata\u015famentul necondi\u0163ionat ce \u201econverte\u015fte orice \u00een tragedie\u201d, organizarea piramidal\u0103 a lumii, (v. Petre I., O monografie psihanalitic\u0103 a imposturii, pp. 262-271), configureaz\u0103 o problematic\u0103 descurajant\u0103 ce eternizeaz\u0103 c\u0103derea \u00een tragic \u015fi poten\u0163eaz\u0103 halucinant, minciuna, la\u015fitatea, nedreptatea, tr\u0103darea, \u015fantajul, interesul, dela\u0163iunea, ipocrizia, ura, vanitatea, manipularea, teroarea, prostitu\u0163ia intelectual\u0103, tendin\u0163a de a confisca trecutul, sp\u0103larea creierelor etc. exclude (cu toat\u0103 iluzia noastr\u0103 c\u0103 ar putea fi altfel!) posibilitatea de a face din mesianismul literar o soteriologie.
\n\tComentatorii din periodice: Mircea Ghi\u0163ulescu, Nicolae Turtureanu, Carmen Mihalache, Maria Pilchin, G. Codrescu, Anca M\u0103gurean, Rodica L\u0103z\u0103rescu, Ionel Necula, G. Ionescu, Petrache Plopeanu, Vasile Pruteanu, Adrian Botez, Constantin Dram, Mircea Ditutz, Adrian Jicu, Adrian \u0162ion, Ion Fercu, Viorel \u015eerban, Vlad Sorianu, Mihai Dasc\u0103lu, Mariana Cris, Bogdan Ulmu, Constantin Cuble\u015fan, Constantin C\u0103lin, Dinu Kivu, Petru Cimpoe\u015fu, Cornel Galben, Lauren\u0163iu Ulici, Cristian Livescu, Valentin Silvestru, \u015etefan Oprea, Gina Modoran, Bogdan Ulmu, Ileana Berlogea etc. au remarcat estetica nudit\u0103\u0163ii \u015fi a sincerit\u0103\u0163ii, teroarea ubicu\u0103 ce determin\u0103 pactul mefistofelic \u015fi ideea c\u0103 omul este prizonier al istoricit\u0103\u0163ii sale. Includerea lui Viorel Savin \u00een criticii nevertebr\u0103rii popoarelor \u00eel apropie nu doar de Nietzsche, Gasset, Cioran etc., ci \u015fi de Al. Soljeni\u0163in, George Orwel, I. D. S\u00e2rbu, Marin Preda, Nicolae Breban, Augustin Buzura, D. R. Popescu, Petru Cimpoe\u015fu, Eugen Ionescu etc.
\n\tCitind \u015fi recitind, am \u00een\u0163eles \u015fi de ce trebuie s\u0103 se salveze Viorel Savin, scriind: de fric\u0103. T\u0103cerea, cuv\u00e2ntul \u015fi frica str\u0103bat persuasiv Opera savinian\u0103 (re)scris\u0103 cu fric\u0103, \u00een fric\u0103, spre fric\u0103, \u00eentru fric\u0103, cum ar fi spus Noica. Frica de a nu c\u0103dea, cum glosa undeva Cioran, \u00een direc\u0163ia propriei singur\u0103t\u0103\u0163i. De ce guverneaz\u0103 frica, Lumea? Pentru c\u0103 este incomensurabil\u0103 \u015fi aminte\u015fte de inutilitatea infinit\u0103 a timpului. G\u0103sesc fericit\u0103 \u015fi foarte util\u0103 ini\u0163iativa Editurii, Valman din R\u00e2mnicu S\u0103rat (Consilier \u015ftiin\u0163ific: Valeria Manta T\u0103icu\u0163u) de a oferi cititorilor de elit\u0103, \u201eIstoria critic\u0103\u201d a literaturii lui V. S. de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een februarie 2014 (632 pagini). De fapt, un portret spiritual \u00een palimpsest al autorului Evangheliei eretice, imposibil de realizat de un singur critic\/ istoric literar.
\n\tVremea istoriei literaturilor pare s\u0103 fi apus \u00een secolul XXI?! Posibil\u0103 ar fi doar o istorie a capodoperelor literaturii? \u00cen mod cert, scriitorul \u201eViorel Savin comentat de\u2026\u201d are organ pentru eternitate, verv\u0103 \u00een agonie, este \u201epropriul lui cer\u015fetor\u201d, con\u015ftientizeaz\u0103 cioranian c\u0103 nu El sufer\u0103 \u00een lume, ci Lumea sufer\u0103 \u00een el. Este tipul de scriitor (rar ast\u0103zi!) ce aude cum \u201eputreze\u015fte\u201d o idee. Ideea de Om. S\u0103 nu uit, s-ar putea na\u015fte confuzii: rom\u00e2nismul este pentru \u201ePurt\u0103torul de Nuc\u0103 \u015fi de Nyvas \u00een Cretinozauria\u201d, o component\u0103 a europenismului \u015fi nu invers. Dixit!
\n\t(*Viorel Savin Comentat de\u2026 <\/em>, Editura Valman, R\u00e2mnicu-S\u0103rat, 2014)<\/p>\n


\nVasile DIACON<\/strong><\/p>\n

O CARTE C\u00c2T ACUTA REVERBERA\u0162IE A DANG\u0102TULUI
\nUNUI CLOPOT DE CATEDRAL\u0102<\/strong>
\n\"\"

\tDou\u0103 con\u015ftiin\u0163e apar\u0163in\u00e2nd unor genera\u0163ii diferite, una din B\u0103l\u0163i \u015fi alta din Ia\u015fi, reg\u0103site \u00eentr-o frumoas\u0103 prietenie bazat\u0103 pe idealul na\u0163ional, arunc\u0103 un arc peste Prut, realiz\u00e2nd o captivant\u0103 carte intitulat\u0103 Declinul istoric al Basarabiei \u015fi Bucovinei. M\u0103rturii \u015fi imagini, ap\u0103rut\u0103 la editura PIM din Ia\u015fi, \u00een 2014. Autorii, Diana Vrabie, cadru didactic la Universitatea \u201eAlecu Russo\u201d din B\u0103l\u0163i, este cunoscut\u0103 \u00een spa\u0163iul cultural rom\u00e2nesc datorit\u0103 prezen\u021bei active \u00een pres\u0103, dar \u015fi prin volumele publicate Urme pe nisip, 2005; Cunoa\u015ftere \u015fi autenticitate (drama cunoa\u015fterii \u015fi tenta\u0163ia autenticit\u0103\u0163ii \u00een literatura rom\u00e2neasc\u0103 interbelic\u0103), 2008; Dialoguri francofone (\u00een coautorat), 2012, iar Constantin Chiril\u0103 este cunoscutul \u015fi \u00eendr\u0103gitul publicist ie\u015fean, nelipsit de la manifest\u0103rile de suflet rom\u00e2nesc din urbea bahluvian\u0103.
\n\tLansarea volumului s-a constituit \u00eentr-o manifestare de referin\u0163\u0103, care a avut loc \u00een deosebita ambian\u0163\u0103 a Muzeului Unirii din Ia\u015fi, \u00een ziua de 28 iunie, dat\u0103 de trist\u0103 amintire, c\u00e2nd Rom\u00e2nia primea, \u00een 1940, cea de-a doua not\u0103 informativ\u0103 din partea Guvernului sovietic.
\nCartea se deschide cu un pertinent excurs istoric, o necesar\u0103 \u015fi util\u0103 punere \u00een tem\u0103, asupra destinului a dou\u0103 din instr\u0103inatele provincii surori: Basarabia \u015fi Bucovina. Problematica basarabean\u0103 este plasat\u0103 de Diana Vrabie sub semnul cuvintelor lui M. Sadoveanu, care, \u00een cunoscuta carte Drumuri basarabene, surprindea muta\u0163ia sufleteasc\u0103 a locuitorilor acestor meleaguri: \u201e\u0162ara aceasta rar s-a bucurat deplin de bunurile ei. Pe pam\u00e2ntul ei au curs at\u00e2ta s\u00e2nge \u015fi lacrimi, a fost at\u00e2ta \u00eenc\u0103lcare \u015fi sil\u0103, \u00eenc\u00e2t privirile \u015fi c\u00e2ntecele urma\u015filor au r\u0103mas triste\u201d.
\n\u00cen aceea\u015fi idee, Diana Vrabie adaug\u0103: \u201eMai mult \u00een retragere dec\u00e2t pe baricade \u015fi aproape niciodat\u0103 \u00een ofensiv\u0103, Basarabia \u015fi-a profilat o imagine de \u0163inut pa\u015fnic, contemplativ, arbor\u00e2nd o t\u0103cere \u00eendurerat\u0103, ce curge din pliurile unui mioritism angajat (…). Conservat\u0103 \u00een cercul str\u00e2mt arhaic, aceast\u0103 mu\u0163enie asumat\u0103 este men\u0163inut\u0103 pentru a nu tulbura sacrul ceremonial la care a fost condamnat\u0103\u201d (p. 7).
\n\u0162ara Fagilor, de\u015fi \u201enu a constituit o unitate teritorial\u0103 cu individualitate istoric\u0103\u201d, a fost prima provincie rupt\u0103 din trupul milenarei Moldove \u015fi botezat\u0103 Bucovina de ocupantul habsburgic.
\nSunt men\u0163ionate ceasurile astrale care marcheaz\u0103 pierderea, redob\u00e2ndirea \u015fi iar\u0103\u015fi pierderea teritoriilor din estul \u015fi nordul Rom\u00e2niei, c\u0103rora li s-a ad\u0103ugat \u00een mod cu totul arbitrar, \u0163inutul Her\u0163ei.
\nSub semnul rememor\u0103rii a\u015feaz\u0103 Constantin Chiril\u0103 paginile sale atunci c\u00e2nd relateaz\u0103 despre discu\u0163iile dintre fratele mamei, ofi\u0163er, \u015fi tat\u0103l s\u0103u, soldat, ambii combatan\u0163i entuziasma\u0163i la celebrele cuvinte ale mare\u015falului Antonescu: \u201eOsta\u015fi, V\u0103 ordon: Trece\u0163i Prutul\u201d.
\nF\u0103r\u0103 s\u0103 o spun\u0103 explicit, pentru C. Chiril\u0103 versurile cunoscutului c\u00e2ntec ost\u0103\u015fesc
\n\u201eAzi-noapte la Prut,
\nR\u0103zboiu-a-\u00eenceput.
\nRom\u00e2nii trec dincolo iar\u0103,
\nS\u0103 ia \u00eenapoi, prin arme \u015fi scut,
\nMo\u015fia r\u0103pit\u0103 ast-var\u0103\u201d
\nau vibrat profund \u00een sufletul s\u0103u, nereu\u015find, poate, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103, copil fiind, de ce tat\u0103l s\u0103u, care a r\u0103spuns chem\u0103rii patriei, \u00eentorc\u00e2ndu-se invalid de pe front, aceea\u015fi patrie l-a pedepsit anul\u00e2ndu-i pensia.
\nCartea pune \u00een eviden\u0163\u0103 antiteza, pe de o parte, dintre uria\u015ful entuziasm \u015fi \u00eenfl\u0103c\u0103ratele speran\u0163e care au pus st\u0103p\u00e2nire pe rom\u00e2nii \u00eenstr\u0103ina\u0163i f\u0103r\u0103 vrerea lor, exprimate cu ocazia cunoscutelor Poduri de flori, \u015fi, pe de alt\u0103 parte, indiferen\u0163a, politicianismul fariseic d\u00e2mbovi\u0163ean, (Halal guvernan\u0163i!; Trezi\u0163i-v\u0103, domnilor politiceni! Treze\u015fte-te, \u0163ar\u0103!, exclam\u0103 C. Chiril\u0103), b\u0103d\u0103r\u0103nismul unor amploia\u0163i de la Consulatul rom\u00e2nesc de la Cern\u0103u\u0163i, ori, \u201eK.G.B-ismul\u201d vame\u015filor \u015fi poli\u0163i\u015ftilor de frontier\u0103 de pe malul drept al Prutului.
\nC. Chiril\u0103 \u00ee\u015fi exprim\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc dezam\u0103girea: \u201eDup\u0103 revolu\u0163ia din 1989, am r\u0103mas profund afectat \u00eentruc\u00e2t am con\u015ftientizat c\u0103 pentru Basarabia, Bucovina \u015fi tot ce \u00eenseamn\u0103 p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc, NU s-a f\u0103cut ceea ce ar fi trebuit s\u0103 se fac\u0103\u201d (p. 25) \u015fi trimite la celebra zis\u0103 a lui Grigore Vieru: \u201eEu nu sunt sup\u0103rat pe \u0162ar\u0103, sunt sup\u0103rat pe tic\u0103lo\u015fi!\u201d.
\nPentru starea de spirit din nordul Bucovinei, autorii fac apel la un text al lui Grigore Bostan, primul pre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii \u201eMihai Eminescu\u201d din Cern\u0103u\u0163i, dar \u015fi la poezia Pentru Bucovina a lui Vasile Posteuc\u0103, publicat\u0103 \u00een 1941.
\nPagini scrise cu triste\u0163e sunt cele care redau drama tr\u0103it\u0103 de mama patriotului Ilie Ila\u015fcu, care clama \u00eendurerat\u0103: \u201ePentru ce, dragul mamei, e\u015fti condamnat de dou\u0103 ori la moarte? Pentru c\u0103 e\u015fti rom\u00e2n? Iat\u0103 eu pentru Prutul aista, pentru grani\u0163a aiasta \u015fi s\u00e2rma aiasta nu am aer\u201d.
\n\u00cen paginile c\u0103r\u0163ii sunt redate primele ore de libertate ale lui Ilie Ila\u015fcu \u015fi este reprodus un incitant interviu realizat de Diana Vrabie cu \u015etefan Ur\u00e2tu, membru al grupului Ila\u015fcu, despre r\u0103zboiul transnistrean \u015fi \u00eencarcerarea la Tiraspol.
\nComemorarea masacrului din 1 aprilie 1941 de la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103, cunoscut\u0103 ca fiind Katin-ul rom\u00e2nesc, \u015fi deport\u0103rile \u00een \u0163inutul \u00eendep\u0103rtat al Siberiei, dincolo de cercul polar, le prilejuie\u015fte autorilor s\u0103 fac\u0103 apel la poeziile F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103 \u015fi Trenul Mor\u0163ii, ale poetului cern\u0103u\u0163ean Vasile B\u00e2cu, care sugereaz\u0103 metaforic dimensiunile crimelor sovietice, pe care Diana Vrabie le readuce \u00een aten\u0163ia rom\u00e2nilor cu ocazia comunic\u0103rilor prezentate la diferite edi\u0163ii ale Simpozionului Interna\u0163ional \u201eExperimentul Pite\u015fti, reeducarea prin tortur\u0103\u201d, re\u0163in\u00e2nd \u00een mod deosebit, prezentarea volumului lui Alexei Marinat, C\u0103l\u0103torii \u00een jurul omului, considerat a fi \u201eo excelent\u0103 fresc\u0103 a anilor regimului comunist, realizat\u0103 prin prisma destinului unui scriitor\u201d.
\n\u00cen acela\u015fi context al prezent\u0103rii ororilor regimului comunist sunt discutate c\u0103r\u0163ile lui Nicolae Costenco, cel deportat \u201e\u00een tov\u0103r\u0103\u015fia \u00eenr\u0103i\u0163ilor prin nenorocire\u201d, Povestea Vulturului, con\u0163in\u00e2nd dureroase pagini memorialistice, \u015fi Din bezna temni\u0163ei… Scrisori din Gulag, considerat\u0103 de Diana Vrabie ca fiind locul unde se \u201edescoper\u0103 dimensiunea exact\u0103 a omului rupt de matricea lui spiritual\u0103, zbaterile \u015fi dramele lui morale, reu\u015fitele \u015fi e\u015fecurile intelectuale, realiz\u0103rile \u015fi aspira\u0163iile, \u00eentr-un cuv\u00e2nt toate meandrele unei vie\u0163i tr\u0103ite dramatic de responsabil, cu o intensitate impresionant\u0103…\u201d (p. 102).
\nDiana Vrabie aloc\u0103 spa\u0163iu importantei reviste \u201eLimba rom\u00e2n\u0103\u201d, tribun\u0103 a culturii rom\u00e2ne\u015fti, c\u0103reia celebrul lingvist Eugen Co\u015feriu \u00eei prezicea rostul \u201ecultiv\u0103rii limbii rom\u00e2ne\u201d, savantului fiindu-i alocate pagini \u00een ultima secven\u0163\u0103 a c\u0103r\u0163ii, al\u0103turi de cele dedicate lui Grigore Vieru, Andrei Vartic, Paul Goma, Sergiu Grossu ori Vlad Bejan, cel care a dat via\u0163\u0103 cunoscutei societ\u0103\u0163i \u201eGinta latin\u0103\u201d.
\nCartea beneficiaz\u0103 de o bogat\u0103 iconografie ce imortalizeaz\u0103 momente deosebite din ac\u0163iunile culturale la care au participat personalit\u0103\u0163i de marc\u0103 de pe ambele maluri ale Prutului \u015fi din nordul bucovinean. Pe copert\u0103 st\u0103 bine o acuarel\u0103 Basarabia, Bucovina \u015fi Her\u0163a, semnat\u0103 de t\u00e2n\u0103ra \u015fi talentata pictori\u0163\u0103 Daniela Vrabie.
\nDeclinul istoric al Basarabiei \u015fi Bucovinei. M\u0103rturii \u015fi imagini constituie o apari\u0163ie de referin\u0163\u0103 \u00een peisajul publicistic rom\u00e2nesc prin apelul f\u0103cut la trezirea de con\u015ftiin\u0163e \u015fi prin efectul de reverbera\u0163ie al unui uria\u015f clopot de catedral\u0103 mitropolitan\u0103 care ar trebui s\u0103 cuprind\u0103 \u00eentreaga noastr\u0103 fiin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103.
\n\"\"

Petre ISACHI Nu sunt Eu, Acela\u2026 *(4) (continuare din nr. 36\/2014) \u201eTrebuie s\u0103 scriu s\u0103 m\u0103 salvez\u201d, noteaz\u0103 aproape convins<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18131"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18131"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18131\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18136,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18131\/revisions\/18136"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18131"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18131"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18131"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}