{"id":18033,"date":"2022-05-12T19:11:28","date_gmt":"2022-05-12T16:11:28","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18033"},"modified":"2022-05-12T19:13:22","modified_gmt":"2022-05-12T16:13:22","slug":"spatii-culturale-nr-38-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18033","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 38 (11)"},"content":{"rendered":"

Ion Ro\u0219ioru<\/strong>
\n\"\"

Cad frunze iovice din meri<\/strong>
\n (Copl\u0103 cu varia\u021biuni)<\/em><\/p>\n

Cad frunze iovice din meri:
\nTo\u021bi anii mei au fost dureri!<\/p>\n

Cad frunze sobre din mojdreni:
\nTo\u021bi anii mei au fost vicleni!<\/p>\n

Cad frunze schimnice din pini:
\nTo\u021bi anii mei au fost haini!<\/p>\n

Cad frunze tainice din duzi:
\nTo\u021bi anii mei au fost z\u0103luzi!<\/p>\n

Cad frunze oarbe din molizi:
\nTo\u021bi anii mei au fost perfizi!<\/p>\n

Cad frunze ude din scoru\u0219i:
\nTo\u021bi anii mei au fost supu\u0219i!<\/p>\n

Cad frunze-anemice din plopi:
\nTo\u021bi anii mei au fost miopi!<\/p>\n

Cad frunze christice din tei:
\nTo\u021bi anii mei au fost mi\u0219ei!<\/p>\n

Cad frunze karmice din nuci:
\nTo\u021bi anii mei au fost n\u0103luci!<\/p>\n

Cad frunze aspre din ar\u021bari:
\nTo\u021bi anii mei au fost amari!<\/p>\n

Cad frunze repezi din goruni:
\nTo\u021bi anii mei au fost furtuni!<\/p>\n

Cad frunze-avide din gutui:
\nTo\u021bi anii mei au fost haihui!<\/p>\n

Cad frunze dure din smochini:
\nTo\u021bi anii mei au fost pu\u021bini!<\/p>\n

Cad frunze stranii din l\u0103m\u00e2i:
\nTo\u021bi anii mei au fost c\u0103l\u00e2i!<\/p>\n

Cad frunze reci din sicomori:
\nTo\u021bi anii mei au fost minori!<\/p>\n

Cad frunze mov din chiparo\u0219i:
\nTo\u021bi anii mei au fost c\u00e2ino\u0219i!<\/p>\n

Cad frunze triste din stejari:
\nTo\u021bi anii mei au fost precari!<\/p>\n

Cad frunze moi din trandafiri:
\nTo\u021bi anii mei au fost martiri!<\/p>\n

Cad frunze verzi din portocali:
\nTo\u021bi anii mei au fost fatali!<\/p>\n

Cad frunze grele din platani:
\nTo\u021bi anii mei au fost neani!<\/p>\n


\n Moartea-i \u00eent\u00e2mplarea dintre…<\/strong>
\n (Copl\u0103 cu varia\u021biuni)<\/em><\/p>\n

Moartea-i \u00eent\u00e2mplarea dintre \u021beava armei \u0219i cocor.
\nO implor dintotdeauna. O regret \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i focul ce devor\u0103 un pl\u0103m\u00e2n horc\u0103itor.
\nO implor dintotdeauna. O r\u0103pun \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i \u0219uieratul ro\u0219u-al glon\u021bului pornit zbor.
\nO implor dintotdeauna. O detest \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i sadica pl\u0103cere dintr-un ochi de v\u00e2n\u0103tor.
\nO implor dintotdeauna. O reprim \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i \u00eentre stupu-n zumzet \u0219i avidul r\u00e2vnitor:
\nO implor dintotdeauna. O condamn \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i \u00een zigzagul ro\u0219u dintre nor \u0219i trec\u0103tor.
\nO implor dintotdeauna. O insult \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea iese dintr-un \u0219arpe agasat \u00eent\u00e2mpl\u0103tor.
\nO implor dintotdeauna. O sfidez \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea vine cu torentul cr\u00e2ncen t\u0103v\u0103lugitor.
\nO implor dintotdeauna. O abhor \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i \u00een umbrela m\u00e2ndr\u0103-a hribului \u00eembietor.
\nO implor dintotdeauna. O ucid \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea \u0219tie zv\u00e2rcolirea muntelui zguduitor.
\nO implor dintotdeauna. O \u00eenfr\u00e2ng \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i un alean sfielnic, inodor \u0219i incolor.
\nO implor dintotdeauna. O ignor \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i \u0219ipul de metilic alb\u0103strui ner\u0103bd\u0103tor.
\nO implor dintotdeauna. O \u00eemb\u0103t \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea e un cal s\u0103lbatic ce arunc\u0103 din picior.
\nO implor dintotdeauna. O r\u0103nesc \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i viscolul ce-n step\u0103 bate \u00eenfrico\u0219\u0103tor.
\nO implor dintotdeauna. O alung \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea e destin sub maiul domnului judec\u0103tor.
\nO implor dintotdeauna. O abrog \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i drumul fr\u00e2nt sub pasul calului \u0219ov\u0103itor.
\nO implor dintotdeauna. O divulg \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i rupere de karm\u0103 \u00eentr-un scop r\u0103zbun\u0103tor.
\nO implor dintotdeauna. O sugrum \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i pre\u021bul nemuririi bunului M\u00e2ntuitor.
\nO implor dintotdeauna. O exclud \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea e triumful florii de cire\u0219 r\u0103sfr\u00e2nt \u00een dor.
\nO implor dintotdeauna. O strivesc \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i la\u021bu-n care cade la izvor un c\u0103prior.
\nO implor dintotdeauna. O depl\u00e2ng \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i lacrima uscat\u0103 pe obrazul pieritor.
\nO implor dintotdeauna. O reneg \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea e taifun ce smulge plopii de pe grindul lor.
\nO implor dintotdeauna. O-nsp\u0103im\u00e2nt \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i lespedea \u00eencins\u0103 pe o gur\u0103 de cuptor.
\nO implor dintotdeauna. O sf\u0103r\u00e2m \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i furie latent\u0103 ad\u0103st\u00e2nd \u00eentr-un topor.
\nO implor dintotdeauna. O tran\u0219ez \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i cartea m\u0103sluit\u0103 de-nr\u0103itul juc\u0103tor.
\nO implor dintotdeauna. O tri\u0219ez \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i jertfa \u00een onoarea Fiului Risipitor.
\nO implor dintotdeauna. O resping \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i \u00een comoara care scoate fl\u0103c\u0103ri pe ponor.
\nO implor dintotdeauna. O \u00eengrop \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i galbenul ce-ajunge \u00een chimir de tr\u0103d\u0103tor.
\nO implor dintotdeauna. O recuz \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i corbul ce se-nfrupt\u0103 din cadavrul viitor.
\nO implor dintotdeauna. O bruiez \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i col\u021bul st\u00e2ncii care se \u00eenfige-ntr-un vapor.
\nO implor dintotdeauna. O stan\u021bez \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i farmecul hangi\u021bei cu s\u0103rut mistuitor.
\nO implor dintotdeauna. O bruschez \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i calmul ce se-aburc\u0103-n clopotul t\u00e2nguitor.
\nO implor dintotdeauna. O subjug \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i golul verighetei mirelui r\u0103zbun\u0103tor.
\nO implor dintotdeauna. O dobor \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i r\u00e2ul care sap\u0103 sub r\u0103dvanu-asurzitor.
\nO implor dintotdeauna. O blamez \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i bradul care cade pe fl\u0103c\u0103ul din folclor.
\nO implor dintotdeauna. O \u0219ochez \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i purpuriul strig\u0103t \u00eente\u021bit de matador.
\nO implor dintotdeauna. O stresez \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i am\u0103girea-n lanul de canabis fo\u0219nitor.
\nO implor dintotdeauna. O-ngrozesc \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i spectrul din oglinda fetei f\u0103r\u0103 pe\u021bitor.
\nO implor dintotdeauna. O distrug \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i bagatelizarea v\u00e2scului vindec\u0103tor.
\nO implor dintotdeauna. O-njosesc \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i trapa camuflat\u0103 de pe podul plutitor.
\nO implor dintotdeauna. O scufund \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i c\u00e2ntecul albastru de pustiu sf\u00e2\u0219ietor.
\nO implor dintotdeauna. O \u00eenchid \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i roata-n drum pierdut\u0103 de olacul zbur\u0103tor.
\nO implor dintotdeauna. O zdrobesc \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i un dezm\u0103\u021b demonic de vulcan clocotitor.
\nO implor dintotdeauna. O stupesc \u00een timp ce mor!<\/p>\n

Moartea-i joc \u00eencins de Iele \u00eentr-un ochi r\u0103t\u0103citor.
\nO implor dintotdeauna. O tr\u0103iesc \u00een timp ce mor! <\/p>\n


\nPastorul avea o fat\u0103<\/strong>
\n (Copl\u0103 cu varia\u021biuni)<\/p>\n

*<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 r\u0103sf\u0103\u021bat\u0103 de destin:
\nNu \u0219tiam c\u0103 f\u0103r\u0103 d\u00e2nsa o s\u0103 uit s\u0103 m\u0103 \u00eenchin!<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 cu IQ pu\u021bin comun:
\nNu \u0219tiam c\u0103 f\u0103r\u0103 d\u00e2nsa zarea n-o s-o mai supun!<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 ce credea \u00een horoscop:
\nNu \u0219tiam c\u0103 f\u0103r\u0103 d\u00e2nsa vie\u021bii nu-i mai aflu scop!<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 ce dresa un pui de leu:
\nNu \u0219tiam c\u0103 f\u0103r\u0103 d\u00e2nsa o s\u0103 trec prin foc \u0219i eu!<\/p>\n

*<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 c-un poem \u00een orice g\u00e2nd:
\nN-am \u0219tiut c\u0103 f\u0103r\u0103 d\u00e2nsa o s\u0103 mor \u0219i eu cur\u00e2nd!<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 c-un sur\u00e2s din soare rupt:
\nN-am \u0219tiut c\u0103 f\u0103r\u0103 d\u00e2nsa nu mai are rost s\u0103 lupt!<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 cu picioare p\u00e2n\u0103-n g\u00e2t:
\nN-am \u0219tiut c\u0103 f\u0103r\u0103 d\u00e2nsa o s\u0103 urlu de ur\u00e2t!<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 cum zefiru-n busuioc:
\nN-am \u0219tiut c\u0103 f\u0103r\u0103 d\u00e2nsa n-o s\u0103 mai exist deloc!<\/p>\n

*<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 cu nectar zeiesc \u00een glas:
\nN-am crezut c\u0103 f\u0103r\u0103 d\u00e2nsa de tr\u0103it o s\u0103 m\u0103 las!<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 cu desc\u00e2ntec \u00een cuv\u00e2nt:
\nN-am crezut c\u0103 f\u0103r\u0103 d\u00e2nsa o s\u0103 fiu ca frunza-n v\u00e2nt!<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 cu p\u0103r moale auriu:
\nN-am crezut c\u0103 f\u0103r\u0103 d\u00e2nsa o s\u0103-nv\u0103\u021b s\u0103 mor de viu!<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 cu gropi\u021b\u0103 \u00een obraz:
\nN-am crezut c\u0103 f\u0103r\u0103 d\u00e2nsa mor\u021bii nu-i mai cer r\u0103gaz!<\/p>\n

*<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 ce plonja u\u0219or \u00een vis:
\nNu-mi p\u0103sa c\u0103 pentru d\u00e2nsa o s\u0103 fiu \u00een iad trimis!<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 ce d\u0103dea-ntr-un singur bob:
\nNu-mi p\u0103sa c\u0103 pentru d\u00e2nsa o s\u0103-i cad boemei rob!<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 ce-mi p\u0103stra un m\u0103r \u00een s\u00e2n:
\nNu-mi p\u0103sa c\u0103 pentru d\u00e2nsa n-o s\u0103 mai ajung b\u0103tr\u00e2n!<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 ce punea m\u0103lai la pui:
\nNu-mi p\u0103sa c\u0103 pentru d\u00e2nsa locul meu pe lume nu-i!<\/p>\n

*<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 ce f\u0103cea furori la bal:
\nIgnoram c\u0103 pentru d\u00e2nsa o s\u0103 fiu furat de val!<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 ce plimba un c\u00e2ine-lup:
\nIgnoram c\u0103 pentru d\u00e2nsa o s\u0103 fiu b\u0103gat la zdup!<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 ce usca m\u0103rar \u00een pod:
\nIgnoram c\u0103 pentru d\u00e2nsa o s\u0103 fiu t\u00e2r\u00e2t prin glod!<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 ce \u0219tia s\u0103 fac\u0103 tort:
\nIgnoram c\u0103 dup\u0103 d\u00e2nsa o s\u0103 fiu de-a pururi mort!<\/p>\n

*<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 \u0219i-o avea numai pe ea:
\nIgnoram c\u0103 niciodat\u0103 dup\u0103 mine n-o s-o dea!<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 \u0219i-o avea numai pe ea:
\nIgnoram c\u0103 toat\u0103 ziua pe-am\u00e2ndoi ne probozea!<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 \u0219i-o avea numai pe ea:
\nIgnoram c\u0103 l\u00e2ng\u0103 mine nici \u00een moarte n-o vedea!<\/p>\n

Pastorul avea o fat\u0103 \u0219i-o avea numai pe ea:
\nIgnoram c-avea s\u0103-mi fac\u0103 pr\u0103bu\u0219irea \u0219i mai grea!<\/p>\n


\nC\u0102R\u021aI PREZENTATE DE:<\/strong><\/p>\n

Ionel POPA<\/strong>
\n\"\"

Din C\u0102R\u021aILE \u021a\u0102RII<\/strong><\/p>\n

Fiecare segment temporal al istoriei \u0219i literaturii, \u00een dinamica lui na\u0219te \u0219i \u00ee\u0219i cre\u0219te oamenii de care are nevoie. A\u0219a se explic\u0103 faptul c\u0103 numai \u00een Epoca Luminilor Ion Budai-Deleanu a scris celebra \u021aiganiada; a\u0219a se \u00een\u021belege de ce epoca revolu\u021bionar\u0103 de la 1848 este \u201evinovat\u0103\u201d de apari\u021bia poemei lui Alecu Russo C\u00eentarea Rom\u00e2niei, numai a\u0219a se justific\u0103 faptul c\u0103 Geo Bogza a scris \u0219i publicat Cartea Oltului la finele ultimului r\u0103zboi. \u0218i mai sunt \u0219i alte exemple.
\nNumai un dogmatic, pornind de la o sintagm\u0103 care f\u0103r\u0103 voia ei aminte\u0219te de o epoc\u0103, nu prea \u00eendep\u0103rtat\u0103, care a pervertit tot patrimoniul cultural-spiritual al \u021b\u0103rii \u0219i sentimentele poporului, poate nega importan\u021ba, frumuse\u021bea \u0219i perenitatea unor opere literare ca cele amintite. Sunt momente \u0219i situa\u021bii c\u00e2nd asemenea opere trebuie s\u0103 le facem cunoscute contemporanilor no\u0219tri.
\n\u00cen cele ce urmeaz\u0103 ne propunem s\u0103 facem tocmai acest lucru, relief\u00e2nd valoarea lor literar\u0103. Dar, nici con\u021binutul lor ideologic (mesajul) nu trebuie eludat. \u00cen operele la care vom face referire ideologicul (\u00een sensul primar, etimologic al cuv\u00e2ntului) este vizibil, dar nu este de lozinc\u0103, manipulabil partinic, ci unul izvor\u00e2t dintr-un sentiment sincer \u0219i puternic. S\u0103-l mai numim?<\/p>\n

*
\nI C\u00e2ntarea Rom\u00e2niei de Alecu Russo. De valoarea operei au dat seama mari personalit\u0103\u021bi ale literaturii noastre care au \u00eengrijit \u0219i prefa\u021bat editarea ei \u00een timp. E suficient s\u0103 amintim aici pe Lucian Blaga, Ion Pillat, dar \u0219i pe istoricul literar P.V. Hane\u0219.
\nPoemul vede lumina tiparului, \u00een limba francez\u0103 \u00een 1850 \u00een \u201eRom\u00e2nia viitoare\u201d, revista emigran\u021bilor rom\u00e2ni afla\u021bi la Paris. Textul e \u00eenso\u021bit de o \u201ePrecuv\u00e2ntare\u201d semnat\u0103 de Nicolae B\u0103lcescu. Cu un anume scop, \u00een tradi\u021bie romantic\u0103, semnatarul Precuv\u00e2nt\u0103rii spune c\u0103 manuscrisul este al unui c\u0103lug\u0103r anonim dintr-o m\u0103n\u0103stire din \u201em\u0103re\u021bii no\u0219tri Carpa\u021bi\u201d. Acesta se adreseaz\u0103 \u021b\u0103rii ca un vates. Semnificativ e \u0219i faptul c\u0103 opera e tip\u0103rit\u0103 \u00een acela\u0219i an la Sibiu (cf. Cornelia Bode \u00een \u201eRevista de istorie\u201d, nr. 9\/1979, apud Antoaneta Macovei, \u201ePrefa\u021b\u0103\u201d la Alecu Russo C\u00e2ntarea Rom\u00e2niei, Ed. Albatros, 1985). \u00cen 1855 \u00een \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, revist\u0103 condus\u0103 de Vasile Alecsandri, este tip\u0103rit\u0103 varianta \u00een limba rom\u00e2n\u0103 semnat\u0103 cu ini\u021bialele AR.
\nSitua\u021bia istoric\u0103 din epoc\u0103 \u0219i angajarea literaturii \u00een efervescen\u021ba revolu\u021bionar\u0103 a vremii au produs o bogat\u0103 proz\u0103 retoric\u0103 (scrieri politice, istorice, jurnalistice, dar \u0219i poezie). Aceast\u0103 proz\u0103 retoric\u0103 va \u00eembr\u0103ca haina unei opere literare memorabil\u0103 \u2013 C\u00e2ntarea Rom\u00e2niei, oper\u0103 unic\u0103 la umbra c\u0103reia, \u00een epoc\u0103, n-a mai crescut nimic similar. Ea reprezint\u0103 cea mai fericit\u0103 realizare de proz\u0103 poetic\u0103 p\u00e2n\u0103 la Eminescu (cf. Mihai Zamfirescu, \u201ePoemul rom\u00e2nesc \u00een proz\u0103\u201d, Ed. Minerva, 1981).
\nNu e locul relu\u0103rii (\u0219i nici necesar\u0103) problemei paternit\u0103\u021bii operei (Russo vs. B\u0103lcescu), problema fiind clarificat\u0103 \u0219i nici a modelelor \u0219i influen\u021belor (Lamennais, Mickiewicz etc.). \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu ultima problem\u0103 cred c\u0103 e bine s\u0103 insist\u0103m pe un aspect: prin infuzia ecourilor copil\u0103riei idilice \u0219i a folclorului, prin cea venit\u0103 din cronicari \u0219i cartea religioas\u0103 rom\u00e2n\u0103 (Varlaam, Dosoftei), a ideilor revolu\u021bionare ale epocii, CR este o crea\u021bie literar\u0103 a romantismului rom\u00e2nesc cu un puternic caracter \u0219i con\u021binut na\u021bional. CR nu este cu absolut nimic inferioar\u0103, ba dimpotriv\u0103, operelor similare din alte literaturi, opere ridicate pe podium sau glosate excesiv de studiile despre romantism ori despre poemul \u00een proz\u0103.
\nCR evoc\u0103 \u201eistoria Rom\u00e2niei \u00eentregi din vremea dacilor p\u00e2n\u0103 \u00een zilele descoperirii ei.\u201d (N. B\u0103lcescu)
\nComentariul poemei trebuie s\u0103 porneasc\u0103 de la motoul ei. \u00cen versiunea de la Paris se indic\u0103 drept surs\u0103 a motoului \u201eTestamentul\u201d lui \u0218tefan cel Mare (apud cronicarul Grigore Ureche); \u00een versiunea de la Ia\u0219i se indic\u0103 \u201eHronic\u0103 moldoveneasc\u0103\u201d. Prin schimbarea acestui mic detaliu, Alecu Russo d\u0103 o aur\u0103 de legend\u0103 poemei, atmosfer\u0103 at\u00e2t de specific\u0103 lui, scriitor romantic. Dar s\u0103 d\u0103m citire textului care cu adev\u0103rat este un testament: \u201eDac\u0103 du\u0219manul vostru v\u0103 cere leg\u0103minte ru\u0219inoase de la voi, atuncea mai bine muri\u021bi prin sabia lui, dec\u00e2t s\u0103 fi\u021bi privitori \u00eempil\u0103rii \u0219i tic\u0103lo\u0219iei \u021b\u0103rii voastre. Domnul p\u0103rin\u021bilor vo\u0219tri \u00eens\u0103 se va \u00eendura de lacrimile slugilor sale \u0219i va ridica dintre voi pe cineva, carele va a\u0219eza iar\u0103\u0219i pre urma\u0219ii vo\u0219tri \u00een volnicia \u0219i puterea de mai \u00eenainte.\u201d \u00cen mod sigur Barbu \u0218tef\u0103nescu Delavrancea nu a uitat acest testament c\u00e2nd \u00een drama sa istoric\u0103 Apus de soare pune pe \u0218tefan cel Mare s\u0103 rosteasc\u0103 celebrele vorbe c\u0103tre contemporanii s\u0103i: \u201e\u021aine\u021bi minte cuvintele lui \u0218tefan care v-a fost baci p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u021be\u2026 c\u0103 Moldova n-a fost a str\u0103mo\u0219ilor mei, n-a fost a mea \u0219i nu e a voastr\u0103, ci a urma\u0219ilor vo\u0219tri \u0219-a urma\u0219ilor urma\u0219ilor vo\u0219tri \u00een veacul veciilor.\u201d
\nVersetele 1 \u0219i 2 anun\u021b\u0103 dualitatea tonurilor poemului, unul elegiac, cel\u0103lalt de speran\u021b\u0103. Rapsodul, printr-un \u0219ir de interoga\u021bii, \u00eentr-o sintax\u0103 arhaic-biblic\u0103 dezvolt\u0103 partea mesianic\u0103 a motoului.
\nDup\u0103 primele acorduri de doin\u0103, V3, 4, 5, 6, 7 se \u201eleag\u0103\u201d \u00eentr-o od\u0103 \u00eenchinat\u0103 frumuse\u021bilor \u0219i bog\u0103\u021biilor \u021b\u0103rii. Tonul final este unul grav dat de interoga\u021bie: \u201epentru ce gemi \u0219i \u021bipi \u021bar\u0103 bogat\u0103?\u2026 O, \u021bar\u0103 falnic\u0103 ca nici una, pentru ce fa\u021ba \u021bi-e \u00eembrobodit\u0103?\u201d
\nV8, \u201ecitire \u00een Cartea ursitei\u201d, preveste\u0219te schimbarea mult a\u0219teptat\u0103, viitorul. \u00cen numele \u201eslobozeniei\u201d ce va s\u0103 vin\u0103, rapsodul se adreseaz\u0103 \u021b\u0103rii: \u201eDe\u0219teapt\u0103-te!\u201d (\u00cen epoca revolu\u021bionar\u0103 de la 1848 \u00eendemnul era pe buzele tuturor \u2013 vezi poeziile lui Andrei Mure\u0219anu, Vasile Alecsandri\u2026).
\nTema principal\u0103 a V1-8 este \u021aARA. Imaginea ei alegorizat\u0103 este construit\u0103 pe antiteza frumuse\u021bile \u0219i bog\u0103\u021biilor ei \/ prezentul ,,mi\u0219elit\u201d.
\nCu V9 psalmistul introduce tema REVOLU\u021aIEI. Totul e v\u0103zut \u00een dimensiuni cosmice: \u201eprive\u0219te, la miaz\u0103zi, la miaz\u0103noapte, popoarele \u00ee\u0219i ridic\u0103 capul\u2026 [\u2026] lumea veche se pr\u0103v\u0103le\u0219te, \u0219i pe a ei d\u0103r\u00e2m\u0103turi slobozenia se \u00eenal\u021b\u0103! \u2026De\u0219teapt\u0103-te!\u201d Finalul versetului introduce tema LIBERT\u0102\u021aII.
\nV10 parafrazeaz\u0103 ideea mesianic\u0103 din moto.
\nV 11 \u0219i 12, \u00een termeni muzicali (\u00een structura sa intim\u0103 CR este o oper\u0103 muzical\u0103), sunt uvertura.
\nV13-50, partea median\u0103 a poemei, evoc\u0103 \u00een mari panouri istoria \u021b\u0103rii luminat\u0103 de \u201efocul jertfei\u201d; sunt tablouri zugr\u0103vite \u00een ton de basm \u0219i legend\u0103 \u0219i, deopotriv\u0103, de apocalips\u0103. Al\u0103turi de tema istoriei, la anumite intervale se aud acordurile celorlalte teme \u0219i motive: \u021bara, p\u0103m\u00e2ntul, libertatea, revolu\u021bia, jalea, tr\u0103darea, tirania, asuprirea, speran\u021ba, unirea, pacea.
\n\u00cen pur\u0103 viziune romantic\u0103 V13, unul dintre cele mai ample, \u0219i nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, ne \u00eentoarce \u00een timp p\u00e2n\u0103 la momentul dacic, chiar mai \u201ede mult, de mult\u201d. Versetul e construit din dou\u0103 panouri (secven\u021be muzicale). Ritmul e idilic-pastoral de eden. Pornindu-se de la asemenea imagini p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi scriitorului i s-a repro\u0219at idilismul ca expresie a unei con\u0219tiin\u021be retrograde f\u0103r\u0103 a se \u021bine seama c\u0103 tablourile idilice nu sunt expresia at\u00e2t a unei ideologi pres\u0103m\u0103n\u0103toriste (?), c\u00e2t un mijloc de a crea un topos mitic (vezi Eminescu). Acest idilism e necesar pentru construc\u021bia antitezei cu prezentul dec\u0103zut.
\nAl doilea panou este dramatic, el evoc\u00e2nd r\u0103zboaiele daco-romane. Imaginea na\u0219terii poporului rom\u00e2n este de o frumuse\u021be demn\u0103 de o tragedie. Evocarea genezei poporului rom\u00e2n e f\u0103cut\u0103 \u00een ideea romantic\u0103, c\u0103 \u00eent\u00e2lnirea \u201er\u0103zboinic\u0103\u201d a celor dou\u0103 puteri p\u0103m\u00e2ntene a fost programat\u0103 de destin \u00een acest scop: \u201eDeparte pe c\u00e2mpie se v\u0103d arcuri zdrobite, f\u0103\u0219ii de steaguri, apoi un cu\u0219tiug mare \u2013 mare se ridic\u0103, \u0219i o par\u0103 grozav\u0103 \u00eenfl\u0103c\u0103reaz\u0103 ceriul\u2026 focul jertfei se \u00eenal\u021b\u0103 \u00een v\u0103zduh\u2026 \u00eenvin\u0219i \u0219i \u00eenving\u0103tori cad \u00een genunchi, \u0219i la lumina fl\u0103c\u0103rei \u00ee\u0219i dau dreapta \u0219i se iau \u00een bra\u021be\u2026 fii cu inima bun\u0103\u2026 \u021bar\u0103 binecuv\u00e2ntat\u0103\u2026 Tu fus\u0103\u0219i altariul rudirei criv\u0103\u021bului cu pustia, a b\u0103rb\u0103\u021biei cu mintea, a slobozeniei cu puterea. Din aceast\u0103 rudire fr\u0103m\u00e2ntat\u0103 cu s\u00e2nge \u0219i sfin\u021bit\u0103 prin foc se na\u0219te un popor nou.\u201d (\u201eAstfel povestesc b\u0103tr\u00e2nii\u201d) Evocarea evenimentului istoric se \u00eencheie \u00een acela\u0219i ton de legend\u0103 \u00een care a \u00eenceput. Adverbul de mod din propozi\u021bia final\u0103 nu face dec\u00e2t s\u0103 sublinieze adev\u0103rul pove\u0219tii transmis\u0103 din genera\u021bie \u00een genera\u021bie.
\nV15-16-17 \u00eentrerup pentru moment evocarea. Ele introduc tema libert\u0103\u021bii v\u0103zut\u0103 \u00een cele dou\u0103 fe\u021be: \u201eslobozenia cea dinl\u0103untru \u0219i cea dinafar\u0103\u201d, care \u201esunt surori\u201d, \u201euna f\u0103r\u0103 alta nu pot tr\u0103i.\u201d \u00cen retorism de alegorie biblic\u0103, rapsodul \u00eencheie tripticul cu speran\u021ba \u00een \u201eziua izb\u0103virii\u201d: \u201eva sosi ziua izb\u0103virii, ziua c\u00e2nd vrabia se va lupta cu uliul \u0219i-l va birui \u2026 \u0219i \u00eentr-adev\u0103r zic vou\u0103, aceea zi s-a apropiat.\u201d
\nV18 este o sintez\u0103 a tripticului. \u00cen parametrii de parabol\u0103 este exprimat\u0103 speran\u021ba \u00een rena\u0219tere: \u201e[\u2026] din tulpina b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u0219i putred\u0103 a fagului \u00eencol\u021besc vl\u0103stare tinere \u0219i vioaie, a\u0219a \u0219i din robie se na\u0219te slobozenia [\u2026]. Ridic\u0103 capul, \u021bar\u0103 b\u00e2ntuit\u0103 [\u2026]!\u201d
\nV19 \u0219i 20 din nou, la modul biblic-mesianic, trimit spre \u201efurtuna m\u00e2ntuitoare\u201d care nu este altcineva dec\u00e2t revolu\u021bia, singura cale prin care na\u021biunile \u00ee\u0219i pot redob\u00e2ndi demnitatea.
\nV21\u0219i 22 reiau firul narativ al evoc\u0103rii istoriei, un timp aistoric, un timp mitic c\u00e2nd \u00een lume domnea unirea \u0219i dragostea fr\u0103\u021beasc\u0103. Dar unirea \u0219i dragostea fr\u0103\u021beasc\u0103 sunt tulburate de unul dintre cele mai tragice momente din existen\u021ba t\u00e2n\u0103rului popor, cu consecin\u021be grave pentru viitor: migra\u021bia popoarelor barbare, migra\u021bie \u00eentins\u0103 pe durata unui mileniu. Sunt transpuse \u00eentr-un cronotop recognoscibil imagini din Apocalipsa biblic\u0103: \u201ev\u00e2ntul de la miaz\u0103noapte bate cu furie\u2026 ceriul se \u00eentunec\u0103\u2026 p\u0103m\u00e2ntul se cutremur\u0103\u2026 \u00cen patru unchiuri ale lumii se v\u0103d \u00een\u0103l\u021b\u00e2ndu-se st\u00e2lpi de fl\u0103c\u0103r\u0103 \u00eenv\u0103p\u0103iat\u0103 \u00een nouri de fum\u2026 se aud arm\u0103sari nechez\u00e2nd [\u2026] \u0219i o larm\u0103 \u00eengrozitoare [\u2026]. Noroadele dau n\u0103val\u0103 peste noroade [\u2026] noaptea cu beznele ei a cotropit omenirea\u2026 s\u00e2ngele curge p\u00e2raie\u2026 focul mistuie\u0219te.\u201d
\nV23 este un contrapunct la V21 anticip\u00e2nd ideea din V24 \u201efiara\u201d \u2013 robia, a supus \u201eslobozenia\u201d.
\nV25, 26 sunt ideologice, de nuan\u021b\u0103 luminist\u0103, ele exprim\u0103 \u00eencrederea c\u0103 \u201eInima \u0219i t\u0103ria b\u0103rbate\u2026 temelia dreptului \u0219i ale slobozeniei nu pier niciodat\u0103!\u2026\u201c Este anticipat\u0103 revolu\u021bia \u00een urma c\u0103reia \u201eLumea r\u0103v\u0103\u0219it\u0103 se \u00eentocme\u0219te iar\u0103\u0219i, dar cu \u00eencetul \u0219i cu durere mare.\u201d
\nV27 \u00een ton liturgic readuce \u00een prim-plan imaginea \u021b\u0103rii \u00eendurerate: \u201emare \u021bi-a fost fala\u2026 dar amar\u0103 \u00ee\u021bi este r\u0103stignirea\u2026 Doamne, dep\u0103rteaz\u0103 paharul.\u201d
\nV28 de un \u00eenalt \u0219i fierbinte patriotism, \u00een sonorit\u0103\u021bi \u0219i imagini de legend\u0103 construie\u0219te imaginea \u021b\u0103rii ca rai pierdut: \u201e\u0218i sub cortul pribegiei b\u0103tr\u00e2nii ziceau copiilor\u2026 acolo\u2026 acolo\u2026 \u00een vale\u2026 acolo\u2026 departe\u2026 mai departe [\u2026] acolo este \u021bara!\u201d Finalul exprim\u0103 speran\u021ba re\u00eentoarcerii vremurilor de libertate \u0219i glorie.
\nV29, 30 sunt consacrate unirii \u0219i slobozeniei.
\nV31 re\u00eennoad\u0103 firul evoc\u0103rii. Se formuleaz\u0103 un avertisment. La orizontul \u021b\u0103rii \u00ee\u0219i face apari\u021bia o nou\u0103 amenin\u021bare, un nou du\u0219man: semiluna. Evocarea evenimentelor constituie con\u021binutul V32,33,34.
\nV35 reia motoul \u0219i versetele 1 \u0219i 10 \u00een scop recapitulativ, ca prag spre urm\u0103toarele secven\u021be de evocare a dramei istoriei.
\nV36 \u0219i 37 evoc\u0103 lupta eroic\u0103 de ap\u0103rare \u00eempotriva amenin\u021b\u0103rii otomane. Con\u021binutul \u0219i imaginile (re\u00eent\u00e2lnite la Eminescu, Co\u0219buc, Iorga) trimit, \u00een mod implicit, la luptele lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, \u0218tefan cel Mare, Mihai Viteazul. Merit\u0103 reproduse c\u00e2teva fr\u00e2nturi din cele dou\u0103 paragrafe: \u201eV\u00e2j\u00e2ie criv\u0103\u021bul\u2026 se clatin\u0103 p\u0103m\u00e2ntul\u2026 r\u0103sun\u0103 bucimele \u2026 \u201c, \u201ece te-ai f\u0103cut, mare vizir?\u2026\u201d, \u201eCine fuge colo \u00een vale, cu br\u00e2ul deschis\u2026 cu turbanul desf\u0103cut\u2026 cu pala zdrobit\u0103?\u2026 Sultanul cel f\u0103los\u2026 [\u2026] Fugi\u2026 \u0219i erai \u00eemp\u0103ratul \u00eemp\u0103ra\u021bilor\u2026 numele t\u0103u \u00eengrozea mai mult dec\u00e2t o o\u0219tire.\u201d
\nV38, 39 \u0219i 40 formeaz\u0103 un triptic pe antiteza trecut \u2013 prezent, cu accentul pus pe trecutul vitejesc c\u00e2nd \u201eturbanul se rostogolea \u00een \u021b\u0103r\u00e2n\u0103\u2026\u201d, c\u00e2nd \u201et\u0103tarul, \u00een fuga calului, lua \u00eend\u0103r\u0103t drumul pustiei\u201d, c\u00e2nd leahul \u00ee\u0219i pl\u00e2ngea \u201er\u0103zboaile pierdute\u201d, c\u00e2nd \u201eungurul \u00ee\u0219i aduna oasele risipite\u201d.
\nV41 \u00eencheie evocarea vremurilor de vitejie legendar\u0103.
\nV42-48 evoc\u0103 urm\u0103toarea epoc\u0103 istoric\u0103, neagra domnie a fanario\u021bilor. Doina popular\u0103 infuzeaz\u0103 respectivele paragrafe cu o und\u0103 tragic\u0103: \u021bara e \u201ecorabie f\u0103r\u0103 c\u00e2rm\u0103 b\u0103tut\u0103 de furtun\u0103\u201d, iar \u201ev\u00e2sla\u0219ii cei r\u0103i care \u0219i-au \u00eensu\u0219it [dreptul] de a fi c\u00e2rmaci te duc dintr-o nevoie \u00eentr-alta \u0219i mai mare.\u201d
\nV49 \u0219i 50 \u00een caden\u021ba psalmilor lui Dosoftei \u0219i ai doinei (\u201edoin\u0103 \u0219i iar doin\u0103\u201d) sintetizeaz\u0103 dramatica istorie a neamului. Rapsodul, cople\u0219it de t\u00e2nguirea de litanie mai p\u0103streaz\u0103 \u00een ad\u00e2ncul sufletului flac\u0103ra speran\u021bei: \u201eDar \u00een c\u00e2mpie cre\u0219te, \u0219i pe deal iar\u0103\u0219i cre\u0219te o floare [\u2026]. N\u0103dejdea!\u201d
\nV51 este al Unirii. Fiind unul din versetele de amplitudine nu mai \u00eenc\u0103rc\u0103m pagina cu citate. Cu nedumerire constat\u0103m c\u0103, scriind cu lacrimi de s\u00e2nge, autorul a uitat de fapta vitejeasc\u0103 a lui Mihai Viteazul.
\nV52, 53, 54 repet\u0103 tripticul V1, 2, 3, ca \u00eentr-o oper\u0103 muzical\u0103 \u00een care se repet\u0103 laitmotivul.
\nV55, 56, 57 exprim\u0103 direct, r\u0103spicat ideea de revolu\u021bie, ca fiind singurul mod de redob\u00e2ndire a libert\u0103\u021bii \u0219i drept\u0103\u021bii. Rapsodul cheam\u0103 la trezirea con\u0219tiin\u021bei na\u021bionale: \u201ede\u0219teapt\u0103-te p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc!\u201d \u201eziua drept\u0103\u021bii se apropie\u201d \u201cRidic\u0103-\u021bi capul [\u2026] \u0219i cat\u0103 de vezi\u2026 semne s-au ar\u0103tat pe ceriu\u2026 furtuna m\u00e2ntuirii a \u00eenceput!\u2026\u201d
\nV58-61 construiesc, din nou, o ampl\u0103 antitez\u0103 \u00eentre trecut \u0219i prezent.
\nV62 \u00een acela\u0219i vizionarism romantic reia V55: revolu\u021bia devine realitate vie.
\nV63 \u0219i 64 reiau partea mesianic\u0103 din moto.
\nV65 \u00eencheie poema \u00een sonorit\u0103\u021bi ample, solemne de apoteoz\u0103.
\nDe la primul la ultimul verset, scriitorul se adreseaz\u0103 prezentului. Oric\u00e2t de sumbru \u0219i dureros ar fi acesta nu trebuie s\u0103 ne lep\u0103d\u0103m de trecut, ci dimpotriv\u0103, s\u0103 facem din el sprijin, speran\u021b\u0103, \u00eemb\u0103rb\u0103tare: \u201eS\u0103 nu ne sc\u00e2rbim de vremea trecut\u0103, c\u00e2nd b\u0103tr\u00e2nii povestesc b\u0103t\u0103liile cele uria\u0219e \u0219i ne arat\u0103 d\u0103rm\u0103turile cet\u0103\u021bilor, c\u00e2nd ne spun lupta, zgomotul, s\u00e2ngele v\u0103rsat pe c\u00e2mpiile acoperite de mor\u021bi, ciuma \u0219i v\u0103paia focului, foametea \u0219i r\u0103zboiul \u0219i pe c\u00e2mpiile p\u00e2rjolite cetele t\u0103t\u0103re\u0219ti t\u00e2rau \u00een fuga mare lega\u021bi de cozile cailor, pe femei, copii \u0219i b\u0103tr\u00e2ni! Era acea vreme a luptei \u2026 era via\u021b\u0103, b\u0103rb\u0103\u021bie \u0219i putere, vitejie \u0219i jertfe\u2026 cei ce f\u0103ceau faptele mari aveau o mo\u0219ie\u2026 \u0219i erau um\u0103rul drept al mo\u0219iei, \u0219i ridicau st\u00e2lpi de biruin\u021b\u0103 \u0219i \u021bara era \u021bar\u0103 de fal\u0103 \u0219i zidul cel mare al credin\u021bei.\u201d (v58)
\nTrecerea \u00een revist\u0103 a versetelor ne-a condus la identificarea temelor pivot ale poemei. Trei sunt acestea: \u021aARA, SOBOZENIA, REVOLU\u021aIA. Aceasta este \u0219i ordinea, relativ\u0103, a circula\u021biei lor \u00een text. O prim\u0103 remarc\u0103: pe tot parcursul poemului \u021bara \u0219i evolu\u021bia \u00eembrac\u0103 ve\u0219m\u00e2ntul alegoriei. \u021aara este \u201efemeia d\u00e2rz\u0103, m\u00e2ndr\u0103, cu pieptul de o\u021bel\u201d, \u201efloare a falei\u201d, dar ea \u00ee\u0219i pl\u00e2nge feciorii viteji, e \u0219i \u201ecorabia b\u0103tut\u0103 de furtun\u0103\u201d \u0219i \u201eRahil\u0103 nem\u00e2ng\u00e2iat\u0103\u201d. Sinonime pentru patrie sunt: p\u0103m\u00e2nt, mo\u0219ie, c\u00e2mp. De re\u021binut c\u0103 permanent, \u00eentr-un stil retoric, substantivul \u021bar\u0103 (\u0219i sinonimele amintite) este determinat de epitete \u0219i metafore care trimit c\u00e2nd spre trecutul glorios \u0219i vitejesc, c\u00e2nd spre prezentul \u201emole\u0219it\u201d. \u0218i pentru ideea de revolu\u021bie sunt folosite sinonime metaforice: ziua r\u0103zbun\u0103rii, furtuna m\u00e2ntuitoare, ziua drept\u0103\u021bii, semne, vijelia cea mare, floarea n\u0103dejdii. \u00cen ceea ce prive\u0219te tema libert\u0103\u021bii sunt de notat dou\u0103 aspecte prezentate: expunerea direct\u0103 \u00eentr-un stil abstract \u0219i prin apelul la maxime \u0219i cuget\u0103ri (nu lipsesc metaforele) V,14 \u2013 17, 29; slobozenia este evocat\u0103 prin folosirea antonimelor, care prin varietate \u0219i frecven\u021b\u0103 devin \u201emotive adiacente\u201d (Monica Macovei): robie, fiar\u0103, sete de st\u0103p\u00e2nire. Lipsa libert\u0103\u021bii este desemnat\u0103 \u0219i prin consecin\u021bele negative: s\u0103r\u0103cie, pl\u00e2nset, jeluire, lacrim\u0103, robi, obezi, pribegi \u00een coliba p\u0103rin\u021beasc\u0103, doin\u0103 \u0219i iar doin\u0103. Multe din aceste cuvinte-metafore pot fi trecute \u00een r\u00e2ndul motivelor adiacente. Prin frecven\u021ba \u0219i contextele \u00een care apar, acestea sunt de o mare expresivitate, devin expresii ale con\u0219tiin\u021bei \u0219i sentimentelor rapsodului (scriitorului). Toate frazele \u00eenm\u0103nunchiate dau un adev\u0103rat imn \u00eenchinat \u201eslobozeniei\u201d. Tema libert\u0103\u021bii este unul din pilonii ideologici ai poemului. \u00cen concep\u021bia scriitorului revolu\u021bionar, libertatea este atribut al legitimit\u0103\u021bii la via\u021b\u0103 a unui popor (Antoaneta Macovei).
\n\u021aara \u0219i Libertatea, cu motivele adiacente, sunt melodia de fond pentru tema Revolu\u021biei, tem\u0103 care cu fiecare verset se amplific\u0103, ca \u00een final s\u0103 izbucneasc\u0103 ca \u201evijelie de pe urm\u0103\u201d. Imaginea din final a \u021b\u0103rii chemat\u0103 la lupt\u0103 o putem asocia tabloului \u201eRom\u00e2nia revolu\u021bionar\u0103\u201d al lui Rosenthal, pictorul rom\u00e2n al revolu\u021biei rom\u00e2ne de la 1848 sau tabloului lui Delacroix, \u201eLibertatea conduc\u00e2nd poporul\u201d, femeia \u2013 punctul de focalizare a tabloului, este revolu\u021bia pe baricade.
\nPoemul e infuzat de un mesianism dup\u0103 modelul profe\u021bilor din Vechiul Testament. Aceast\u0103 caracteristic\u0103 a fost remarcat\u0103 de toat\u0103 exegeza CR, dar niciodat\u0103 nu s-a explicat de ce scriitorul nu se folose\u0219te \u0219i de sugestii din Noul Testament. Niciodat\u0103 nu este invocat Iisus, ci numai Dumnezeul din Vechiul Testament. Explica\u021bia ar putea fi urm\u0103toarea: \u00eentr-o oper\u0103 cu un clar \u0219i puternic \u00eendemn la revolu\u021bie nu \u0219i-ar fi g\u0103sit locul ideologia \u0219i morala cre\u0219tin\u0103. Pornind de la acest dat m\u0103 hazardez \u00eentr-o afirma\u021bie: Alecu Russo parc\u0103 anticipeaz\u0103 atitudinea lui Nietzsche vis-\u00e0-vis de cre\u0219tinism.
\nArta scriitorului nu st\u0103 \u00een noutatea temelor \u0219i motivelor cu care se construie\u0219te scheletul problematicii operei (mai toate au fost frecventate de romantici p\u00e2n\u0103 la satura\u021bie), ci \u00een diversitatea, dar mai ales \u00een modalit\u0103\u021bile cu care sunt construite \u0219i \u00een m\u0103iestria \u00eencastr\u0103rii lor \u00een discursul poematic.
\nNici pe departe, structura compozi\u021bional\u0103 a textului CR nu este superficial\u0103, cum sus\u021bine \u0218erban Cioculescu (\u201eIstoria literaturii rom\u00e2ne moderne\u201d \u00een colaborare cu Tudor Vianu \u0219i Vladimir Streinu). Structura formal\u0103, de suprafa\u021b\u0103 a textului deschide poarta spre structura de ad\u00e2ncime a operei care este una muzical-mesianic\u0103 ca mesager\u0103 a unui mesaj. \u00cen aceast\u0103 deschidere un rol major \u00eel au \u201efaptele de stil\u201d (Mihai Zamfir).
\nCaracterul poetic \u0219i mesianic al operei a impus structurarea textului \u00een versete. Tehnica versetelor cu originea \u00een Biblie \u0219i Coran este des \u00eent\u00e2lnit\u0103 la romantici.
\nPrincipiile constructive \u00een CR sunt repeti\u021bia \u0219i antiteza; aflate permanent \u00een cuplu creeaz\u0103 diferite categorii de simetrii: lexical-semantice, sintactice, textuale.
\nUrm\u00e2nd succesiunea celor 65 de versete putem delimita cele trei p\u0103r\u021bi ale poemului: partea de \u00eenceput (uvertura) \u2013 V1-12, partea median\u0103 (marile tablouri istorice, care compun o fresc\u0103 dinamic\u0103 c\u00e2nd \u00een atmosfer\u0103 de basm, c\u00e2nd de apocalips\u0103) \u2013 V13-51, partea final\u0103 \u2013 V52-65. Ca aspect formal, dar cu semnifica\u021bie e de re\u021binut similitudinea, chiar identitatea par\u021bial\u0103 sau total\u0103 dintre versetele din prima \u0219i ultima parte. Din perspectiva temelor \u0219i a motivelor, nu de pu\u021bine ori, versetele sunt grupate \u00een unit\u0103\u021bi mai mari, de regul\u0103 \u00een triptic, gradual. De exemplu: V15,16,17 \u2013 tema libert\u0103\u021bii; V22,23,24 \u2013 n\u0103v\u0103lirea popoarelor barbare; V32,33,34 \u2013 amenin\u021barea otoman\u0103; V38,39,40 \u2013 lupta de ap\u0103rare \u00eempotriva Semilunii.
\nRepeti\u021biile \u0219i simetriile din CR sunt de tip \u0219i efect muzical. Ca \u00eentr-o compozi\u021bie muzical\u0103 la anumite intervale, bine calculate, domin\u0103 solistic acela\u0219i instrument muzical (tem\u0103 sau motiv) sau grup de instrumente muzicale. Acest procedeu, al\u0103turi de altele, asigur\u0103 ritmul, acordurile \u0219i trecerile de la un verset la altul. Iat\u0103 c\u00e2teva exemple de repeti\u021bii \u0219i simetrii: motoul e reluat par\u021bial ad litteram sau \u00een idee \u00een V1,10,35,52,63; V1,2,3 sunt reluate \u00een V52,53,54; V7 \u00een V38; V8 reluat de V39; V55 de V65. Versetul final este ilustrativ pentru tehnica \u0219i dinamica repeti\u021biilor \u0219i simetriilor: autorul nu mai reia versetul sau parte din el, ci scoate propozi\u021bii izolate din diferite versete \u0219i le asambleaz\u0103 \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t versetul ob\u021binut s\u0103 fie capabil s\u0103 exprime energic \u0219i direct chemarea la revolu\u021bie. Exemple de simetrie sintactic\u0103 ne ofer\u0103 V28 \u0219i 47. Pentru simetriile \u0219i repeti\u021biile lexicale nu mai suntem nevoi\u021bi s\u0103 exemplific\u0103 deoarece orice cititor le identific\u0103 f\u0103r\u0103 dificultate. Un exemplu de conlucrare a procedeele este V48. Respectivul verset e construit din doi membri: cel referitor la copacul b\u0103tr\u00e2n, \u0219i cel referitor la \u021aar\u0103. Cei doi membri se afl\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie de compara\u021bie. Versetul se deschide cu o fraz\u0103 introductiv\u0103, care con\u021bine termenii cu care se face compara\u021bia, \u0219i se \u00eencheie cu termenul comparat. \u0218i la nivel lexical-stilistic este prezent\u0103 simetria: \u201eepitetele sunt duble \u0219i simetrice: tulpina b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u0219i putred\u0103 \/ vl\u0103stare tinere \u0219i vioaie; substantivele explicitate au aceea\u0219i dispunere: robie \/ slobozenie, neor\u00e2nduial\u0103 \/ or\u00e2nduial\u0103, furtun\u0103 \/ lini\u0219te [\u2026], adjectivele sunt toate calificative, substantivele sunt abstracte, fraza se constituie \u00een jurul unei re\u021bele de antonime \u0219i sinonime.\u201d (M. Zamfir) \u00cen totul, versetul este o mic\u0103 parabol\u0103.
\n\u00cenzestrat cu o fin\u0103 ureche muzical\u0103, scriitorul nu neglijeaz\u0103 efectul eufonic al sunetelor, prin urmare figurile de sunet sunt numeroase: \u201efosta-ai multe veacuri volnic\u0103 ca pas\u0103rea v\u0103zduhului\u201d (V31), \u201efrunze felurite, pline de roua ro\u0219ie\u201d (V41), \u201eviforoase erau vremurile cele vechi\u201d (V61). Despre efectul eufonic al succesiunii de vocale \u0219i consoane ne documenteaz\u0103 V41 (nu e singurul).
\nDiscursul oratoric, oral sau scriptic, este unul adresativ. Prin urmare domin\u0103 verbul la persoana a doua. \u00cen acest tip de discurs prezen\u021ba interoga\u021biilor, invoca\u021biilor \u0219i antitezelor este sine qua non. Antiteza este prezent\u0103 at\u00e2t la nivelul macrotextului, c\u00e2t \u0219i la nivelul microtextului. Permanenta opozi\u021bie trecut \/ prezent, prezent \/ viitor mesianic, frumuse\u021bile \u0219i bog\u0103\u021biile \u021b\u0103rii \/ starea ei de suferin\u021b\u0103 anim\u0103 \u00eentreaga poem\u0103. Tot de retorismul func\u021bional, cu efect stilistic \u021bin enumera\u021bia, grada\u021bia, hiperbolizarea, ridicarea la dimensiuni cosmice a evenimentelor istorice evocate. Efect psiho-stilistic au punctele de suspensie. Din p\u0103cate uneori autorul abuzeaz\u0103 de acest procedeu. \u021ain\u00e2nd seama de specificul CR, din panoplia scriitorului nu putea lipsi alegoria \u0219i parabola. Alegoria e folosit\u0103 pentru zugr\u0103virea chipului \u021b\u0103rii. \u00cen func\u021bie de momentul istoric evocat chipul alegoric al \u021b\u0103rii are tonalit\u0103\u021bi de od\u0103 sau de doin\u0103 \u0219i de bocet. Parabola este principalul mijloc de explicitare a ideilor \u0219i conceptelor prezente \u00een dimensiunea ideologic\u0103 a textului. Un exemplu elocvent de parabol\u0103 este V18. Se mai poate aminti V29. \u00centre alegorie \u0219i parabol\u0103 se afl\u0103 V48 \u0219i 51, cele despre Unire. Parabola are dou\u0103 paliere: unul al concretului (povestea propriu-zis\u0103), cel\u0103lalt palier fiind al ideii morale sau existen\u021biale (M. Zamfir). \u00cen alegorii evenimentele istorice evocate nu sunt numite ca atare, ele se deduc cu u\u0219urin\u021b\u0103 prin sinecdoca \u0219i simbolul folosite de scriitor. Pentru aceast\u0103 caracteristic\u0103 sunt elocvente V13 (cucerirea roman\u0103 \u0219i geneza poporului rom\u00e2n), V22 (migra\u021bia popoarelor barbare), V32 (cotropirea otoman\u0103). Elementele de parabol\u0103 \u0219i alegorie (\u00eempreun\u0103 cu celelalte fapte de stil) creeaz\u0103 evenimentului un halo de legend\u0103. Alegoriile, parabolele, simbolurile, metaforele au o dubl\u0103 surs\u0103: biblic\u0103 \u0219i folcloric\u0103.
\nLa nivelul figurilor de stil, epitetul se impune prin diversitatea categoriilor \u0219i a tehnicilor de folosire. Sursele epitetului sunt: adjectivul, participiul verbal, substantivul \u00een genitiv. Epitetele sunt \u00een majoritatea cazurilor duble, fie antepuse, fie postpuse \u0219i folosite la superlativ. Adjectivul-epitet intr\u0103 \u00een construc\u021bia predicatului nominal. Ca \u0219i metafora, epitetul are o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 psiho-moral\u0103: \u201enorod nem\u00e2ng\u00e2iat\u201d, \u201enu e\u0219ti \u00eendestul de smerit\u0103, \u00eendestul chinuit\u0103, \u00eendestul sf\u00e2\u0219iat\u0103?\u201d, \u201ev\u0103duv\u0103 de feciorii cei viteji\u201d, \u201eflori mai frumoase, cu gr\u00e2ne mai bogate\u201d, \u201elimpede \u0219i senin ceriul\u201d, \u201ebr\u00e2ie pestri\u021be\u201d, \u201eDun\u0103rea b\u0103tr\u00e2n\u0103\u201d, \u201er\u00e2urile cele frumoase \u0219i spumegoase, p\u00e2raiele cele repede \u0219i s\u0103lbatice\u201d, \u201eNu e\u0219ti frumoas\u0103, nu e\u0219ti \u00eenavu\u021bit\u0103?\u201d, \u201e\u0218i era via\u021ba dulce \u0219i pa\u0219nic\u0103\u2026 sub aripile slobozeniei\u201d, \u201em\u00e2ndr\u0103 \u0219i viteaz\u0103 erai \u00een b\u0103t\u0103lie\u201d, \u201efloarea c\u00e2mpului, floarea muntelui\u201d, \u201eviscolul pustiei\u201d, \u201esemin\u021bie a domnilor lumii\u201d, \u201eDomnul p\u0103rin\u021bilor vo\u0219tri\u201d. Numeroase substantive cu epitete sunt metafore, simboluri ori membru al compara\u021biei: \u201ePoporul t\u0103u era \u00eendr\u0103zne\u021b ca vulturul, r\u0103zboinic \u0219i trufa\u0219 ca taurul\u201d, \u201ecortul pribegiei\u201d, \u201ecorabie f\u0103r\u0103 c\u00e2rmaci, b\u0103tut\u0103 de furtun\u0103\u201d, \u201eurl\u0103 vijelia cea de pe urm\u0103\u201d.
\nUn adev\u0103rat maestru este scriitorul \u0219i \u00een m\u00e2nuirea timpurilor verbale. Imperfectul \u0219i perfectul compus, de multe ori \u00een forma inversat\u0103, sunt prezente \u00een paragrafele de evocare istoric\u0103: rezultatul \u2013 imagine \u00een basorelief. Verbele la viitor (forma literar\u0103 sau popular\u0103) sunt prezente, cum e \u0219i firesc, \u00een pasajele mesianice.
\n\u00cen ansamblul lor \u201efaptele de stil\u201d formeaz\u0103 un \u201econtinuum tematico-figurativ\u201d \u00een tonalitate de \u201emelodie ne\u00eentrerupt\u0103 de melopee muzical\u0103 asem\u0103n\u0103toare doinei. Diagrama stilistic\u0103 a C\u00e2nt\u0103rii Rom\u00e2niei este o linie ondulat\u0103 continu\u0103.\u201d (M. Zamfir)
\nAlecu Russo a avut un sim\u021b muzical de excep\u021bie. Procedeele de realizare a muzicalit\u0103\u021bii CR sunt multiple (figuri ale construc\u021biei, figuri de sunet, punctele de suspensie, elementele de retoric\u0103, schimb\u0103rile de ritm). Despre muzicalitatea poemei lui Alecu Russo, Tudor Vianu scrie urm\u0103toarele: \u201eMul\u021bimea punctelor de suspensie introduse \u00eentre coordonate \u0219i subordonate, dovede\u0219te c\u0103 propozi\u021bia ca unitate gramatical\u0103 \u0219i logic\u0103 se \u00eeneac\u0103 \u00een fluxul nediferen\u021biat al muzicalit\u0103\u021bii interioare. Mul\u021bimea conjunc\u021biei \u201e\u0219i\u201d \u00een C\u00e2ntarea Rom\u00e2niei lucreaz\u0103 ca un \u201elegato\u201d muzical [\u2026]. Nimeni mai mult ca Russo n-a folosit \u00een proza noastr\u0103 acest vechi \u201e\u0219i\u201d biblic, procedeu magic \u0219i incantatoriu.\u201d \u201eAlteori scriitorul muzician folose\u0219te o adev\u0103rat\u0103 alternativ\u0103 de tempo, ca dup\u0103 un \u201eadagio\u201d grav, un vioi \u201eallegretto\u201d [citeaz\u0103 V20]. Dar tempo se schimb\u0103 deodat\u0103 \u0219i \u00een locul acordurilor sumbre \u0219i lente ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 seninele accente ale bunei amintiri [citeaz\u0103 V21]. Dar tempo se transform\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 [exemplific\u0103 cu V22] (Tudor Vianu, Arta prozatorilor rom\u00e2ni).
\nVersetele sunt unit\u0103\u021bi ritmice care pot fi transcrise \u00een versuri f\u0103r\u0103 rim\u0103. La o astfel de opera\u021bie supune Antoaneta Macovei V50. \u00cen primele patru r\u00e2nduri din versetul respectiv sunt identificate urm\u0103toarele picioare metrice: troheu, spondeu, amfibrah, troheu, spondeu, iamb, \u0219i alc\u0103tuirea identic\u0103 a clauzei format\u0103 \u00een primele dou\u0103 r\u00e2nduri \u0219i al patrulea \u00een ritm trohaic (cf. Antoaneta Macovei).
\nDup\u0103 toate aceste observa\u021bii asupra textului CR ajungem la concluzia: perfecta unitate \u00eentre con\u021binutul ideatic-afectiv \u0219i formula artistic\u0103. Poema lui Alecu Russo r\u0103m\u00e2ne model pentru cum po\u021bi da expresie literar\u0103 de \u00eenalt\u0103 valoare unor sentimente \u0219i idei sincere \u0219i autentice. CR este cartea revolu\u021biei rom\u00e2ne de la 1848.
\nC\u00e2ntarea Rom\u00e2niei este o capodoper\u0103 a speciei, a \u201epoemul \u00een proz\u0103\u201d \u00een literatura noastr\u0103, \u0219i cu nimic mai prejos fa\u021b\u0103 de operele similare din literatura str\u0103in\u0103 din \u201eveacul romantic\u201d.
\nOper\u0103 unic\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, CR \u00ee\u0219i trimite peste veac ecouri \u00een crea\u021bia multor scriitori. Po\u021bi citi Ce-\u021bi doresc eu \u021bie, dulce Rom\u00e2nie sau Scrisoarea III, ori episodul dacic din Memento mori de Mihai Eminescu f\u0103r\u0103 s\u0103 ai \u00een suflet poema lui Russo? Octavian Goga este nu numai copilul \u0218colii Ardelene, ci \u0219i cel crescut \u0219i educat de CR. Oare po\u021bi citi Istoria lui \u0218tefan cel Mare de Nicolae Iorga sau at\u00e2tea pagini de evocarea istoriei (Fra\u021bii Jderi, de exemplu) de Mihail Sadoveanu f\u0103r\u0103 s\u0103 ai \u00een minte CR? \u00centr-un fel sau altul spiritul operei lui Russo \u0219i chipul \u021b\u0103rii, a\u0219a cum e descris \u00een V28, vor fi reg\u0103site \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103 de la s\u0103m\u0103n\u0103tori\u0219tii minori la Pillat, Crainic, Cotru\u0219 \u2026 \u0219i mul\u021bi al\u021bi autori de poezie tradi\u021bional\u0103 \u0219i religioas\u0103. Durerea \u0219i speran\u021ba din CR sunt contemporane cu noi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ion Ro\u0219ioru Cad frunze iovice din meri (Copl\u0103 cu varia\u021biuni) Cad frunze iovice din meri: To\u021bi anii mei au fost<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18033"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18033"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18033\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18034,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18033\/revisions\/18034"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18033"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18033"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18033"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}