{"id":18092,"date":"2022-05-19T20:01:00","date_gmt":"2022-05-19T17:01:00","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18092"},"modified":"2022-05-19T20:01:19","modified_gmt":"2022-05-19T17:01:19","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-14-mai-2022","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18092","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 14 Mai 2022"},"content":{"rendered":"

ECHILIBRUL DINTRE MATERIALISM \u0218I CUV\u00c2NTUL LUI DUMNEZEU<\/strong><\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 14 mai, ziua Sf. Mc. Isidor; Sf. Sfin\u021bit Mc. Terapont, ep. Ciprului, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat cu momentul in memoriam Matinc\u0103 Costea.
\n\t\u201e(Patriotism local) Eu beau pu\u021bin, at\u00e2t c\u00e2t pot,\/ Sunt respectat, m\u0103 urc pe scene,\/ Am fost \u0219i sunt un patriot,\/ Beau numai vinuri\u2026 r\u00e2mnicene. (Geopolitica) Guvernan\u021bii nu \u0219tiu bine,\/ Sigur lor nu li s-a spus!\/ Noi fiind un \u201estat \u00een sine\u201d,\/ R\u0103s\u0103ritul\u2026 \u00eei apus. (Sonatele) I-a pl\u0103cut mult tare prima\/ \u0218i-i sur\u00e2se chiar ideea.\/ L-am v\u0103zut un an acuma,\/ \u00cenjura\u2026 sonata treia!\u201d (Dumitru Hangu)
\n\t(Risc) S\u0103tul de-at\u00e2ta tracasare\/ De c\u00e2nd la Optimed m\u0103 plimb,\/ M\u0103 risc \u0219i eu, cu-o \u00eentrebare:\/ N-ave\u021bi cumva \u0219i ochi de schimb? (Exemplu) Oftalmologu-i doctor mare,\/ Nu e cum sunt colegii s\u0103i\/ Ce-\u021bi r\u0103scolesc prin buzunare…\/ Prive\u0219te doar \u00een ochii t\u0103i. (Examinare) Ea lung \u00een ochii mei prive\u0219te\/ \u0218i exultam: Of, e topit\u0103!\/ Dar o aud c\u00e2nd \u00eemi vorbe\u0219te:\/ \u2014 Nimica grav, conjunctivit\u0103. (Lauren\u021biu Turcu, prin internet)
\nLectorul de serviciu planificat, Costel Fieraru, din motive de s\u0103n\u0103tate nu a putut fi prezent. Mul\u021bumim dlui Cristi Rusin care a salvat \u0219edin\u021ba cu eseul \u201eNoi nu suntem din aceast\u0103 lume\u201d. V\u0103 ofer lectura: \u201eNoi nu suntem din aceast\u0103 lume este o propozi\u021bie pe care o g\u0103sim ca aforism, sub numeroase forme, \u00een mai toate limbile \u0219i culturile lumii. Ea este un avertisment cu privire la principala problem\u0103 a omenirii: ata\u0219amentul fa\u021b\u0103 de materialism. Cu siguran\u021b\u0103, v\u0103 \u00eentreba\u021bi cum am identificat aceast\u0103 realitate drept principala problem\u0103 a umanit\u0103\u021bii? Foarte simplu. Orice conflict, orice criz\u0103, orice disensiune, orice ceart\u0103, orice nepl\u0103cere este generat\u0103 de cauze materiale (resurse, putere, interese, rela\u021bii, bani etc). Totu\u0219i, nu v\u0103 imagina\u021bi c\u0103 sunt primul care afirm\u0103 acest lucru (nici ultimul), c\u0103ci am ajuns la aceast\u0103 concluzie \u00een urma unei consistente bibliografii studiate \u00een mai mul\u021bi ani.
\nMajoritatea \u00eenv\u0103\u021ba\u021bilor, filosofilor, teologilor, g\u00e2nditorilor \u0219i oamenilor ilu\u0219tri din trecut, fie ei din Antichitate, Evul Mediu sau Epoca Modern\u0103; fie ei dintre egipteni, greci, romani, indieni, arabi, turci, chinezi, japonezi, italieni, germani, francezi sau britanici; fie ei p\u0103g\u00e2ni, evrei, cre\u0219tini, musulmani, hindu\u0219i, budi\u0219ti sau taoi\u0219ti; indiferent de timpuri, na\u021bie, etnie, culoarea pielii sau credin\u021b\u0103, to\u021bi au ajuns la o concluzie unic\u0103: via\u021ba noastr\u0103 din lumea aceasta material\u0103 este efemer\u0103, trec\u0103toare.
\n\u201eNoi nu suntem din aceast\u0103 lume\u201d s-ar putea explica \u00een felul urm\u0103tor: noi, oamenii, nu murim to\u021bi odat\u0103, nici nu ne na\u0219tem to\u021bi \u00een acela\u0219i timp. Fiecare dintre noi se na\u0219te singur \u0219i moare singur la un moment dat. Lumea aceasta cu p\u0103m\u00e2ntul, cerul animalele, plantele \u0219i tot ceea ce ne \u00eenconjoar\u0103 era aici \u00eenainte ca noi s\u0103 ne na\u0219tem \u0219i va fi aici \u0219i dup\u0103 ce vom muri. Noi nu am venit cu lumea \u0219i nu plec\u0103m cu ea. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu apar\u021binem acestei lumi, ci suntem doar ni\u0219te c\u0103l\u0103tori. Ideea aceasta o reg\u0103sim, dup\u0103 cum am afirmat, \u00een toate filosofiile \u0219i religiile lumii. Este adev\u0103rat \u00eens\u0103, exist\u0103 abord\u0103ri diferite cu privire la modul \u00een care s\u0103 petrecem aceast\u0103 perioad\u0103 de timp pe p\u0103m\u00e2nt. Marile religii (cre\u0219tinismul, islamul, hinduismul \u0219i budismul) \u0219i scrierile lor sacre, \u00eentre care Biblia, Coranul, Bhagavad Gita \u0219i Dhammapada spun c\u0103 ar trebui s\u0103 nu fim ata\u0219a\u021bi de pl\u0103cerile acestei lumi \u0219i s\u0103 investim \u00een m\u00e2ntuirea noastr\u0103 prin credin\u021b\u0103 \u0219i fapte bune. Filosofiile hedoniste antice \u0219i moderne afirm\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 via\u021ba este scurt\u0103 \u0219i trebuie tr\u0103it\u0103 la maximum prin pl\u0103ceri \u0219i bucurii. \u00cen orice caz, chiar dac\u0103 cele dou\u0103 teorii par contradictorii, \u00een esen\u021b\u0103, mesajul este acela\u0219i: suntem trec\u0103tori \u0219i vom muri.
\nDac\u0103 omenirea a ajuns vreodat\u0103 la un consens, acesta este \u0219i de aici rezult\u0103 trei idei:
\n1.\tNu suntem ve\u0219nici; nu tr\u0103im permanent;
\n2.\tSuntem doar vizitatori, c\u0103l\u0103tori sau musafiri ai acestei lumi, asemenea celor care au fost \u00eenainte de noi \u0219i care vor mai veni.
\n3.\tTot ceea ce str\u00e2ngem \u0219i construim nu va putea s\u0103 ne scape de moarte \u0219i nu vom mai beneficia de nimic din aceast\u0103 lume dup\u0103 moarte.
\n\u00cen\u021beleg\u00e2nd aceste adev\u0103ruri, este ilogic s\u0103 lupt\u0103m \u00eempotriva mor\u021bii. Omul a \u00eencercat mereu s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een trecut un leac al nemuririi, dar acest lucru este imposibil. Lupta \u00eempotriva mor\u021bii nu este dec\u00e2t o lupt\u0103 tip Don Quijote cu morile de v\u00e2nt. O lupt\u0103 iluzorie, nebuneasc\u0103, f\u0103r\u0103 izb\u00e2nd\u0103. Nu ne putem ascunde de moarte. Nu putem fugi de ea. Indiferent de credin\u021ba sau filosofia de via\u021b\u0103 pe care o adopt\u0103m nu putem \u00eenvinge moartea. \u00cen cre\u0219tinism, nici m\u0103car Hristos nu a putut evita sau ocoli moartea. Prin urmare, moartea este un pas necesar, de netrecut pentru fiecare fiin\u021b\u0103 uman\u0103 \u0219i nu numai, c\u0103ci \u0219i plantele, \u0219i animalele mor. Trebuie s\u0103 ne \u00eemp\u0103c\u0103m cu aceast\u0103 idee.
\n\u00cen final, un gazel despre moarte compus de mine: (Moartea) Despre ea mi-am amintit,\/ Musafirul nepoftit.\/\/ Cea care sose\u0219te atunci,\/ Chiar de n-oi fi preg\u0103tit.\/\/ N-ai cum s-o \u00eentorci din drum,\/ Doar dac\u0103 ai fi smintit.\/\/ Nu po\u021bi, nu ai cum,\/ Asta \u00ee\u021bi este vestit.\/\/ Niciodat\u0103 nu po\u021bi fugi,\/ Oriunde vei sta pitit.\/\/ Orice om trebuie s\u0103 moar\u0103,\/ E un adev\u0103r rostit.\/\/ Pentru t\u00e2n\u0103r sau b\u0103tr\u00e2n,\/ Moartea are un apetit.\/\/ Sun\u0103 trist, e adev\u0103rat,\/ Dar nu fi nelini\u0219tit.\/\/ Moartea nu e un final,\/ Moartea nu-i de neclintit.\/\/ Va veni c\u00e2ndva \u0219i Ziua,\/ Ziua spre care-am \u021bintit,\/\/ Ziua \u00cenvierii noastre,\/ C\u0103ci asta ne e sortit!\/\/ Doamne, c\u00e2nd \u00ee\u021bi sunt supus,\/ Mor cu g\u00e2ndul lini\u0219tit!\u201d
\nDl Cristi Rusin, lectorul de ast\u0103zi, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u0219te \u201e\u00een urma unei consistente bibliografii studiate \u00een mai mul\u021bi ani\u201d, caut\u0103 s\u0103 dea r\u0103spunsuri la unele \u00eentreb\u0103ri, la unele aforisme care au marcat lumea din care facem parte de-a lungul timpului, \u00eentr-un stil propriu. Dl Cristi Rusin mai are meritul de a prezenta, \u00een \u0219edin\u021bele Cenaclului Alexandru Sihleanu figuri ale culturii apar\u021bin\u00e2nd altor etnii, religii, care au vizitat \u0219i scris despre \u021bara noastr\u0103, cum a fost Evliya \u00c7elebi (1611-1682). Felicit\u0103ri! \u00cel a\u0219tept\u0103m cu noi materiale.
\n\t\u201eCristi ne-a prezentat o tem\u0103 complex\u0103 unde vom g\u0103si noi \u0219i noi coordonate cu \u00een\u021belesuri diferite.\u201d (Dumitru Hangu)
\n\t\u201eLucrarea prezentat\u0103 este filosofic\u0103. Vreau s\u0103 fac o parantez\u0103. Momentul c\u00e2nd a fost inventat str\u0103mo\u0219ul calculatorului de ast\u0103zi \u0219i i s-au pus ni\u0219te \u00eentreb\u0103ri legate de religii, etnii, la care r\u0103spunsul la religie a fost: religiile prin con\u021binutul lor ne apropie ca oameni, iar Dumnezeu este pace \u0219i iubire. Legat de pace \u0219i iubire se desprinde: cu c\u00e2t ne \u00eendep\u0103rt\u0103m de divinitate pacea \u0219i iubirea ne duce spre materialism \u0219i apar conflicte. Privind realitatea se define\u0219te ca starea de fapt a noastr\u0103 la un moment dat. Este o lucrare filosofic\u0103 pe marginea c\u0103reia se poate discuta mult. \u00cel felicit \u0219i m\u0103 bucur c\u0103 am participat ast\u0103zi la \u0219edin\u021ba cenaclului.\u201d (Dumitru Barda\u0219)
\n\t\u201eEseul de azi prezint\u0103 o sum\u0103 de concluzii filosofice despre existen\u021ba umanit\u0103\u021bii. Ata\u0219amentul fa\u021b\u0103 de lumea material\u0103 a devenit o problem\u0103 a oamenilor. Indivizii devin ahtia\u021bi dup\u0103 resurse materiale, rela\u021bii \u0219i bani, \u00een func\u021bie de nivelul de percep\u021bie al fiec\u0103ruia \u0219i dup\u0103 dorin\u021ba de a acumula c\u00e2t mai mult \u00eentr-o via\u021b\u0103 de om. Indiferent de etnie, religie, culoarea pielii, dorin\u021ba de a se situa c\u00e2t mai sus \u00een ierarhia oamenilor boga\u021bi ajunge s\u0103 denatureze specificul umanit\u0103\u021bii. Pu\u021bini sunt aceea care prin prisma religiei de care apar\u021bin promoveaz\u0103 concep\u021bii potrivit c\u0103rora doar faptele bune pot duce la salvarea omenirii. Realitatea este perceput\u0103 ca o necesitate a tr\u0103irii timpului prezent, \u00eentruc\u00e2t fuga de moarte nu presupune salvarea de prezent sau viitor. Autorul \u00eendeamn\u0103 la acceptarea ideii de \u00eemp\u0103care \u0219i acceptare a mor\u021bii ca fiind un fapt real imposibil de evitat. \u00cei transmit lectorului de ast\u0103zi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 intens toate fazele v\u00e2rstelor \u0219i s\u0103 trag\u0103 concluzii proprii pe care s\u0103 ni le \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 filosofic.\u201d (Georgeta Iuga)
\n\t\u201eDl Cristi Rusin, lectorul de ast\u0103zi este un poliglot. Ast\u0103zi a abordat o tem\u0103 filosofic\u0103 (\u201enoi nu suntem din aceast\u0103 lume\u201d), via\u021ba \u0219i moartea sunt inevitabile fiec\u0103rei fiin\u021be umane. Din acest eseu reiese c\u0103 noi suntem ni\u0219te trec\u0103tori prin aceast\u0103 via\u021b\u0103. Toate religiile au ajuns la aceea\u0219i p\u0103rere, c\u0103 apar\u021binem altei lumi, lumea de dincolo \u0219i c\u0103 aici, pe p\u0103m\u00e2nt suntem trec\u0103tori, vizitatori, dar pe p\u0103m\u00e2nt ne putem construi m\u00e2ntuirea sau cealalt\u0103 latur\u0103 \u00eentunecat\u0103 care ne duce la r\u0103u. \u00cen cel prive\u0219te pe t\u00e2n\u0103rul nostru lector de serviciu \u00eel a\u0219tept cu alte subiecte, tot at\u00e2t de interesante, care dau na\u0219tere la diferite interpret\u0103ri. \u00cei urez succes!\u201d (Mioara Zaharia)
\nS\u00e2mb\u0103t\u0103 21 mai, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Georgeta Iuga. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ECHILIBRUL DINTRE MATERIALISM \u0218I CUV\u00c2NTUL LUI DUMNEZEU S\u00e2mb\u0103t\u0103, 14 mai, ziua Sf. Mc. Isidor; Sf. Sfin\u021bit Mc. Terapont, ep. Ciprului,<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18092"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18092"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18092\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18094,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18092\/revisions\/18094"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18092"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18092"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18092"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}