{"id":18105,"date":"2022-05-20T21:13:12","date_gmt":"2022-05-20T18:13:12","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18105"},"modified":"2022-05-20T21:13:12","modified_gmt":"2022-05-20T18:13:12","slug":"spatii-culturale-nr-37-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18105","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 37 (5)"},"content":{"rendered":"

Florin DOCHIA<\/strong>
\n\"\"

Priveli\u015fti din fabrica de emo\u0163ii<\/strong>
\n(4) Expansiune \u015fi adev\u0103r<\/strong><\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fit de mai, a.c., Les Assises internationales du roman de la Lyon l-au avut ca invitat pe filosoful Bernard-Henri L\u00e9vy. Interven\u0163iile sale, din care c\u00e2teva idei sunt publicate de Le Monde, \u00eentr-un interviu semnat de Jean Birnbaum, au fost cu deosebire semnificative prin claritatea observa\u0163iei asupra devenirii \u015fi st\u0103rii actuale a crea\u0163iei literare. Desigur, perspectiva este dinspre filosofie, deci cu at\u00e2t mai relevant\u0103. \u00cen siajul tradi\u0163iei antifilosofice de dinainte \u015fi de dup\u0103 Nietzsche \u2013 acesta dep\u0103\u015fe\u015fte cu brio momentul \u2013 \u015fi gra\u0163ie ei, a \u201einterdic\u0163iei fondatoare\u201d platoniciene \u2013 \u201eafar\u0103 cu poe\u0163ii din Cetate\u201d -, L\u00e9vy discerne o tripl\u0103 \u201epriz\u0103 de con\u015ftiin\u0163\u0103\u201d: 1. \u201eadev\u0103ra\u0163ii filosofi sunt cu to\u0163ii, \u00eencep\u00e2nd cu \u00eensu\u015fi Platon, \u015fi adev\u0103ra\u0163i scriitori\u201d; 2. \u201eliteratura este una dintre materiile, care, chiar dac\u0103 principiile filosofice o \u015ftampileaz\u0103 ca atare, hr\u0103ne\u015fte munca filosofului, o face s\u0103 avanseze, s\u0103 fie\u201d; 3. \u201eliteratura, pura literatur\u0103, e un operator al g\u00e2ndului, sau al adev\u0103rului, care poate, \u00een multe cazuri, s\u0103 func\u0163ioneze mai bine ca filosofia, s\u0103 produc\u0103 rezultate\u201d. Oric\u00e2t\u0103 iconoclastie filosofic\u0103 l-ar st\u0103p\u00e2ni, L\u00e9vy m\u0103rturise\u015fte c\u0103 nu cunoa\u015fte, spre exemplu, un mai prodigios tratat de fenomenologie dec\u00e2t romanul Manhattan Transfer, de Dos Passos (1928). Diferendul filozofie-literatur\u0103, \u00een ceea ce s-ar numi \u201eaventura adev\u0103rului\u201d, este, astfel, rezolvat pur \u015fi simplu prin explorarea ambelor c\u0103i de acces la ontologie, cea filosofic\u0103 \u015fi cea artistic\u0103, \u201ev\u0103z\u00e2ndu-le dialog\u00e2nd, rivaliz\u00e2nd \u015fi prelu\u00e2nd, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, puterea pe c\u00e2mpul f\u0103r\u0103 limite al Fiin\u0163ei.\u201d
\nIdeea de literatur\u0103 ca \u201eoperator al adev\u0103rului\u201d, exprimat\u0103 de L\u00e9vy \u00een cartea consacrat\u0103 lui Sartre (2) \u2013 \u201efrumuse\u0163ea literar\u0103 este efectul certitudinii filosofice\u201d -, a circulat din plin, romanul (\u015fi nu numai\u2026) lipsit de fundamentul unei reflec\u0163ii despre Fiin\u0163a uman\u0103 situ\u00e2ndu-se \u00een partea de jos a artei contemporane. \u201eOrdalia conceptual\u0103\u201d ce traverseaz\u0103 opera de maturitate a lui Sartre conduce la texte novatoare, ca puncte de vedere, complexitate a vocilor, limbajelor \u015fi ritmurilor, \u201edemne de marii americani ai epocii\u201d, prin noutatea formal\u0103, prin ruptura de kitschul greoi al \u00eenceputurilor. Este \u015fi teza lui Milan Kundera, din Art du roman (1986): un roman nu e mare dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care e reflec\u0163ie sub imperiul Ideii. De unde, zice L\u00e9vy, deducem c\u0103, dac\u0103 Heidegger sau Lacan sunt scriitori deghiza\u0163i, C\u00e9line, Joyce ori Kundera \u00eensu\u015fi sunt metafizicieni s\u0103lbatici, dar comple\u0163i. \u015ei uite a\u015fa, este c\u00e2t se poate de limpede c\u0103 \u201eaventura literar\u0103\u201d coincide cu \u201emetafizica s\u0103lbatic\u0103\u201d, dep\u0103\u015find cu brio a\u015fa-numitul \u201edepresionism ambiant\u201d. G\u00e2nditorul francez descria filosofia ca fiind art\u0103 a r\u0103zboiului, pe c\u00e2nd literatura e oper\u0103 de camuflaj, gustul pentru m\u0103\u015fti \u015fi pentru identit\u0103\u0163i multiple fiind inima \u201enevrozei\u201d sale literare, \u015fi-l citeaz\u0103 pe Frederic al doilea, regele enciclopedist at\u00e2t de admirat de Nietzsche: \u201eNe folosim [\u00een r\u0103zboi], de pielea leului \u015fi de aceea a vulpii, una dup\u0103 alta.\u201d E cea mai bun\u0103 formul\u0103, \u00een opinia sa, dac\u0103 vrem, \u00een acest r\u0103zboi al unuia contra tuturor care este aventura de a scrie \u015fi de a g\u00e2ndi, nu doar s\u0103 supravie\u0163uim, ci s\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103m, ba chiar mai mult: s\u0103 supravie\u0163uim \u201edincolo de circumstan\u0163\u0103\u201d. Scrisul este un gest ofensiv \u00eempotriva haitei (\u00eentr-un dialog cu Houellebecq, a folosit termenul \u201ela meute\u201d, versiunea american\u0103 a tradus cu \u201ethe mob\u201d), a mul\u0163imii acelora care caut\u0103 orice pretext fie ca s\u0103 se lipseasc\u0103 de lectura scriitorilor, fie spre ai demoraliza, de a-i reduce la t\u0103cere, de a-i nimici \u2013 a acelora pe care Nietzsche \u00eei numea \u201echaoten\u201d, asasini publici \u015fi nihili\u015fti. Gestul acesta este totdeauna c\u00e2\u015ftig\u0103tor, \u00een final, pentru scriitor, cel ce, dincolo de \u015fi \u00een ciuda oric\u0103ror resentimente psihologice, traseaz\u0103 o linie de demarca\u0163ie care duce de la lupta de alt\u0103dat\u0103 contra purit\u0103\u0163ii, la ap\u0103rarea, pe toate c\u0103ile, pentru fiecare, a posibilit\u0103\u0163ii de a fi subiect.
\nLumea e ast\u0103zi departe de visul frumos al vechilor greci, Oikoumen\u00e9 [\u039f\u03b9\u03ba\u03bf\u03c5\u03bc\u03ad\u03bd\u03b7], \u201ecetatea pentru to\u0163i\u201d, \u00een care cu to\u0163ii sunt proteja\u0163i. Aici \u015fi acum, scriitorul trebuie \u2013 nu are \u00eencotro! \u2013 s\u0103-\u015fi desf\u0103\u015foare munca, fabricarea de emo\u0163ie din orice material social \u015fi psihologic aflat la \u00eendem\u00e2n\u0103. Sunt de re\u0163inut \u015fi spusele lui Patrick Modiano (Nobel 2014): \u201eCred c\u0103, pentru o oper\u0103 literar\u0103, trebuie doar s\u0103-\u0163i visezi via\u0163a \u2013 un vis \u00een care memoria \u015fi imagina\u0163ia se confund\u0103.\u201d Memoria \u015fi imagina\u0163ia \u2013 a\u015fadar imaginea realit\u0103\u0163ii concrete \u00eempreun\u0103 cu imaginea realit\u0103\u0163ii posibile ar fi sursa din care ni se ofer\u0103 alte vie\u0163i de tr\u0103it. Poate este interesant s\u0103 observ\u0103m c\u0103, \u00eentre baia lui Arhimede, m\u0103rul lui Newton ori p\u0103p\u0103dia lui Claude L\u00e9vi-Strauss, Marcel Proust a ales o madlen\u0103\u2026
\n\u201eRomanul e un gen mai viu ca niciodat\u0103\u201d \u2013 scria, un pic provocator, acum aproape dou\u0103 decenii, Guy Scarpetta (1). Era poate prima dat\u0103 c\u00e2nd se nega prejudecata c\u0103 \u201eepoca de aur\u201d se afl\u0103 mereu \u00eentr-un timp trecut. \u015ei se recuno\u015ftea domina\u0163ia romanului asupra literaturii din cam toate punctele de vedere, contrar cassandrelor ce-i proroceau pierea. Cursa \u00eencepuse de dou\u0103 secole \u015fi, acum, se \u00eencerca acreditarea ideii c\u0103 romanul ar fi inadecvat timpurilor moderne, secolului al XX-lea \u2013 al vitezei, secolului al XXI-lea \u2013 al accelera\u0163iei, fiind prea lent, prea static pentru o temporalitate perceput\u0103 ca \u0163in\u00e2nd de imediatitate, de instantaneu. Avangardele de toate felurile s-au \u00eencr\u00e2ncenat s\u0103 sublinieze necesitatea dinamismului \u015fi a conciziei, totul devenind, treptat, un conformism ambiant, de care, totu\u015fi, scriitorii de roman nu au \u0163inut cont prea mult, m\u0103rindu-\u015fi capacitatea de producere \u015fi ob\u0163in\u00e2nd efecte inedite de adev\u0103r despre experien\u0163a uman\u0103 aflat\u0103, poate, la \u00eenc\u0103 o r\u0103scruce important\u0103. Romanul se adapteaz\u0103 continuu, \u00eencearc\u0103 formule mereu noi, unele doar experimente pe atr\u0103g\u0103toare drumuri \u00eenfundate, altele cu efecte semnificative asupra orient\u0103rilor narative, trece dezinvolt pe(ste) teritoriile genurilor vecine \u2013 dramatic, liric \u2013 \u00eenglob\u00e2ndu-le \u00eentr-un discurs complex, preia creator stilurile structurilor artistice sau non-artistice (extra)verbale \u2013 cinema & tv & cyberspace\u2026 Aceast\u0103 produc\u0163ie romanesc\u0103 e caracterizeaz\u0103 printr-o foarte puternic\u0103 meta-fic\u0163ionalitate, prin bruiajul limitelor \u00eentre registrele fic\u0163iunii \u015fi ale (auto)biografiei, prin importante dispozitive formale, convocarea unor elemente eterogene, rupturi \u00een ac\u0163iune \u015fi \u00een nara\u0163iune, tratarea ludic\u0103 a personajelor, a intrigii \u015fi a reprezent\u0103rii. Dup\u0103 \u201ecumin\u0163enia\u201d formal\u0103 a literaturii absurdului \u015fi a existen\u0163ialismului din prima jum\u0103tate a secolului al XX-lea, vin \u201ele nouveau roman\u201d francez \u015fi \u201ereal maravilloso\u201d sudamerican, care se r\u0103sp\u00e2ndesc imediat (\u015fi i-mediat!) \u00een toat\u0103 lumea, y compris les \u00c9tats-Unis. Era, deja, o criz\u0103 f\u0103r\u0103 precedent. Noile strategii narative semnific\u0103, pentru mul\u0163i, moartea romanului. \u00cen Statele Unite, anii 70-80 cunosc o dezbatere este virulent\u0103, care prevede chiar dispari\u0163ia, prin epuizare, a literaturii \u00een \u00eentregime. Criticii titreaz\u0103 provocator: Waiting for the End, What was literature?, The Curious Death of the Novel, The Novel Alive or Dead?, The End of the Novel, The Literature of Exhaustion (\u00cen a\u015fteptarea sf\u00e2r\u015fitului, \u00cencotro merge literatura, Ciudata moarte a romanului, Romanul \u2013 viu sau mort?, Sf\u00e2r\u015fitul romanului, Literatura epuiz\u0103rii). Chiar \u015fi dup\u0103 dou\u0103 decenii, dinspre Orient, K\u014djin Karatani, mai conciliant, semneaz\u0103, totu\u015fi, Janru no sh\u014dshitsu (Dispari\u0163ia genurilor). O asemenea criz\u0103 era, desigur, imaginar\u0103, ea semnifica, sus\u0163ine Guy Scarpetta, chiar ideea unei noi v\u00e2rste de aur. Romanul nu \u00eencetase s\u0103 se impun\u0103 ca gen literar, iar spaima de moarte nu era dec\u00e2t expresia unei metafore care permitea exacerbarea unei situa\u0163ii de criz\u0103 \u015fi marcarea paroxismului ei. O figur\u0103 de spirit, o fic\u0163iune a criticii nostalgice \u015fi lene\u015fe, ata\u015fat\u0103 unei tradi\u0163ii literare pe cale de dispari\u0163ie, ce refuza orice nou\u0103 concep\u0163ie \u00een practica literar\u0103. Avem imaginea, aproape \u00een oglind\u0103, a disputei, din cam aceea\u015fi perioad\u0103, de pe teritoriul poeziei americane, \u00eentre sus\u0163in\u0103torii versului liber \u015fi sus\u0163in\u0103torii rimei & ritmului. (Versul liber era pentru neoformalistul Robert Frost, cu o metafor\u0103 dispre\u0163uitoare, \u201ea juca tenis f\u0103r\u0103 fileu\u201d \u2013 iar Charles Wright, \u201epoet al limbajului\u201d, \u00eei r\u0103spundea nu mai pu\u0163in metaforic: \u201ee mersul pe s\u00e2rm\u0103 f\u0103r\u0103 plas\u0103 de siguran\u0163\u0103\u201d. \u00centre timp, Michelangelo Antonioni f\u0103cuse filmul Blow-Up, \u00een care se joac\u0103 tenis f\u0103r\u0103 minge\u2026) Ultima jum\u0103tate a secolului al XX-lea \u00eenregistreaz\u0103 numeroase asemenea crize, \u201emor\u0163i cu repeti\u0163ie\u201d de ordin cultural. Moartea romanului e numai un episod dintr-o lung\u0103 serie, \u00eenceput\u0103 mult mai devreme, cu moartea lui Dumnezeu, apoi a picturii, a autorului, a muzicii, a Istoriei, a ideologiilor, a c\u0103r\u0163ii \u015fi a culturii imprimate. Toate au un sf\u00e2r\u015fit, anun\u0163at ca o apocalips\u0103. Dar \u015fi ca etternel retour\u2026
\n\u201eDac\u0103 romanul moare, fic\u0163iunea poate \u015fi trebuie s\u0103 renasc\u0103\u201d, se exprima optimist Marc Ch\u00e9netier. Da, dar formele \u00een care tot rena\u015fte \u00eencep s\u0103 fie diferite. Fic\u0163iunea verbal\u0103 devine minoritar\u0103 \u00een cultura contemporan\u0103, care, totu\u015fi, produce \u015fi consum\u0103 mereu mai mult\u0103 fic\u0163iune, cu prec\u0103dere din domeniul imaginii transmise pe toate c\u0103ile mijloacelor de comunicare de mas\u0103. Fic\u0163iuni, \u00een sensul canonic al termenului, sau jocuri fic\u0163ionale sunt reprezent\u0103ri ale realului \u00een sensul c\u0103 se constituie \u00een evenimente ca \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri ale altor evenimente. Ontogenetic \u015fi filogenetic, reprezent\u0103rile fic\u0163ionale sunt activit\u0103\u0163i ludice \u015fi imaginative esen\u0163iale pentru dezvoltarea sinelui. Deci calea abordat\u0103 pentru a fi apropriat dispozitivul fic\u0163ional pare indiferent\u0103, at\u00e2ta vreme c\u00e2t el exist\u0103. De aici \u00eencolo, intr\u0103 \u00een joc func\u0163ia estetic\u0103, imanent\u0103. Pentru acelea\u015fi con\u0163inuturi, diversitatea de forme poate simplifica sau poate face mai complex\u0103 receptarea; mai complex\u0103, y compris mai profund\u0103. Fic\u0163iunea, ca \u201ejoc al reprezent\u0103rilor\u201d, e o form\u0103 de libertate prin finalitatea ludic\u0103 \u015fi estetic\u0103 \u015fi prin func\u0163ia de interogare \u015fi recompunere simbolic\u0103. Indiferent din ce direc\u0163ie am aborda tema fic\u0163iunii artistice, r\u0103m\u00e2ne relevant\u0103 defini\u0163ia poetic\u0103 (\u015fi poietic\u0103) propus\u0103 (povestit\u0103) de Henri James: \u201eCasa fic\u0163iunii nu are o singur\u0103 fereastr\u0103, ci milioane, sau chiar un num\u0103r incalculabil de ferestre posibile; fiecare dintre ele a fost t\u0103iat\u0103 sau ar putea fi \u00eenc\u0103 t\u0103iat\u0103 \u00een vasta fa\u0163ad\u0103 dup\u0103 nevoia de a vedea a fiec\u0103rui individ \u015fi dup\u0103 presiunea exercitat\u0103 de voin\u0163a sa. Aceste deschideri de forme \u015fi de m\u0103rimi diverse dau toate \u00eenspre scena uman\u0103, \u00een punctul \u00een care am putea a\u015ftepta de la ele o similitudine a observa\u0163iilor mai mare dec\u00e2t aceea \u00een care ne g\u0103sim. Nu sunt ferestre dec\u00e2t \u00een cel mai bun caz, pot fi simple g\u0103uri \u00eentr-un zid f\u0103r\u0103 via\u0163\u0103, separate, la \u00een\u0103l\u0163ime; nu sunt u\u015fi cu balamale, deschiz\u00e2ndu-se direct asupra vie\u0163ii. Dar au o caracteristic\u0103 care le e proprie: fiec\u0103reia dintre ele \u00eei este ata\u015fat\u0103 o figur\u0103 cu o pereche de ochi sau cel pu\u0163in un telescop care constituie mereu un instrument de observare unic ce garanteaz\u0103 persoanei care-l folose\u015fte o impresie diferit\u0103 de oricare alta. Aceast\u0103 persoan\u0103 \u015fi vecinii ei contempl\u0103 acela\u015fi spectacol, dar unul vede multe lucruri acolo unde altul vede pu\u0163ine, unul vede negru unde altul vede alb, unul vede mare acolo unde altul vede mic, unul vede vulgarul acolo unde altul vede rafinamentul etc. Din fericire, nu exist\u0103 mijloc de a spune, pentru o anume pereche de ochi, care fereastr\u0103 s\u0103 NU fie deschis\u0103: am zis \u00abdin fericire\u00bb tocmai din pricina incomensurabilit\u0103\u0163ii acestui domeniu. C\u00e2mpul care se \u00eentinde, scena uman\u0103, constituie \u00abalegerea subiectului\u00bb; deschiderea realizat\u0103, fie c\u0103 e larg\u0103 sau cu balcon, fie \u00een form\u0103 de fant\u0103 \u015fi joas\u0103, constituie \u00abforma literar\u0103\u00bb; dar separat sau \u00eempreun\u0103, aceasta nu este nimic f\u0103r\u0103 prezen\u0163a unui observator la postul s\u0103u, f\u0103r\u0103, altfel spus, con\u015ftiin\u0163a artistului. Spune\u0163i-mi ce e artistul \u015fi v\u0103 voi dezv\u0103lui CEEA CE ESTE el con\u015ftient. Astfel v\u0103 voi putea explica imediat libertatea sa nelimitat\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103rc\u0103tura sa \u00abmoral\u0103\u00bb.\u201d (3)
\nRomanul, ca orice fic\u0163iune contemporan\u0103, pune destul de des problema limitelor ansamblurilor simbolice, a discursului \u015fi a reprezent\u0103rilor ce decurg din identitatea obiectelor, a reprezent\u0103rilor culturale \u015fi sociale. Aceast\u0103 interogare, a fic\u0163iunii literare asupra lumii care ar putea s\u0103 nu fie ceea ce este, e o apropiere de \u201edisolu\u0163ia reperelor certitudinii\u201d \u00een care democra\u0163ia se instituie \u015fi se men\u0163ine, de necunoscutul \u015fi de nedeterminarea care o caracterizeaz\u0103. Dar, despre disolu\u0163ie \u015fi dematerializare, data viitoare\u2026
\n\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026.
\n(1) l’\u00c2ge d’or du roman, Grasset, 1996
\n(2) Le Si\u00e8cle de Sartre, Grasset, 2000
\n(3) Henry James, Portrait of a Lady, Preface, eBooks@Adelaide, The University of Adelaide Library, University of Adelaide, South Australia 5005, 2014 <\/em><\/p>\n


\n Mircea V. HOMESCU<\/strong>
\n\"\"

O PSIHOLOGIE A MINCIUNII\u2026 \u00ceN OM \u015eI \u00ceN LUME<\/strong><\/p>\n

Este sigur c\u0103 azi cuno\u015ftin\u0163ele noastre despre lume le dator\u0103m creierului \u015fi anume acelei p\u0103r\u0163i din el unde se afl\u0103 neuronii contemplatori: grupa a treia de celule nervoase care nu are leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 nici cu receptorii, nici cu efectorii, form\u00e2nd creierul impulsiv \u015fi creierul reflexiv; primul se afl\u0103 \u00een talamus, al doilea \u00een scoar\u0163a cerebral\u0103. (Grigore T. Popa, Comunicare la Academia Rom\u00e2n\u0103, \u015fedin\u0163a din 14 martie 1947)<\/p>\n

\u00cen chip de debut al opusculului pe care mi-am propus s\u0103-l dedic minciunii m\u0103rturisesc c\u0103 n-a\u015f fi \u00eendr\u0103znit s\u0103 abordez \u201etema\u201d cu care am \u201ebotezat\u201d textul dac\u0103 n-a\u015f fi cunoscut opiniile inegalabilei personalit\u0103\u0163i care a fost Gr. T. Popa. Al\u0103turi de Francisc Reiner a creat \u201eanatomia ca \u015ftiin\u0163\u0103 a lumii vii\u201d \u2013 alias anatomia func\u0163ional\u0103 \u2013 cu care are a se m\u00e2ndri \u2013 \u00een lumea medical\u0103 mondial\u0103 \u2013 \u015ftiin\u0163a medical\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen contextul mizeriei morale cu care bol\u015fevismul maculase spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00eenc\u0103 din 1947, \u00eendr\u0103zneala periculoas\u0103 cu care Gr. T. Popa \u015fi-a f\u0103cut cunoscute ideile \u00een plenul Academiei Rom\u00e2ne, despre \u201eboala secolului\u201d \u00een care corifeul moralit\u0103\u0163ii f\u0103r\u0103 limite, care a fost Gr.T.Popa, a inclus \u015fi minciuna, l-a costat via\u0163a. \u00cen martie 1947 sus\u0163ine comunicarea, \u00een octombrie 1947 este exclus din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul medical \u015fi din Universitate, \u00een iunie 1948 este \u00eendep\u0103rtat din Academia Rom\u00e2n\u0103, iar \u00een iulie 1948 este\u2026 \u201ef\u0103cut s\u0103 moar\u0103\u201d. Nici azi nu sunt elucidate condi\u0163iile exacte \u00een care a decedat (?!) savantul, literatul \u015fi muzicianul care a fost profesorul de anatomie uman\u0103 Gr.T.Popa. Sfinte vor r\u0103m\u00e2ne pentru mine, \u015fi pentru orice om cu omenie \u015fi intelect \u00een persoana lui, cuvintele celui din a c\u0103rui gigantic\u0103 cultur\u0103 m-am hr\u0103nit\u2026 cu ceea ce a putut s\u0103 r\u0103zbat\u0103 p\u00e2n\u0103 la mine, printre \u201egratiile\u201d denigratoare ale socialismului bol\u015fevic din Rom\u00e2nia acelor ani grei \u015fi negri:
\n\u201eF\u0103r\u0103 o cunoa\u015ftere ad\u00e2nc\u0103 a creierului, nimeni nu ar trebui s\u0103 se \u00eencumete a dirigui societatea; sau altfel spus: nimeni dintre cei ce au un rol \u00een conducere, \u00een orice ramur\u0103 social\u0103 sau politic\u0103, nu ar trebui s\u0103 fie lipsi\u0163i de aceast\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103. \u00centr-o vreme, la Atena sau Roma, conduc\u0103torul trebuia s\u0103 cunoasc\u0103 bine poezia \u015fi atletismul. \u00cen timpul Rena\u015fterii trebuia s\u0103 cunoasc\u0103, tot a\u015fa de bine, logica, gramatica \u015fi filozofia\u201d.
\nAzi m\u0103 \u00eentreb eu \u2013 ce anume cunosc \u00een profunzime cei ce conduc (spre ce?). Iar drept consecin\u0163\u0103 fireasc\u0103 nu trebuie s\u0103 ne mai mire haosul direc\u0163ional al c\u0103l\u0103toriei pe drumul acestei tranzi\u0163ii care pare a nu mai avea sf\u00e2r\u015fit. C\u0103 politica \u00een sine este o imens\u0103 minciun\u0103 \u015fi o ru\u015finoas\u0103 ho\u0163ie, este o realitate pe care o impune at\u00e2t via\u0163a politic\u0103 de la noi, dar \u015fi de aiurea, din lumea \u00eentreag\u0103\u2026 f\u0103r\u0103 nici o excep\u0163ie\u2026 fie \u201edemocra\u0163ie\u201d, fie dictatur\u0103. Important este s\u0103 \u015ftim acest crud adev\u0103r \u015fi s\u0103-i acord\u0103m aprecierea cuvenit\u0103, f\u0103r\u0103 a mai spera \u00een vreo viitoare moralizare a ei, imposibil\u0103 dup\u0103 cum o dovede\u015fte istoria lumii. Mai grav ca orice este faptul c\u0103 lu\u00e2nd pild\u0103 de la \u201ecei de sus\u201d (din fruntea bucatelor!) am ajuns s\u0103 ne min\u0163im \u015fi s\u0103 ne fur\u0103m \u00eentre noi, iar culmea degrad\u0103rii este c\u0103 ne min\u0163im pe noi \u00een\u015fine \u015fi ne s\u0103r\u0103cim \u00een demnitate \u015fi respect de sine, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 alt\u0103dat\u0103 inimaginabil\u0103. Adev\u0103rul \u015fi minciuna coexist\u0103 \u00een lume dintru \u00eenceputuri, cu precizarea c\u0103 minciuna este crea\u0163ia omului, a min\u0163ii lui, alunecat\u0103 pe panta dec\u0103derii. Animalele nu mint, mimetismul fiind la ele arm\u0103 de ap\u0103rare, nu inten\u0163ie r e a , ini\u0163ial\u0103. \u00cen tratatul s\u0103u de psihologie a animalelor, Mihai Beniuc, pe care cea mai mare parte dintre noi \u00eel \u015ftim doar ca poet (de\u015fi el era profesor universitar de psihologie a animalelor) sus\u0163ine acest adev\u0103r care\u2026 ridic\u0103 moralitatea animalelor mai presus dec\u00e2t cea a omului. Exist\u0103 o rela\u0163ie surprinz\u0103toare \u00eentre minciun\u0103, reflec\u0163ie, ra\u0163iune \u015fi medita\u0163ie, oric\u00e2t ar p\u0103rea de bizar\u0103 aceast\u0103 conjunctur\u0103 condi\u0163ional\u0103. S\u0103 fi fost c\u00e2ndva minciuna, pentru om, arm\u0103 de ap\u0103rare cum este la animale? Sau doar o sl\u0103biciune a inteligen\u0163ei? Nu putem stabili azi nimic pe acest teren. Chiar Decalogul lui Moise \u2013 din Biblie \u2013 ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 nu min\u0163im, dar noi \u00eenc\u0103lc\u0103m porunca chiar din timpii preceden\u0163i primirii Decalogului; din vremea p\u0103catului protop\u0103rin\u0163ilor stirpei omene\u015fti, Adam \u015fi Eva. Ne min\u0163im \u00eentre noi, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 anume; dar \u015fi \u00een afara \u0163\u0103rii\u2026 \u00eentre state. Din asemenea \u201enecesit\u0103\u0163i\u201d (vezi Alvin Plantinga, \u201eNatura necesit\u0103\u0163ii\u201d) a ap\u0103rut diploma\u0163ia, nimic altceva dec\u00e2t institu\u0163ia, cu minim dou\u0103 fe\u0163e, a minciunii oficioase \u015fi\u2026 oficiale, conven\u0163ional acceptat\u0103 ca atare\u2026 f\u0103r\u0103 nici o jen\u0103. Presa din precedentele dou\u0103 secole, iar azi \u00eentregul complex mass media, contribuie cu entuziasm la oficializarea minciunii, injuriei \u015fi lipsei de demnitate \u015fi respect. Acelea\u015fi \u201emerite\u201d se cuvin atribuite \u015fi rapidit\u0103\u0163ii c\u0103l\u0103torilor dintr-un continent \u00een altul, iar odat\u0103 cu oamenii \u201ec\u0103l\u0103toresc\u201d \u015fi minciunile\u2026 poate chiar mai rapid dec\u00e2t ei.
\nPolitica secolului XX a dep\u0103\u015fit \u00eens\u0103 orice limit\u0103 a lipsei de respect fa\u0163\u0103 de adev\u0103r \u015fi a practic\u0103rii minciunii pentru acoperirea celor mai abominabile crime \u015fi nedrept\u0103\u0163i sociale. Lenin, Stalin, Hitler, Beria, Polpot, inclusiv Nicolski si Dr\u0103ghici de la noi, dar \u015fi Dr\u0103ghicii polonezilor, germanilor, ungurilor, bulgarilor \u015fi albanezilor, sau genocidul anti-armean din 1919 \u2013 1920, sau violen\u0163a atitudinii turcilor \u00eempotriva kurzilor, conflictul interminabil (aten\u0163ie: interminabil dec\u00e2t printr-o confruntare inimaginabil de s\u00e2ngeroas\u0103, \u00een care islamismul \u00ee\u015fi face proba t\u0103riei celor 1.330.000.000 de adep\u0163i c\u00e2\u0163i sunt \u00een anul 2000, fa\u0163\u0103 de 600.000.000 c\u00e2\u0163i erau \u00een urm\u0103 cu doar 30 de ani) dintre palestinieni \u015fi evrei, violen\u0163ele din America Latin\u0103 \u015fi din zonele centrale ale Africii \u015fi chiar din China\u2026cea at\u00e2t de necunoscut\u0103 azi ca \u015fi acum cinci sau \u015fase secole, mizeria de ne\u00eenchipuit din India, etc., etc., toate acestea sunt f r u c t e l e care au rodit pe copacul minciunii, destinat\u0103 s\u0103 acopere ni\u015fte ru\u015fini imposibil de conceput. Nu m\u0103 pot opri s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n stupefiat cit\u00e2nd p\u0103rerea lui Gr. T. Popa, aflat\u0103 \u00een comunicarea din martie 1947, pentru care a \u015fi murit:
\n\u201eS-a ajuns s\u0103 se mint\u0103 cosmic pe plan geografic \u015fi geologic, nu numai pe terenul mobil al istoriei \u015fi sociologiei\u201d
\nAzi c\u00e2nd se cotrope\u015fte o \u0163ar\u0103, sau un popor, se zice c\u0103 este eliberat\u0103 \u015fi c\u0103 acel popor mul\u0163ume\u015fte cotropitorului pentru \u201egenerozitate\u201d. Aici a ajuns minciuna cu mutilarea adev\u0103rului, \u00eenc\u00e2t a modificat \u015fi semantica fireasc\u0103 a cuvintelor. Justi\u0163ia, poli\u0163ia, nu sunt de loc str\u0103ine de fenomene similare \u015fi de practici ru\u015finoase de acela\u015fi calibru. Al\u0103turi de minciun\u0103, \u015fi izvor\u00e2nd chiar din ea, mituirea se extinde \u00een \u00eentregul sistem rela\u0163ional om-om \u015fi om-institu\u0163ie. Este \u00eenfior\u0103tor s\u0103 asi\u015fti cum zici c\u0103 \u00eenvingi\u2026c\u00e2nd m\u0103n\u00e2nci b\u0103taie, s\u0103 acuzi pe altul de atrocit\u0103\u0163ile pe care tu le comi\u0163i \u015fi s\u0103 te proclami generos c\u00e2nd tu jefuie\u015fti; iat\u0103 cruzimea \u015fi sfidarea inimaginabil\u0103 a prezentului pe care-l tr\u0103im, \u00eel accept\u0103m \u015fi-l prefer\u0103m altor op\u0163iuni demne. De ce a\u015fa ceva? Fiindc\u0103 omul, sub imperiul fricii \u015fi dictaturii, inclusiv al schingiuirii, \u00ee\u015fi ascunde rezervele con\u015ftiin\u0163ei \u015fi pactizeaz\u0103 cu minciuna \u015fi crima. Nu to\u0163i oamenii pot s\u0103 fie eroi \u015fi martiri, mai ales c\u00e2nd eroismul \u2013 strivit sub confuzia minciunii oficioase \u2013 devine inutil. Atunci oamenii recurg la m\u0103\u015fti \u015fi se mint reciproc chiar pe ei \u00een\u015fi\u015fi. Noi am tr\u0103it \u00een Rom\u00e2nia \u2013 din 1944 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 \u2013 o atare conjunctur\u0103\u2026 \u015fi nici acum, \u00een 2006, nu ne-am dezb\u0103rat de anumite \u201etenta\u0163ii\u201d nedemne. Avea dreptate Lenin, \u00een 1918, c\u00e2nd zicea c\u0103 \u201e o ideologie nu dispare dec\u00e2t odat\u0103 cu ultimul individ care a tr\u0103it-o\u201d. Iar \u00eentre noi sunt \u00eenc\u0103 destui care au dus-o bine \u00een anii \u201ero\u015fii\u201d.
\nNeurologic vorbind. Minciuna se \u201etraduce\u201d \u00een creier printr-o dubl\u0103 reprezentare: una a realit\u0103\u0163ii, alta a fic\u0163iunii\/contrafacerii, \u00eentre care spiritul se c\u0103zne\u015fte s\u0103 aleag\u0103 calea convenabil\u0103. \u015ei asta pentru c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 realit\u0103\u0163i: una absolut\u0103, despre care nu \u015ftim nimic \u00een esen\u0163\u0103, \u015fi alta, realitatea noastr\u0103 relativ\u0103, construit\u0103 de sim\u0163uri, de c\u0103tre fiecare dintre noi, cu \u201enuan\u0163ele\u201d noastre individuale. Dac\u0103 \u00een acest ansamblu introducem \u201econcepte f\u0103r\u0103 obiect\u201d (minciuni!) provoc\u0103m o confuzie funest\u0103, r\u0103t\u0103citoare a min\u0163ii \u015fi alienant\u0103 a fiin\u0163ei umane. Deoarece omul se verific\u0103\/evalueaz\u0103 prin al\u0163ii, conturarea adev\u0103rului fiind foarte dificil\u0103, pentru a\u015fa ceva cre\u00e2ndu-se limpezime \u00een ra\u0163ionamente\u2026 nu cea\u0163\u0103 intelectual\u0103. Oric\u00e2t de bine s-ar ascunde la \u00eenceput, cu vremea minciun\u0103 tulbur\u0103 modul de conduit\u0103 al individului, care devine misterios \u015fi confuz. Cu mult\u0103 vreme \u00een urm\u0103, Roux a dovedit c\u0103, \u00een ad\u00e2ncul structurii cugetului omenesc, func\u0163ioneaz\u0103 un mecanism de\u2026 auto-minciun\u0103, minciuna fiind o for\u0163\u0103 deformatoare \u015fi ei i se supune \u2013 adesea \u2013 \u00eensu\u015fi intelectul uman. Dac\u0103 for\u0163a vindec\u0103toare a naturii, de care vorbea Hipocrate, nu este alterat\u0103 sau diminuat\u0103, ea va reface g\u00e2ndirea \u015fi va izgoni, din om, minciuna; numai c\u0103 trezirea la adev\u0103r poate avea efecte nepl\u0103cute pentru fostul mincinos. Poate c\u0103 din ni\u015fte motive similare ne este at\u00e2t de greu s\u0103 ne desp\u0103r\u0163im de n\u0103ravul minciunii.
\nCe rezult\u0103 din ceea ce am sintetizat p\u00e2n\u0103 acum? S\u0103 fie limpede c\u0103 minciuna r\u0103m\u00e2ne un act psiho-social plurivoc, ontic, gnostic, axiologic, social \u015fi moral. Este o op\u0163iune nonconformist\u0103, o abatere deliberat\u0103 \u2013 deci con\u015ftient\u0103 \u2013 de la sistemul social de coresponden\u0163e admise \u00eentre realitate \u015fi fic\u0163iune voit-contrarie. A\u015fa o vede Sutter \u015fi de ce n-am fi \u015fi noi de acord cu el? Se afl\u0103 departe de instincte, care nu mint niciodat\u0103, ci dirijeaz\u0103 omul pe direc\u0163ii pragmatice, salvatoare. Ontic vorbind, minciuna este iluzorie \u2013 real\u0103 sau necesar\u0103 \u2013 iar via\u0163a confirm\u0103 aser\u0163iunea. Pe plan gnostic, minciuna versus adev\u0103rul se dovede\u015fte a fi fecund\u0103\u2026 adesea. Axiologic, evaluarea minciunii se face din perspectiv\u0103 istoric\u0103 \u00een raport cu morala, estetica \u015fi \u201egustul\u201d dominant al epocii. Sociologic, se are \u00een vedere comunicarea real\u0103 dintre grupuri (macro sau micro). Mai dificil\u0103 este evaluarea psihologic\u0103 a minciunii, fiindc\u0103 trebuie identificat complexul cauzal al personalit\u0103\u0163ii care minte, v\u00e2rsta \u015fi normalitatea sau anormalitatea mincinosului. \u00cen general vorbind copilul este un pseudo-mincinos cu grad redus de responsabilitate. Aten\u0163ie \u00eens\u0103 la riscul ca \u201egestul\u201d minciunii s\u0103 nu se prelungeasc\u0103 \u015fi \u00een adolescen\u0163\u0103, c\u00e2nd finalitatea minciunii poate avea \u201ealte\u201d consecin\u0163e. Adolescentul, t\u00e2n\u0103rul \u015fi adultul mint din cauza unei caren\u0163e afective, sau datorit\u0103 refuzului de a se integra \u00een realitate. Alteori minciuna este semnul unei disarmonii \u00een dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii. Nu intr\u0103 \u00een conul de interpretare problema minciunii personalit\u0103\u0163ii psihopatice sau psihologice, ambele iresponsabile ca inten\u0163ie, sau ca mod de \u201ederulare\u201d a actului mincinos. La adultul normal minciuna este un fenomen cu pondere \u015fi frecven\u0163\u0103 variabil\u0103, dar\u2026 \u00een vertiginoas\u0103 cre\u015ftere, mai ales \u00een secolul care se va \u00eencheia \u00een cur\u00e2nd. Ea \u00eembrac\u0103 forme benigne \u2013 minciuna conven\u0163ional\u0103 – sau maligne \u2013 frauda, tr\u0103darea \u015fi chiar crima. La adult minciuna e greu de depistat, fiindc\u0103 influen\u0163a ambiantului negativ \u00eel\u2026 \u201especializeaz\u0103\u201d pe mincinos, \u00een perspectiva ascunderii faptei p\u0103tima\u015fe, cu tot mai mult succes. Reeducarea, care ar trebui s\u0103 urmeze depist\u0103rii patimei\u2026 nu este eficace, precum ar trebui\u2026 poate fiindc\u0103 nici nu se dore\u015fte cu sinceritate. Nici justi\u0163ia, nici locurile de peniten\u0163\u0103\/pu\u015fc\u0103riile nu sunt la \u00een\u0103l\u0163imea nevoilor reale de remodelare conceptual\u0103 \u015fi moral\u0103. Indiscutabil este faptul c\u0103 a \u00een\u0163elege de ce minte adultul r\u0103m\u00e2ne adesea o enigm\u0103. \u00cen contextul acestui \u201efin de si\u00e8cle\u201d ar trebui s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m, cu mai mult\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103: oare de ce n-ar min\u0163i omul, dac\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u00een minciun\u0103, imoralitate, alienare, fraud\u0103 (ho\u0163ie) \u015fi crim\u0103? O clip\u0103, doar, a\u015f cere permisiunea cititorului de a-i irosi timpul referindu-m\u0103 la un tip \u201emodern\u201d de minciun\u0103: minciuna nevroticului. Ea este \u2013 involuntar \u2013 insolent\u0103, greu credibil\u0103, adesea inutil\u0103, gratuit\u0103 ca \u201ebeneficiu\u201d real, cu finalitate dubioas\u0103, deci\u2026 greu explicabil\u0103. \u00cen\u0163eleg\u00e2nd nevroticul \u00eei vom \u00een\u0163elege \u015fi \u201etenta\u0163ia\u201d de a min\u0163i gratuit, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne mai deranjeze conduita lui \u00een ansamblu. \u00cen continuare s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 circul\u0103m, \u00eempreun\u0103 cu minciuna prin lume, pe p\u0103m\u00e2nt.
\n\uf0d8\tMincinos priceput ar fi acela care ar face ca un dram de minciun\u0103 s\u0103 str\u0103bat\u0103 o lume \u00eentreag\u0103; performan\u0163a nu-i deloc rar\u0103 \u00een zilele noastre, cu ajutorul mass-media de care ne bucur\u0103m cu generozitate.
\n\uf0d8\tJudeca\u0163i-l singuri pe Eminescu \u015fi face\u0163i \u2013 sau nu \u2013 precum zice el c\u0103 ar fi fost \u00een stare s\u0103 procedeze. Nu omite\u0163i \u00eens\u0103 evaluarea modului \u00een care\u2026 \u015fi-a sf\u00e2r\u015fit existen\u0163a. \u201eDac\u0103 lumea ar pieri, iar eu a\u015f putea s-o salvez\u2026 spun\u00e2nd o minciun\u0103\u2026 n-a\u015f min\u0163i, ci a\u015f l\u0103sa-o s\u0103 piar\u0103\u201d. \u00cen atare condi\u0163ii pare firesc de ce Veronica Micle, Doamna Remnitz, \u015fi alte doamne \u015fi \u201edomni\u0163e\u201d, l-au \u201eocolit\u201d, pe nefericitul poet, care pe st\u00e2nga, care pe dreapta, cu toate Odele, Epigonii, Scrisorile \u015fi Luceferii cu care acesta le-a asaltat pe ele, \u015fi prin ele\u2026 pe noi. \u015ei trebuie totu\u015fi s\u0103 accept\u0103m c\u0103 Eminescu, \u00een primul r\u00e2nd pe el s-a min\u0163it, \u00eentr-un mod deplorabil, \u00een compara\u0163ie cu gratuitatea op\u0163iunii de a sacrifica lumea\u2026 versus o banal\u0103 minciun\u0103\u2026 salvatoare.
\n\uf0d8\tDeosebirea dintre o minciun\u0103 \u015fi o pisic\u0103 const\u0103 \u00een aceea c\u0103 pisica are nou\u0103 vie\u0163i (crede lumea!?), iar minciuna este ve\u015fnic\u0103, precum se dovede\u015fte\u2026 prin tot ce p\u0103\u0163im noi \u00een \u00eentreaga via\u0163\u0103.
\n\uf0d8\tCele mai crude minciuni se rostesc \u00een t\u0103cere. Ceasuri \u015fi zile \u00eentregi po\u0163i t\u0103cea, fiind \u00een tot acest timp un individ neloial, josnic \u015fi calomniator-injurios. Ave\u0163i dubii?
\n\uf0d8\tC\u00e2t de mult poate c\u00e2\u015ftiga, \u00een via\u0163\u0103, o a\u015fa-zis\u0103 celebritate\u2026 printr-o banal\u0103 caricatur\u0103 (minciun\u0103 vizualizat\u0103!) conven\u0163ional acceptat\u0103, fiindc\u0103 e doar \u201egustat\u0103\u201d.
\n\uf0d8\tAt\u00e2t \u00eei place omului s\u0103 mint\u0103 \u015fi s\u0103 fie min\u0163it, \u00eenc\u00e2t ajunge \u00een pragul nebuniei c\u00e2nd nu mai poate min\u0163i \u015fi c\u00e2nd nu-l mai minte nimeni. Am \u00eent\u00e2lnit asemenea specimene deplorabile, gata sa fac\u0103 pasul \u00een \u015feolul demen\u0163ei\u2026 \u00een lipsa minciunii oferite, sau a minciunii pe care n-au cui s-o mai \u201eserveasc\u0103\u201d, devenit\u0103 cu vremea sursa fericirii lor.
\n\uf0d8\tMitomania este pentru mul\u0163i dintre noi unicul mijloc de a nega via\u0163a, c\u0103reia nu-i mai putem face fa\u0163\u0103 cu luciditate \u015fi r\u0103spundere.
\n\uf0d8\tSunt situa\u0163ii c\u00e2nd o minciun\u0103 istea\u0163\u0103 valoreaz\u0103 c\u00e2t un sac de adev\u0103r\u2026 stupid. Da, da, exist\u0103 \u015fi adev\u0103ruri stupide. Nu le c\u0103uta\u0163i \u00een mod special; v\u0103 apar \u00een via\u0163\u0103 c\u00e2nd nici nu v\u0103 a\u015ftepta\u0163i.
\n\uf0d8\t\u00cen medicin\u0103 \u015fi \u00een avocatur\u0103 minciuna poate deveni o virtute; dar nu pentru mult\u0103 vreme, ci doar pentru at\u00e2ta timp c\u00e2t poate folosi\u2026 f\u0103r\u0103 s\u0103 d\u0103uneze. Vivat Einstein \u015fi relativitatea, extrapolat\u0103 \u00een moralitate.
\n\uf0d8\tDiplomatul minte pe punga \u0163\u0103rii; bancherul pe punga poporului; politicianul minte pe punga ambilor p\u0103gubi\u0163i, de mai \u00eenainte\u2026 \u00een mod neru\u015finat \u00eens\u0103, adic\u0103 sfid\u00e2nd pe fa\u0163\u0103.
\n\uf0d8\tO minciun\u0103 poate pr\u0103bu\u015fi o \u00eencredere de o via\u0163\u0103; \u015fi e p\u0103cat s\u0103 fie a\u015fa, fiindc\u0103 o minciun\u0103 o inventezi \u00eentr-o clip\u0103, pe c\u00e2t\u0103 vreme \u00eencrederea n-o cape\u0163i \u2013 uneori \u2013 nici m\u0103car \u00eentr-o via\u0163\u0103.
\n\uf0d8\tDoar un suflet meschin poate crede \u00een minciuni, adesea doar ca s\u0103 ie\u015fi dint-o \u00eencurc\u0103tur\u0103 \u00een care tot meschin\u0103ria te-a b\u0103gat.
\n\uf0d8\tTic\u0103lo\u015fia \u015fi minciuna \u00eencep \u015fi sf\u00e2r\u015fesc \u00eempreun\u0103; dac\u0103 se termin\u0103 cumva\u2026 \u00eenainte ca tic\u0103losul s\u0103 moar\u0103.
\n\uf0d8\tS\u0103 nu min\u0163i\u2026este cea mai \u00eenc\u0103lcat\u0103 dintre \u201eporuncile\u201d demne \u015fi moral-umane.
\n\uf0d8\tCaracterele liliputane sunt convinse c\u0103 minciuna lor este comun\u0103 \u015fi celor cu care convie\u0163uiesc\u2026 \u00eentr-un liliputanism caricatural.
\n\uf0d8\tDin tot ce face omul, minciuna este r\u0103ul cel mai lesne de \u00eenf\u0103ptuit, dar \u015fi de\u2026 ascuns, care \u2013 \u00een imens de multe ocazii \u2013 devine o virtute eroic\u0103. Doar un\u2026 Voltaire punte s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi s\u0103 scrie a\u015fa ceva.
\n\uf0d8\tNimic precum minciuna nu se afl\u0103, nu s-a aflat \u015fi nici nu se va afla \u2013 ca statut de impertinent\u0103 suprema\u0163ie \u2013 \u00een toate epocile istorice, \u00een toate formele sociale, \u00een toate \u00eendeletnicirile, \u00een toate n\u0103zuin\u0163ele, \u00een toate culturile \u015fi civiliza\u0163iile lumii, \u00een toate g\u00e2ndurile \u015fi sentimentele omenirii. De ce oare? Poate fiindc\u0103 minciuna a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne\u2026 un fost sau viitor adev\u0103r; dac\u0103 nu \u201e\u00een sine\u201d, sigur c\u0103 prin supravie\u0163uire vis \u00e0 vis de toate cataclismele \u015fi nenorocirile prin care a trecut lume. Asta e p\u0103rerea mea dup\u0103 \u015fase decenii de via\u0163\u0103 pe care-i port \u00een \u201erani\u0163a\u201d existen\u0163ei, decenii \u00een care \u2013 \u00eempreun\u0103 cu Teren\u0163iu \u2013 \u00eemi permit s\u0103 pretind c\u0103: HOMO SUM; HUMANI NIL A ME ALIENUM PUTO \u2026 ceea ce \u00een traducere liber\u0103 ar putea \u00eensemna c\u0103 NICI O PROSTIE OMENEASC\u0102 NU M-A OCOLIT, DAR NICI N-AM OCOLIT-O!
\n\uf0d8\t\u015ei \u00een aceea\u015fi \u201efrecven\u0163\u0103\u201d de tr\u0103ire a\u015f mai putea s\u0103 m\u0103rturisesc cititorului c\u0103 via\u0163a m-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 consider minciuna \u2013 f\u0103r\u0103 a-i hiperboliza indignitatea \u2013 ca fiind: un vis necurat prins asupra faptului. Dac\u0103 n-a\u015f fi acordat unor texte, care au avut asupra mea o influen\u0163\u0103 excep\u0163ional\u0103\u2026 sute \u015fi sute de ore de lectur\u0103 repetat\u0103, poate n-a\u015f fi fost at\u00e2t de \u201etolerant\u201d fa\u0163\u0103 de minciuna cea de toate zilele a existen\u0163ei noastre\u2026 mai mult sau mai pu\u0163in tic\u0103loas\u0103. Care sunt \u201etextele\u201d? 1. Fragmentul din Karamazovii lui Dostoievski, conven\u0163ional numit \u201emarele inchizitor\u201d. 2. Fragmentul din \u201eRomanul lui Iisus\u201d de A. Dumas, denumit chiar de autor \u201etrei ceasuri de ispitire\u201d. C\u00e2te nop\u0163i de medita\u0163ie \u015fi \u201ecomentarii\u201d pe text nu mi-au produs aceste lecturi! \u015ei nici m\u0103car nu mi-am r\u0103spuns mie\u2026 care, de c\u0103tre care \u2013 dintre cei doi romancieri contemporani \u2013 s-au influen\u0163at \u00een similitudinea \u00eentreb\u0103rilor lansate?! Lectura paralel\u0103 a celor dou\u0103 texte ofer\u0103 satisfac\u0163ii suflete\u015fti greu de \u00eent\u00e2lnit \u00een alte pagini similare. M-am mai \u00eentrebat \u2013 cel pu\u0163in de c\u00e2teva sute de ori, de-a lungul anilor: oare ce m-a\u015f fi f\u0103cut, \u00een 45 de ani de bol\u015fevizare pe care i-am tr\u0103it, f\u0103r\u0103 c\u00e2rja moral\u0103, inegalabil\u0103, a acestor dou\u0103 texte \u00een care mi-am \u00eengropat suferin\u0163ele sufletului, chinuit de tot ce a trebuit s\u0103 fac\u2026 contra mea \u015fi contra altora, \u00een to\u0163i ace\u015fti ani blestema\u0163i? Poate c\u0103 vreodat\u0103 m\u0103 va ajuta Dumnezeu s\u0103 reu\u015fesc s\u0103 formulez tot ce simt c\u00e2nd revin la cele dou\u0103 fragmente amintite. \u00cenc\u0103 nu g\u0103sesc \u00een mine resursa ideatic\u0103 de a putea a\u015fterne, pe h\u00e2rtie, ceea ce plute\u015fte proteic \u00een mine \u015fi proteicele tr\u0103iri \u00een care plutesc eu, \u00e0 propos de adev\u0103r, minciun\u0103, Dumnezeu, om, p\u0103cat, bine, r\u0103u, frumos.
\n\uf0d8\tMinciuna \u015fi talentul\/valoarea st\u00e2rnesc invidie \u015fi ur\u0103 \u00een semenii no\u015ftri. Minciuna mai lent, talentul mai violent. De aceea oamenii mint mai des \u015fi invidiaz\u0103\u2026 mai discret.
\n\uf0d8\tMinciuna este pedeapsa fericirii. Este o ru\u015fine dac\u0103 reu\u015fe\u015fti ceva, \u015fi \u00eenseamn\u0103\u2026 moarte dac\u0103 dai gre\u015f.
\n\uf0d8\tOare de ce adev\u0103rul n-ar putea s\u0103 fie o minciun\u0103 iste\u0163 \u201eredactat\u0103\u201d, care a biruit credulitatea \u2013 sau ignoran\u0163a \u2013 omeneasc\u0103?!
\n\uf0d8\tO minciun\u0103 o cere neap\u0103rat \u015fi pe doua, care s\u0103 o \u201ejustifice\u201d pe prima.
\n\uf0d8\tAdev\u0103rul este m\u0103rginit spa\u0163ial \u015fi limitat \u00een timp, \u00een timp ce minciuna e ve\u015fnic\u0103 \u015fi ubiquitar\u0103.
\n\uf0d8\tPot nega adev\u0103rul f\u0103r\u0103 s\u0103-l murd\u0103resc, iar minciuna o pot folosi f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 murd\u0103reasc\u0103\u2026 afar\u0103 de politic\u0103, \u00een care te umpli de\u2026 merde (fran\u0163uze\u015fte!)\u2026 din cap \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een picioare; ceea ce \u2013 se pare \u2013 c\u0103 \u015fi c\u0103ut\u0103m din moment ce nu ne ajunge oprobriul implic\u0103rii \u00een politic\u0103, ci \u00eel hiperboliz\u0103m ad\u0103ug\u00e2nd \u015fi minciuna. Oare o fi \u015fi la al\u0163ii, ca la noi \u00een Rom\u00e2nia? Re\u0163ine\u0163i c\u0103 n-am zis\u2026 ca la noi, la rom\u00e2ni!
\n\uf0d8\tA eluda\/escamota nu echivaleaz\u0103 cu a elucida; chiar \u015fi \u00een aria minciunii \u015fi adev\u0103rului. Poate fiindc\u0103 sublimul adev\u0103rului e uneori discutabil; al minciunii\u2026 totdeauna profitabil, deci\u2026 preferabil.
\n\uf0d8\tNu po\u0163i separa minciuna de adev\u0103r, fiindc\u0103 minciuna implic\u0103 \u2013 obligatoriu \u2013 t\u0103g\u0103duirea adev\u0103rului.
\n\uf0d8\tMinciuna este insa\u0163iabil\u0103. Dup\u0103 ce \u00eei \u201em\u0103n\u00e2nc\u0103\u201d pe cei pe care-i compromite, \u00eel devoreaz\u0103 \u015fi pe mincinos.
\n\uf0d8\tCum ar putea s\u0103 existe minciun\u0103 absolut\u0103 \u2013 dar \u015fi adev\u0103r absolut \u2013 c\u00e2t\u0103 vreme conceptul de absolut a fost creat de \u00eens\u0103\u015fi mintea omeneasc\u0103\u2026 \u00een limitele \u00een care aceasta poate f\u0103uri absolutul?!
\n\uf0d8\tDac\u0103 suferi de patima minciunii, ai nevoie de o memorie viguroas\u0103 \u015fi fidel\u0103; altfel te dema\u015fti singur, \u00een timp.
\n\uf0d8\tDac\u0103 ne-ar cople\u015fi adev\u0103rul \u015fi minciuna \u2013 \u00een exclusivitate \u2013 f\u0103r\u0103 \u201eintermediari\u201d, am tr\u0103i doar cu conceptele de infinit, ve\u015fnicie \u015fi neant. Ar fi bine? Ar fi r\u0103u? P\u00e2n\u0103 una, alta, e bine c\u0103 este a\u015fa cum este\u2026 \u015fi nu cum ar putea s\u0103 fie!
\n\uf0d8\tAdev\u0103rul care se cere demonstrat ascunde \u00een el \u201eo \u0163\u00e2r\u0103\u201d de minciun\u0103. Care nu \u201estric\u0103\u201d totdeauna, ci poate s\u0103 fie util\u0103, fiindc\u0103 ne arunc\u0103 \u00een \u00eendoial\u0103 \u015fi, de aici, \u00een judecat\u0103 prev\u0103z\u0103toare.
\n\uf0d8\tEste mai util ca, bazat pe un adev\u0103r nesigur, s\u0103 \u00eenvingi o minciun\u0103\u2026 sigur\u0103; dec\u00e2t invers.
\n\uf0d8\tCapcana minciunii const\u0103 \u00een a fi refuzat\u0103\u2026 chiar \u015fi c\u00e2nd con\u0163ine un pic de adev\u0103r; poate fiindc\u0103 mincinosul care minte\u2026 credibil, este acela care a trecut, o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103, drept un om cinstit. \u00cencurcate sunt \u201ec\u0103ile\u201d Domnului, \u00een via\u0163\u0103 \u015fi printre oameni.
\n\uf0d8\tUna-i minciuna care te ap\u0103r\u0103 pe tine \u015fi alta e minciuna folosit\u0103 contra altuia.
\n\uf0d8\tMincinosul este ca \u015fi falsificatorul de bani. La \u00eenceput surprinde \u015fi chiar uluie\u015fte, iar \u00een final este demascat \u015fi repudiat.
\n\uf0d8\tS\u0103 fie oare adev\u0103rat c\u0103 adev\u0103rul nu e dec\u00e2t o minciun\u0103 care \u2013 \u00een final \u2013 a biruit opinia public\u0103?!
\n\uf0d8\tCele mai penibile minciuni sunt cele care se apropie foarte mult de adev\u0103r.
\n\uf0d8\tDragostea de adev\u0103r nu e totuna cu fuga de minciun\u0103. \u015ei e imprudent s\u0103 le confunzi, de\u015fi adesea minciuna \u00ee\u0163i ofer\u0103\u2026 ceea ce adev\u0103rul tergiverseaz\u0103, poate \u00een mod nedrept.
\n\uf0d8\tUrcu\u015ful spre piscul adev\u0103rului e greu \u2013 chiar foarte greu \u2013 motiv pentru care e bine s\u0103-l parcurgi c\u0103lare pe un c\u0103r\u0103u\u015f patruped\u2026 fie el chiar \u015fi \u201em\u0103garul\u201d minciunii\u2026 \u201ead-hoc\u201d.
\n\uf0d8\tDac\u0103 te opui minciunilor epocii tale, r\u0103m\u00e2i solitar; dac\u0103 le adop\u0163i cu entuziasm \u015fi frenezie\u2026 nu e spre cinstea ta, cea ideal\u0103\u2026 deci intangibil\u0103.
\n\uf0d8\tDac\u0103 corifeii adev\u0103rului nu s-ar \u00een\u015fela adesea, cei ai minciunii ar trebui s\u0103 intre \u00een disperare; ceea ce nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dec\u00e2t pe ici, pe acolo.
\n\uf0d8\tNu sunt pu\u0163ine adev\u0103ruri care \u00eencep ca erezii, tr\u0103iesc ca supersti\u0163ii \u015fi mor ca minciuni. \u015ei adev\u0103ruri c\u00e2nd mai sunt dac\u0103 \u201etraseul\u201d le este at\u00e2t de incert?
\n\uf0d8\tInteligentului \u00eei e greu s\u0103 mint\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 se dema\u015fte, la un moment dat; \u015fi ne mai mir\u0103m c\u0103 \u201eintelighen\u0163ia\u201d este at\u00e2t de fragil\u0103. S\u0103 fie de vin\u0103 faptul c\u0103 drumul spre adev\u0103r trece\u2026 prin eroare, iar drumul spre minciun\u0103\u2026 prin ambiguitate? Sau faptul c\u0103 pentru omul inteligent minciuna e un mare efort; acela de a-\u015fi \u00eenvinge demnitatea, versus avantajele minciunii.
\n\uf0d8\tMinciuna nu r\u0103pe\u015fte nimic adev\u0103rului, precum noaptea nu ia nimic din lumina zilei. Dar asta merge \u00e0 propos de indivizii \u00eenc\u0103rca\u0163i cu moralitate; pentru gloat\u0103 seam\u0103n\u0103 cu o invita\u0163ie perfid\u0103 la minciun\u0103.
\n\uf0d8\tMinciuna premeditat\u0103 este problem\u0103 de caracter, nu de circumstan\u0163\u0103.
\n\uf0d8\tNu-\u0163i f\u0103uri vorbele tale pe nicovala minciunii, fiindc\u0103 pedeapsa mincinosului nu const\u0103 \u00een neputin\u0163a de a fi crezut de cei din jur, ci \u00een aceea c\u0103\u2026 el nu poate crede pe nimeni.
\n\uf0d8\tRostind un adev\u0103r, nu e nici o nenorocire dac\u0103 ui\u0163i la un moment dat ce ai zis: c\u00e2nd min\u0163i trebuie s\u0103 \u0163ii minte totul, fiindc\u0103 altfel cazi \u00een haznaua construc\u0163iei mincinoase.
\n\uf0d8\tMincinosul rareori \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte ca mincinos. La un moment dat se divulg\u0103 sau este demascat. De aceea se zice c\u0103 p\u00e2inea mincinosului e dulce la \u00eenceput, apoi las\u0103 \u00een gur\u0103 un gust amar.
\n\uf0d8\tUnii cred c\u0103 minciuna are picioare scurte; al\u0163ii\u2026 c\u0103 n-ar avea deloc.
\n\uf0d8\tArat\u0103-mi un mincinos \u015fi-\u0163i voi ar\u0103ta un ho\u0163.
\n\uf0d8\tMinciunile pl\u0103cute, odat\u0103 sem\u0103nate\u2026 cresc \u00een brazd\u0103 \u015fi \u00een snop. Dar, de\u015fi \u201e\u00eenfloresc\u201d, nu rodesc niciodat\u0103.
\n\uf0d8\tCurios lucru: mincinosul nu e specimenul care s\u0103 \u015ftie s\u0103 \u00een\u015fele; adesea minciuna este \u201eprimit\u0103\u201d din jen\u0103, dar nu totdeauna este \u015fi acceptat\u0103, crezut\u0103 adic\u0103.
\n\uf0d8\tCineva asem\u0103na minciuna cu nisipul. Pl\u0103cut c\u00e2nd te culci pe el \u015fi nepl\u0103cut c\u00e2nd te ridici de pe el.
\n\uf0d8\tGura mincinoas\u0103 nu \u201epricepe\u201d minciuna, a\u015fa cum aceea\u015fi gur\u0103 nu \u201epricepe\u201d \u00een mod special saliva\u2026 versus apa.
\n\uf0d8\tZicea un filozof c\u0103 \u00een oceanul minciunii nu se afl\u0103 dec\u00e2t pe\u015fti\u2026mor\u0163i. Ar fi bine dac\u0103 ar fi a\u015fa! Iar un altul zicea c\u0103 minciuna \u00ee\u0163i ofer\u0103 pr\u00e2nzul, nu \u015fi cina.
\n\uf0d8\tUz\u00e2nd de o minciun\u0103 po\u0163i ajunge departe; dar, \u00een nici un caz, nu te mai po\u0163i \u00eentoarce\u2026 de unde ai plecat.
\n\uf0d8\tNu se minte niciodat\u0103 mai mult dec\u00e2t \u00eenainte de alegeri, \u00een timpul r\u0103zboaielor \u015fi dup\u0103 o v\u00e2n\u0103toare.
\n\uf0d8\tOmul de r\u00e2nd nu minte, ci se \u00een\u015feal\u0103; nu spune niciodat\u0103 adev\u0103rul, ci i se pare c\u0103-l spune; minciuna pentru el nu e minciun\u0103, ci un fel de \u201esurprindere\u201d spiritual\u0103(?!).
\n\uf0d8\tFemeile \u015fi medicii sunt singurii \u2013 pe lume \u2013 care \u015ftiu c\u00e2t\u0103 minciun\u0103 trebuie, ca s\u0103 faci un om\u2026 fericit.
\n\uf0d8\tF\u0103r\u0103 minciuni adev\u0103rul ar pieri de plictiseal\u0103 \u015fi de disperare: depinde totu\u015fi de minciun\u0103.
\n\uf0d8\tSe pare c\u0103 o minciun\u0103, elegant rostit\u0103, ar fi de preferat unui adev\u0103r\u2026 grosolan servit auditoriului.
\n\uf0d8\tC\u00e2nd mincinosul \u201escap\u0103\u201d un adev\u0103r din gur\u0103, sufer\u0103 \u00een pragul \u00eemboln\u0103virii mortale.
\n\uf0d8\tNici somn lung f\u0103r\u0103 visuri, nici vorb\u0103 lung\u0103\u2026 f\u0103r\u0103 nici o minciun\u0103, m\u0103car. S\u0103 dea \u2013 oare \u2013 minciuna, farmec, vorb\u0103riei excesiv de serioas\u0103, sobr\u0103 \u015fi solemn\u0103 chiar?
\n\uf0d8\tSe credea c\u00e2ndva c\u0103 mincinos pe mincinos, nu se poate p\u0103c\u0103li. \u00cen zilele noastre apoftegma, sigur, nu mai este \u201evalabil\u0103\u201d; privi\u0163i derularea activit\u0103\u0163ilor politice \u015fi bancare din Rom\u00e2nia, dar \u015fi din restul (n-am zis\u2026r\u00e2sul) lumii \u015fi ve\u0163i trage singuri concluzia.
\n\uf0d8\tCine spune c\u0103 n-a min\u0163it niciodat\u0103\u2026 minte \u201ede dou\u0103 ori\u201d mai mult ca mincinosul \u201ecinstit\u201d care nu-\u015fi neag\u0103 n\u0103ravul\u2026 niciodat\u0103 gratuit, totdeauna cu un scop profitabil. Cine minte f\u0103r\u0103 scop este m\u0103car prost, dac\u0103 nu nebun de-a binelea.
\n\uf0d8\tBlaga zicea c\u0103 minciuna este \u201evacan\u0163a adev\u0103rului\u201d \u015ei bine zicea, fiindc\u0103 vine o vreme c\u00e2nd \u0163i se cam acre\u015fte rostind adev\u0103ruri pe care nimeni \u201enu-\u0163i d\u0103\u201d nimic\u2026 dac\u0103 nu te \u015fi ia – cumva \u2013 \u00een r\u00e2s. \u015ei atunci cui prodest s\u0103 tot predici \u201e\u00een pustiu\u201d, adev\u0103ruri de care nu are nimeni nevoie? \u015ei asta fiindc\u0103 \u201eam \u00eempu\u0163it\u201d lumea cu pseudo-adev\u0103rul c\u0103 \u201eomul se autoevalueaz\u0103 prin altul\/al\u0163ii\u201d! Azi, cel pu\u0163in, pare s\u0103 fie o abera\u0163ie, deoarece prea pu\u0163in ne mai intereseaz\u0103 p\u0103rerea altora despre\u2026 ho\u0163iile noastre, reale sau doar \u201espirituale\u201d.
\n\uf0d8\tCi-c\u0103 nici o minciun\u0103 nu tr\u0103ie\u015fte ve\u015fnic. Nici nu trebuie, dec\u00e2t\u2026 at\u00e2t c\u00e2t \u00eei e necesar mincinosului. C\u00e2nd \u201econturile\u201d profitului s-au \u00eencheiat\u2026 duc\u0103-se aiurea, la al\u0163ii.
\n\uf0d8\tUnora le-ar fi fric\u0103 s\u0103 mint\u0103; de cine? De Dumnezeu, de oameni? \u015ei-apoi frica este inutil\u0103, fiindc\u0103 de cele mai multe ori adev\u0103rul, \u201e\u00een contul\u201d c\u0103ruia se minte, se cunoa\u015fte din \u00eensu\u015fi momentul minciunii rostite. \u015ei atunci de ce min\u0163im? Fiindc\u0103 se c\u00e2\u015ftig\u0103 \u2013 m\u0103car timp, dac\u0103 nu altceva, min\u0163ind. S\u0103 derive aceste explica\u0163ii din\u2026 Edmond Rostand (Cyrano de Bergerac): \u201eBretteurs et menteurs vergogne\/ Ces sont les cadets de Gascogne!\u201d.
\n\uf0d8\tMinciuna are un s\u00e2mbure care rode\u015fte \u00een orice fel de sol ar fi \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163at. C\u0103 fructul ei este, uneori, amar (?!)\u2026 asta e chestiune de gust; iar.. \u201ede gustibus\u2026\u201d se \u015ftie cum \u015fi de ce opteaz\u0103 omenirea, nu de ieri, sau de azi.
\n\uf0d8\tExagerarea nu e sor\u0103, ci doar veri\u015foar\u0103\u2026 cu minciuna; ceea ce nu conteaz\u0103 prea mult, atunci c\u00e2nd se constat\u0103 c\u0103 ambele umbresc adev\u0103rul, dac\u0103 nu-l \u00een\u0103bu\u015f\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u015fire.
\n\uf0d8\tCi-c\u0103 o singur\u0103 minciun\u0103 ar putea compromite toat\u0103 reputa\u0163ia unui individ\u2026 c\u00e2ndva onest. Ei \u015fi? Dac\u0103 buzunarele acestuia se \u201egarnisesc\u201d substan\u0163ial, mai conteaz\u0103 reputa\u0163ia pe care nici n-o m\u0103n\u00e2nci, nici nu te \u00eembraci cu ea \u015fi nu faci vile.
\n\uf0d8\tC\u00e2ndva omul cinstit se \u201ec\u0103znea\u201d s\u0103 mint\u0103 \u015fi avea dureri cumplite\u2026 \u00een regiunea sufletului, cum zicea mai an\u0163\u0103r\u0163 o pies\u0103 de muzic\u0103 u\u015foar\u0103 (nu totdeauna \u015fi u\u015furatic\u0103, ca azi!). Azi te chinuie\u015fti s\u0103 roste\u015fti adev\u0103rul \u2026 f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0163i par\u0103 r\u0103u c\u0103 ai fost fraier (neacademic, dar real).
\n\uf0d8\tScrie undeva (dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u015fel chiar \u015fi \u00een Biblie) c\u0103 \u201elibertatea \u00eenseamn\u0103\u2026 a nu trebui s\u0103 min\u0163i\u201d. Nu contest c\u0103 ar fi a\u015fa; dar unde, \u00een aceast\u0103 lume a noastr\u0103? \u015ei apoi unde se ascunde acea libertate care\u2026 recompenseaz\u0103 adev\u0103rul \u015fi cinstea? Am \u00eent\u00e2lnit \u2013 \u00een cariera mea \u2013 sute \u015fi mii de oameni care au f\u0103cut ani cumpli\u0163i de temni\u0163\u0103 (Canal, Aiud, Rm. S\u0103rat, Sighet, Gherla, etc.) \u015fi munc\u0103 ucig\u0103toare, pentru motive de adev\u0103r rostit aiurea, \u00een timp ce minciuna te face \u201eimportant\u201d (mare era unul singur, fie Gh. Dej, fie Ceau\u015fescu) \u015fi destul de \u201eavut\u201d ca s\u0103 \u201emerite\u201d s\u0103 min\u0163i.
\n\uf0d8\tNici o pledoarie\/argumenta\u0163ie nu e mai vehement\u0103 \u2013 dar \u015fi mai conving\u0103toare! \u2013 dec\u00e2t cea care ap\u0103r\u0103 o minciun\u0103. Cinstea, zice-se, s-ar ap\u0103ra singur\u0103. Doamne, blestemate zile am ajuns s\u0103 tr\u0103im: s\u0103 trebuiasc\u0103 s\u0103 fie ap\u0103rat\u0103\u2026 cinstea, versus minciuna \u015fi necinstea pe care o reprezint\u0103 cu prea mult succes.
\n\uf0d8\tRareori \u2013 \u00een via\u0163\u0103 \u2013 min\u0163im ca s\u0103 facem\u2026 un bine, cuiva (de\u015fi rarissim se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi astfel), fiindc\u0103 de cele mai multe ori min\u0163im ca s\u0103 \u00eent\u0103rim o r\u0103utate. Ave\u0163i dubii? Asculta\u0163i doar \u201eperlele\u201d rostite \u00een Parlament \u015fi \u201egogo\u015file\u201d puse \u00een circula\u0163ie de guvern.
\n\uf0d8\tPentru a corecta o gre\u015feal\u0103 sunt mai multe posibilit\u0103\u0163i, \u00eentre care \u015fi\u2026 minciuna; f\u0103r\u0103 a fi cea mai potrivit\u0103, ea este totu\u015fi cea mai comod\u0103 \u015fi mai ieftin\u0103\u2026 din multe puncte de vedere. Iat\u0103 c\u0103 din nou trebuie s\u0103 fac trimitere la \u2026\u201dde gustibus etc.\u201d
\n\uf0d8\tNu are un suflet s\u0103n\u0103tos cel ce \u2013 \u00een con\u015ftiin\u0163a lui \u2013 nu are sc\u00e2rb\u0103 de minciun\u0103. Dar mai pretinde azi cineva c\u0103 e s\u0103n\u0103tos moralmente, \u00een aceast\u0103 lume \u201ebolnav\u0103 de ea \u00eens\u0103\u015fi\u201d, adic\u0103 de\u2026 propria-i dec\u0103dere?
\n\uf0d8\tDe c\u00e2te ori \u00een via\u0163\u0103 n-am preferat o laud\u0103 mincinoas\u0103, unei critici sincere? Hai, vocifera\u0163i-mi r\u0103spunsul!
\n\uf0d8\tO strategie contra minciunii: c\u00e2nd cineva te minte, f\u0103-te c\u0103-l crezi; astfel el devine tot mai \u00eendr\u0103zne\u0163 \u015fi mai imprudent \u015fi sf\u00e2r\u015fe\u015fte prin a se demasca.
\n\uf0d8\tMinciuna \u2013 ca \u015fi uleiul \u00een ap\u0103 \u2013 plute\u015fte la suprafa\u0163a adev\u0103rului, sufoc\u00e2ndu-l adesea, fiindc\u0103-i \u201eia fa\u0163a!\u201d.
\n\uf0d8\tV. Eftimiu vedea \u00een minciun\u0103 o arm\u0103 defensiv\u0103 contra indiscre\u0163iei. Poate, dar totu\u015fi r\u0103m\u00e2ne o arm\u0103 a sl\u0103biciunii.
\n\uf0d8\tDe ce – oare \u2013 mincinosul n-ar fi \u015fi un\u2026 risipitor de jur\u0103minte false.
\n\uf0d8\tNimic nu-i mai periculos dec\u00e2t un pic de minciun\u0103 amestecat\u0103 cu un pic de adev\u0103r. Te vei trudi, s\u0103 le despar\u0163i, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd\u2026nu-\u0163i va mai folosi, la nimic, separarea.
\n\uf0d8\tArabii cred c\u0103 minciuna ar fi un fel de p\u00e2ine \u2013 dulce la \u00eenceput \u2013 care las\u0103, celui ce o m\u0103n\u00e2nc\u0103, gura plin\u0103 de nisip. Poate c\u0103 a\u015fa era pe vremea lui Averoe \u015fi Maimonide; azi, \u00eens\u0103, ceva m\u0103 face s\u0103 cred c\u0103 \u015fi arabii s-au contemporaneizat\/europenizat \u015fi\u2026 mint pe rupte, ca noi to\u0163i, dac\u0103 nu \u00een competi\u0163ie cu noi?!
\n\uf0d8\tVis \u00e0 vis de caracterul omului, minciuna ar putea s\u0103 fie\u2026 un apus de soare care face vizibile unele detalii\/sl\u0103biciuni, greu depistabile \u00een plinul luminii de amiaz\u0103.
\n\uf0d8\tSe credea c\u00e2ndva c\u0103 minciuna ar fi secretul supravie\u0163uirii celor slabi \u015fi politica victorioas\u0103 a celor puternici. A\u015fa pare s\u0103 fie, din moment ce, p\u00e2n\u0103 azi, apoftegma \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 valabilitatea.
\n\uf0d8\t\u015ei ce altceva \u2013 \u00eenc\u0103 – ar mai putea s\u0103 fie minciuna \u00een contextul \u00een care este sau nu de vreun folos, \u0163ie, mie sau cuiva. Dac\u0103 accept\u0103m c\u0103 pe lume toate ar fi fost f\u0103cute de Dumnezeu, dar mai apoi ar fi ad\u0103ugat \u015fi diavolul \u201econtribu\u0163ia\u201d lui la patrimoniul de f\u0103c\u0103turi aflate azi pe lume, cu pl\u0103cere sau cu sc\u00e2rb\u0103 se cade a accepta \u015fi minciuna \u015fi s-o folosim sau nu, dup\u0103 inspira\u0163ie \u015fi mai pu\u0163in dup\u0103 ra\u0163iune.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Florin DOCHIA Priveli\u015fti din fabrica de emo\u0163ii (4) Expansiune \u015fi adev\u0103r La sf\u00e2r\u015fit de mai, a.c., Les Assises internationales du<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18105"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18105"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18105\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18106,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18105\/revisions\/18106"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18105"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18105"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18105"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}