{"id":18099,"date":"2022-05-19T20:19:00","date_gmt":"2022-05-19T17:19:00","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18099"},"modified":"2022-05-19T20:19:00","modified_gmt":"2022-05-19T17:19:00","slug":"spatii-culturale-nr-37-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18099","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 37 (4)"},"content":{"rendered":"

Adrian MUNTEANU<\/strong>
\n\"\"

POVE\u015eTI F\u0102R\u0102 SF\u00c2R\u015eIT<\/strong>
\n(jurnal de c\u0103l\u0103torie artistic\u0103 \u00een Canada)<\/p>\n

Cuv\u00e2nt introductiv<\/strong><\/p>\n

O cantitate incredibil de mare de c\u0103r\u0163i cu care au fost invadate libr\u0103riile te \u00eenva\u0163\u0103 ce ai de f\u0103cut \u00een via\u0163\u0103, cum s\u0103-\u0163i duci zilele ca s\u0103 reu\u015fe\u015fti, s\u0103 fii fericit, entuziasmat de fiecare clip\u0103. \u00cen principiu, toate se reduc la sintagma \u201es\u0103 ave\u0163i o atitudine pozitiv\u0103!\u201d. E un prim pas, dar am \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 p\u00e2n\u0103 la aplicarea practic\u0103 a conceptelor e cale lung\u0103, dificil\u0103 \u015fi, deseori, omul renun\u0163\u0103, la primele semne ale dificult\u0103\u0163ilor ce nu vor \u00eent\u00e2rzia s\u0103 apar\u0103.
\nAm decis c\u0103 a venit vremea s\u0103 scriu aceast\u0103 carte \u00een care nu v\u0103 voi vinde teorii. Voi da doar exemplul concret al felului \u00een care mi-am schimbat total, decisiv \u015fi definitiv atitudinea fa\u0163\u0103 de via\u0163\u0103. V\u0103 voi ar\u0103ta , pas cu pas, pe viu, cum s-ar zice, cum se poate ajunge cu adev\u0103rat la izb\u00e2nda final\u0103, la pl\u0103cerea de a tr\u0103i, de a te sim\u0163i un om \u00eemplinit.
\nVoi face aceasta sub forma unui jurnal, pe care am avut inspira\u0163ia \u015fi curiozitatea s\u0103-l \u0163in, zi de zi, timp de dou\u0103 luni, c\u00e2t a durat turneul pe care l-am \u00eentreprins, de unul singur, \u00een Canada. Un turneu, cu spectacole pentru copiii comunit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti din cele mai importante ora\u015fe de peste ocean, de la Atlantic la Pacific, de la Vancouver la Montreal.
\nV\u0103 voi purta prin lumi diferite, prin medii diferite, printre oameni diferi\u0163i, realiza\u0163i sau \u00eensingura\u0163i, ferici\u0163i sau masc\u00e2nd ad\u00e2nca depresie \u015fi iremediabila c\u0103dere \u00een anonimat \u015fi dezr\u0103d\u0103cinare.
\nVa fi o aventur\u0103 spiritual\u0103 \u015fi artistic\u0103 unic\u0103 \u015fi izb\u0103vitoare. Cel pu\u0163in a\u015fa sper eu, cel care am trecut prin toate cu for\u0163ele mele, cu dorin\u0163ele mele, cu suferin\u0163ele \u015fi mir\u0103rile mele. Oricum, va fi un parcurs plin de experien\u0163e concrete, f\u0103r\u0103 ad\u0103ugiri \u015fi presupuneri, f\u0103r\u0103 prelucr\u0103ri de concepte sterile \u015fi inadaptabile la tr\u0103irile particulare ale fiec\u0103ruia dintre voi, f\u0103r\u0103 falsitate \u015fi distan\u0163are.
\nNu v\u0103 voi \u00eenv\u0103\u0163a nimic, dar v\u0103 voi spune tot ce ar putea s\u0103 v\u0103 \u00eenve\u0163e, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t singuri ve\u0163i trage concluziile ce se impun \u015fi ve\u0163i \u00een\u0163elege c\u0103 poate fi un punct de plecare, \u00een beneficiul fiec\u0103rei deveniri.
\nV\u0103 iau de m\u00e2n\u0103, v\u0103 port peste tot, v\u0103 fac p\u0103rta\u015fi ai tuturor nefericirilor \u015fi speran\u0163elor cultivate la zeci de mii de kilometri de cas\u0103, \u00eentr-o cas\u0103 f\u0103r\u0103 cas\u0103, \u00eentr-un continent \u00een care, cei mai mul\u0163i, chiar nem\u0103rturisit, continu\u0103 s\u0103 se simt\u0103 str\u0103ini, tolera\u0163i, inadapta\u0163i, neaccepta\u0163i pe deplin. Va fi, cu alte cuvinte, un jurnal despre via\u0163\u0103.
\nNici mai mult \u015fi nici mai pu\u0163in.<\/p>\n

Luni, 21 aprilie 2003, Bra\u015fov<\/p>\n

\u201ePove\u015fti f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit\u201d.<\/p>\n

A\u015fa am intitulat recitalul conceput s\u0103 dureze o or\u0103 de evolu\u021bie, de unul singur, pe scen\u0103. A\u015fa va r\u0103m\u00e2ne. Deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Asta pentru c\u0103, din primele clipe, c\u00e2t \u00eenc\u0103 nu era dec\u00e2t o magm\u0103 incolor\u0103, am intuit c\u0103 ceea ce \u00eencepusem avea s\u0103-mi schimbe destinul.
\nPrimul meu recital cu \u201ePove\u015fti f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit\u201d la Liceul de Art\u0103 din Bra\u015fov. Erau prezen\u0163i to\u0163i elevii claselor I-IV, aproximativ 140 de prichindei, plus \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarele. Colegul meu Viorel, de la radio, la ilustra\u0163ie. Nu-mi era fric\u0103 din acest punct de vedere. \u00cen spa\u0163iul stabilit pentru joc, plantasem o scar\u0103 potrivit\u0103, mic\u0103, circa cinci trepte. F\u0103r\u0103 lumini. Intimitate relativ\u0103, dar m-am sim\u0163it bine. Mai pu\u0163in emo\u0163ionat dec\u00e2t m\u0103 a\u015fteptam. Poate era starea de a\u015fteptare c\u0103reia \u00eei ad\u0103ugam certitudinea c\u0103 drumul nu e gre\u015fit. \u015etiam asta. Era pe jum\u0103tate succesul asigurat, din moment ce porneam cu aceast\u0103 convingere. O convingere r\u0103mas\u0103, totu\u015fi, \u00een limitele lucidit\u0103\u0163ii \u015fi ale concentr\u0103rii.
\nAm intrat bine, am rostit tensionat, u\u015for prea \u00eenc\u0103rcat, introducerea (prologul). Trebuia s\u0103 simt o prim\u0103 reac\u0163ie a copiilor, dar ea nu prea venea. Era mai mult o a\u015fteptare. Sim\u0163eau nevoia s\u0103 se clarifice, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 despre ce e vorba, cu ce se m\u0103n\u00e2nc\u0103 invita\u0163ia asta de a lua loc \u00een sala lor de protocol, o sal\u0103 destinat\u0103, de regul\u0103, concertelor \u015fi recitalurilor periodice ale micu\u0163ilor muzicieni, la orele de dup\u0103 programul normal al fiec\u0103rei zile. Se pare c\u0103, pentru mine, este esen\u0163ial modul \u00een care \u00eencep. Era o prim\u0103 constatare. Altfel \u00eemi e foarte greu s\u0103 m\u0103 redresez pe parcurs, am tendin\u0163a s\u0103 for\u0163ez, \u00een detrimentul firescului, al sincerit\u0103\u0163ii tr\u0103irii, a calit\u0103\u0163ii \u015fi al existen\u0163ei nuan\u0163elor. Povestea \u201eBarza\u201d m-a prins pe lacrim\u0103, ceea ce a f\u0103cut s\u0103 m\u0103 simt nea\u015fteptat de bine. Din acel moment a \u00eenceput implicarea micu\u0163ilor mei spectatori, reac\u0163ia lor entuziast\u0103 dup\u0103 fiecare final de poveste, zgomotoasa participare cu aplauze ritmice la momentul inserturilor muzicale, majoritatea antrenante. Receptivi, \u00eenzestra\u0163i cu sim\u0163 artistic prin filier\u0103 muzical\u0103, au r\u0103spuns peste a\u015ftept\u0103ri la solicit\u0103rile mele care \u00eencercau s\u0103 aduc\u0103 o variant\u0103 de spectacol interactiv. Altfel nici n-a\u015f fi putut s\u0103-i \u0163in \u00een m\u00e2n\u0103 de unul singur, timp de o or\u0103. \u201eUitarea\u201d a sc\u00e2r\u0163\u00e2it. Era gata s\u0103-i pierd. Este obligatoriu s\u0103-i fac o preg\u0103tire. Viorica avea s\u0103 m\u0103 sf\u0103tuiasc\u0103, dup\u0103 spectacol, s\u0103 scot aceast\u0103 poveste pentru c\u0103-i dep\u0103\u015fe\u015fte pe copii, nu se pot transpune \u00een stare, nu au experien\u0163a de via\u0163\u0103 pentru asta. Dar eu \u015ftiam acest lucru de la \u00eenceput. Pove\u015ftile mele erau concepute astfel, \u00eenc\u00e2t s\u0103 dea de g\u00e2ndit, s\u0103 \u00eei \u0163in\u0103 pe spectatorii de o \u015fchioap\u0103 \u00eentr-o stare de veghe. Voiam s\u0103-i \u00eenv\u0103\u0163 ceva, s\u0103-i familiarizez cu un anume nivel al percep\u0163iei, s\u0103-i determin s\u0103 mai urce o treapt\u0103 a cunoa\u015fterii, nu numai s\u0103 se relaxeze molatec \u00eentr-un scaun dincolo de care nu ap\u0103rea niciun stimul care s\u0103 le deranjeze mo\u0163\u0103iala. De v\u0103zut, \u00een func\u0163ie de spectatorii pe care-i voi avea \u00een fa\u0163\u0103, dac\u0103 povestea trebuie sau nu spus\u0103. Am aceast\u0103 libertate de mi\u015fcare s\u0103 modific, chiar pe loc. Doar sunt autorul pove\u015ftilor, realizatorul scenariului, al regiei, scenografiei, ilustra\u0163iei muzicale \u015fi sunt singurul interpret al \u201ePove\u015ftilor f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit\u201d. O form\u0103 de implicare absolut\u0103. Acel factotum care am fost mai toat\u0103 via\u0163a. Nick zice s\u0103 nu renun\u0163 la povestea aceea trist\u0103 pentru Canada, deoarece acolo vor predomina maturii.
\nFoarte bun\u0103 \u015fi necesar\u0103 experien\u0163\u0103 \u015fi rodajul ob\u0163inut prin acest spectacol. \u00cemi d\u0103 speran\u0163e, \u015ftiu c\u0103 se poate, nu lucrez \u00een gol, nu consum timpul altora degeaba. Pot fi omul, interpretul care aduce farmecul inedit al imaginarului, zbenguiala printre cuno\u015ftin\u0163ele despre via\u0163\u0103, despre animale \u015fi plante, despre sentimente \u015fi reac\u0163ii \u00eentr-o dreapt\u0103 vie\u0163uire cu tot ce ne \u00eenconjoar\u0103. E destul de mult \u015fi merit\u0103 sus\u0163inut, merit\u0103 eforturile. Da, satisfac\u0163iile pot ap\u0103rea, \u00een reac\u0163ia celorlal\u0163i, \u00een aplauzele care consfin\u0163esc izb\u00e2nda. Dar e p\u0103cat de finalul care nu permite aplauzele \u015fi, eventual, bisul. Nu \u015ftiu ce e de f\u0103cut!? Poate c\u0103 ar trebui ca ilustra\u0163ia s\u0103 curg\u0103 p\u00e2n\u0103 ies eu din scen\u0103, dup\u0103 care s\u0103 scad\u0103 \u00een volum p\u00e2n\u0103 se stinge. Aten\u0163ie la mi\u015fcare! Se poate lungi. Muzica permite. Se c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00een dinamism \u015fi culoare, se produce un echilibru \u00eentre imagine \u015fi cuv\u00e2nt care, deocamdat\u0103, predomin\u0103. Varianta popular\u0103 a fondului sonor este o g\u0103selni\u0163\u0103 excep\u0163ional\u0103. Ridic\u0103 spectacolul cu cel pu\u0163in 30%. \u00cenv\u0103\u0163\u0103toarele ziceau c\u0103 aveau tendin\u0163a s\u0103 se ridice de pe scaune sub impulsul ritmului. Dac\u0103 i-a pl\u0103cut \u015fi Vioric\u0103i\u2026. e bine. Cel mai serios \u015fi aplecat critic al meu. Mai t\u00e2rziu mi-a spus c\u0103 aveam tendin\u0163a prea accentuat\u0103 de a m\u0103 implica, de a m\u0103 consuma, de a genera efort. E periculos! O spunea cu \u00eengrijorare. Tot ea a remarcat privirea prea concentrat\u0103, serioas\u0103, aproape h\u0103ituit\u0103. \u015etiu eu de unde vine \u015fi nu este chiar a\u015fa de u\u015for s\u0103 schimb ceva. Voi reu\u015fi cu timpul, dup\u0103 ce voi ajunge s\u0103 c\u00e2\u015ftig \u00eencredere \u00een mine, dup\u0103 ce voi fi convins c\u0103 ceea ce fac e bine receptat. Numai \u00een privin\u0163a implic\u0103rii peste limite normale, de protec\u0163ie fizic\u0103, nu \u015ftiu dac\u0103 voi putea face ceva. A\u015fa sunt eu, gata s\u0103 dau tot ce am, p\u00e2n\u0103 la epuizare. Altfel nu v\u0103d rosturile celui care iese pe scen\u0103. Interpretul nu poate izbuti printr-o economie de mijloace. Se simte asta. Oricum, reu\u015fita a fost peste a\u015ftept\u0103ri. De la acest spectacol am \u00eenceput s\u0103 \u00een\u0163eleg ceva: de c\u00e2\u0163iva ani sunt condus, sunt dirijat, sunt \u00eendrumat de Sus. Mi se spune ce s\u0103 fac, nu mi se d\u0103 pace p\u00e2n\u0103 nu duc totul la bun sf\u00e2r\u015fit. Cred, cu tot mai mult\u0103 t\u0103rie, c\u0103 am intrat in perioada unei echilibr\u0103ri a destinului meu, c\u0103 mi-am g\u0103sit un drum propriu pe care p\u0103\u015fesc singur, f\u0103r\u0103 concuren\u0163\u0103. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ar trebui s\u0103 urc serios. De la marginea h\u0103ului, oare c\u0103tre ce ar trebui s\u0103 m\u0103 \u00eendrept? Va trebui s\u0103 urmeze o perioad\u0103 de mari realiz\u0103ri. Fiecare semn \u00eemi spune c\u0103 exist\u0103 premisele pentru a\u015fa ceva.
\nAcum e cazul s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een timp, ca s\u0103 l\u0103muresc de ce cred asta. \u015ei, la urma urmei, cum a \u00eenceput totul?<\/p>\n

Din senin, \u00een c\u00e2teva minute, \u00eentr-o dup\u0103-amiaz\u0103 a anului 1998, am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 scriu 365 de basme \u00een versuri, hot\u0103r\u00e2re care a schimbat radical datele mele existen\u0163iale. \u00centr-un singur an le-am terminat pe toate, adic\u0103 una pe zi, \u00eentr-un flux de la care nu m-am putut abate p\u00e2n\u0103 nu am terminat. Ca \u00een trans\u0103, ca un b\u00e2ntuit. Dup\u0103 \u015fase luni de la terminarea ultimului basm, a ap\u0103rut primul volum, care con\u0163inea 121 dintre pove\u015ftile mele, toate cu c\u00e2te zece strofe fiecare. L-am scos \u00een 4000 de exemplare, cantitate greu de atins \u00een zilele noastre. \u00centr-un an \u015fcolar le-am v\u00e2ndut pe toate, b\u0103t\u00e2nd zi de zi, \u015fcoal\u0103 de \u015fcoal\u0103, clas\u0103 de clas\u0103, vorbind nonstop copiilor, recit\u00e2nd din volum, revenind la o dat\u0103 stabilit\u0103 pentru a vedea c\u00e2te c\u0103r\u0163i se cump\u0103r\u0103. Ce bine c\u0103 mi s-a dat \u015fi darul actoriei! Aceste dou\u0103 pasiuni \u015fi disponibilit\u0103\u0163i dau unicitatea demersurilor mele artistice, pentru c\u0103 e mai greu s\u0103 vezi un scriitor care recit\u0103 bine, expresiv, profesionist, din propria crea\u0163ie. E un avantaj care poate face diferen\u0163a, pe care nu-l po\u0163i ignora. La drumurile mele s-au ad\u0103ugat \u015fi taberele \u015fcolare b\u0103tute serie de serie, f\u0103r\u0103 odihn\u0103. Din banii c\u00e2\u015ftiga\u0163i pe prima carte, mi-am putut finan\u0163a apari\u0163ia urm\u0103toarelor dou\u0103. Dup\u0103 alt an a ie\u015fit volumul doi, cu 122 de basme, editate \u00eentr-o mie de exemplare, v\u00e2ndute la fel, singur, \u00een \u015fase luni. \u00cen anul urm\u0103tor a ap\u0103rut volumul trei, ultimul. Con\u0163inea tot 122 de basme cu care se completa seria celor 365, adic\u0103 c\u00e2te o poveste pentru fiecare zi a unui an \u00eentreg. Tot \u00een 1000 de exemplare au ap\u0103rut, epuizate repede. Era anul 2001. Anul urm\u0103tor am tatonat posibilitatea apari\u0163iei altor c\u0103r\u0163i. Cu alte cuvinte, eram \u00een priz\u0103, vedeam continuarea acestui proiect unicat, aveam ce face, proiectele veneau ca pe band\u0103. Acum a ap\u0103rut ideea c\u0103r\u0163ilor miniaturale, a\u015fa numitul \u201eBuzunar cu pove\u015fti\u201c, cu c\u00e2te o poveste \u00een fiecare carte \u015fi mai multe ilustra\u0163ii pentru fiecare, deci 365 de c\u0103rticele. O editur\u0103 bucure\u015ftean\u0103 s-a ar\u0103tat interesat\u0103. \u00cen 2002 a ap\u0103rut, tot din senin, ideea realiz\u0103rii si interpretarii unui recital din basmele mele. Ca \u00een trans\u0103, a\u015fa cum am scris \u015fi pove\u015ftile, am terminat de conceput recitalul \u00een dou\u0103 luni, l-am \u00eenv\u0103\u0163at pe dinafar\u0103 \u00een alte dou\u0103 \u015fi am \u00eenceput s\u0103 fac repeti\u0163ii de mi\u015fcare pe scena Casei de Cultur\u0103 a Studen\u0163ilor din Bra\u015fov. Recitalul con\u0163inea 12 dintre pove\u015ftile mele. M-am oprit la acest num\u0103r pentru ca spectacolul s\u0103 se \u00eentind\u0103 pe aproximativ o or\u0103 de recital. Nu era indicat mai mult pentru un spectacol la care privitori, destinatari prioritari, erau copiii. Pove\u015ftile selectate din cele trei volume erau \u00eens\u0103ilate \u00eentr-o anume formul\u0103 de spectacol, cu lacrim\u0103 \u015fi z\u00e2mbet deopotriv\u0103. Pe foile mele de h\u00e2rtie spectacolul \u00eencepea a\u015fa :<\/p>\n

Scenariu 1
\nPe scen\u0103 se afl\u0103 o scar\u0103 dubl\u0103 \u015fi un cuier pom de bra\u0163ele c\u0103ruia st\u0103 ag\u0103\u0163at un balon umflat.
\nSemnal sonor, urmat de o voce pe band\u0103 care roste\u015fte :<\/p>\n

\u201eBine a\u0163i venit \u00een lumea f\u0103r\u0103 margini a basmelor!
\nPrivi\u0163i \u00een jurul vostru !
\n Imediat dup\u0103 ce s-au \u00eenchis u\u015file – printr-o vraj\u0103 \u2013to\u0163i cei care se afl\u0103 \u00een sal\u0103, indiferent de v\u00e2rst\u0103, s-au transformat \u00een copii.\u201c
\nAlt semnal sonor, urmat de prima secven\u0163\u0103 muzical\u0103.
\nPe acest fundal, intr\u0103 \u00een scen\u0103 interpretul. Poart\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 o valiz\u0103 de lemn \u015fi o umbrel\u0103. Examineaz\u0103 atent sala \u015fi elementele aflate \u00een scen\u0103. Pune umbrela \u00een cuier.
\nVine \u00een fa\u0163a spectatorilor, las\u0103 valiza l\u00e2ng\u0103 el \u015fi roste\u015fte (stop banda):<\/p>\n

M-a \u00eentrebat un pu\u015fti, la fel ca voi,
\nDe ce scriu basme, pentru ce anume?
\nAm dat cumva secundele-napoi
\n\u015ei vreau mai t\u00e2n\u0103r s\u0103 m\u0103 v\u0103d \u00een lume?<\/p>\n

Nici pomeneal\u0103. Anii nu se-ntorc.
\nNu e\u015fti dec\u00e2t a\u015fa cum \u0163i-a fost scris.
\nNici nu g\u00e2ndesc ca lacrimi eu s\u0103 storc
\nDin ochii vo\u015ftri, c\u0103ut\u00e2nd un vis.<\/p>\n

Eu basme scriu, pentru c\u0103-i iarba verde
\n\u015ei cresc copacii zilnic, c\u0103tre nori.
\nAdmir o floare. Trupul ei se pierde
\n\u00cen ploile ce m\u0103 cuprind \u00een zori.<\/p>\n

Nu-i r\u0103u c\u00e2nd ploaia vine la fere\u015fti;
\nSunt semne c\u0103 natura mai respir\u0103.
\nAtunci r\u0103m\u00e2n \u00een cas\u0103, scriu pove\u015fti
\n\u015ei tot ce v\u0103d afar\u0103 m\u0103 inspir\u0103.<\/p>\n

Scriu basme, c\u0103ci pisica cea blajin\u0103
\n\u00cemi place s\u0103 o v\u0103d cum se r\u0103sfa\u0163\u0103,
\nPentru c\u0103-i bl\u00e2nd\u0103 ziua cea senin\u0103
\n\u015ei-\u0163i vine-a\u015fa, un stra\u015fnic dor de via\u0163\u0103.<\/p>\n

Apoi s\u0103 \u015fti\u0163i, eu p\u0103l\u0103ria scot
\n\u00cen fa\u0163a buburuzei ne-nsemnate.
\nNu o strivesc, r\u0103u s\u0103 \u00eei fac nu pot,
\nIubesc \u015fi flori \u015fi p\u0103s\u0103ri, chiar pe toate.<\/p>\n

V\u0103 spun c\u0103-mi pas\u0103 \u015fi v\u0103 spun c\u0103-mi place
\nS\u0103 scriu pove\u015fti pentru al vostru joc.
\nA\u015fa r\u0103m\u00e2n \u015fi pot tr\u0103i \u00een pace
\n\u015ei, drept s\u0103 spun, nu sunt m\u00e2hnit deloc.<\/p>\n

\u015ei dac\u0103 toate-acestea le iubesc
\n\u015ei visele sunt vise, cerul cer,
\nSunt semne c\u0103 pe lume eu tr\u0103iesc
\n\u015ei sunt bogat, c\u0103ci visele nu pier.<\/p>\n

A\u015f vrea s\u0103 v\u0103 mai spun, iubi\u0163i amici:
\n\u00cen basme cred, \u00een toate \u00eempreun\u0103.
\nM\u0103 prind \u00een jocul lor, le simt pe-aici
\nC\u0103ldura lor ne farmec\u0103, ne-adun\u0103.<\/p>\n

S\u0103 \u015fti\u0163i copii, c\u0103 nu e\u015fti fericit
\n\u015ei mul\u0163umit nu po\u0163i s\u0103 fii un pic,
\nDac\u0103 un basm pe lume n-ai iubit.
\nNimic nu e\u015fti, de nu iube\u015fti nimic. (bis)<\/p>\n

(ridic\u0103 lada aflat\u0103 l\u00e2ng\u0103 el):<\/p>\n

\u00cen lada asta am ascuns pove\u015fti.
\nLe-am n\u0103scocit pe r\u00e2nd pe fiecare.
\nR\u0103m\u00e2i copil, \u015fi dac\u0103 \u00ee\u0163i dore\u015fti,
\nCu ele vom porni prin lumea mare!<\/p>\n

Sunt fericit cu voi \u015fi lada plin\u0103.
\nVre\u0163i s\u0103 \u00eenceap\u0103 basmul imediat?
\nEl v\u0103 aduce-n suflete lumin\u0103
\nPune\u0163i-v\u0103 cu to\u0163i pe ascultat!<\/p>\n

Un alt semnal sonor \u015fi \u00eencepea prima poveste, pe care o numisem \u201eBarza\u201d. Repeti\u0163iile au \u00eenceput cu energie \u015fi bucuria de a descoperi la tot pasul c\u00e2te ceva de ad\u0103ugat, la mi\u015fcare, la inten\u0163ia interpretativ\u0103. F\u0103ceam diferite scheme de mi\u015fcare, dar realitatea, rostirea fireasc\u0103, cu glas tare, \u00eemi indica precis care variant\u0103 este mai bun\u0103, mai atr\u0103g\u0103toare. Pe parcursul repeti\u0163iilor am conceput \u015fi planul de spectacole. Cui aveam s\u0103 joc acest spectacol? Pun\u00e2ndu-mi \u00eentrebarea a ap\u0103rut o alt\u0103 idee, mult mai \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103 \u015fi cu aceea\u015fi aur\u0103 de inedit. M-am \u00eentrebat dac\u0103 n-a\u015f putea realiza un turneu \u00een Canada, pentru copiii comunit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti de acolo. O idee ap\u0103rut\u0103 \u015fi ea pe nea\u015fteptate, dar care pornea de la un fapt real, acela c\u0103 eram corespondentul revistei de cultur\u0103 \u201eAtheneum\u201d din Vancouver, colectiv \u00een care \u00eemi f\u0103cusem prieteni. Totul putea avea un punct de pornire, de acolo putea veni invita\u0163ia. Am antamat aceast\u0103 oportunitate cu Nick Sava, redactorul \u015fef al revistei, care este bra\u015fovean de-al meu. Nick a avut un cuv\u00e2nt hot\u0103r\u00e2tor \u00een definitivarea proiectului meu \u015fi cel care urma s\u0103 m\u0103 sus\u0163in\u0103 \u00een toat\u0103 partea lui de \u00eenceput. I-a pl\u0103cut ideea. Fiind de 20 de ani \u00een Canada, \u015ftia bine c\u0103 astfel de spectacole pentru copiii rom\u00e2nilor erau o raritate, ceva care putea fi a\u015fteptat cu sufletul la gur\u0103 \u015fi cu o mirare permanent \u00eentip\u0103rit\u0103 pe fa\u0163a micu\u0163ilor care cine \u015ftie de c\u00e2nd nu mai auziser\u0103 o poveste \u00een limba de acas\u0103. \u00cen c\u00e2teva luni, turneul era perfectat, devenind un concept de propor\u0163ii megalomanice pentru slabele mele puteri ini\u0163iale \u015fi pentru \u015fubrezenia \u00eencrederii \u00een for\u0163ele proprii, urm\u00e2nd s\u0103 str\u0103bat cele mai importante a\u015fez\u0103ri canadiene, de la Pacific la Atlantic. Am \u00eent\u00e2lnit peste tot, \u00een conversa\u0163iile mele pe Internet, oameni care vedeau oportunitatea unei asemenea propuneri. Apoi era cel mai simplu lucru din lume s\u0103 prime\u015fti un singur interpret c\u0103ruia trebuia doar s\u0103-i g\u0103se\u015fti un loc de cazare \u00een vreo cas\u0103 de rom\u00e2n, s\u0103 stabile\u015fti sala \u00een care se va juca \u015fi s\u0103 anun\u0163i comunitatea despre apropierea acestui spectacol. Decorul \u00eel aduceam eu. Era o valiz\u0103 plin\u0103 de juc\u0103rii care urmau s\u0103 serveasc\u0103 la derularea pove\u015ftilor. O scar\u0103 dubl\u0103 se g\u0103sea pretutindeni. Altceva nu mai trebuia. Doamne, de unde at\u00e2ta curaj, at\u00e2ta \u00eencredere ap\u0103rut\u0103 peste noapte?! Numai pentru c\u0103 aveam convingerea c\u0103 sunt ocrotit \u015fi mi se impune efortul \u015fi consecven\u0163a? Nu era un efort f\u0103r\u0103 justificare, ci venit din pasiune \u015fi din con\u015ftientizarea c\u0103 totul este realizabil, dac\u0103 atitudinea este una pozitiv\u0103, dac\u0103 se p\u0103streaz\u0103 implicarea, parcurgerea f\u0103r\u0103 r\u0103gaz a etapelor, credin\u0163a \u00een finalitatea str\u0103duin\u0163elor. O fantastic\u0103 recuperare a timpului pierdut de mine \u00een via\u0163\u0103, p\u00e2n\u0103 dincolo de hotarul celor 50 de ani. O trans\u0103 apropiat\u0103 de anxietate, dar, \u00een acela\u015fi timp, unica ce te \u0163ine \u00een via\u0163\u0103, \u00ee\u0163i d\u0103 un rost, este susceptibil\u0103 de a te conduce pe un traseu la \u00eencheierea c\u0103ruia se \u00eentrev\u0103d urme ale trecerii tale prin timp. La\u015fi ni\u015fte semne. \u00censeamn\u0103 c\u0103 n-ai tr\u0103it degeaba, numai pentru a m\u00e2nca, eventual pentru a te \u00eenmul\u0163i \u015fi a transfera totul, binecuv\u00e2ntarea realiz\u0103rii personale, doar pe umerii \u015fi existen\u0163a urma\u015filor. Dar tu, individul trec\u0103tor prin aceast\u0103 lume, nu ai orgoliul de a l\u0103sa un semn personal, un exemplu de urmat, o atitudine proprie, ceva al t\u0103u? Chiar n-ai nimic personal de predat celor ce vin dup\u0103 tine, nu ai satisfac\u0163ia unei izb\u00e2nzi majore \u00een via\u0163\u0103, dincolo de micile petreceri cu prietenii, b\u00e2ntuirea prin baruri, consumarea timpului la televizor \u015fi pe la efemere distrac\u0163ii de zi cu zi, \u00een urma c\u0103rora nu r\u0103m\u00e2ne nimic, dec\u00e2t timpul pierdut? \u015eoimul acesta \u00eensetat de s\u00e2ngele clipelor, care ia \u00een gheare secundele \u015fi anii t\u0103i, f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere. Fiecare are unicitatea sa, dar at\u00e2t de pu\u0163ini duc totul p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, se preocup\u0103 de descoperirea \u015fi cultivarea ei. \u015ei e mare p\u0103cat, pentru c\u0103 rezonan\u0163ele particulare ale fiec\u0103ruia se consum\u0103 \u00eentr-un cerc de gesturi comune, nedete\u015fabile din context, amorfe, neinteresante, f\u0103r\u0103 individualizare. Se pierd ireversibil, odat\u0103 cu p\u0103r\u0103sirea acestei lumi. E mare p\u0103cat! Trebuie s\u0103 fac \u015fi imposibilul, mi-am zis, pentru a nu se \u00eent\u00e2mpla a\u015fa ceva \u00een ceea ce m\u0103 prive\u015fte. Peste toate cred c\u0103 a fost \u015fi con\u015ftiin\u0163a c\u0103 realizez ceva unic, din care nu lipse\u015fte calitatea artistic\u0103. Nu f\u0103ceam ceva doar de dragul de a face, \u015ftiam c\u0103 am ceva de spus lumii, ceva ce, poate, nu s-a mai v\u0103zut.
\n\u00cen acela\u015fi timp au ap\u0103rut \u015fi mega-idei \u00een ce prive\u015fte activitatea de dup\u0103 \u00eentoarcerea \u00een Rom\u00e2nia, \u00een toamn\u0103: recital de basme \u015fi muzic\u0103 \u00eempreun\u0103 cu filarmonicile din toat\u0103 \u0163ara, spectacol jucat zilnic sub egida Teatrului pentru Copii, turneu gratuit prin Casele de Copii, spectacole s\u0103pt\u0103m\u00e2nale \u00een sala studio a Radioului din T\u00e2rgu Mure\u015f. Dulcea siguran\u0163\u0103 c\u0103 zilele nu vor trece f\u0103r\u0103 folos \u00eemi d\u0103dea o energie debordant\u0103. Unde a\u015f fi ajuns dac\u0103 a\u015f fi lucrat toat\u0103 via\u0163a \u00een acest ritm? Pe culmi de performan\u0163\u0103 sau la balamuc? Nu \u015ftiu. Poate toate au \u00eenceput la vremea lor. Uneori cam t\u00e2rziu, dar exist\u0103 \u015fi o fantastic\u0103 posibilitate de recuperare a timpului \u00een fiecare dintre noi, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd totul e finalizat. Ui\u0163i \u015fi de suferin\u0163e \u015fi de dificult\u0103\u0163ile traiului zilnic. Ui\u0163i de toate, dar nu ui\u0163i de tine.<\/p>\n


\nFapte culturale: vernisajul expozi\u0163iei de pictur\u0103
\nGeorge \u015eTEF\u0102NESCU-R\u00c2MNIC<\/strong>
\n\"\"

Artistul s-a n\u0103scut la 20 aprilie 1914 \u00een comuna Pl\u0103ine\u015fti, aproape de R\u00eemnicu S\u0103rat. S-a preg\u0103tit pentru cariera de pictor cu Ion Theodorescu-Sion. \u00centre 1933 \u015fi 1936 a studiat la Academia de Arte Frumoase din Bucure\u015fti, unde l-a avut profesor pe Nicolae D\u0103r\u0103scu. A urmat cursurile \u015ecolii particulare de pictur\u0103 (cu sediul \u00een pasajul Villacrosse) cu Lucian Grigorescu. A lucrat mult\u0103 vreme ca decorator \u015fi pictor scenograf la teatrul \u201eLucia Sturdza Bulandra\u201d. Dup\u0103 1960 a expus la Galeria Simeza, C\u0103minul Artei, Galeriile de Art\u0103 ale municipiului Bucure\u015fti, dar \u015fi Willebroek (Belgia) \u015fi Hagen (Germania). Din 1989 s-a stabilit \u00een Germania, unde, dup\u0103 o bogat\u0103 activitate expozi\u0163ional\u0103, s-a \u015fi stins din via\u0163\u0103 (2007).
\n\u201ePictura lui George \u015etef\u0103nescu decoleaz\u0103 de pe un c\u00e2mp de sensibilitate fauve. Reduc\u0163ia figurativului \u00een pictograme traseaz\u0103 amprenta unei iconografii teatrale: jocuri, dansuri, din care s-a extras \u015fi s-a tradus hieroglific un principiu dionisiac. Spasmele liniei, caloriile culorii fac doar gesturile expresionismului, uneori vulgariz\u00e2ndu-l prin stiliz\u0103ri rutiniere, decorative. Transla\u0163ia temei \u00een simbol, a picturii descriptive \u00een pictogram\u0103, e actul s\u0103u de spiritualizare, adresa metafizic\u0103, certificatul de cerebralitate modern\u0103\u201d (Anca Arghir)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Adrian MUNTEANU POVE\u015eTI F\u0102R\u0102 SF\u00c2R\u015eIT (jurnal de c\u0103l\u0103torie artistic\u0103 \u00een Canada) Cuv\u00e2nt introductiv O cantitate incredibil de mare de c\u0103r\u0163i<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18099"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18099"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18099\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18101,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18099\/revisions\/18101"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18099"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18099"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18099"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}