{"id":18117,"date":"2022-05-22T10:13:36","date_gmt":"2022-05-22T07:13:36","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18117"},"modified":"2022-05-22T10:13:36","modified_gmt":"2022-05-22T07:13:36","slug":"spatii-culturale-nr-37-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18117","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 37 (7)"},"content":{"rendered":"

Isabel VINTIL\u0102<\/strong><\/p>\n

Practici ale ini\u0163ierii. Gellu Naum,
\nparcursul unei experien\u0163e: automu\u0163irea<\/strong><\/p>\n

Ideea c\u0103 prin intermediul literaturii, \u015fi mai ales al poeziei, se pot descoperi marile mistere ale omenirii nu este nou\u0103. Redescoperirea \u015fi revalorizarea unei lumi pe c\u00e2t de necunoscut\u0103, pe at\u00e2t de atipic\u0103 \u015fi surprinz\u0103toare pentru fiecare individ \u00een parte, lumea interioar\u0103, propriul sine, a reprezentat \u00eentotdeauna un scop fundamental al umanit\u0103\u0163ii a c\u0103rui rezolvare s-a concretizat de multe ori \u00een spa\u0163iul literaturii \u015fi prin literatur\u0103. Aceast\u0103 latur\u0103 ini\u0163iatic\u0103 a scriiturii poate fi demonstrat\u0103 \u00een termeni suprareali\u015fti \u015fi prin anumite experien\u0163e ale acestora, care au caracter de probe, de etape ale devenirii. Astfel, literatura poate deveni o experien\u0163\u0103 ini\u0163iatic\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care sunt executate o serie de ritualuri menite s\u0103 purifice spiritul \u015fi intelectul. Aceste experien\u0163e cu caracter ritualic erau realizate de suprareali\u015fti \u00een spa\u0163iul con\u015ftientului pentru a favoriza descoperirea \u00een profunzime a subcon\u015ftientului. Aceea\u015fi teorie a fost adoptat\u0103 \u015fi de Gellu Naum care considera valabile doar adev\u0103rurile care rezultau \u00een urma acestor experien\u0163e, singurele care nu trebuiau c\u00e2nt\u0103rite \u015fi care duceau la conturarea poeziei cu caracter \u201eprofetic\u201d. <\/p>\n

\u201ePentru mine singurele adev\u0103ruri (iart\u0103-mi cuv\u00e2ntul) pe care nu sim\u0163eam nevoia s\u0103 le pun \u00een cump\u0103n\u0103 erau cele care mi se impuneau singure, la cap\u0103tul unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri cu accentuat\u0103 tent\u0103 a\u015f zice poetic\u0103, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri tr\u0103ite din plin\u2026 acelea eu le numeam \u00eentr-un mod destul de preten\u0163ios \u2026 De fapt, erau ni\u015fte ilumin\u0103ri laice, iar declan\u015farea lor mi se pare mult mai fericit exprimat\u0103 prin ceea ce limbajul omului de pe strad\u0103 nume\u015fte \u201d. <\/p>\n

Astfel, p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care con\u015ftiin\u0163a unei alte realit\u0103\u0163i s-a dezvoltat \u015fi a dus la formarea unui poet suprarealist original \u015fi complex, t\u00e2n\u0103rul Gellu Naum s-a supus la diverse experien\u0163e despre care \u00eens\u0103 nu vorbea prea mult tocmai pentru c\u0103 adev\u0103rul din spatele lor trebuia descoperit de fiecare, pe cont propriu. Aceste experien\u0163e ale tinere\u0163ii nu au determinat revelarea marelui mister al \u201eLumei\u201d, ci au reprezentat primele etape ale procesului de individua\u0163ie, primii pa\u015fi ai ini\u0163ierii \u00een spa\u0163iul suprarealit\u0103\u0163ii \u015fi al poeziei. Cele mai interesante experimente sunt \u00eens\u0103 cele practicate de Naum individual, \u00een afara grupului suprarealist. Printre aceste practici simbolice cu caracter magic la care apela foarte des Gellu Naum se num\u0103r\u0103 automu\u0163irea. Simona Popescu poveste\u015fte c\u0103 de-a lungul vie\u0163ii Gellu Naum se automu\u0163ise voluntar de mai multe ori. \u00cen timpul r\u0103zboiului t\u0103cerea autoimpus\u0103 a \u00eembr\u0103cat \u00eens\u0103 forme foarte grave care au marcat \u00een mod evident scrierile sale de mai t\u00e2rziu. \u00cen acea perioad\u0103, suprarealistul trecuse printr-un tip de maladie bizar\u0103, \u00een urma c\u0103reia nu mai reu\u015fea s\u0103 comunice deloc pe cale verbal\u0103. \u201eNu mai puteam s\u0103 vorbesc, nu mai vroiam s\u0103 v\u0103d pe nimeni\u201d. Acela\u015fi co\u015fmar l-a mai resim\u0163it Gellu Naum \u015fi \u00een anii ’50, c\u00e2nd a \u201eie\u015fit \u00eentr-un fel din via\u0163\u0103\u201d. Spre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii, Gellu Naum mai apela \u00eenc\u0103 la automu\u0163ire sau autosurzire pentru a se ap\u0103ra de societate sau pentru a se purifica de elementele acesteia care \u00eel perturbau: \u201e\u00centr-o zi mi-a deschis u\u015fa chiar mai \u00eencet ca de obicei. Era \u00een fa\u0163a mea \u015fi \u00ee\u015fi \u0163inea degetul pe buze. \u00abFac greva t\u0103cerii\u00bb, m-a l\u0103murit \u015fi-apoi a r\u00e2s. [\u2026] Sau alt\u0103dat\u0103, c\u00e2nd se \u00abautomu\u0163ise voluntar\u00bb: \u00abTac pentru c\u0103 sunt at\u00e2\u0163ia de\u015ftep\u0163i pe lume care au reu\u015fit s\u0103 distrug\u0103 misterul \u015fi frumuse\u0163ea vorbind prea tare despre ele\u00bb\u201d.
\nNu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare nici existen\u0163a statuetei-idol preferat\u0103 a lui Gellu Naum \u00een casa de la Comana, un obiect magic despre care vorbesc mai mul\u0163i dintre apropia\u0163ii poetului suprarealist. Aceast\u0103 imagine a unei femei care \u00ee\u015fi \u0163ine degetul lipit de buze ca \u00eentr-un ritual al t\u0103cerii este reprezentativ\u0103 pentru ceea ce Naum credea despre reg\u0103sirea sinelui \u00een urma automu\u0163irii, combinat\u0103 deseori \u015fi cu autosurzirea \u015fi cu orbirea voluntar\u0103. Trebuie subliniat de la \u00eenceput faptul c\u0103 t\u0103cerea naumian\u0103 nu trebuie confundat\u0103 cu t\u0103cerea duhovniceasc\u0103 din credin\u0163a cre\u015ftin ortodox\u0103, de\u015fi ea reprezint\u0103 semnul unei ad\u00e2nci experien\u0163e interioare. Consider\u0103m c\u0103 aceast\u0103 mu\u0163ire naumian\u0103 este mai apropiat\u0103 de t\u0103cerea pitagoreic\u0103 ce reprezenta o prim\u0103 etap\u0103 a ritualului cunoa\u015fterii Universului pe care aceast\u0103 sect\u0103 \u00eel practica \u00een antichitate. T\u0103cerea \u00een sens pitagoreic era urmat\u0103 de o faz\u0103 a purific\u0103rii prin ini\u0163ierea \u00een \u015ftiin\u0163ele sacre pe care discipolul le \u00een\u0163elegea practic\u00e2nd exerci\u0163ii continue. Dup\u0103 acest stadiu urma o treapt\u0103 a des\u0103v\u00e2r\u015firii prin \u00eenv\u0103\u0163area structurii cosmologice dat\u0103 de focul central, lumile astrale \u015fi cele cinci elemente arhetipale (p\u0103m\u00e2ntul \u2013 componenta solid\u0103, apa \u2013 componenta lichid\u0103, focul \u2013 componenta imponderabilit\u0103\u0163ii, aerul \u2013 componenta gazoas\u0103 \u015fi eterul \u2013 componenta sufletului universal), procesul ini\u0163ierii fiind definitivat prin posibilitatea ini\u0163iatului de a privi de sus, de a obiectiva Universul \u015fi procesele sale. Aceast\u0103 vedere de sus a pitagoreicilor se suprapune peste privirea spre interior, spre sine \u00een scopul recuper\u0103rii unor energii ale elementelor arhetipale.
\n\u00cen mod firesc, t\u0103cerea este un act care implic\u0103 o anume imobilitate corporal\u0103 \u015fi inhib\u0103 unul dintre cele mai complexe procese fiziologice, psihologice \u015fi intelectuale: vorbirea. Cu toate acestea, t\u0103cerea lui Naum este una \u201eactiv\u0103\u201d pentru c\u0103 implic\u0103 rezolvarea \u00eentr-o alt\u0103 manier\u0103 a crizei limbajului de care suprareali\u015ftii erau con\u015ftien\u0163i, printr-o metod\u0103 de \u201ereciclare\u201d a limbajului diferit\u0103 de cea a dicteului automat. \u015ei mai important este c\u0103 dincolo de gestul simbolic al poetului-ini\u0163iat care nu poate dest\u0103inui verbal taina lumii \u015fi a propriei interiorit\u0103\u0163i se afl\u0103 poezia, un text care cap\u0103t\u0103 \u00een contextul de fa\u0163\u0103 valen\u0163ele unei scrieri magice. Pe de alt\u0103 parte, t\u0103cerea naumian\u0103 este aceea a unui individ care a cunoscut teribilul interzis \u015fi pentru care nici o explica\u0163ie a misterelor presim\u0163ite \u015fi tr\u0103ite nu este necesar\u0103. <\/p>\n

\u201eA\u015f vrea s\u0103 crezi c\u0103 nu e vorba aici despre raportul interior-exterior, a\u015f vrea s\u0103-\u0163i spun c\u0103 de\u015fi uneori, ca adineauri, par vehement, continui s\u0103 consider lini\u015ftea drept una din for\u0163ele cele mai active\u2026 Fire\u015fte, vorbesc \u00eenc\u00e2lcit (\u015fi lini\u015ftea despre care pomeneam trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een sensul \u00een care o \u00een\u0163eleg eu) pentru c\u0103 ne \u00eenv\u00e2rtim \u00een jurul unor lucruri care \u00eemi sunt str\u0103ine, pentru c\u0103 ne afl\u0103m \u00eenc\u0103 pe pozi\u0163ii care \u00eemi sunt str\u0103ine \u015fi a\u015fa mai departe\u201d. <\/p>\n

Poate \u015fi de aceea, nici \u00een via\u0163a de zi cu zi, al\u0103turi de prieteni, dar nici \u00een cadrul interviurilor care i-au fost luate de-a lungul timpului, Gellu Naum nu explic\u0103 poeziile \u015fi nici experien\u0163ele poetice tr\u0103ite. El vorbe\u015fte doar despre poezie \u00een general \u015fi despre un gen de experien\u0163e pe care le consider\u0103 esen\u0163iale cu luciditatea omului care nu mai are nimic de demonstrat, dar care trebuie s\u0103 p\u0103streze t\u0103cerea pentru c\u0103 are \u00eenc\u0103 mult de descoperit. Aceast\u0103 atitudine este surprins\u0103 \u00een Copacul animal, \u00eentr-un fragment \u00een care este prezentat un personaj foarte expresiv, un arhetip al b\u0103tr\u00e2nului \u00een\u0163elept, ce ilustreaz\u0103 perfect postura poetului-ini\u0163iat ajuns la o etap\u0103 \u00eenalt\u0103 a cunoa\u015fterii. Singurul cuv\u00e2nt rostit de b\u0103tr\u00e2nul \u00een\u0163elept nu este izvor\u00e2t din ceea ce suprareali\u015ftii numeau negare a tuturor conven\u0163iilor \u015fi a lumii cangrenate din care f\u0103ceau parte, ci reprezint\u0103 un refuz al ini\u0163iatului de a-\u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi taina cu oamenii \u201einvolua\u0163i\u201d \u00een ceea ce prive\u015fte cunoa\u015fterea propriului sine. <\/p>\n

\u201eB\u0103tr\u00e2nul \u015fedea mort pe b\u0103legar
\n\u00cen groapa lui contemplativ\u0103
\nel nu spunea nimic sc\u00e2ncea ca un copil \u00eentr-un s\u00e2mbure
\nvenea aceea\u015fi barc\u0103 doar pasagerii se schimbau
\nei \u00eei d\u0103deau t\u00e2rcoale \u00eel comemorau
\nb\u0103tr\u00e2nul \u015fedea mort cu o p\u0103l\u0103rie pe cap
\nc\u00e2\u0163iva discipoli, cei mai puri cei mai profund murdari
\nscormoneau b\u0103legarul cu degetele c\u0103utau r\u00e2me pentru pescuit
\n[\u2026] ceilal\u0163i spuneau Te comemor\u0103m ne t\u00e2r\u00e2m pe pl\u0103ji r\u0103ni\u0163i \u00een r\u0103zboaie
\nexprim\u0103-te clar \u015foapta aceea la care \u00ee\u0163i d\u0103 dreptul
\nchitan\u0163a ta de b\u0103tr\u00e2n
\n[\u2026] b\u0103tr\u00e2nul se zv\u00e2rcolea pe b\u0103legar \u015fi \u015foptea NU At\u00e2ta \u015foptea\u201d.<\/p>\n

\u00cen poemul M\u0103 a\u015ftepta, t\u0103cerea este concentrat\u0103 \u00een jurul unui idol de p\u0103m\u00e2nt cu degetul lipit de buze, acela\u015fi despre care pomene\u015fte deseori \u00een cartea sa, dedicat\u0103 experien\u0163elor tr\u0103ite al\u0103turi de Gellu Naum, Simona Popescu. Aceast\u0103 reprezentare corporalizat\u0103 a incon\u015ftientului, \u00eenconjurat de o lume vegetal\u0103 aflat\u0103 \u00een contrast fa\u0163\u0103 de lini\u015ftea impus\u0103, este absolut original\u0103. R\u0103d\u0103cina l\u00e2ng\u0103 care se reg\u0103se\u015fte pe sine reprezint\u0103 conform teoriei lui Bachelard un \u201eact al profunzimii\u201d care ne trimite cu g\u00e2ndul la trecut, la \u00eenceputurile fiin\u0163ei. Visul cobor\u00e2rii \u00een scopul recuper\u0103rii unui trecut al omenirii plin de mistere este dominat at\u00e2t de imaginea celui \u201ecare n-a fost foetus niciodat\u0103\u201d, dar \u015fi de un arhetip vegetal, un arbore al gnozei. Cele dou\u0103 femei martore ale miracolului pot fi comparate cu cele dou\u0103 Marii care g\u0103sesc morm\u00e2ntul lui Iisus Cristos gol \u00eenainte de \u00cenviere. Femeile reprezint\u0103 o imagine arhetipal\u0103 a martorului gata mereu s\u0103 povesteasc\u0103 ceea ce i s-a ar\u0103tat. Gellu Naum transmite mesajul c\u00e2t se poate de clar: ceea ce ochiul poate s\u0103 vad\u0103 nu reprezint\u0103 neap\u0103rat adev\u0103rata revela\u0163ie. Cel care \u00een\u0163elege de fapt adev\u0103rul cutremur\u0103tor este \u00eens\u0103 silit s\u0103 tac\u0103. \u00cen astfel de momente cheie, Naum alege drept martori personaje feminine care \u00een scrierea lui au cel pu\u0163in dou\u0103 func\u0163ii antitetice: una de reprezentare a lumii oarbe la miracolele care o \u00eenconjoar\u0103 \u015fi cealalt\u0103 de cale a manifest\u0103rii miracolului. <\/p>\n

\u201e\u00cen vegeta\u0163ia aceea \u00eennebunitoare
\nl\u00e2ng\u0103 o r\u0103d\u0103cin\u0103 \u00eemi f\u0103cea semn s\u0103 tac
\nel care se n\u0103scuse cu degetul pe buze
\nel care n-a fost foetus niciodat\u0103
\n\u00eemi f\u0103cea semn s\u0103 tac<\/p>\n

Poate c\u0103 \u00eemi spunea altceva
\nprea mult timp a trecut \u015fi gestul lui
\nobnubilat l\u00e2ng\u0103 o r\u0103d\u0103cin\u0103
\npoate c\u0103 li se adresa celor dou\u0103 femei\u201d.<\/p>\n

\t\u00centr-un alt poem din Heraclit, universul nu comunic\u0103 nimic neini\u0163iatului, datorit\u0103 lipsei mijloacelor cognitive ale acestuia. Neini\u0163ia\u0163ii sunt \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103 \u00een num\u0103r de doi \u015fi presimt miracolul universului deoarece sunt acorda\u0163i la ritmul lui. La polul opus, poetul \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte fericirea \u201ecuib\u0103rindu-se\u201d prin intermediul somnului \u015fi al visului \u00een interiorul s\u0103u. Sinele nu mai este ca \u00een alte poeme reprezentat de un cerc, ci are forma unui cub care ne aminte\u015fte de p\u0103tratele magice ale lui Agrippa \u015fi Paracelsus, desene care \u00eencastreaz\u0103 \u00een interiorul lor alegorii \u015fi mistere p\u0103strate de antici sub semnul fiec\u0103rei planete. \u00cen lucrarea sa, Dogme et rituel de la Haute Magie (Dogma \u015fi ritualul Magiei \u00cenalte), Eliphas Levi ofer\u0103 reprezent\u0103rile acestor p\u0103trate magice care corespund fiec\u0103rei planete (Jupiter, Marte, Soare, Venus, Mercur, Lun\u0103), precum \u015fi explica\u0163iile \u00een acest sens ale hieroglifelor de pe c\u0103r\u0163ile de Tarot. <\/p>\n

\t\u201eSeara c\u00e2nd reintram \u00een cubul meu
\nvoiam s\u0103 m\u0103 bucur
\n\u015fi lucrurile fumegau \u00een contururi incerte
\ncerbul vecinului trop\u0103ia \u00een buc\u0103t\u0103rie
\ndar cei doi b\u0103tr\u00e2ni cu un ou la ureche
\nascultau t\u0103cerea intact\u0103 a g\u0103lbenu\u015fului
\n\u015fi clipeau ritmic dup\u0103 tic-tacul
\nceasornicului\u201d<\/p>\n

T\u0103cerea este pentru Naum sinonim\u0103 cu procesele alchimice, substan\u0163a unei omeniri pure, nealterate, fiind c\u0103utat\u0103 \u00een arhetipul pietrei ca prelungire a elementului p\u0103m\u00e2nt. Nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare alegerea pietrei (\u201emetafor\u0103 a durit\u0103\u0163ii\u201d) ca materie revelatoare deoarece ea este legat\u0103 de simbolistica p\u0103m\u00e2ntului, a interiorit\u0103\u0163ii umane \u00een care se caut\u0103 r\u0103spunsurile. Gellu Naum vorbe\u015fte de \u201emarile leg\u0103turi mute\u201d, adic\u0103 de leg\u0103turi invizibile cu incon\u015ftientul propriu \u015fi prin aceasta cu incon\u015ftientul colectiv p\u0103str\u0103tor al secretului alchimic. Din nou elementul vegetal este propice descoperirii misterului.<\/p>\n

\u201eAdept al marilor leg\u0103turi mute (c\u00e2\u0163iva au ales aerul
\npentru capacit\u0103\u0163ile lui de in albastru \u015fi de creuzet)
\ncaut \u00een pietre disponibilit\u0103\u0163ile unui regn \u00eenc\u0103 inalterabil
\n\u015fi ierburile \u00eemi sunt propice<\/p>\n

pe c\u00e2nd cu fruntea \u00een ap\u0103
\ntoporul meu p\u00e2nde\u015fte nunta de fier a pe\u015ftilor\u201d<\/p>\n

O ipostaz\u0103 foarte diferit\u0103 a mu\u0163eniei este aceea din poemul Sala de a\u015fteptare. Naum proiecteaz\u0103 o imagine cutremur\u0103toare a fiin\u0163ei umane care din momentul na\u015fterii \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een clipa p\u0103r\u0103sirii acestui p\u0103m\u00e2nt este sortit\u0103 unei false cunoa\u015fteri a propriei lumi. Mu\u0163enia \u00ee\u015fi schimb\u0103 manifestarea, fiind de aceast\u0103 dat\u0103 caracteristic\u0103 \u015fi Eu-lui neini\u0163iat, \u015fi sinelui complet. Acestuia din urm\u0103 \u00eei este refuzat\u0103 comunicarea, tocmai pentru a nu dezv\u0103lui marele secret al umanit\u0103\u0163ii. Func\u0163ionarea lumii, a \u201ereliefului\u201d, este perceput\u0103 \u00eens\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 de c\u0103tre poetul ini\u0163iat la nivel auditiv.<\/p>\n

\u201eIat\u0103-i c\u0103 vin copiii P\u0103m\u00e2ntului Natalitar
\nca ni\u015fte \u00eengeri poate chiar ceva mai r\u0103u
\nnoi le citim ini\u0163ialele marcate pe revere \u015fi cronicile de pe unghii
\npe fiecare descifr\u0103m cele 32 de semne distinctive ale oric\u0103rei mari
\n fiin\u0163e
\nei ne sur\u00e2d se ghemuiesc pe jos C\u00e2nd se ridic\u0103 \u00een picioare produc
\neclipsele acelea speciale<\/p>\n

se-aude clar cum func\u0163ioneaz\u0103 relieful<\/p>\n

c\u00e2nd mohor\u00e2ta lor mu\u0163enie \u00eencepe s\u0103 ne supere
\nle facem semn s\u0103 tac\u0103
\natunci ei se multiplic\u0103 prin col\u0163uri<\/p>\n

un vame\u015f le culege b\u0103nu\u0163ii de pe pleoape\u201d<\/p>\n

\tScrierile suprarealiste ale lui Gellu Naum pot fi v\u0103zute ca o literatur\u0103 a ini\u0163ierii \u00een sensul recuper\u0103rii purit\u0103\u0163ii interioare, a sinelui primar, complex \u015fi nealterat de elementele perturbatoare ale exteriorului. Suprarealist autentic, Gellu Naum a fost preocupat, cum este lesne de \u00een\u0163eles, de o alchimie a spiritului, adev\u0103rurile aflate \u00een urma demersului s\u0103u fiind redate \u00een poezie. Esen\u0163ial\u0103 ni se pare concep\u0163ia naumian\u0103 despre presim\u0163irea miracolului Lumei, ca rezultat al experien\u0163elor din plan spiritual, aceast\u0103 stare dep\u0103\u015find \u00een importan\u0163\u0103 actul crea\u0163iei \u00een sens tradi\u0163ional. Faptul c\u0103 poetul suprarealist se supune de-a lungul \u00eentregii vie\u0163i la o serie de experien\u0163e precum automu\u0163irea, autosurzirea sau orbirea voluntar\u0103 este important at\u00e2t \u00een procesul producerii unei literaturi autentice, c\u00e2t \u015fi \u00een contextul unei autoini\u0163ieri realizate prin intermediul literaturii. <\/p>\n

Naum, Gellu, Teodorescu, Virgil, Spectrul longevit\u0103\u0163ii \u2013 122 de cadavre, Bucure\u015fti, Colec\u0163ia Suprarealist\u0103, 1946, p. 8
\nGellu Naum \u00een dialog cu Sanda Ro\u015fescu, Despre interior \u015fi exterior, Pite\u015fti, Ed. Paralela 45, 2003, p. 15
\nPopescu, Simona, Salvarea speciei. Despre suprarealism \u015fi Gellu Naum, Ed. Funda\u0163iei Culturale Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2000, p. 172
\nGellu Naum \u00een dialog cu Sanda Ro\u015fescu, Despre interior \u015fi exterior , Ed. Paralela 45, Pite\u015fti, 2003, p. 11
\nNaum, Gellu, Partea cealalt\u0103 \u00een Despre identic \u015fi felurit (antologie), Ed. Polirom, 2004, prefa\u0163\u0103 \u015fi not\u0103 asupra edi\u0163iei de Simona Popescu, p.134.
\nPopescu, Simona, Salvarea speciei. Despre suprarealism \u015fi Gellu Naum, Bucure\u015fti, Ed. Funda\u0163iei Culturale Rom\u00e2ne, 2000
\nBachelard, Gaston, P\u0103m\u00e2ntul \u015fi reveriile odihnei, Bucure\u015fti, Ed. Univers, 1999, p. 273
\nCulianu, Ioan Petru, Arborele gnozei. Mitologia gnostic\u0103 de la cre\u015ftinismul timpuriu la nihilismul modern, Bucure\u015fti, Ed. Nemira, 1998
\nNaum, Gellu, Despre identic \u015fi felurit (antologie), prefa\u0163\u0103 \u015fi not\u0103 asupra edi\u0163iei de Simona Popescu, Ia\u015fi, Ed. Polirom, 2004, p. 94
\nAgrippa, Heinrich Cornelius, Of Occult Philosophy, Book I, Whitehead Edition, Edited by Willis F. Whitehead, Chicago, Halm & Whitehead, 1898, in http:\/\/scrib.com\/doc\/13221\/ Heinrich_Cornelius_Agrippa_Of_Occult _Philosophy_Book_I
\nLevi, Eliphas, Dogme et rituel de la Haute Magie (Dogma \u015fi ritualul Magiei \u00cenalte), Rider & Company, England 1896, \u00een www.scrib.com\/doc\/89541\/Dogma-Et-Rituel-Part2?ga_related_document=1, pp. 26-28
\nIbidem, p. 80
\nBachelard, Gaston, P\u0103m\u00e2ntul \u015fi reveriile odihnei, Bucure\u015fti, Ed. Univers, 1999
\nDublul \u00een Naum, Gellu, Despre identic \u015fi felurit (antologie), prefa\u0163\u0103 \u015fi not\u0103 asupra edi\u0163iei de Simona Popescu, Ia\u015fi, Ed. Polirom, 2004, p. 103
\nSala de a\u015fteptare \u00een op. cit. p. 246<\/em><\/p>\n


\nElena CIOBANU<\/strong><\/p>\n

Literaturbahn \u2013 un Orient Express al literaturii<\/strong><\/p>\n

De Marius Manta m\u0103 leag\u0103 o prietenie luminoas\u0103, care a crescut \u00een timp, \u00eencet, dar sigur, \u00eenc\u0103 din studen\u0163ie. Totu\u015fi, nu acesta e adev\u0103ratul motiv pentru care scriu despre cartea lui. Justificarea se afl\u0103 \u00een \u00eensu\u015fi volumul s\u0103u, Literaturbahn, ce une\u015fte articolele publicate de-a lungul c\u00e2torva ani buni, \u00een cadrul rubricii omonime din paginile revistei Ateneu. Pe l\u00e2ng\u0103 aprecierile critice de care s-a bucurat deja \u015fi de care se va mai bucura cu siguran\u0163\u0103, mi se pare c\u0103 acest volum ar vrea s\u0103 fie privit \u015fi dintr-o perspectiv\u0103 care \u00eei este foarte drag\u0103 autorului s\u0103u \u015fi care este intim legat\u0103 de ni\u015fte teme anglo-saxone.
\nPrimul argument c\u0103 a\u015fa ar putea s\u0103 stea lucrurile este \u00eensu\u015fi titlul, care face uz de dou\u0103 cuvinte germane pentru a anun\u0163a simbolul forte sub care \u00ee\u015fi a\u015faz\u0103 Marius Manta cartea: trenul. Nu e vorba de un tren oarecare, s\u0103 ne \u00een\u0163elegem : ceea ce vedem \u00eenc\u00e2nta\u0163i pe fondul sepia al elegantei imagini de pe copert\u0103 nu e altceva dec\u00e2t un Orient Express al literaturii \u00een care nu c\u0103l\u0103toresc dec\u00e2t c\u0103r\u0163ile cu greutate real\u0103, clasic\u0103, cele care, \u00eentr-o ordine atemporal\u0103, neutralizeaz\u0103 diferen\u0163ele dintre cele trei dimensiuni ale timpului. Asta \u00eemi aduce aminte de un poem al lui T. S. Eliot, marele critic englez al modernit\u0103\u0163ii, poem care \u00eencepe a\u015fa : \u201eTime present and time past\/Are both perhaps present in time future,\/And time future contained in time past\u201d (Four Quartets). (Timpul prezent \u015fi timpul trecut\/Sunt probabil prezente \u00een timpul viitor\/Iar timpul viitor e inclus \u00een timpul trecut. \u2013 Patru Cvartete). Sunt sigur\u0103 c\u0103 aceast\u0103 asocia\u0163ie nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Marius Manta \u00eemi aminte\u015fte de T. S. Eliot nu numai atunci c\u00e2nd face o selec\u0163ie conservatoare, exclusivist\u0103, canonic\u0103 aproape, a c\u0103r\u0163ilor pe care le prezint\u0103 cititorilor (Eliot teoretiza idea unei ordini eterne – \u02bfthe ideal order\u02be – \u00een care nu pot p\u0103trunde dec\u00e2t adev\u0103ratele capodopere), ci \u015fi atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi afirm\u0103 clar preferin\u0163a pentru continuitate, pentru cursul firesc \u015fi profund al lucrurilor deturnate azi de la f\u0103ga\u015ful lor din cauza superficialit\u0103\u0163ii \u015fi a lipsei de substan\u0163\u0103 (la Eliot, talentul individual nu poate deveni canonic dec\u00e2t dac\u0103 a asimilat adecvat tradi\u0163ia).
\nAvem deci de-a face cu o lume vintage, termen deloc nepotrivit \u00een acest context, pentru c\u0103 Marius Manta folose\u015fte, ici \u015fi colo, \u00een puncte importante stilistic, alte cuvinte engleze\u015fti (quest, de pild\u0103), dar nu pentru a epata sau pentru c\u0103 ar ceda vreunui impuls anglicizant, ci pentru c\u0103 astfel \u00ee\u015fi poate exprima textual, cu fine\u0163e, admira\u0163ia pentru acel British way, acel fel englezesc de a vedea lumea, de care apar\u0163ine, paradigmatic, m\u0103car par\u0163ial, un alt simbol al Literaturbahn-ului : ceaiul. E adev\u0103rat, Marius Manta face referire la c\u0103r\u0163i ale unor autori asiatici c\u00e2nd se entuziasmeaz\u0103 ref\u0103c\u00e2nd imaginativ ritualul str\u0103vechi al ceaiului, dar felul \u00een care o face este, din nou, foarte British, adic\u0103 re\u0163inut, cerebral, sofisticat.
\nNu trebuie s\u0103 ne l\u0103s\u0103m \u00een\u015fela\u0163i de acea aluzie a lui Marius Manta la \u201epl\u0103cerea textului\u201d, pe care francezul Roland Barthes o disocia, \u00een verva lui spumoas\u0103, de a\u015fa-zisa desf\u0103tare sau juisan\u0163\u0103. Lui Marius Manta, un critic \u015fi un cititor de tip aristocrat, c\u0103ruia \u00eei place s\u0103 savureze pe \u00eendelete, \u00eentr-o tihn\u0103 bine a\u015fezat\u0103, delicatesele spiritului, \u00eei repugn\u0103 perversul \u015fi pervertirea, cel pu\u0163in a\u015fa cum le definea Barthes. Se disociaz\u0103 net de \u201eun anume tip de cititor, capabil de a se autodescoperi \u00eentr-o pl\u0103cere u\u015for masochist\u0103 \u015fi de a \u00eenregistra capriciile vie\u0163ii\u201d (\u00een eseul despre Jurnalul unui b\u0103tr\u00e2n nebun al lui Junichiro Tanizaki). Lectura lui Marius Manta este o lectur\u0103 aproape apolinic\u0103, a bucuriei, a satisfac\u0163iei nu numai de a \u00eent\u00e2lni bijuteriile spiritului \u00een sine, ci \u015fi de a se putea vedea pe sine, m\u0103car par\u0163ial, \u00een oglinzile multiple ale textelor. Nemul\u0163umirile \u015fi le exprim\u0103 discret, in sotto voce, morm\u0103it, asemeni unui urs deranjat din b\u00e2rlogul s\u0103u de c\u00e2te o striden\u0163\u0103 sup\u0103r\u0103toare. El nu are de dus lupte sterile, nu are dat replici acide, sulfuroase, nu e b\u0103\u0163os, nu cedeaz\u0103 b\u00e2rfei \u015fi nu se teme deloc s\u0103 fie generos, loial, prietenos, bonom, conservator (\u00een sensul bun al cuv\u00e2ntului). E p\u0103truns de marile texte, dar nu le imit\u0103 pasiv, ci devine spontan prin ele, \u015ftiind mereu s\u0103 lase o d\u00e2r\u0103 de t\u0103cere \u00een discursul s\u0103u critic, prin care i se sugereaz\u0103 cititorului c\u0103 \u00eensingurarea \u00een fa\u0163a cuvintelor sau a operelor de art\u0103, dac\u0103 e corect dr\u0103muit\u0103, e prima treapt\u0103 pentru siguran\u0163a unei vie\u0163i \u00eenalte.
\nCritica lui Manta se reclam\u0103 mai degrab\u0103 de la ideea discursului \u00eendr\u0103gostit la care se g\u00e2ndea Barthes, cu observa\u0163ia c\u0103 e un discurs al unui \u00eendr\u0103gostit ce \u00ee\u015fi poten\u0163eaz\u0103, paradoxal, iubirea fa\u0163\u0103 de c\u0103r\u0163ile sau muzica sau picturile alese printr-o disciplin\u0103 mereu c\u0103utat\u0103 a sufletului. \u201ePseudo-infuziile subiective\u201d, cum \u00ee\u015fi nume\u015fte el pl\u0103cutele \u015fi necesarele introduceri, sunt mereu sub controlul unei lucidit\u0103\u0163i la care nu renun\u0163\u0103 niciodat\u0103, a\u015fa cum nu renun\u0163\u0103 niciodat\u0103 nici la criteriul lui infailibil de selec\u0163ie : c\u0103utarea filonului adev\u0103rat al sensului vie\u0163ii \u015fi lumii, prin lecturi care pun \u00een valoare nu doar textele, ci \u015fi subiectul care le face s\u0103 re\u00eenvie.
\nUna din reu\u015fitele acestui volum de eseuri este c\u0103, dincolo de conglomeratul critic ce pune \u00een valoare o serie de izb\u00e2nde spirituale ale umanit\u0103\u0163ii, las\u0103 s\u0103 se \u00eentrevad\u0103, ca faimosul desen din covor al lui Henry James, figura autorului, care nu r\u0103m\u00e2ne, a\u015fa cum \u015fi-l imagina James Joyce, invizibil, indiferent, pilindu-\u015fi unghiile pe deasupra universului creat de el, ci este implicat onest \u015fi iubitor \u00een lumea pe care a schi\u0163at-o.
\nPentru a contura acest portret, o s\u0103 m\u0103 folosesc de o mic\u0103 \u00eent\u00e2mplare. Acum c\u00e2\u0163iva ani, Marius a lansat o provocare celor \u00eenscri\u015fi pe lista lui de prieteni de pe Yahoo Messenger : aceea de a-i face o scurt\u0103 caracterizare. M-am num\u0103rat printre cei, deloc pu\u0163ini, care au r\u0103spuns cu pl\u0103cere \u015fi simpatie. Voi \u00eencheia cit\u00e2nd din ce am scris atunci, bucur\u00e2ndu-m\u0103 c\u0103 volumul de fa\u0163\u0103 dovede\u015fte c\u0103 intui\u0163ia mea a func\u0163ionat bine, cel pu\u0163in \u00een linii mari:
\n\u201eMarius e un urs. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sub blana lui \u00eencap mul\u0163i: un tip serios, loial, taciturn \u015fi profund (ceea ce \u00eel cam enerveaz\u0103 ca imagine); un profesor care apreciaz\u0103 discret \u015fi corect frumuse\u0163ea, oriunde ar fi ea; un mistic melancolic \u015fi r\u0103v\u0103\u015fit de care nu \u015ftie nimeni; o minte iubitoare de rafinamente (cred c\u0103 i-ar pl\u0103cea s\u0103 se prefac\u0103 \u00eentr-o piatr\u0103 cu form\u0103 expresiv\u0103 \u015fi s\u0103 stea mul\u0163umit de sine \u00een mijlocul unei minu\u0163ioase \u015fi pre\u0163ioase gr\u0103dini japoneze); un interlocutor pozna\u015f; ce mai e? un frate; un prieten; un viu; un necunoscut; o panter\u0103 roz, da, \u00eencape \u015fi ea aici, c\u0103 e sub\u0163ire \u015fi at\u00e2t de reconfortant de diferit\u0103…\u201d<\/p>\n


\nDiana VRABIE<\/strong>
\n\"\"

FABULA: DIN ISTORIA UNEI SPECII \u201eMORALISTE\u201d<\/strong><\/p>\n

Moralizatoare \u0219i insinuant\u0103, alegoric\u0103 \u0219i inteligent\u0103, dreapt\u0103 \u0219i necru\u021b\u0103toare, repercutant\u0103 \u0219i balsamic\u0103, mereu \u00een concordan\u021b\u0103 cu epoca, capabil\u0103 s\u0103-\u0219i nutreasc\u0103 sevele tematice pe orice teren social, cultural \u0219i politic, av\u00e2nd o istorie pe c\u00e2t de \u00eentins\u0103, pe at\u00e2t de contradictorie, plasat\u0103 \u00eentre principiile de intens energetism \u015fi cu o ac\u021biune deosebit\u0103 asupra viziunii \u015fi a mijloacelor de exprimare, fabula \u00ee\u0219i revendic\u0103 meritoriu dreptul la existen\u021b\u0103, \u00een pofida proclam\u0103rii ostentative a mor\u021bii sale de ceva timp \u00eencoace.
\nOdinioar\u0103 o specie de larg\u0103 circula\u021bie \u015fi la mare pre\u021b, destinul fabulei p\u0103rea, \u00eentr-adev\u0103r, s\u0103 fi apus o dat\u0103 cu secolul al XIX-lea, dup\u0103 ce d\u0103duse semne v\u0103dite de vulnerabilitate. Cariera sa efervescent\u0103, acoperind secole, intrase \u00eentr-un con de umbr\u0103 vizibil, ce \u00eei anun\u021ba implacabil declinul.
\n\u00cen 1927, teoreticianul rus Boris Toma\u015fevski afirma categoric, \u00een Poetica sa, lipsa de viitor a fabulei: \u201eAst\u0103zi fabula este un gen mort, dac\u0103 nu socotim unele trat\u0103ri satirice ale acesteia (de pild\u0103, \u00een Fran\u021ba secolului al XIX-lea – Lachambeaudie, la noi – Demian Bedn\u00eei) \u015fi doar prin tradi\u0163ie se mai p\u0103streaz\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar, al c\u0103rui moment necesar se crede a fi \u00eenv\u0103\u021barea pe de rost a fabulelor lui Kr\u00eelov\u201d. E de re\u0163inut din aceast\u0103 \u00eenregistrare a condamn\u0103rii la moarte a fabulei un element sesizat, dar neelucidat \u00een definitiv. E adev\u0103rat c\u0103 fabula, a\u0219a cum remarca \u00eenc\u0103 B.P.Hasdeu, constituie \u201eo aplica\u021biune didactic\u0103 sau etic\u0103 a particularit\u0103\u021bilor luate din basm\u201d, dar abordarea ei exclusiv drept suport didactic, drept exerci\u021biu punitiv pentru elevi, reductibil la exersarea memoriei, ce nu satisface nicidecum func\u021bia ei primordial\u0103, nu putea s\u0103 genereze interese afective din partea acestora. \u00cen consecin\u021b\u0103, reducerea speciei la cadrul didactic i-au periclitat grav imaginea, compromi\u021b\u00e2ndu-i valen\u021bele artistice expresive. S\u0103 nu mai punem la socoteal\u0103 \u0219i numeroasele fabule facile, concepute pe ritmuri s\u0103lt\u0103re\u021be, care nu f\u0103ceau altceva dec\u00e2t s\u0103 profaneze specia.
\n\u00cen 1934, Gh. Carda\u015f, alc\u0103tuitorul antologiei Fabula \u00een literatura rom\u00e2neasc\u0103, a explicat declinul fabulei \u015fi imposibilitatea revenirii ei pe scena literar\u0103 prin concursul mai multor factori: dispari\u021bia credin\u021belor \u0219i supersti\u021biilor \u00een animalele care vorbesc, lipsa talentelor creatoare, epuizarea subiectelor, forma primitiv\u0103 a unor crea\u021bii, limbajul rudimentar, lipsa mediului cultural \u015fi social etc.
\nPe de alt\u0103 parte, unii cercet\u0103tori, printre care \u0219i Sanda Radian, autoarea unui studiu fundamental, M\u0103\u015ftile fabulei (1983), despre evolu\u021bia \u015fi statutul contemporan al fabulei \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, dar \u0219i alc\u0103tuitoarea Antologiei fabulei rom\u00e2ne\u0219ti (1961) afi\u0219eaz\u0103 o \u00eencredere nejustificat\u0103 de realitate \u00een perenitatea acestei specii, invoc\u00e2nd \u00een acest scop declara\u021bii ale fabuli\u0219tilor, care, lucru evident, se pot angaja \u00een ac\u0163iuni pro domo, f\u0103r\u0103 s\u0103 afecteze, de fapt, cursul inevitabil al realit\u0103\u021bii. \u201eIndiferent de cauzele perenit\u0103\u021bii ei, trebuie constatat c\u0103 fabula \u00ee\u0219i urmeaz\u0103 drumul din secol \u00een secol, f\u0103r\u0103 a cunoa\u0219te hiatusuri \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi e reprezentat\u0103 viguros de scriitori care, fie c\u0103 se consacr\u0103 acestui gen de crea\u021bie, fie c\u0103 i se adreseaz\u0103 doar \u00een unele momente ale activit\u0103\u021bii lor, reu\u0219esc s\u0103 realizeze opere valoroase \u015fi de durat\u0103\u201d, sus\u021bine excesiv de optimist autoarea (M\u0103\u0219tile fabulei, Minerva, 1983).
\nOric\u00e2t de bine inten\u021bionate ar fi declara\u021biile cu privire la supravie\u021buirea fabulei, realitatea nu poate fi ignorat\u0103. \u00cenregistrarea cantitativ\u0103 (cu suficiente goluri numerice \u0219i aici) nu constituie nicidecum un argument \u00een favoarea fabulei. Ea mai exist\u0103 din reflex \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar \u0219i gimnazial \u0219i, sporadic, \u00ee\u0219i face sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba \u00een publica\u021biile \u015fi emisiunile de divertisment. Ra\u021biunile acestei retrageri de pe baricade sunt multiple \u0219i de factur\u0103 diferit\u0103. Una din explica\u021biile fragilit\u0103\u021bii sale ar fi dat\u0103 de faptul c\u0103 obiectivele ei embrionare (dezv\u0103luirea adev\u0103rului, satirizarea unor vicii sau a unor imperfec\u021biuni) sunt realizabile ast\u0103zi prin alte procedee nealegorice, directe, ofensive chiar, cum ar fi, informa\u021bia de pres\u0103, comentariul de ziar, caricatura etc.
\nDincolo de exalt\u0103rile exagerate sau de condamn\u0103rile precoce la moarte, fabula \u00ee\u0219i continu\u0103 la ora actual\u0103 traseul evolutiv, repliindu-se pe noile realit\u0103\u021bi, rezon\u00e2nd cu restructur\u0103rile artei literare. Ea devine parodic\u0103, autoreflexiv\u0103, livresc\u0103, neignor\u00e2nd instrumentele codului postmodernist: \u201e\u00censufle\u021bi\u021bi de fabula-n\u021beleapt\u0103 \/ A lui Esop (ne\u00eentrecut \u00een gen!) \/ \u015ei-apoi urcat\u0103 pe o nou\u0103 treapt\u0103 \/ De Donici, I. Cr\u00eelov \u015fi La Fontaine, \/ Trei v\u00e2n\u0103tori p\u00e2ndir\u0103-odat\u0103 Lupul, \/ Cel cu obrazul gros de dobitoc \u2026\u201d (Livresc\u0103 de A. Busuioc).
\nDovada existen\u021bei fabulei, a continuit\u0103\u021bii sale istorice o fac, \u00een primul r\u00e2nd, autorii de voca\u021bie, ce persevereaz\u0103 \u00een \u0219lefuirea acestei specii necompromise artistic, iar, \u00een al doilea r\u00e2nd, cititorii, care, nu ezit\u0103 s\u0103 af\u00e2neze pliurile genului.<\/p>\n

***
\nOriginea str\u0103veche a fabulei \u00ee\u015fi trage r\u0103d\u0103cinile, dup\u0103 toate probabilit\u0103\u021bile, din Orientul imagina\u021biei eclatante, de unde ar fi trecut, prin ionieni, la europeni. At\u00e2t \u00een literatura oriental\u0103 \u00eens\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een cea elen\u0103, au circulat fabule populare cu secole \u00eenainte de atestarea lor, prioritatea \u00eenceputurilor fabulei r\u0103m\u00e2n\u00e2nd dificil de stabilit cu certitudine.
\nDin cele mai vechi timpuri motivele fabulistice au existat \u00een fondul mitic \u0219i folcloric, circul\u00e2nd de la un popor la altul pe calea tradi\u021biei orale. Se consider\u0103 c\u0103 fabula era practicat\u0103 \u00een Mesopotamia cu 2000 de ani \u00eenaintea erei noastre. \u00cen lupt\u0103 cu natura, omul a desprins caracteristicile unor elemente \u0219i for\u021be pe care, conform mentalit\u0103\u021bii sale, le-a \u00eensufle\u021bit. Reprezent\u0103rile mitice au p\u0103truns \u00een primele manifest\u0103ri artistice \u0219i au devenit, apoi, \u00een mod firesc, simboluri etice, reprezent\u00e2nd binele sau r\u0103ul \u00een crea\u021bia popular\u0103. Contactul omului cu anumite fenomene ale naturii, cu fauna \u0219i flora ei, a f\u0103cut ca povestitorul popular s\u0103 construiasc\u0103 \u00een operele sale personaje care sintetizeaz\u0103 o experien\u021b\u0103 milenar\u0103. Tablete provenind din bibliotecile epocii expun pe scurt povestea vulpii l\u0103ud\u0103roase, m\u0103garului prost \u0219i \u00eend\u0103r\u0103tnic, a c\u00e2inelui nepriceput (\u201eC\u00e2inele fierarului, neput\u00e2nd s\u0103 r\u0103stoarne nicovala, a v\u0103rsat g\u0103leata cu ap\u0103\u2026\u201c) etc. Multe din aceste texte indic\u0103 o evident\u0103 afinitate cu proverbele (\u201eNu vorbe\u0219ti despre ceea ce g\u0103se\u0219ti; dar despre ce ai pierdut zici la toat\u0103 lumea\u2026\u201c), apropiind fabula de stilul gnomic.
\n\u201eMitul, fabula, apologul, ca \u015fi parabola \u015fi toate alegoriile \u00ee\u015fi au \u00eenceput \u00een p\u0103r\u0163ile Orientului \u015fi putem zice c\u0103 s-au n\u0103scut deodat\u0103 cu primele societ\u0103\u021bi sau mai bine cu primele reuniri la un loc sau \u00eent\u00e2lniri pacifice de oameni; pentru c\u0103 mit sau fabul\u0103 va s\u0103 zic\u0103 vorb\u0103, cuv\u00e2nt, nara\u0163ie; a fabula va s\u0103 zic\u0103 a sta la vorb\u0103, a nara\u201d, observa, \u00een acest sens, Ion Heliade-R\u0103dulescu, unul dintre primii teoreticieni ai speciei \u00een cultura noastr\u0103.
\nCel mai probabil e c\u0103 originea fabulei \u00ee\u0219i marcheaz\u0103 \u00eenceputul \u00een originalul sanscrit Panchatantra (Cele cinci c\u0103r\u0163i ale \u00een\u0163elepciunii), o culegere de povestiri populare indiene, organizate pe firul unor idei izvor\u00e2te din experien\u021ba vie\u021bii, scrise pentru educa\u021bia tinerilor prin\u0163i. Acestea cunosc o r\u0103sp\u00e2ndire mai larg\u0103, \u00een versiunea unei traduceri arabe, cu titlul Fabulele lui Pilpay (sau Bidray).
\nRedactat\u0103 ini\u021bial \u00een sanscrit\u0103, \u00eentre 300 \u00ee.Hr. \u0219i 570, aceast\u0103 antologie de fabule va cunoa\u0219te numeroase modific\u0103ri de-a lungul timpului. Una din versiunile derivate se nume\u0219te Hitopadesa sau \u00cendrumarea util\u0103. Aceasta va influen\u021ba Occidentul \u00een sensul unui progres complex. Parcurg\u00e2nd un drum lung \u0219i sinuos, de la indienii secolului al X-lea \u00ee.d.Ch., fabulele au fost traduse \u00een persan\u0103, sub titlul Kalila \u015fi Dimna, \u00een secolul al VI-lea \u00ee.d.Ch., apoi, \u00een secolul al VIII-lea d.Ch., \u00een arab\u0103, \u00een urm\u0103torul secol, \u00een ebraic\u0103 \u015fi abia \u00een secolul al XIII-lea d.Ch. \u00een latin\u0103, purt\u00e2nd titlul Directorium humanae vitae (1280). O versiune persan\u0103 va fi tradus\u0103 \u00een francez\u0103 \u00een 1644, purt\u00e2nd titlul de C\u0103r\u021bile luminilor sau Purtarea regilor, conceput\u0103 de \u00een\u021beleptul Pilpay Indien, tradus\u0103 \u00een francez\u0103 de David Sahid, din Ispahan (numele traduc\u0103torului este de fapt un pseudonim al lui Gilbert Gaulmin). Aceste opere vor sta la baza unor fabule de La Fontaine, \u0219i anume Vaca de lapte \u0219i c\u0103ldarea de lapte \u0219i \u021aestoasa \u0219i cele dou\u0103 lebede. Sub titlul Kalila \u0219i Dimna sau Pove\u0219tile lui Bidpai va cunoa\u0219te o versiune \u0219i \u00een limba rom\u00e2n\u0103, datorat\u0103 lui George Grigore.
\n\u00cen literatura greac\u0103, fabula apare amalgamat\u0103 \u00een opera unor poe\u021bi antici, ca Hesiod \u015fi Arhiloc. Prima fabul\u0103 cunoscut\u0103 este Privighetoarea \u0219i eretele, pe care o reproduce Hesiod, \u00een Munci \u0219i zile, \u00een jurul secolului VIII \u00ee.Hr. O g\u0103sim \u00eens\u0103 definitiv\u00e2ndu-se cu adev\u0103rat, \u00eentr-o autonomie deplin\u0103, abia cu Esop (secolul al VI-lea \u00ee. Hr.), recunoscut drept creatorul ei legendar \u00een Europa, \u00een secolele VII-VI \u00ee.e.n. Dup\u0103 unele surse, prima culegere cult\u0103 de fabule, atribuit\u0103 simbolic lui Esop, intitulat\u0103 Esopia, ar apar\u0163ine, \u00een fapt, lui Demetrios din Phaleron \u2013 secolul IV \u00ee.e.n. Ea valorific\u0103 un tezaur folcloric c\u0103zut \u00een desuetudine, reunind texte create at\u00e2t \u00eenainte, c\u00e2t \u0219i dup\u0103 moartea lui Esop, nara\u021bii cu o faun\u0103 alegoric\u0103 mediteraneean\u0103 \u0219i oriental\u0103. Aceast\u0103 antologie pierdut\u0103 a dat na\u0219tere la numeroase versiuni, \u00een urma \u00eembog\u0103\u021birii, traducerii, prelucr\u0103rii. Una din ele a fost p\u0103strat\u0103 sub forma unui ansamblu de manuscrise, dat\u00e2nd din secolul I, \u0219i numit\u0103 Augustana. La aceast\u0103 colec\u021bie se face de fapt referire, c\u00e2nd se men\u021bioneaz\u0103 ast\u0103zi \u201efabulele lui Esop\u201c.
\nDin punct de vedere istoric, fabula a ap\u0103rut atunci c\u00e2nd nu s-a putut rosti adev\u0103rul \u00een mod deschis, momentele ei de maxim\u0103 \u00eenflorire fiind legate de perioadele de despotism. Proverbialele fabule ale lui Esop vin din experien\u021ba sa amar\u0103 de sclav. Se presupune c\u0103 dup\u0103 lungile umilin\u021be pe care le-a \u00eendurat \u00een robie, Esop nu avea alt scop \u00een via\u0163\u0103 dec\u00e2t s\u0103-\u015fi dob\u00e2ndeasc\u0103 libertatea. Sclav frigian (ipotez\u0103 sus\u021binut\u0103 de Phaedru, Lucian, Dion Chrysostan) sau trac (conform m\u0103rturiilor lui Heraclit din Pont), originar din Asia Mic\u0103, Esop este o figur\u0103 legendar\u0103 c\u0103ruia unii cercet\u0103tori i-au pus la \u00eendoial\u0103 existenta real\u0103, \u00eentruc\u00e2t m\u0103rturiile r\u0103zle\u021be care ne-au parvenit, mai ales de la Herodot, sunt verosimile, dar ne\u00eentemeiate pe probe. Ezit\u00e2nd \u00een privin\u021ba figurii reale a lui Esop, unii cercet\u0103tori consider\u0103 c\u0103 el \u00eentruchipeaz\u0103 spiritul popular, intr\u00e2nd \u00een folclor ca un erou imaginar din tagma lui Nastratin Hogea sau Eulenspiegel.
\nAl\u0103turi de m\u0103rturiile lui Herodot, o alt\u0103 surs\u0103 valoroas\u0103 de informa\u021bii, care risipe\u0219te v\u0103lul aureolei imaginare, oferind o imagine plauzibil\u0103 a vie\u021bii reale a lui Esop, \u00eei apar\u021bine bizantinului Suidas, conform c\u0103ruia, Esop ar fi tr\u0103it \u201epe vremea lui Cresus, care l-a pre\u021buit. La Delfi a fost ucis pe nedrept prin aruncare de pe st\u00e2ncile fedriene, \u00een vremea celei de-a 54-a olimpiade. Unii spun c\u0103 a fost sclav al lidianului Xantos, al\u021bii c\u0103 al unui oarecare iadmon din Samos\u201d.
\nFie c\u0103 sunt rodul crea\u021biei populare, fie c\u0103 artistul a tr\u0103it cu adev\u0103rat, fabulele esopice constituie o oper\u0103 literar\u0103 de mare impact, care a deschis calea dezvolt\u0103rii fabulei \u00een Europa. Fabula esopic\u0103 a pus \u00een circula\u021bie numeroase tipuri alegorice care, sub masca faunei \u0219i florei, surprind prin adev\u0103r sau verosimil. Modalitatea esopic\u0103 de transfigurare alegoric\u0103 a unor \u201euniversalii\u201d morale \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat durabilitate, din antichitate p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, \u00eemprumut\u00e2nd criteriilor etice for\u021ba legilor naturii. Personajele alegorice esopice, recrutate din natur\u0103, nu se re\u021bin prin valoarea lor intrinsec\u0103, pitoreasc\u0103 sau psihologic\u0103, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een fabula modern\u0103, ci prin semnifica\u021bia lor alegoric\u0103.
\nDin Grecia fabula \u00ee\u0219i croie\u0219te drum spre Roma, unde devine o adev\u0103rat\u0103 mod\u0103. Hora\u021biu va propune o adaptare remarcabil\u0103 a \u0218obolanului de ora\u0219 \u0219i \u0219obolanul de c\u00e2mp (Satire, II, 6), pe care unii critici o consider\u0103 superioar\u0103 versiunii lui Jean de la Fontaine. Esop va fi magistral imitat de Phaedru, \u00een cuprinsul unei opere, care \u00eel calific\u0103 pe cel din urm\u0103 drept cel mai de seam\u0103 fabulist al literaturii latine. Fabulistul latin (\u0219i el un sclav eliberat), \u00eembog\u0103\u021be\u0219te tehnica esopic\u0103 linear\u0103, selecteaz\u0103 detaliul semnificativ, r\u0103stoarn\u0103 topica, v\u0103dind certe inten\u021bii estetice. Lui \u00eei revine, de asemenea meritul de a fi constituit fabula \u00eentr-un gen literar poetic autonom. Intuind valoarea fabulelor esopiene, Phaedru a \u00eencercat s\u0103 le adapteze la cultura latin\u0103, intitul\u00e2ndu-\u0219i opera Fabule esopice, \u00eentr-un gest de venera\u021bie fa\u0163\u0103 de fabulistul grec: \u201eEsop aceste teme ne-a adus, \/Iar eu \u00een versuri iambice le-am pus. \/Ce merit are cartea? \u2026 Vrea s\u0103-ndrepte \/ Prin r\u00e2s \u015fi prin pove\u0163e \u00een\u0163elepte.\u201d (Phaedru, Prolog)
\nCartea Via\u0163a \u015fi pildele prea\u00een\u0163eleptului Esop a f\u0103cut \u00eenconjurul lumii, devenind \u0219i \u00een literatura noastr\u0103 din secolele XVIII – XIX, al\u0103turi de Alexandria, o lucrare extrem de popular\u0103 \u015fi, sub numele de Esopia, a cunoscut o intens\u0103 circula\u0163ie. \u201ePildele\u201d grecului erau deseori rostite \u00een mediul rural, a\u015fa cum afl\u0103m dintr-o poezie a scriitorului ardelean O. Goga: \u201e\u015ei h\u00e2trul dasc\u0103lul Ilie \/Cel \u00een\u0163elept, iste\u0163 \u015fi \u015fchiop. \/La vatr\u0103 r\u0103zimat spunea \/ O pilduire din Isop…\u201d
\n\u00cen Imperiul Roman genul fabulistic va fi perpetuat, \u00een secolul al IV-lea, de poetul Flavius Avianus, care ne las\u0103 circa patruzeci de fabule elegiace, \u00een versuri, din care majoritatea sunt adapt\u0103ri din Esop, fiind foarte armonios construite. Avianus confer\u0103 formulei concise \u0219i clare a fabulei esopice mai mult\u0103 elegan\u021b\u0103 \u0219i ingeniozitate.
\nFabula va avea o continuitate vizibil\u0103 pe parcursul \u00eentregului Ev Mediu, motivele esopice \u0219i crea\u021bia lui Phaedru fiind perpetuate prin intermediul autorilor de colec\u021bii: Romulus, Syntipas, pseudo-Dosithea. Treptat \u00eens\u0103 valoarea literar\u0103 este sacrificat\u0103 \u00een numele substratului moralizator, convertind fabula \u00eentr-o specie de uz didactic.
\nTematica fabulei se va diversifica \u00een mod considerabil datorit\u0103 colec\u021biei Roman de Renart, ce aduna povestiri scrise de clericii anonimi din secolul al XII-lea. \u00cen aceste istorisiri inspirate din Ysengrinus, opera latin\u0103 a poetului famand Nivard, lupta vulpii \u00eempotriva lupului serve\u0219te ca pretext pentru o satir\u0103 redutabil\u0103 a societ\u0103\u021bii feudale \u0219i a inechit\u0103\u021bilor sale.
\nFabula ajunge la apogeul evolu\u021biei sale, ob\u021bin\u00e2nd legitimitatea unei expresivit\u0103\u021bi artistice f\u0103r\u0103 precedent, \u00een epoca clasicismului francez. Cel care a revolu\u021bionat cu adev\u0103rat str\u0103vechiul gen al fabulei a fost La Fontaine (1621-1695), o personalitate plin\u0103 de contradic\u021bii, care \u015fi-a c\u00e2\u0219tigat faima prin cele dou\u0103sprezece \u201ec\u0103r\u0163i\u201d de fabule, dintre care \u015fase au fost publicate \u00een 1668, iar celelalte \u00een 1678, \u00een afar\u0103 de ultima, care a ap\u0103rut \u00een 1694. Prima sa culegere, inspirat\u0103 din crea\u0163ia lui Phaedru, se intituleaz\u0103 Fabule alese, t\u0103lm\u0103cite \u00een versuri de domnul de La Fontaine. De asemenea, La Fontaine s-a inspi\u00acrat din Esop, dar mai ales din crea\u021bia poetului elin al antichit\u0103\u0163ii, Babrios, cel care \u201ea pus \u00een versuri\u201d fabulele esopiene.
\nLa sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVII-lea \u0219i \u00eenceputul celui al XVIII-lea, rolul fabulei \u00een polemica politic\u0103 devine extrem de important. Fabula \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te o valoroas\u0103 expresie \u00een opera englezului Gay \u0219i a francezului Florian. Fran\u0163a va mai completa specia cu crea\u021biile altor fabuli\u0219ti valoro\u0219i, ca F\u00e9nelon, La Motte, Aubert, Viennet, Boursault, H. Richter, Saint-Lambert, Le Monnier, Arnaut, Le Bailly, Lachambeaudie, Jouffret \u015f.a., c\u0103rora li se vor al\u0103tura din perimetrul literaturii italiene, Capaccio, Passeroni, A.Bertola, De Rossi, Luigio Clasio, Pignotti, din cel al literaturii spaniole, ilustrul Thomas de Yriate \u015f.a. \u00cen literatura englez\u0103, fabula a fost cultivat\u0103 \u00een m\u0103sur\u0103 mult mai insignifiant\u0103 de Johndon, Moore, \u00een cea german\u0103, de Gellert, Hagedorn, Lessing, Pfelel \u015f.a.
\n\u00cen secolul al XIX-lea, fabula nu va mai fi practicat\u0103 dec\u00e2t cu o singur\u0103 fericit\u0103 excep\u021bie: I.A.Kr\u00eelov, c\u0103ruia \u00eei revine meritul de a fi \u00eendreptat fabula spre formula satirei social politice. Autorul rus este considerat de c\u0103tre istoricii literari drept ultimul mare fabulist.
\n\u00cen literatura rom\u00e2n\u0103 fabula cult\u0103 se impune relativ t\u00e2rziu, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea, prin contribu\u021bia lui Nicolae O\u021b\u0103lea, considerat primul fabulist rom\u00e2n. Culegerea sa, intitulat\u0103 Alese fabule, a fost publicat\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, cu caractere chirilice, la Viena, \u00een 1784. Acest c\u0103rturar b\u0103n\u0103\u021bean \u00eel devanseaz\u0103 astfel cu trei decenii pe Dimitrie \u021aichindeal, calificat de unii cercet\u0103tori drept p\u0103rintele fabulei rom\u00e2ne\u0219ti. Sub influen\u021ba fabulei s\u00e2rbe, el va aduce, \u00eentr-adev\u0103r, o contribu\u021bie major\u0103 la impunerea speciei \u00een perimetrul rom\u00e2nesc, prin unica sa oper\u0103 literar\u0103, Filosofice\u015fti \u015fi politice\u015fti prin fabule moralnice \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi acum \u00eent\u00e2ia oar\u0103 culese \u015fi \u00eentru acest chip pre limba rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentocmite (1814). Volumul const\u0103 \u00een traducerea neschimbat\u0103 a unui num\u0103r de 103 fabule din opera literatului s\u00e2rb Dositei Obradovici. Dimitrie \u0162ichindeal acuz\u0103 \u00een fabulele sale abuzurile politice ale st\u0103p\u00e2niri habsburgice, la care erau supu\u0219i rom\u00e2nii din Banat. Abordarea acestui gen \u201eprimejdios\u201d are ca urmare persecutarea autorului. El este destituit din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, iar volumul de fabule confiscat.
\nPrima perioad\u0103 de \u00eenflorire a fabulei rom\u00e2ne\u0219ti este legat\u0103 de genera\u021bia pa\u0219optist\u0103, pe fundalul fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor politice din prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea. Gh. Asachi, Anton Pann, Alecu Donici, George Sion, Gr. Alexandrescu, Barbu Paris Mumuleanu, Gheorghe S\u0103ulescu, Costache Faca, C. B\u0103l\u0103cescu, I. Heliade-R\u0103dulescu, Constantin Negruzzi, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Rallet, Andrei Mure\u0219anu, Neculai Istrati, Silvestru Morariu-Andrievici, Vasile Alecsandri, Iraclie Porumbescu, Dimitrie Bolintineanu, George Cre\u021beanu vor contribui la impunerea \u0219i consolidarea acestei specii alegorice, cu viguroase virtu\u021bi moralizatoare \u00een literatura noastr\u0103. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Isabel VINTIL\u0102 Practici ale ini\u0163ierii. Gellu Naum, parcursul unei experien\u0163e: automu\u0163irea Ideea c\u0103 prin intermediul literaturii, \u015fi mai ales al<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18117"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18117"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18117\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18118,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18117\/revisions\/18118"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18117"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18117"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18117"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}