{"id":18038,"date":"2022-05-13T19:54:53","date_gmt":"2022-05-13T16:54:53","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18038"},"modified":"2022-05-13T19:57:15","modified_gmt":"2022-05-13T16:57:15","slug":"spatii-culturale-nr-38-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18038","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 38 (12)"},"content":{"rendered":"

Silvia Ioana SOFINETI <\/strong>
\n\"\"

Mircea Br\u0103ili\u021ba: \u201eVals \u00een \u00eentuneric\u201d<\/strong>
\n\"\"

Editura SemnE \u00eei public\u0103 lui Mircea Br\u0103ili\u021ba (1945-2013) un volum de versuri postfa\u021bat \u0219i \u00eengrijit de poetul Octavian Mihalcea. Omagiu postum celui care, prin crea\u021bia sa, \u201ese situeaz\u0103 \u00een proximitatea disper\u0103rilor paradoxale, condi\u021bie ce predispune at\u00e2t la ad\u00e2nci macul\u0103ri, c\u00e2t \u0219i la sclipitoare fulgura\u021bii ale idealului\u201d (O. Mihalcea).
\nCele \u0219ase cicluri \u2013 \u201eDoar \u00eentreb\u0103ri\u201d, \u201eFostele inimi, fostele ceasuri\u201d, \u201eAltele, \u00eenaltele\u201d, \u201eVals \u00een \u00eentuneric\u201d, \u201eNipone \u0219i americane\u201d, \u201eA sosit timpul\u201d ar fi putut fi volume separate, dac\u0103 poetul nu s-ar fi gr\u0103bit s\u0103 plece dintre noi; chiar \u0219i a\u0219a, ceea ce a l\u0103sat \u00een urm\u0103 demonstreaz\u0103 melancolie ad\u00e2nc\u0103 \u0219i nonconformism, adic\u0103 ingredientele inerente unei poezii moderne, capabile s\u0103-\u0219i c\u00e2\u0219tige cititorii.
\nLimbajul poetic, f\u0103r\u0103 a fi livresc, mai p\u0103streaz\u0103 ecoul unor lecturi esen\u021biale, ceea ce \u00eel \u00eendep\u0103rteaz\u0103, cumva, pe Mircea Br\u0103ili\u021ba de c\u0103derea \u00een banal, de exerci\u021biul acumul\u0103rii de de\u0219euri prozaice: \u201eCine nu \u0219i-a uitat stropul de s\u00e2nge\/ \u00een eprubetele altei lumi\/\/ cine nu s-a \u00eenecat\/ m\u0103car o dat\u0103 cu oasele timpului\/\/ cine cu gura c\u0103scat\u0103 la zv\u00e2rcolirile Pitiei\/ iubea convins c\u0103 trebuie s\u0103 iubeasc\u0103\/\/ cine \u00eengenunchiat de foame \u00eenghi\u021bea\/ umilit toate zg\u00e2rciurile eternit\u0103\u021bii\/\/ s\u0103 culeag\u0103 doar maci br\u00e2ndu\u0219e asfodele\/ p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eei va na\u0219te inima\u201d (\u201ePentru culeg\u0103tori!\u201d).
\nActul de crea\u021bie este v\u0103zut adesea ca o \u201emecanic\u0103 fin\u0103\u201d: \u201enu mi-a fost scris\/ s\u0103 \u00eenghit numai muguri\/ s\u0103 las viitorul f\u0103r\u0103 \u0219uruburi\/\/ nu mi-a fost scris\/ s\u0103 pictez un cotor de papirus\/ din cele foarte sfinte\/\/ \u00eenv\u00e2rtesc chei ruginite\/ rugine\u0219te \u0219i ceasul\/ din propria-mi minte\u201d (\u201eMecanic\u0103 fin\u0103\u201d). De fapt, fiecare poem al lui Mircea Br\u0103ili\u021ba este, \u00een \u00eentregul s\u0103u, o metafor\u0103 care trimite la reperele unei existen\u021be lipsite de orizont, mereu \u00een lupt\u0103 cu timpul, cu bolile secolului, cu spaimele f\u0103r\u0103 chip: \u201epe g\u00e2tul gol\/ \u00een palmele tremur\u0103toare\/ \u00een ad\u00e2nc de inim\u0103 moale\/ sclipesc doar c\u00e2teva\/ secunde fericite\/\/ at\u00e2t ne-a dat Dumnezeu\/ \u0219i cuvintele muribunde sparte\/ \u0219i creierul negru de jalnic ateu\u201d (\u201eS\u0103raci\u201d).
\nTrudind \u00een \u201e\u00eenaltele hambare ale irealit\u0103\u021bii\u201d, poetul \u00eenva\u021b\u0103, din absurdul existen\u021bial, \u201ecum s\u0103 sf\u00e2\u0219ii cu o unghie neagr\u0103\/ inima universului\u201d (\u201eCum s\u0103 sf\u00e2\u0219ii\u201d); \u201esobol desp\u0103m\u00e2ntat\u201d, \u0219tie s\u0103 se ascund\u0103 \u0219i s\u0103 mint\u0103 (\u201evoi pl\u0103ti cu galbeni calpi\/ ad\u00e2ncul meritat al humii\u201d), pentru a sc\u0103pa de acea \u00eensingurare tragic\u0103 la care se condamn\u0103 cel care nu respect\u0103 regulile unei \u201elumi \u00eenchise\u201d: \u201eDe dup\u0103 pecetluitele u\u0219i\/ ale acestei lumi \u00eenchise\/ nu-\u021bi mai arunc\u0103 nimeni\/ de mult nicio privire\u201d (\u201eLa sub\u021bioara s\u0103lciilor\u201d). Credin\u021ba\/ leg\u0103tura cu divinitatea nu mai reprezint\u0103 o modalitate de salvare din melancolie, iar \u00eentreb\u0103rile retorice sunt mai degrab\u0103 ale ateului \u0219i mai pu\u021bin cele ale unui mistic convins: \u201enu \u0219tim cum arat\u0103. e-nalt? e frumos?\/ cu cine nu lupt\u0103? pe cine iube\u0219te?\/ cl\u0103dise \u00een ceruri un sf\u00e2nt os cu os\/ pe nisipul divin deseneaz\u0103 un pe\u0219te\u201d (\u201eMistic\u0103\u201d).
\nIubirea, \u00een viziunea poetului, este foame, dezastru, patim\u0103, ea distruge echilibrul (oricum, precar) al celui \u00eendr\u0103gostit \u0219i pare a nu avea nimic luminos \u00een sine: \u201eNu \u0219tiam ce s\u0103 mai fac, ad\u00e2nc, \u00een trivale\/ milioane de licurici \u00eemi devorau privirea\/ treceam cu g\u00e2tul rupt peste f\u0103ga\u0219e peste v\u0103i\/ spre diminea\u021b\u0103 s\u00e2nii ei perfec\u021bi \u00eemi sufocaser\u0103 firea\/\/ dac\u0103 era s\u0103 fiu bolnav n-ar fi nimic nicio ru\u0219ine\/ s-au rupt at\u00e2tea diguri la viiturile din mine\/\/ \u0219tiam cum s\u0103 dispar aiurea din visurile mele\u201d (\u201eErotic\u0103\u201d).
\nTriste\u021bea funciar\u0103 a poetului se potrive\u0219te cu ipostaza de \u00eenvins \u00een lupta pentru cucerirea spa\u021biului \u0219i timpului ideal: nu altfel erau Don Quijote \u0219i, desigur, scutierul s\u0103u: \u201eR\u0103m\u00e2n scutier\/ al marelui trist cavaler\/\/ m\u0103 voi trezi din nou\/ voi fi acolo\/ la r\u0103s\u0103ritul soarelui\/ lustruindu-i c\u0103ma\u0219a de zale\/ sabia coiful\/\/ voi \u00een\u0219eua roibul nemaiv\u0103zut\/ voi umple plo\u0219tile cu ap\u0103 vie\/ va \u00eenvinge undeva iar\u0103\u0219i\/ st\u0103p\u00e2nul meu absolut\/ undeva voi avea \u0219i eu\/ un gorgan \u00een marea c\u00e2mpie\u201d (\u201eScutier\u201d).
\nDe ce \u201eVals \u00een \u00eentuneric\u201d? Pentru c\u0103 vals \u201epe-ascu\u021bite cuvinte\u201d este scrisul, aparent joc\/joac\u0103, \u00een profunzime \u2013 sf\u00e2\u0219iere tragic\u0103 \u0219i, \u201esub marele voal\u201d (metafor\u0103 a ascunderii \u00een iluzie), \u201epeste t\u0103cerea pianelor sparte\u201d, \u00eent\u00e2lnire cu moartea, \u201evals f\u0103r\u0103 rost\u201d (\u201eMarele vals sc\u00e2nteietor\u201d).<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Dulce de Suceava, amar de Cern\u0103u\u021bi
\n\"\"

Despre \u201eBucovina care ne doare\u201d a scris \u00een repetate r\u00e2nduri \u0219i poetul Ion Beldeanu, c\u00e2nd cu m\u00e2hnire (pentru c\u0103 e greu, chiar \u0219i dup\u0103 at\u00e2ta vreme, s\u0103 accep\u021bi ruptura \u0219i \u00eenstr\u0103inarea), c\u00e2nd cu speran\u021b\u0103 (chiar dac\u0103 \u201emitul Bucovina\u201d \u00eencepe s\u0103 se piard\u0103 printre problemele \u201esupermarketului de state na\u021bionale\u201d, cum risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 – dac\u0103 nu cumva a devenit, \u0219i \u00eenc\u0103 de mult – Europa noastr\u0103).
\nDou\u0103 scriitoare \u0219i publiciste \u2013 Doina Cernica \u0219i Maria Toac\u0103 – adun\u0103 \u00een paginile unei c\u0103r\u021bi (\u201eDulce de Suceava, amar de Cern\u0103u\u021bi\u201d, Editura Mu\u0219atinii, 2014), pove\u0219ti despre dou\u0103 ora\u0219e-cet\u0103\u021bi care ar fi trebuit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een trupul unei singure Bucovine, dar care, desp\u0103r\u021bite prin lacom\u0103 decizie politic\u0103, s\u00e2ngereaz\u0103 arunc\u00e2nd de o parte \u0219i de alta a Prutului priviri mereu \u00eenl\u0103crimate. Sunt pove\u0219ti adev\u0103rate, despre fiin\u021be silite s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 separat, s\u0103-\u0219i piard\u0103 identitatea, visele, speran\u021ba, dar \u0219i pove\u0219ti (la fel de adev\u0103rate) despre eforturile de a mic\u0219ora r\u0103ul, de a p\u0103stra spiritul \u0219i limba, datinile, tradi\u021biile \u0219i tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 suflet rom\u00e2nesc \u00een acea parte rupt\u0103 din trupul \u021b\u0103rii.
\nDoina Cernica pleac\u0103 din Suceava cu daruri: c\u0103r\u021bi, reviste, ziare \u00een limba rom\u00e2n\u0103, dar nu pleac\u0103 niciodat\u0103 singur\u0103, ci \u00eenso\u021bit\u0103 de oameni de cultur\u0103 (poe\u021bi, prozatori, pictori, iubitori de carte \u0219i de frumos, \u00een general) care vor s\u0103 duc\u0103 dincolo, la \u00eenstr\u0103ina\u021bii din Cern\u0103u\u021bi, bucuria de a vorbi din nou o limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 curat\u0103 \u0219i \u00eenflorit\u0103 de emo\u021bie. Tot ce pleac\u0103 din Suceava trebuie s\u0103 fie \u201edulce\u201d, c\u0103ci antonimia din titlu a fost special aleas\u0103 de Maria Toac\u0103, prietena din Cern\u0103u\u021bi a Doinei Cernica: \u201eMaria Toac\u0103 i-a ales titlul, pe care
\nl-am \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at f\u0103r\u0103 ezitare. Privirea mea, de la Suceava, pentru Cern\u0103u\u021bi, este dulce, \u00een compara\u021bie cu a sa, din Cern\u0103u\u021bi pentru Cern\u0103u\u021bi \u2013 amar\u0103. Ea subliniaz\u0103 o diferen\u021b\u0103 asem\u0103n\u0103toare suferin\u021bei tr\u0103ite de cineva foarte drag aflat \u00een suferin\u021b\u0103 \u0219i suferin\u021ba sa, tr\u0103it\u0103 \u00een carne proprie. Este apoi ceva care \u021bine de firea noastr\u0103, a v\u0103rs\u0103torului mai vis\u0103tor, mai optimist, \u0219i a s\u0103get\u0103torului realist. Dar poate c\u0103 este mai ales o deosebire de \u0219ans\u0103, la r\u0103scruce de vremuri Istoria dovedindu-se dulce cu Suceava \u0219i amar\u0103 cu Cern\u0103u\u021bi, a\u0219ez\u00e2nd \u00eentre ele, la numai c\u00e2te un ceas distan\u021b\u0103, grani\u021ba dintre dou\u0103 state cu limb\u0103, trecut \u0219i s\u00e2nge altminteri\u201d.
\n\u00cen peste 250 de pagini, Doina Cernica scrie a\u0219ezat, cu echilibrul care-o caracterizeaz\u0103, despre \u00eent\u00e2mpl\u0103rile culturale care au prilejuit \u00eent\u00e2lnirea cea de suflet a dou\u0103 ora\u0219e: aniversarea Societ\u0103\u021bii Scriitorilor din Bucovina, s\u0103rb\u0103torile religioase (\u201eAmirosind a Pa\u0219ti la Cern\u0103u\u021bi\u201d), aniversarea cet\u0103\u021bii (\u201eCern\u0103u\u021bi 600. Un omagiu emo\u021bionant \u0219i exemplar\u201d), despre \u201epoduri\u201d (\u201ePodul de h\u00e2rtie\u201d, \u201ePoduri de la Cern\u0103u\u021bi la Suceava\u201d), biblioteci, albume \u0219i festivaluri (\u201eFestivalul Literar Mihai Eminescu\u201d), despre oameni care nu se dau b\u0103tu\u021bi \u00een speran\u021ba re-unirii (\u0219i num\u0103rul lor este din ce \u00een ce mai mare); mai presus de toate, \u00eens\u0103, paginile Doinei Cernica duc, de fiecare dat\u0103, la acela care este el \u00eensu\u0219i patrie comun\u0103, bibliotec\u0103, pod, de fapt, lume \u00eentreag\u0103: domnul nostru Mihai Eminescu. La 140 de ani de la na\u0219terea sa, Poetul \u201ecare ne-a spus c\u0103 a sosit timpul s\u0103 ne scriem singuri istoria\u201d \u00eei adun\u0103 laolalt\u0103, sub \u00eenstr\u0103inatul cer al Cern\u0103u\u021biului, pe vorbitorii de frumoas\u0103 limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, pe scriitorii care \u00een\u021beleg ce \u00eenseamn\u0103 zbaterea de a ie\u0219i de sub vremi, de a te trezi diminea\u021ba \u00een limba rom\u00e2n\u0103, limba str\u0103mo\u0219ilor, limba Poetului, darul nostru cel mai de pre\u021b \u00een to\u021bi vecii.
\nMaria Toac\u0103 are la dispozi\u021bie alte peste dou\u0103 sute de pagini, \u00een care adun\u0103 \u201eelegii urbane\u201d, adic\u0103 pove\u0219ti din Cern\u0103u\u021biul rom\u00e2nilor cu memorie, cu har \u0219i cu suflet. Mai pu\u021bin preocupat\u0103 de gesturi \u0219i fapte culturale (sigur c\u0103 le are \u00een vedere, dar ele constituie mai degrab\u0103 fundalul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor, nu scopul \u00een sine al relat\u0103rii), publicista vorbe\u0219te despre oameni \u0219i cu oameni, unii at\u00e2t de obi\u0219nui\u021bi cu suferin\u021ba, \u00eenc\u00e2t au o senin\u0103tate de sfin\u021bi zugr\u0103vi\u021bi \u00een biserici, buni de adorat pe altar. Sunt multe interviuri (cu Stela Covaci, dar \u0219i cu Nina Cionca, Gabriel Vasiliu, Anna Ravliuc, ca s\u0103-i numim doar pe c\u00e2\u021biva dintre cei intervieva\u021bi) \u0219i, mai ales, rememor\u0103ri ale evenimentelor care au marcat trecerea prin timp a cet\u0103\u021bii \u0219i a locuitorilor ei. Impresionant mi se pare eseul intitulat \u201eFirul Ariadnei a readus pitorescul \u021b\u0103ranului rom\u00e2n la Cern\u0103u\u021bi\u201d): pagini dedicate pictorului George L\u00f6wendal, cel care, timp de 19 ani, a fost director artistic la Teatrul Na\u021bional din Cern\u0103u\u021bi: […] pe l\u00e2ng\u0103 numeroasele calit\u0103\u021bi artistice, avea un farmec cuceritor de povestitor, \u0219i to\u021bi \u00eel ascultau cu gura c\u0103scat\u0103. Odat\u0103, cineva prea umflat de m\u00e2ndrie na\u021bional\u0103 l-a \u00eentrebat de ce face at\u00e2ta parad\u0103 de rom\u00e2nism (picteaz\u0103, \u00een exclusivitate, \u021b\u0103rani rom\u00e2ni, casa \u00eei este amenajat\u0103 \u00een stil rom\u00e2nesc, \u00eembrac\u0103 costumul popular rom\u00e2nesc etc.) c\u00e2nd, de fapt, nu-i dec\u00e2t un str\u0103in. Aristocratul, \u00eenrudit cu mari familii nobile din \u00eentreaga Europ\u0103, i-a r\u0103spuns: (Dumneata e\u0219ti rom\u00e2n prin ocazia na\u0219terii, dar eu sunt rom\u00e2n prin liber\u0103 op\u021biune\u201d. Datorit\u0103 unor astfel de rom\u00e2ni \u201eprin ocazia na\u0219terii\u201d, dar \u0219i prin \u201eliber\u0103 op\u021biune\u201d, din Cern\u0103u\u021bi \u2013 dar \u0219i din lume -, Bucovina parc\u0103 doare mai pu\u021bin.
\nCartea celor dou\u0103 doamne ale scrisului rom\u00e2nesc are, dincolo de valoarea sentimental\u0103, \u0219i una de document al istoriei care se \u00eentemeiaz\u0103, cu r\u0103bd\u0103toare memorie, mai mult din lucruri aparent simple \u0219i m\u0103runte \u0219i prea pu\u021bin din zv\u00e2rcoliri \u201eurie\u0219e\u0219ti\u201d, cum ar spune \u00eenainta\u0219ii.<\/p>\n


\n\"\"

Diana Vrabie \u0219i Constantin Chiril\u0103 adun\u0103 \u00eentr-un volum (\u201eDeclinul istoric al Basarabiei \u0219i Bucovinei\u201d, Ed. PIM, 2014), m\u0103rturii \u0219i imagini despre \u201edestinele sub vremi\u201d ale celor dou\u0103 p\u0103r\u021bi rupte din p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc \u0219i \u00eenstr\u0103inate \u00een \u201econtexte obscure\u201d, mereu pomenite\/analizate, dar menite s\u0103 nu-\u0219i g\u0103seasc\u0103 niciodat\u0103 o explica\u021bie logic\u0103 \u0219i o \u201e\u00eenchidere t\u0103m\u0103duitoare\u201d. Rom\u00e2nii, ajun\u0219i s\u0103-\u0219i vad\u0103 teritoriul \u0219i limba sub st\u0103p\u00e2nire str\u0103in\u0103, se revolt\u0103 rareori, condi\u021bia lor fiind una de victime resemnate, c\u0103ci, spune Diana Vrabie, \u201eMai mult \u00een retragere dec\u00e2t pe baricade \u0219i aproape niciodat\u0103 \u00een ofensiv\u0103, Basarabia \u0219i-a profilat o imagine de \u021binut pa\u0219nic, contemplativ, arbor\u00e2nd o t\u0103cere \u00eendurerat\u0103, ce curge din pliurile unui mioritism angajat. Condi\u021bie specific\u0103 unei \u00eenalte ini\u021bieri, t\u0103cerea aceasta des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 are valoare ritualic\u0103, denun\u021b\u00e2nd un spa\u021biu al misterelor\u201d. C\u0103 t\u0103cerea aceasta este rupt\u0103 uneori, o spun paginile c\u0103r\u021bii de fa\u021b\u0103, care selecteaz\u0103 evenimente, manifest\u0103ri, lu\u0103ri de pozi\u021bie, toate av\u00e2nd la baz\u0103 efortul elitei culturale din \u021bar\u0103 \u0219i din teritoriul \u00eenstr\u0103inat de a atrage aten\u021bia asupra unei imense nedrept\u0103\u021bi istorice. O trecere \u00een revist\u0103 a momentelor nefaste prin care au trecut Basarabia \u0219i Bucovina este mereu necesar\u0103, pentru ca memoria colectiv\u0103 s\u0103 p\u0103streze anii de \u201esperan\u021be ruinate\u201d, anii \u00eendelunga\u021bi de a\u0219teptare a unei rezolv\u0103ri, anii \u00een care privirea fra\u021bilor no\u0219tri de dincolo de \u021bara-mam\u0103 s-au \u00eendreptat zadarnic spre clasa politic\u0103 din Rom\u00e2nia. Imediat dup\u0103 mi\u0219carea din decembrie 1989, a existat o \u0219ans\u0103 a unirii, numai c\u0103 \u201e\u00cencerc\u0103rile de unire cu Rom\u00e2nia nu vor duce la nici un rezultat viabil, \u00eentruc\u00e2t Rom\u00e2nia ca stat, pe de o parte, nu a manifestat nici o veleitate de a le da curs, iar, pe de alt\u0103 parte, fiindc\u0103 mi\u0219carea na\u021bionalist\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Basarabia a adoptat revendic\u0103ri nerealiste (abolirea oficial\u0103 a pactului Hitler-Stalin \u0219i a tuturor consecin\u021belor sale, revenirea la grani\u021bele din 1939, expulzarea minorit\u0103\u021bilor, adic\u0103 a unei treimi din popula\u021bie etc.\u201d). Au r\u0103mas lacrimile, at\u00e2t de des pomenite, pe parcursul acestei c\u0103r\u021bi, de Constantin Chiril\u0103, au r\u0103mas zbuciumul \u0219i nesomnul, au r\u0103mas cele dou\u0103 poduri de flori \u0219i glasul poe\u021bilor, \u00eenc\u0103 neredus la t\u0103cere, au r\u0103mas cronicile \u2013 toate m\u0103rturisind ne\u00eemp\u0103carea cu soarta, refuzul de a pierde ceva din tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 neam, credin\u021b\u0103, cultur\u0103, fiin\u021b\u0103 na\u021bional\u0103.
\nPrima parte a volumului semnat de Diana Vrabie \u0219i Constantin Chiril\u0103 este intitulat \u201eUnitate de neam \u0219i unitate de limb\u0103\u201d \u0219i se refer\u0103 la manifest\u0103ri culturale, reviste, asocia\u021bii care nu pot renun\u021ba cu u\u0219urin\u021b\u0103 la \u201emiracolul rom\u00e2nesc, Basarabia \u0219i Bucovina\u201d. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, primul articol, semnat de Constantin Chiril\u0103, se refer\u0103 la s\u0103rb\u0103torirea a 87 de ani de c\u00e2nd Sfatul \u021a\u0103rii de la Chi\u0219in\u0103u \u2013 27 martie 1918, a luat hot\u0103r\u00e2rea unirii cu patria mam\u0103, Rom\u00e2nia\u201d: s\u0103rb\u0103toare organizat\u0103 de studen\u021bi, ignorat\u0103 de autorit\u0103\u021bi: \u201eDin p\u0103cate, nu au participat reprezentan\u021bii autorit\u0103\u021bilor locale, \u00een pofida insistentelor invita\u021bii f\u0103cute, fapt ce nu constituie un caz singular\u201d. \u00cen fiecare an, pe 31 august, la Chi\u0219in\u0103u \u0219i \u00een \u00eentreaga Basarabie se s\u0103rb\u0103tore\u0219te \u201eLimba noastr\u0103 cea rom\u00e2n\u0103\u201d, cu larg\u0103 participare a personalit\u0103\u021bilor culturale de la ei (de fapt, cu pu\u021bine excep\u021bii, an de an, cam acelea\u0219i: regretatul Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Andrei Vartic, Mihai Cimpoi, Arcadie Suceveanu, Dumitru Matcovschi, Eugen Doga, Iurie Ila\u0219cu…), a c\u00e2torva de la noi (dar nu \u00eentotdeauna nume de rezonan\u021b\u0103) \u0219i cu totala absen\u021b\u0103 a reprezentan\u021bilor autorit\u0103\u021bii statale \u0219i de la ei, \u0219i de la noi.
\nR\u0103nile r\u0103m\u00e2n nevindecate \u00een aceste condi\u021bii de nep\u0103sare \u0219i, c\u00e2teodat\u0103, de rea voin\u021b\u0103, \u0219ansele \u2013 ratate, dar Societatea \u201eMihai Eminescu\u201d din Cern\u0103u\u021bi, revista \u201eLiteratur\u0103 \u0219i art\u0103\u201d din Chi\u0219in\u0103u, revista \u201eLimba rom\u00e2n\u0103\u201d, fondat\u0103 de prof. Ion Dumeniuk, plus sutele de pagini scrise de fra\u021bii no\u0219tri de dincolo \u0219i publicate \u00een revistele din Rom\u00e2nia (cu prec\u0103dere cele din Suceava, Boto\u0219ani, Ia\u0219i \u0219.a.) demonstreaz\u0103 c\u0103 \u00een sufletul lor \u0219i al nostru \u00eenc\u0103 mai este loc pentru limba rom\u00e2n\u0103, \u201epentru tradi\u021bie \u0219i pentru ceea ce ar trebui s\u0103 ne lege pe noi to\u021bi\u201d.
\nA doua parte a volumului, \u201eDeten\u021bii \u0219i masacre politice: mesaje pentru posteritate\u201d, \u00eencepe cu poemul \u201eF\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103\u201d, semnat de Vasile B\u00e2cu: \u201eLa F\u00eent\u00eena Alb\u0103, albi s\u00eent doar b\u0103tr\u00eenii,\/ Restul totu-i negru \u2013 \u0219i p\u0103m\u00e2nt, \u0219i cer.\/ Neagr\u0103 e \u0219i roua, \u0219i culoarea p\u00eeinii,\/ Cad din cer amare lacrimi de-adev\u0103r\u201d; F\u00eent\u00eena Alb\u0103, locul \u00een care, la 1 aprilie 1941, \u201e\u00een Sf\u00e2nt\u0103 zi de Pa\u0219ti\u201d, ru\u0219ii au masacrat 3000 de rom\u00e2ni.
\nDespre masacre, \u00eens\u0103, despre deten\u021bii, despre schilodirea con\u0219tiin\u021belor, despre samavolniciile \u00eenf\u0103ptuite cu decenii \u00een urm\u0103 se vorbe\u0219te prea pu\u021bin \u0219i, din p\u0103cate, uneori \u00een \u0219oapt\u0103, la urechi surde. Spune, cu mare dreptate, Diana Vrabie: \u201ePu\u021bini scriitori \u0219i-au asumat curajul de a problematiza natura r\u0103ului din perioada comunist\u0103. \u0218i mai pu\u021bini au fost acei care s-au opus explicit regimului, majoritatea prefer\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 rechizitorii post factum. \u00cen realitate, singurii \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 despre ororile regimului comunist s\u00eent cei care au avut cu adev\u0103rat de suferit \u00een perioada comunist\u0103 (fo\u0219tii de\u021binu\u021bi politici, disiden\u021bii, intelectualii persecuta\u021bi)\u201d. Printre ei \u2013 Alexei Marinat, a c\u0103rui carte, \u201eC\u0103l\u0103torii \u00een jurul omului\u201d, ap\u0103rut\u0103 la Editura Prut Interna\u021bional, \u00een 2004, Diana Vrabie o prezint\u0103 cu acribia-i caracteristic\u0103, dar \u0219i Nicolae Costenco, autorul volumului \u201ePovestea vulturului\u201d.
\nUltima parte a c\u0103r\u021bii \u201eDeclinul istoric al Basarabiei \u0219i Bucovinei \u2013 m\u0103rturii \u0219i imagini\u201d selecteaz\u0103 \u201efiguri de valoare ale culturii rom\u00e2ne\u0219ti din Basarabia\u201d: Grigore Vieru, Paul Goma, Andrei Vartic, Vlad Bejan, Sergiu Grossu\u201d.
\nDac\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m interviurile (emo\u021bionant este cel cu Ilie Ila\u0219cu) \u0219i imaginile surprinse de Constantin Chiril\u0103 cu aparatul de fotografiat \u2013 \u00een fapt, documente istorice autentice \u2013 avem viziunea de ansamblu a unei c\u0103r\u021bi ap\u0103rute din dragoste \u0219i prin efortul a doi oameni de cultur\u0103 apar\u021bin\u00e2nd unor genera\u021bii diferite \u0219i, din p\u0103cate, unor \u021b\u0103ri diferite: c\u0103ci Diana Vrabie este o scriitoare t\u00e2n\u0103r\u0103, conferen\u021biar universitar doctor la Universitatea din B\u0103l\u021bi, Republica Moldova, iar Constantin Chiril\u0103 \u2013 un scriitor din Ia\u0219i, Rom\u00e2nia.<\/p>\n


\nStan BREBENEL<\/strong>
\n\"\"

EXISTEN\u021aELE FASTUOASE<\/strong><\/p>\n

\u00cen prefa\u021ba volumului de versuri Existen\u021bele fastuoase, Editura SemnE, 2013, Octavian Soviany \u00eencepe cu o afirma\u021bie pe care o cunosc bine cei din anturajul autoarei: prezen\u021b\u0103 discret\u0103 \u00een tabloul zgomotos \u0219i pestri\u021b al literaturii noastre actuale, str\u0103in\u0103 de cercurile unde se fac \u0219i se desfac gloriile literare, Victoria Milescu este totu\u0219i o voce poetic\u0103 puternic\u0103 \u0219i bine articulat\u0103 care merit\u0103 din plin aten\u021bia cititorilor de poezie. Plecat\u0103 pentru a cuceri piscurile literaturii rom\u00e2ne din preajma b\u0103l\u021bilor lui Terente, dar mai ales din universurile lui Panait Istrate \u0219i F\u0103nu\u0219 Neagu, Victoria Milescu \u0219i-a creat cu r\u0103bdare \u0219i migal\u0103 propriul drum f\u0103r\u0103 pulbere, deloc u\u0219or, spre Olimpul carpatic.
\nDe ce existen\u021bele fastuoase? Ofer\u0103 realit\u0103\u021bile din \u021bar\u0103 un verdict at\u00e2t de categoric? Fire\u0219te, c\u0103 nu. Autoarea, asemenea un reporter obiectiv, intr\u0103 \u00een miezul problemelor din cotidian oferindu-ne un tablou netrucat \u0219i netrunchiat. Uneori insist\u0103, f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 convingere, asupra acelor elemente \u0219i evenimente care pot fi ale unei existen\u021be fastuoase. Poeta, ca orice artist vede frumuse\u021bea din lucruri, din oameni \u00eendemn\u00e2ndu-ne \u0219i pe noi s\u0103 le descoperim: i-am v\u0103zut pe acei oameni ferici\u021bi\/ merg\u00e2nd nep\u0103s\u0103tori \u00een noapte\/ fluierau, fredonau, arunc\u00e2nd spre cer\/ bancnote argintii, m\u0103t\u0103soase, ca apoi, ie\u0219ind din visare, s\u0103 vad\u0103 realitatea dur\u0103 care sugrum\u0103 fericirea temporar\u0103 \u0219i de scurt\u0103 durat\u0103: unde se termin\u0103 fericirea \u00eencepe lumea\/ ce cump\u0103r\u0103 p\u00e2ine, salam, \u021big\u0103ri, constat\u00e2nd c\u0103 fericirea e inuman de scump\u0103\/ moartea \u00ee\u0219i taie o por\u021bie\/ din mine, din tine, pofticioas\u0103 din fire… (Oameni ferici\u021bi).
\nUn poem deosebit care devoaleaz\u0103 o fire sensibil\u0103 este Prin geamul aburit. Cu ajutorul lui am reu\u0219it s\u0103-mi rev\u0103d o parte din copil\u0103ria \u0219i adolescen\u021ba mea pe care am petrecut-o pu\u021bin timp l\u00e2ng\u0103 p\u0103rin\u021bi din cauza studiilor efectuate \u00een institu\u021bii militare de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i dup\u0103 care am t\u00e2njit c\u00e2ndva. Estomparea unor imagini sentimentale prin ochiul copilului seam\u0103n\u0103, metaforic vorbind, cu clarobscurul dat de o fereastr\u0103 cu geamurile aburite. Numai pentru acest poem, care ne fur\u0103 o lacrim\u0103, putem fi pizma\u0219i pe autoare: Mama \u0219i tata\/ merg\u00e2nd \u00eencet, c\u0103r\u00e2nd\/ geamantane, saco\u0219e pline\/ …\/ \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc dar continu\u0103 s\u0103 urce, s\u0103 coboare\/ din trenuri, autobuze, tramvaie\/ c\u0103r\u00e2nd dintr-un ora\u0219 \u00een altul\/ dintr-o \u021bar\u0103 de foc \u00een alta de fum\/ \u00een bagajele grele\/ copil\u0103ria copilului lor… Ca orice scriitor este interesat\u0103 de un subiect foarte actual: destinul c\u0103r\u021bilor. Nu vorbim de favoriza\u021bii sor\u021bii. Pe ei nu-i intereseaz\u0103 acest lucru \u0219i nici gloria literar\u0103, ci premiile. C\u00e2t mai multe \u0219i c\u00e2t mai consistente. Cartea nu se mai vinde ast\u0103zi dec\u00e2t, rareori, cu un ziar. Sau ziarul se vinde mai bine cu cartea. Am v\u0103zut multe sufragerii de bloc, printr-o \u00eemprejurare aproape nefast\u0103 a existen\u021bei mele, cum rafturile bibliotecilor erau ticsite dup\u0103 colec\u021biile publica\u021biilor respective. Erau a\u0219ezate scrupulos, ca pe un e\u0219afod al uit\u0103rii. De aceea este de \u00een\u021beles revolta din poemul Scriu, exist: Trimi\u021bi c\u0103r\u021bi\/ celor ce le vor arunca neglijent pe sol\/ c\u0103lc\u00e2nd pe ele\/ strivind litere, g\u00e2nduri\/ o durere \u00een plus pentru filele n\u0103scute\/ din mii de dureri. Propune o solu\u021bie surprinz\u0103toare: trimi\u021bi c\u0103r\u021bi spre alte planete\/ necunoscute, necucerite \u00eenc\u0103\/ acolo vor fi \u00een mai bun\u0103 p\u0103strare\/ poate chiar citite, mai \u0219tii\/ de ce scrii, m\u0103 \u00eentrebi, de ce scrii… Nici \u00een poemul care d\u0103 titlul volumului fastuosul nu este de durat\u0103. Copilul candid, ingenuu \u0219i juc\u0103u\u0219, pe m\u0103sura curgerii inexorabile a timpului, are puseuri de filozof: Exist c\u00e2t o g\u00e2z\u0103\/ c\u00e2t o piatr\u0103\/ cu care \u00eengerul joac\u0103 \u0219otron\/ el e din ce \u00een ce mai copil\/ cu c\u00e2t eu \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc. F\u0103r\u0103 s\u0103 cad\u0103 \u00een depresie poeta \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce cauze au stat \u0219i stau la baza degrad\u0103rilor din societatea noastr\u0103. Vedem \u0219i sim\u021bim cu to\u021bii efectele noii clase postcomuniste. O clas\u0103 cu animale vorace c\u0103reia i-a c\u0103zut prad\u0103 \u00eentreaga societate rom\u00e2nesc, inclusiv f\u0103uritorii de valori spirituale. Datorit\u0103 ei via\u021ba a devenit foarte ur\u00e2t\u0103. La fel \u0219i ora\u0219ele, iar rela\u021biile interumane s-au degradat destul de mult. A\u0219a au ap\u0103rut multe suflete schilodite. F\u0103r\u0103 s\u0103 fie o poezie de frond\u0103 o u\u0219oar\u0103, dac\u0103 nu revolt\u0103, indignare o cuprinde \u0219i pe Victoria Milescu: \u00een loc s\u0103 plutim abisali \u0219i sublimi\/ ne-am pomenit pe cimentul dur\/ cu creierii praf \u0219i pulbere\/ ne-am trezit zdrobi\u021bi de realitatea rece\/ gri-verzui\/ cu ochi enormi, negri, dorsali, clipocind:\/ S\u0103 v\u0103 s\u0103tura\u021bi s\u0103 mai visa\u021bi aiureli! (Apocalipsis). Cu toate acestea poeta ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 ne iubim \u021bara. M\u0103car pentru acei oameni minuna\u021bi care mai sunt, pentru inocen\u021ba copila\u0219ilor, pentru frumuse\u021bile f\u0103r\u0103 seam\u0103n ale naturii \u0219i pentru mult mai multe altele: o \u021bar\u0103 \u00een care te sim\u021bi mereu ocrotit\/ chiar dac\u0103 ai tr\u0103dat, ai min\u021bit\/ ea te iart\u0103 mereu\/ ea are r\u0103bdare\/ de\u0219i de mult nu mai este\/ ea te hr\u0103ne\u0219te cu ce-a mai r\u0103mas\/ \u00een urma corbilor, l\u0103custelor\/ \u00een urma mor\u021bii trec\u00e2nd prin gar\u0103\/ cu ochii ei de fecioar\u0103… (\u0218i lacrimile pl\u00e2ng).
\nMulte ar mai fi de spus despre poemele din acest frumos volum. Fiecare \u00een parte pare s\u0103 fie dedicat fiec\u0103rui cititor \u00een parte, acel cititor a\u0219ezat lini\u0219tit \u00een fotoliu, sub lumina bl\u00e2nd\u0103 a veiozei \u0219i din care descoperi, pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin, latura cald\u0103, uman\u0103, d\u0103t\u0103toare de \u00eencredere \u0219i aduc\u0103toare de speran\u021be a poetei. Victoria Milescu este o personalitate cu multiple valen\u021be. \u00cen afara volumelor de versuri a mai scris \u0219i publicat literatur\u0103 pentru copii \u0219i a efectuat traduceri din limba englez\u0103. Ion Ro\u0219ioru scria despre opera poetei: Din mai fiecare text se deceleaz\u0103 drama existen\u021bial\u0103 a poetei care con\u0219tientizeaz\u0103 pr\u0103pastia dintre aspira\u021biile spre ideal \u0219i realitatea imediat\u0103 cel mai adesea agresiv\u0103 \u0219i impedimentat\u0103.
\nSubscriem.<\/p>\n


\nAdrian BOTEZ<\/strong>
\n\"\"

RELIGIA STELELOR<\/strong><\/p>\n

stele nu sunt numai pe
\ncer \u2013 stele sunt oriunde
\npribegesc \u2013 \u00eenrourate
\nsuflete de oameni<\/p>\n

praful stelelor dintre
\nsufletul meu \u0219i
\nsufletul t\u0103u \u2013 arat\u0103
\nunde s-a \u00een\u0103l\u021bat
\nc\u00e2ndva \u2013 un templu
\ncosmic \u2013 al tuturor
\na\u0219trilor<\/p>\n

s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m (de
\nfapt \u2013 \u00een zadar) \u2013 cine a
\ninterzis noua \u0219i at\u00e2t de av\u00e2ntata
\nreligie a stelelor \u2013 d\u0103r\u00e2m\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u0219i
\ncoloanele care \u00eempungeau
\nraze de slav\u0103 \u2013 \u00een
\nt\u0103lpile Lui Dumnezeu<\/p>\n


\nCAVALERII IUBIRII<\/strong><\/p>\n

f\u0103cut din g\u00e2nduri proaste \u0219i vorb\u0103 de p\u0103cat
\nst\u0103tea un oarecine l-al Duhului canat
\np\u0103zea cu-nver\u0219unare s\u0103 nu intre Iubirea
\ns\u0103 fiu olog cu g\u00e2ndul \u2013 s\u0103-mi nasc\u0103 bezne firea<\/p>\n

acesta e r\u0103zboiul \u2013 a\u0219a e umilirea:
\nto\u021bi demonii se-arip\u0103 \u0219i zarea cov\u00e2r\u0219esc
\nc\u00e2nd dau de vina cald\u0103 \u00een fad\u0103 omenirea
\nc\u00e2nd sfintele incendii sughi\u021b\u0103 \u0219i sf\u00e2r\u0219esc<\/p>\n

vreau r\u0103scoliri de ceruri \u2013 un fulger ne-ntrerupt
\ncu sfin\u021bi arhangheli \u00eengeri barbare cavalcade
\ns\u0103-nfrico\u0219\u0103m smaraldul din frun\u021bi care s-au supt<\/p>\n

iar Dumnezeu deschid\u0103-\u0219i divinele arcade:
\ndoar cavaleri Iubirii putem n\u0103d\u0103jdui
\n\u00een m\u00e2ntuiri promise de Tat\u0103l lui A FI!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Silvia Ioana SOFINETI Mircea Br\u0103ili\u021ba: \u201eVals \u00een \u00eentuneric\u201d Editura SemnE \u00eei public\u0103 lui Mircea Br\u0103ili\u021ba (1945-2013) un volum de versuri<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18038"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18038"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18038\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18056,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18038\/revisions\/18056"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18038"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18038"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18038"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}