{"id":18109,"date":"2022-05-21T14:04:05","date_gmt":"2022-05-21T11:04:05","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18109"},"modified":"2022-05-21T14:04:44","modified_gmt":"2022-05-21T11:04:44","slug":"spatii-culturale-nr-37-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18109","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 37 (6)"},"content":{"rendered":"

Vasile GHICA<\/strong>
\n\"\"

Despre prostie<\/strong><\/p>\n

Pro\u015ftii nu se m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u00eentre ei. Vor ceva mai fin. <\/p>\n

Nu s-a cr\u0103pat de ziu\u0103 \u00een min\u0163ile tuturor.<\/p>\n

\u00cen privin\u0163a pro\u015ftilor, natura e vinovat\u0103 de dou\u0103 ori: \u00eent\u00e2i c\u0103 i-a creat; apoi c\u0103 nu le-a adus la cuno\u015ftin\u0163\u0103.<\/p>\n

M\u0103 tem de pro\u015ftii cu aspira\u0163ii.<\/p>\n

Sunt creiere care au mai pu\u0163ine circumvolu\u0163iuni dec\u00e2t ceapa.<\/p>\n

Visul prostului e s\u0103 ajung\u0103 mediocru.<\/p>\n

Marea pl\u0103cere a prostiei e s\u0103 se reverse.<\/p>\n

Afirma\u0163ia c\u0103 exist\u0103 un epicentru al prostiei este o diversiune. Pro\u015fti se g\u0103sesc pe toate drumurile.<\/p>\n

Dintr-un prost s\u0103n\u0103tos, indiferent \u015fi infatuat se poate ob\u0163ine oric\u00e2nd un om fericit.<\/p>\n

De regul\u0103, majoritarii mustesc de mediocritate.<\/p>\n

Ucenicul care uit\u0103 s\u0103-\u015fi insulte maestrul este lipsit de personalitate.<\/p>\n

T\u00e2r\u00e2toarele r\u00e2d \u00eentotdeauna de puii de vultur care se mai izbesc uneori de st\u00e2nci.<\/p>\n

Muiat \u00een pu\u0163in\u0103 cultur\u0103, prostul devine snob.<\/p>\n


\n Ion RO\u015eIORU<\/strong>
\n\"\"

Carafa german\u0103<\/strong><\/p>\n

Copil fiind subscrisesem empiric
\nla teoria celor ce vedeau
\nr\u0103zboaiele ca pe ceva pozitiv.
\nEl, adic\u0103 r\u0103zboiul din urm\u0103,
\n\u00eei transformase-n eroi pe to\u0163i cei
\nce muriser\u0103 pe front pentru cauze
\nnobile, indiferent c\u0103-n existen\u0163a civil\u0103
\naveau \u00een fa\u0163\u0103 cariere str\u0103lucite
\nde be\u0163ivi, de curvari sau de ho\u0163i.
\nLe citeam numele scrise otova
\npe o plac\u0103 rotund\u0103 de bronz afumat
\nfixat\u0103 cu \u015furuburi \u00een tinda bisericii.
\nAltora r\u0103zboiul le luase c\u00e2te o
\nm\u00e2n\u0103 sau c\u00e2te un picior,
\neventual dou\u0103-trei degete \u015fi
\nle d\u0103duse \u00een schimb
\nporecle lugubre \u015fi dreptul de a
\nlucra ca gardieni la prim\u0103rie
\nsau oameni de serviciu pe la \u015fcoli,
\nipostaz\u0103 \u00een care erau mobiliza\u0163i
\nde cum \u00eencepea Anul Nou,
\ns\u0103 recenzeze or\u0103t\u0103niile \u015fi
\ndobitoacele din sat ori iern\u00e2nd pe la st\u00e2ni
\nporneau inopinat cu noaptea-n cap
\ns\u0103 nu aib\u0103 st\u0103p\u00e2nii timp s\u0103 le ascund\u0103…
\nEhei, dar r\u0103zboiul mai era \u015fi un loc
\nde unde nimeni nu s-a-ntors cu m\u00e2na goal\u0103
\n(\u00een cazul c\u0103 nu le-a fost amputat\u0103)
\nAstfel, vecinul Nic\u0103 G\u00e2lmoceanu,
\nca \u015fi p\u0103rin\u0163ii \u015fi copiii lui, se l\u0103udau cu o garni\u0163\u0103,
\nun fel de g\u0103leat\u0103 cu care c\u0103rau
\nap\u0103 c\u00e2t e ziua de mare,
\nm\u00e2ndri foc c\u0103, spre deosebire de
\ncofele noastre-nnegrite,
\ngarni\u0163a lor nu se scov\u00e2rda niciodat\u0103
\n\u015fi nici gardina nu i se rupea c\u0103 n-avea.
\nCostic\u0103 Gloj, cel din care
\nfrigul n-a ie\u015fit niciodat\u0103,
\nvenise din Rusia cu trei ma\u015fini de cusut,
\nde fapt cu trei capete c\u0103rora,
\nt\u00e2mplar din Nazaret autoproclamat,
\nle f\u0103cuse picioare, pedale \u015fi roate de lemn;
\npe una din ele,
\n\u0163\u0103c\u0103nind mai strident ca o mitralier\u0103 turbat\u0103,
\nmi-a \u00eenchiriat-o pentru doi sau trei ani
\nc\u00e2nd am devenit, mai t\u00e2rziu, croitor
\n\u015fi-am renun\u0163at la meseria de c\u00e2rpaci
\ns\u0103 nu sf\u00e2r\u015fesc, bolnav de nervi, la balamuc.
\nUnchiul Mi\u015fu se \u00eentorsese de prin Tatra,
\np\u0103str\u00e2nd asupra lui gamela din dotare;
\nmul\u0163i ani, chiar dup\u0103 ce se \u00eensurase,
\npr\u0103jea \u00een ea fasole cu sl\u0103nin\u0103;
\npot s\u0103 prestez \u015fi ast\u0103zi jur\u0103m\u00e2nt
\nc\u0103 n-am m\u00e2ncat nicic\u00e2nd o fasole mai bun\u0103
\nprecum cea din gamela ale c\u0103rei g\u0103uri
\nerau cu c\u00e2rp\u0103 ud\u0103 astupate.
\nTata, care n-a prins dec\u00e2t partea dint\u00e2i
\na r\u0103zboiului, s-a \u00eentors
\n–\tfiliera spital – c-o ma\u015fin\u0103 nem\u0163easc\u0103 de tuns
\n\u015fi dou\u0103 aparate de ras, unul dintre
\nacestea afl\u00e2ndu-se \u00eenc\u0103 \u00een posesia mea,
\ncel\u0103lalt fiindu-i confiscat
\nde mili\u0163ianul din sat cu ocazia
\nunei perchezi\u0163ii inopinate \u015fi f\u0103r\u0103 mandat,
\nsub pretext c\u0103 nu avea patent\u0103
\n\u015fi c\u0103 ferchezuia gratuit \u00een weekend
\npoporul muncitor sau mai pu\u0163in muncitor,
\ndup\u0103 cum notase garni\u0163istul delator
\ncu creionul chimnic \u00een sesizarea lui
\npentru c\u0103-ntre timp devenise asesor popular
\nla proximul tribunal raional.
\n\u00cen tain\u0103 se mai vorbea de r\u0103zboi
\nla Cr\u0103ciun \u015fi la Pa\u015fti c\u00e2nd finilor no\u015ftri veni\u0163i
\np\u0103 cinste de la Meledic, de la Malul Ro\u015fu
\nsau Plo\u015ftina
\nli se servea vin ro\u015fu din cana
\nde marmur\u0103, cump\u0103rat\u0103
\npe vinul din ea de trei ori
\nde la Nea Stan Pl\u0103pan\u0103 care-o capturase
\ntocmai din Berlin
\nunde, nu era deloc exclus,
\nca \u00eensu\u015fi Hitler s-o fi golit-o de vin.
\nDoamne, c\u00e2te limbi n-a dezlegat
\nde s\u0103rb\u0103torile sfinte carafa german\u0103
\ndin romburi de faian\u0163\u0103 sudate
\nprobabil cu lut \u00eentre ele \u015fi spoite
\n\u00een verde cazon, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd,
\nvenind acas\u0103-n prima mea vacan\u0163\u0103 studen\u0163easc\u0103
\n(se \u00eent\u00e2mpla prin \u201968, anul c\u00e2nd
\ntrupele ro\u015fii se jucau de-a l\u0103custele
\nprin lag\u0103rul lor fericit),
\nmama mi-a raportat cu un glas tremolat
\nc\u0103 vasul ciobit \u015fi \u00een care-\u015fi p\u0103stra
\nde la o vreme s\u0103m\u00e2n\u0163a de in
\npeste iarn\u0103
\nse \u00eentorsese, zobit\u0103, \u00een lut;
\no ajunsese din urm\u0103 r\u0103zboiul
\nal doilea mondial pe care l-a f\u0103cut
\nbiata caraf\u0103 german\u0103
\ntravers\u00e2nd Eruropa \u00eentreag\u0103 \u00een rani\u0163a
\nst\u0103p\u00e2nului vremelnic Stan Pl\u0103pan\u0103,
\nla r\u00e2ndu-i oale \u015fi ulcele,
\nca, de altfel, to\u0163i \u201eprofitorii\u201d r\u0103zboiului,
\nre\u00eenvia\u0163i, pre\u0163 de-un z\u00e2mbet ironic-nostalgic-duios,
\n\u00een, inocente, stihurile mele…<\/p>\n


\n Blitz<\/strong><\/p>\n

B\u0103tr\u00e2nul be\u0163iv \u00een sevraj
\nculege fasolea pe care
\na pus-o doar ea \u00een Armindeni.
\nCu pa\u015fii lui odinioar\u0103 sprinteni
\nva merge-ncet la cimitir
\nc-o floare
\n\u015fi cr\u00e2\u015fma nu-i va da deloc curaj.
\nPuterea cuv\u00e2ntului dat
\ne mai mare!<\/p>\n


\n Crochiu<\/strong><\/p>\n

Pentru \u00eent\u00e2lnirea
\ncu nuca de cur\u00e2nd c\u0103zut\u0103
\n\u00eemi aranjez \u0163inuta,
\nca un soldat, din mers.
\nR\u00e2d, apoi, singur,
\nde gestul galant \u015fi o \u0163\u00e2r\u0103
\npervers.<\/p>\n


\n Flash<\/strong><\/p>\n

Nevasta i s-a \u00eentors \u00een p\u0103m\u00e2nt.
\nFiica, so\u0163ul ei \u015fi nepo\u0163ii – \u00een Spania.
\nSingur\u0103tatea \u015fi-o \u00eemparte fr\u0103\u0163e\u015fte
\ncu c\u00e2inele b\u0103tr\u00e2n, c-un motan \u015fi cu \u015fase g\u0103ini.
\nPa\u015fii pe drum \u015fi-i ritmeaz\u0103,
\nd\u00e2ndu-\u015fi toat\u0103 str\u0103dania,
\nc-un baston orbitor de alun!<\/p>\n


\n Creion<\/strong><\/p>\n

Alalt\u0103ieri am primit ca pe\u015fche\u015f
\nun coco\u015f \u015fi-o g\u0103in\u0103.
\nAzi au ajuns am\u00e2ndoi \u00een cuptor.
\nOgrada e mult mai pustie
\ndec\u00e2t \u00eenainte!<\/p>\n


\n Ascult\u0103-l, Doamne,
\n pe Avgar! <\/strong> <\/p>\n

Nefericitul rege-Avgar
\nEpistol\u0103-i trimite iar
\nPreabunului M\u00e2ntuitor
\n\u015ei-n numele unui popor
\nTrecut prin sabie \u015fi foc
\nImplor\u0103-o umbr\u0103 de noroc,
\nDe lini\u015fte \u015fi c\u0103p\u0103t\u00e2i
\nCre\u015ftin \u00een patria dint\u00e2i.<\/p>\n

Ascult\u0103-l, Doamne, pe Avgar
\nLa ceas pios de Centenar!<\/p>\n


\n Bragagi\u0163a<\/strong><\/p>\n

Bragagi\u0163a-\u015fi vinde casa b\u00e2ntuit\u0103.
\nBragagi\u0163a are-n curte \u015fapte meri.
\nBragagi\u0163a-\u015fi duce demonii-n ispit\u0103.
\nBragagi\u0163a fur\u0103 ou\u0103 pentru jderi.<\/p>\n

Bragagi\u0163a arde \u00een c\u0103\u0163ui t\u0103m\u00e2ie.
\nBragagi\u0163a pl\u00e2nge dup\u0103 mor\u0163ii ei.
\nBragagi\u0163a face ceaiuri cu l\u0103m\u00e2ie.
\nBragagi\u0163a-n pia\u0163\u0103 cump\u0103r\u0103 ardei.<\/p>\n

Bragagi\u0163a plimb\u0103 o c\u0103\u0163ea dresat\u0103.
\nBragagi\u0163a pune ghebe la murat.
\nBragagi\u0163a doarme ziua \u00een polat\u0103.
\nBragagi\u0163a \u0163ine un schelet sub pat.<\/p>\n


\n Nebuna<\/strong><\/p>\n

Ce genunchi rotunzi avea nebuna!
\nDin chi\u015ftoc cu patim\u0103 tr\u0103gea.
\nTimpul ei st\u0103tea pe loc \u00eentruna.
\nIzb\u0103virea-i nu se mai ivea.<\/p>\n

Unii spun c-a fost institutoare.
\n\u015eocul i s-a tras dintr-un amor.
\nPrin pubele caut\u0103 m\u00e2ncare.
\nVin \u015ftrengarii-n urma ei ciopor.<\/p>\n

Albe i-s privirile pierdute.
\nOchii ei frumo\u015fi c\u00e2ndva au fost.
\nHainele-i l\u0103l\u00e2i de ea-s cusute.
\n\u015eanse n-are s\u0103-\u015fi mai intre-n rost.<\/p>\n

A uitat demult s\u0103 se mai spele.
\nPietre \u00eensetate-arunc\u0103-n r\u00e2u.
\n\u00cen cosi\u0163e-\u015fi prinde mic\u015funele.
\nA avut obraji ca macii-n gr\u00e2u.<\/p>\n

Str\u00e2nge ambalaje de pe strad\u0103.
\nUtopia-n suflet i-a r\u0103mas.
\nMoartea o s-o str\u00e2ng\u0103 \u015fi pe fat\u0103.
\nN-o s\u0103-i fac\u0103 nimeni parastas!<\/p>\n


\n Dramolet\u0103 rural\u0103<\/strong><\/p>\n

Soacra cea rea c\u0103tre nora cea rea:
\n-Ia-\u0163i \u015fandramaua din gr\u0103dina mea!<\/p>\n

Nora o\u0163et spre soacra ur\u00e2cioas\u0103:
\n-Ba trage-\u0163i tu gr\u0103dina de sub cas\u0103!<\/p>\n

Soacra de ro\u015fu spre nora de verde:
\n-Blestemul meu, ingrato, te va pierde!<\/p>\n

Nora de bej c\u0103tre soacra de gri:
\n-Mul\u0163i \u00eenainte nu \u0163i-ar mai muri!<\/p>\n

Soacra zbanghie c\u0103tre nora \u015fic:
\n-Fura-\u0163i-ar ho\u0163ii caii de la dric!<\/p>\n

Nora piper spre soacra agurid\u0103:
\n-C-un \u015farpe boa s\u0103 r\u0103m\u00e2i gravid\u0103!<\/p>\n

Soacra viespar spre nora acritur\u0103:
\n-F\u0103 ciocul mic, stimat\u0103 t\u00e2r\u00e2tur\u0103!<\/p>\n

Dar repliindu-se subit, tot ea:
\n-Mai bine f\u0103-te-ncoa\u2019 la o cafea!<\/p>\n

-C\u0103 bine zici, m\u0103mico, z\u0103u a\u015fa:
\nS\u0103 moar\u0103 satu-n frunte cu mata!<\/p>\n

-Promit solemn, \u00eens\u0103 la parastas
\nS\u0103-mi faci un tort cu mo\u0163 de ananas<\/p>\n

\u015ei s\u0103 le dai la to\u0163i s\u0103 bea lichior,
\nDe nu, strigoaic\u0103 vin \u015fi te omor!<\/p>\n

C\u0103-i vreme bun\u0103 sau c\u0103 plou\u0103
\nAstfel se ceart\u0103 cele dou\u0103
\nPe-un lot de cas\u0103 care nu-i
\nTrecut la rolul nim\u0103nui.
\nApoi se-mpac\u0103, beau n\u0103ut
\n\u015ei-\u015fi ponegresc amantul slut
\nCare n-a fost mobilizat
\nR\u0103zboiul c\u00e2nd s-a declan\u015fat
\nDe n-a r\u0103mas deloc prin sat
\nPicior p\u00e2rdalnic de b\u0103rbat!<\/p>\n


\n Pantoum<\/strong><\/p>\n

L\u2019orage a eu besoin d\u2019un seul quart d\u2019heure
\nPour d\u00e9vaster tout le verger en fleur.
\nJ\u2019ai bien compris que ton press\u00e9 passage
\nPar mon destin ne fut qu\u2019un grand orage!<\/p>\n


\n Monica DU\u015eAN<\/strong><\/p>\n

MIHAIL DIACONESCU – 77
\nINTELECTUALUL \u015eI DESTINUL NEAMULUI S\u0102U<\/strong>
\n\"\"

Ni se pare potrivit s\u0103 relu\u0103m \u015fi s\u0103 nuan\u0163\u0103m aici unele observa\u0163ii cu privire la opera lui Mihail Diaconescu, pe care le g\u0103sim \u00een ampla \u015fi erudita monografie Fundamentele teologice ale fenomenologiei narative a p\u0103rintelui prof. univ. dr. Dumitru Radu.
\n Situa\u0163ia specific\u0103 a simbolurilor utilizate de romancier apare astfel mai clar. \u00cen Fundamentele teologice ale fenomenologiei narative P\u0103rintele Dumitru Radu a scris despre opera diaconescian\u0103 cu d\u0103ruire \u015fi competen\u0163\u0103.
\nCa reinterpretare artistic\u0103 \u015fi redimensionare filosofic\u0103 a unor valori consacrate, opera lui Mihail Diaconescu, scriitor care se declar\u0103 tradi\u0163ionalist, este mereu surprinz\u0103toare. Este nou\u0103 \u00een spirit. Este plin\u0103 de puternice accente critice adresate contemporanilor. De altfel, romancierului, demisia spiritului critic i-a fost totdeauna str\u0103in\u0103. \u00cen actele de promovare a valorilor rom\u00e2ne\u015fti, Mihail Diaconescu nu este niciodat\u0103 defensiv, obosit sau conciliant. Este ferm. Este categoric. Este insistent demonstrativ. \u00cen plus, scepticismul, agnosticismul \u015fi relativismul civic \u015fi moral, ca atitudini intelectuale, i se par hidoase.
\nA\u015fa cum hidoas\u0103 i se pare \u015fi agita\u0163ia steril\u0103 \u015fi grotesc\u0103 a celor apuca\u0163i pe drumul \u00eenfundat, plin de gropi, al a\u015fa zisei avangarde artistice, de fapt o form\u0103 a propagandei \u00eentre\u0163inute \u00een Europa de Komintern \u015fi pl\u0103tit\u0103 cu bani mul\u0163i din bugetul Uniunii Sovietice.
\nToate romanele lui Mihail Diaconescu, observ\u0103 p\u0103rintele prof. univ. Dumitru Radu, con\u0163in evoc\u0103ri ale unor epoci istorice, care au \u00een prim plan creatori de cultur\u0103 \u015fi operele lor. Pentru romancier, lumea rom\u00e2neasc\u0103 poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 prin raportare la operele acestor intelectuali \u015fi la valorile artistice, morale \u015fi filosofice d\u0103ruite lumii de ei. Fiecare dintre aceste personalit\u0103\u0163i, \u00eempreun\u0103 cu operele lor, sugereaz\u0103 profilul cultural al epocilor istorice pe care le reprezint\u0103 \u015fi, implicit, al \u00eentregului neam rom\u00e2nesc.
\nEroii s\u0103i reprezentativi sunt intelectuali preocupa\u0163i (obseda\u0163i \u00een anumite momente) de operele la care lucreaz\u0103. Ei sunt pictori, filosofi, muzicieni, diploma\u0163i, sculptori, teologi, juri\u015fti, istorici, scriitori, medici, dasc\u0103li, tipografi, actori, regizori de filme \u015fi de teatru, coregrafi, folclori\u015fti, etnografi, teoreticieni ai actului militar, oameni politici, sociologi, \u00een general naturi vizionare \u015fi anticipative, angaja\u0163i total \u00een eforturile st\u0103ruitoare de realizare a crea\u0163iilor care le marcheaz\u0103 destinele.
\n\u00cen rela\u0163ie cu modul specific de a \u00een\u0163elege omul, tema crea\u0163iei are caracter fundamental \u00een toate romanele diaconesciene care laolalt\u0103 formeaz\u0103 fenomenologia narativ\u0103 a spiritului rom\u00e2nesc.
\nMesajul personajelor diaconesciene se reveleaz\u0103 \u00een actele lor de crea\u0163ie. Ca instituire, respectiv ca realitate nou\u0103 ad\u0103ugat\u0103 celei vechi, ca participare la sensul spiritual al lumii \u015fi ca nelini\u015fte a spiritului care se caut\u0103 pe sine prin raportare la Absolut, crea\u0163ia d\u0103 sens, valoare \u015fi \u00eendeosebi demnitate vie\u0163ilor agitate ale acestor personaje.
\nOmul creator ca imago Dei \u015fi aspira\u0163ie spiritual\u0103 are o demnitate \u015fi o valoare unic\u0103 prin raportare la \u00eentregul univers. \u00cen acest punct convingerile filosofice \u015fi morale ale lui Mihail Diaconescu se \u00eent\u00e2lnesc cu cele religioase. Apare limpede faptul c\u0103 el este un mare apologet al valorilor cre\u015ftine. Antropologia cre\u015ftin\u0103 ortodox\u0103 sus\u0163ine sensul romanelor diaconesciene.
\nNici un alt scriitor n-a evocat \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 at\u00e2tea ipostaze a actului de crea\u0163ie intelectual\u0103 c\u00e2te a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat Mihail Diaconescu \u00een romanele sale.
\nTrecerea epic\u0103 de la fenomene la esen\u0163a spiritualit\u0103\u0163ii omene\u015fti, respectiv de la om ca realitate contradictorie \u015fi mister inepuizabil \u00een manifest\u0103rile sale cele mai diverse, dar mai ales \u00een actele de crea\u0163ie ne reveleaz\u0103 \u00een Mihail Diaconescu un scriitor orientat de mari elanuri teoretice \u015fi demonstrative.
\nA\u015fa cum s-a mai spus, creatorii de cultur\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa\u0163i de Mihail Diaconescu nu sunt personalit\u0103\u0163i istorice de prim plan. Dar, prin ceea ce au creat pentru contemporanii lor \u015fi pentru posteritate, ei marcheaz\u0103 mult mai profund \u015fi mai durabil evolu\u0163ia istoric\u0103 a neamului rom\u00e2nesc \u015fi a lumii \u00eentregi, dec\u00e2t personalit\u0103\u0163ile care au fost \u00een prim planul vie\u0163ii politice.
\nCrea\u0163iile \u00een care ei se angajeaz\u0103 sunt ordonate \u015fi ierarhizate de valori pe care le servesc cu credin\u0163\u0103 neab\u0103tut\u0103.
\nCrea\u0163iile acestea sunt acte de \u00eendrumare a spiritului \u015fi a faptei celor ce le cunosc \u015fi le iubesc.
\nPrin aceasta, autorul spune limpede c\u0103 istoria culturii se leag\u0103, prin numeroase fire, de planurile economic, social, politic, militar \u015fi diplomatic, dar nu se confund\u0103 cu ele.
\nInterpretarea eroic\u0103 \u015fi tragic\u0103, asociat\u0103 cu viziunea monumentalizant\u0103, a unor creatori de valori intelectuale quasinecunoscu\u0163i, din care Mihail Diaconescu a f\u0103cut eroi literari de prim plan i-a surprins pe mul\u0163i cititori \u015fi critici. Dar aceast\u0103 interpretare eroic\u0103 \u015fi aceast\u0103 viziune monumentalizant\u0103 sunt temeinic \u015fi rafinat acreditate artistic. Ele s-au impus.
\nEroii portretiza\u0163i de Mihail Diaconescu sunt ve\u015fnic nemul\u0163umi\u0163i, fr\u0103m\u00e2nta\u0163i, dedica\u0163i crea\u0163iei, domina\u0163i de idealurile sublime \u00een care cred. Ei tr\u0103iesc mereu \u00eentre cele dou\u0103 st\u0103ri abisale de \u201eagonie\u201d \u015fi \u201eextaz\u201d. Ei nu accept\u0103 dec\u00e2t \u00een perspective unei lucide \u015fi riguroase situ\u0103ri analitice \u015fi critice opiniile dominante \u00een epocile \u00een care tr\u0103iesc.
\n Ace\u015fti intelectuali creatori sunt, pe de alt\u0103 parte, ni\u015fte privilegia\u0163i ai sor\u0163ii, fiin\u0163e care pot s\u0103 vad\u0103 sublimul. Ei sunt ochii prin care lumea reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00eentrez\u0103reasc\u0103 sclipirile \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei Divine, s\u0103 vad\u0103 Frumosul \u015fi Binele din lume, de care altfel ea nu ar fi con\u015ftient\u0103. Creatorii au menirea s\u0103 sensibilizeze, s\u0103 educe, s\u0103 \u00eenal\u0163e, s\u0103 \u015flefuiasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u201econstruiasc\u0103\u201d. Ei modific\u0103 realul d\u00e2ndu-i tr\u0103s\u0103turi noi, expresive. Ei contureaz\u0103 spiritual o \u00eentreag\u0103 epoc\u0103, marcat\u0103 de crea\u0163iile lor. Dup\u0103 fiecare nou\u0103 epoc\u0103 \u00een cultur\u0103, lumea nu mai este cum a fost. Ea face un salt evolutiv, cre\u015fte spiritual. F\u0103r\u0103 ace\u015fti creatori, inovatori, am fi r\u0103mas mereu la stadiul de culeg\u0103tori primitivi.
\nTema intelectualului creator de valori, ca de altfel orice alt\u0103 tem\u0103 literar\u0103, este inepuizabil\u0103. Tocmai aceast\u0103 problematic\u0103, importan\u0163a extraordinar\u0103 pe care creatorii, cu autoritatea lor intelectual\u0103 \u015fi moral\u0103, au avut-o \u00een conturarea destinului istoric al neamului nostru, l-a fascinat pe Mihail Diaconescu. De aceea, prin intermediul acestora, el a dorit s\u0103 reliefeze epic \u015fi simbolic o serie de epoci de cultur\u0103 reprezentative pentru istoria \u015fi spiritualitatea poporului rom\u00e2n. Eroii s\u0103i sunt domina\u0163i de voca\u0163ia lor creatoare \u015fi spiritual\u0103. Ei sunt distin\u015fi, erudi\u0163i, introverti\u0163i, dar \u00een acela\u015fi timp, sensibili \u015fi fragili, mereu activi, angaja\u0163i \u00een proiecte \u00eendr\u0103zne\u0163e. Pentru a finaliza aceste proiecte, ei trebuie s\u0103 dea dovad\u0103 de curaj \u015fi \u00eenver\u015funare, s\u0103 adopte un mod specific de via\u0163\u0103, ascetic, s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 obstacolele ce le stau \u00een cale. Aceste lupte \u015fi nelini\u015fti, c\u0103ut\u0103ri, c\u0103deri \u015fi \u00een\u0103l\u0163\u0103ri sunt prezente \u00een operele arti\u015ftilor \u015fi comunicate lumii prin intermediul unor simboluri.
\nEroii intelectuali portretiza\u0163i de Mihail Diaconescu se remarc\u0103 prin sensibilitatea lor dureroas\u0103, insuportabil\u0103 uneori, \u00een contextul unor momente istorice tensionate, ap\u0103s\u0103toare \u015fi ostile. Ei sunt preocupa\u0163i de explorarea sinelui, de cobor\u00e2rea \u00een abisul fiin\u0163ei umane, pentru a descoperi \u015fi analiza resorturile spirituale care \u00eei sus\u0163in pe semenii no\u015ftri.
\nEi cred \u00een for\u0163a purificatoare a artei. Cred \u015fi \u00een arta care are puterea de a regenera modul de a sim\u0163i, de a g\u00e2ndi \u015fi de a tr\u0103i al oamenilor de pretutindeni. Pentru c\u0103 adev\u0103rata art\u0103 se adreseaz\u0103 oamenilor de pretutindeni. \u00censeta\u0163i de real, ei cred \u00een criteriul eviden\u0163ei sensibile, dar \u015fi \u00een voca\u0163ia metafizic\u0103 pe care o servesc.
\nFiecare dintre ace\u015fti intelectuali este un om vulnerabil, fragil, preocupat de tr\u0103irea valorilor intelectuale, civice \u015fi morale, angajat \u00een variate proiecte. Fiecare este atras de contempla\u0163ie, deoarece f\u0103r\u0103 aceasta, f\u0103r\u0103 visare, nu ar mai putea crea \u015fi nici tr\u0103i. Intervin atunci c\u00e2nd este necesar, ac\u0163ioneaz\u0103 \u015fi \u00een planul real, implic\u00e2ndu-se \u00een evenimente sociale de mare amploare. Operele lor sunt revelatoare, deoarece r\u0103spund at\u00e2t voca\u0163iei speculative \u015fi filosofice a creatorilor, c\u00e2t \u015fi unor necesit\u0103\u0163i spirituale, sociale \u015fi istorice precise. Existen\u0163a lor complex\u0103 reveleaz\u0103, de fapt, dramele, nelini\u015ftile, tragediile, \u00eemplinirile, proiectele, \u0163elurile \u015fi speran\u0163ele oamenilor din epoca \u00een care tr\u0103iesc. Ei sunt \u00eens\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, slujitori ai valorilor morale \u00een care cred. Privirile lor sunt \u00eendreptate mereu, indiferent de solicit\u0103rile din existen\u0163a pe care o tr\u0103iesc, spre cer, spre lumina, puterea, frumuse\u0163ea \u015fi sprijinul ce vin de acolo, fiind \u00eentr-o rela\u0163ie permanent\u0103 \u015fi indestructibil\u0103 cu Divinitatea, sus\u0163in\u00e2nd, \u00een orice condi\u0163ii, vechea spiritualitate ortodox\u0103 a neamului nostru. Voca\u0163ia lor metafizic\u0103 este puternic\u0103 \u015fi se manifest\u0103 \u00een variate moduri.
\nDe\u015fi str\u0103bat experien\u0163e tragice, eroii ace\u015ftia s-au smuls definitiv din mizeria, satisfac\u0163iile efemere, platitudinea, m\u0103run\u0163i\u015furile, lipsa de perspectiv\u0103 \u015fi noroiul vie\u0163ii cotidiene. To\u0163i au voca\u0163ia eroismului, a crea\u0163iei, a transcendentului, a eternit\u0103\u0163ii, a \u00eenduhovnicirii. Preocuparea acestor eroi pentru crea\u0163ie, filosofie \u015fi sfin\u0163enie, apare ca un aspect semnificativ al istoriei spirituale a rom\u00e2nilor \u015fi, pe un plan mai larg, a neamului omenesc.
\n\u00cen suferin\u0163ele teribile ale personajelor tragice create de Mihail Diaconescu putem sesiza ceva din modul cum el, ca scriitor, istoric \u015fi estetician, s-a raportat la lume \u015fi \u00eendeosebi la epoca sumbr\u0103, contradictorie \u015fi violent\u0103 \u00een care noi to\u0163i tr\u0103im. Marea demnitate, morala sever\u0103, aspira\u0163ia spre Absolut \u015fi salvarea prin crea\u0163ie carcaterizeaz\u0103 personajele de care Mihail Diaconescu se simte puternic ata\u015fat suflete\u015fte. Frumuse\u0163ea \u015fi sublimul crea\u0163iei sale romane\u015fti pot fi \u00een\u0163elese \u00een primul r\u00e2nd prin raportare la aceste personaje.
\nCeea ce este eroic, tragic, moral, spiritual, misionar, sacru \u015fi sublim \u00een via\u0163a \u015fi crea\u0163iile acestor personaje, semnificative pentru destinul rom\u00e2nilor \u00een lume \u015fi \u00een istorie, ne apare ca un imperativ la o tr\u0103ire demn\u0103, dedicat\u0103 unor idealuri \u00eenalte \u015fi semenilor no\u015ftri de pretutindeni. De aceea, \u00een pofida accentelor ei tragice, opera lui Mihail Diaconescu degaj\u0103 un optimism fundamental.
\nAcesta este unul dintre motivele pentru care admiratorii lui Mihail Diaconescu v\u0103d \u00een el \u201eun om mare\u201d, respectiv pe \u201ecel mai reprezentativ scriitor al spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, \u00eencep\u0103tor al scrisului nostru viitor\u201d (cuvintele acestea apar\u0163in P\u0103rintelui Dumitru St\u0103niloae), un \u201etitan al culturii\u201d (cum a scris P\u0103rintele acad. dr. Irineu Popa, Arhiepiscop al Craiovei \u015fi Mitropolit al Olteniei), un \u201emag\u201d (\u201emagul de la Vulture\u015fti\u201d, cum s-a exprimat criticul \u015fi istoricul literar N. Georgescu), \u201eo personalitate de anvergur\u0103 hasdeian\u0103\u201d (aprecierea aceasta \u00eei apar\u0163ine criticului \u015fi istoricului literar Theodor Codreanu, care este \u015fi un eminent filosof al culturii), un scriitor \u201ecare a schimbat definitiv modul nostru de a percepe realul istoric transfigurat artistic\u201d (afirma\u0163ia apar\u0163ine P\u0103rintelui prof. univ. dr. Dumitru Radu), un \u201earistocrat al spiritului\u201d, un \u201emare boier al artei cuv\u00e2ntului\u201d (sunt afirma\u0163iile criticului \u015fi istoricului literar Sergiu I. Nicolaescu).
\nSunt opinii care explic\u0103 faptul c\u0103 despre Mihail Diaconescu s-a scris mai mult dec\u00e2t despre oricare alt romancier din literatura noastr\u0103 de la cump\u0103na secolelor al XX-lea \u015fi al XXI-lea.
\nNumai cine l-a auzit pe Mihail Diaconescu vorbind \u00een public, \u00een special \u00een fa\u0163a studen\u0163ilor \u015fi a masteranzilor, \u015ftie cu c\u00e2t\u0103 energie, elegan\u0163\u0103, spirit ardent, fermitate intelectual\u0103 \u015fi risip\u0103 de argumente \u00ee\u015fi afirm\u0103 el convingerile, de la care nu s-a ab\u0103tut niciodat\u0103. O memorie prodigioas\u0103, o erudi\u0163ie mereu aplicat\u0103 \u015fi o atitudine categoric\u0103 \u00eel ajut\u0103 \u00een afirmarea acestor convingeri.
\nG\u0103sim \u00een opera sa un na\u0163ionalism consecvent, puternic spiritualizat, afirmat limpede \u015fi transfigurat cu mijloacele oferite de subtilit\u0103\u0163ile artei epice.
\n\u00cen aceast\u0103 oper\u0103, forma str\u0103veche \u015fi foarte stabil\u0103 a romanului (ea vine spre noi din Antichitate) a fost utilizat\u0103 pentru a comunica, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, un na\u0163ionalism ferm, dar \u015fi un umanism neab\u0103tut, dedicat oamenilor de pretutindeni, a\u015fa cum sunt ei, \u00een cel mai autentic spirit al moralei cre\u015ftine ortodoxe. Na\u0163ionalismul s\u0103u puternic interiorizat, transfigurat \u015fi proclamat artistic, este expresia valorilor culturale, civice \u015fi morale, care l-au zidit suflete\u015fte, dar \u015fi al dragostei \u015fi al respectului total, fa\u0163\u0103 de infinita bog\u0103\u0163ie spiritual\u0103 a neamului omenesc de pretutindeni. For\u0163a ideilor \u015fi convingerilor lui Mihail Diaconescu lucreaz\u0103 temeinic \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 de azi.
\n\u201ePersonalit\u0103\u0163ile de cultur\u0103 \u015fi operele lor, remarc\u0103 p\u0103rintele profesor Dumitru Radu \u00een leg\u0103tur\u0103 cu personajele diaconesciene, determin\u0103 mersul ascendent al istoriei spirituale a lumii. Sfin\u0163ii, teologii, filosofii, savan\u0163ii, juri\u015ftii, logicienii, pictorii, scriitorii, preo\u0163ii, ierarhii, monahii, siha\u015ftrii, dasc\u0103lii, sculptorii, muzicienii, actorii, constructorii, tipografii, aurarii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103ceii tuturor acestora, pe care Mihail Diaconescu \u00eei evoc\u0103 at\u00e2t de insistent \u00een romane, ilustreaz\u0103 \u015fi determin\u0103 evolu\u0163ia spiritual\u0103 a neamului rom\u00e2nesc \u00een timp \u015fi \u00een lume. Ei contribuie, fiecare dup\u0103 puterile sale, la sfin\u0163irea p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc prin crea\u0163ii orientate de cele mai nobile aspira\u0163ii spirituale.Ei tr\u0103iesc mereu amenin\u0163a\u0163i de pericole cople\u015fitoare, \u00een epoci de criz\u0103 social\u0103 profund\u0103, \u015fi \u00ee\u015fi pun \u00eentreb\u0103ri grave, insistent reluate, despre semnifica\u0163iile cele mai \u00eenalte ale vie\u0163ii lor.
\n Sensul istoriei este obiectul cel mai important al g\u00e2ndirii lor creatoare.\u201d <\/p>\n

1) Preot prof. univ. dr. Dumitru Radu, Fundamentele teologice ale fenomenologiei native, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constan\u0163a, 2005, cap. \u201e\u00abMagul de la Vulture\u015fti\u00bb sau mitul Mihail Diaconescu. Datoria moral\u0103 a elitelor\u2026\u201d pag. 359-360.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vasile GHICA Despre prostie Pro\u015ftii nu se m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u00eentre ei. Vor ceva mai fin. Nu s-a cr\u0103pat de ziu\u0103 \u00een<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18109"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18109"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18109\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18112,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18109\/revisions\/18112"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18109"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18109"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18109"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}