{"id":18002,"date":"2022-05-09T09:00:33","date_gmt":"2022-05-09T06:00:33","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18002"},"modified":"2022-05-09T09:02:45","modified_gmt":"2022-05-09T06:02:45","slug":"spatii-culturale-nr-38-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18002","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 38 (8)"},"content":{"rendered":"

Emil NICULESCU<\/strong>
\n\"\"

Caragiale, \u201eun \u00een\u0163\u0103rcat b\u0103utor de ha\u015fi\u015f\u201d,
\n\u015fi dealerul s\u0103u r\u00e2mnicean Fleva<\/strong><\/p>\n

Avocatul liber-schimbist<\/strong>
\n\"\"

\tUn traseist politic bine statutat al cumpenei dintre veacurile XIX-XX a fost N. Fleva (n. 1840, Foc\u015fanii Munteni; m. 1920, Jideni, R\u00e2mnicu S\u0103rat sau, mai cur\u00e2nd 1914, dup\u0103 alt\u0103 surs\u0103), unul dintre fondatorii Partidului Na\u0163ional Liberal, ales, \u00een 1875, \u00een Comitetul executiv liberal, redactor la Aleg\u0103torul liber, senator (1876), primar al Capitalei (1884-1888), demisionar \u015fi fondator al Opozi\u0163iei Unite, Arestat, pentru un duel cu ministrul de externe, Pherekide. Revine la liberali (1895-1896), dup\u0103 care trece la conservatori (1899-1900), ca ministru al Domeniilor, Industriei \u015fi Agriculturii; ministru plenipoten\u0163iar la Roma (1901-1909), apoi takist (conservator-democrat), \u00een timpul neutralit\u0103\u0163ii. Dup\u0103 referin\u0163ele lui Sextil Pu\u015fcariu, era un demagog care \u015ftia s\u0103 r\u0103peasc\u0103 masele pentru ca s\u0103 r\u0103stoarne un guvern \u015fi s\u0103 ajung\u0103 la putere. Slam R\u00e2mnicului pentru Muntenia \u015fi a Putnei pentru Moldova
\n\tN. Fleva ia doctoratul \u00een studii juridice la Neapole, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi reputa\u0163ia de orator popular, de regul\u0103 violent. A publicat, \u00eentre altele, Procesul lui 8 august (1871), Misterele poli\u0163iei capitalei (1887), Ghe\u015fefturile de la Ministerul de resbel (1888), Afacerea Goetz (1899), Oculta de la sat (1899), Chestiunea mo\u015fiei R\u0103te\u015fti (1910), Spovedanie (1910).
\n\tDate dintr-o imediat\u0103 postumitate, furnizate chiar de bresla\u015fi \u2013 George Caliga \u2013 \u00eei postuleaz\u0103 marile daruri agitatorice (mare orator din care cauz\u0103 bucure\u015ftenii l-au supranumit \u201etribunu\u201d. A jucat un mare rol \u00een via\u0163a politic\u0103 a vechiului regat), dar \u00eel lipsesc de vreo \u015fapte ani de via\u0163\u0103 (la rigoare, numai unul), fix\u00e2ndu-i-se decesul la 1913.
\nO mostr\u0103 din Procesul lui 6 August. Ap\u0103rarea f\u0103cut\u0103 celor 41 acuza\u0163i (Tipografia Cur\u0163ii. Lucr\u0103torii asocia\u0163i, 1871) \u00eel las\u0103 pe maister poli\u0163aiul de \u201eziafetul\u201d pasabilei \u201erepublici podgorene\u201d, cel din \u201eBoborul\u201d lui Caragiale, cam lipsit de mam\u0103 natural\u0103: Stan Popescu, fiu al opiniei, fiu al venerabilului preot Constantin duhovnicul din comuna Breasa, plaiul Prahova, jude\u0163ul Prahova, este acela care a luptat \u00een Polonia, \u00een r\u0103zboiul pentru independen\u0163a ei, \u015fi \u00een Italia cu Garibaldi acest soldat al libert\u0103\u0163ei \u015fi democra\u0163iei modern\u2026
\nDin posteritatea, prezumtiv \u201edezmeticit\u0103\u201d a politicianului, Constantin Bacalba\u015fa apreciaz\u0103 sedimentele, nu prea bogate, l\u0103sate de at\u00e2t de promi\u0163\u0103torul sprinter al anilor de dup\u0103 1870: Nicolae Fleva, un avocat din Foc\u015fani, care se manifestase liberal \u015fi \u00eempotriva regimurilor conservatoare, lu\u00e2nd ap\u0103rarea republicanilor din Ploie\u015fti \u00een fa\u0163a jura\u0163ilor de la T\u00e2rgovi\u015fte, se arunc\u0103 unul dintre cei dint\u00e2i \u00een lupt\u0103.
\n\tTemperament clocotitor, om de ac\u0163iune, cu capul plin de toat\u0103 frazeologia liberalismului epocii, ambi\u0163ios, purt\u00e2nd \u00een ochi \u015fi \u00een toat\u0103 firea lui soarele arz\u0103tor al Italiei, unde-\u015fi f\u0103cuse studiile de drept, Nicolae Fleva, cu \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea lui extraordinar de simpatic\u0103, devine repede eroul zilei (\u2026) Epocile tulburi, st\u0103rile agitate au darul de a produce genera\u0163ii spontanee de eroi trec\u0103tori care pier odat\u0103 cu spuma valurilor efemere. De aceea aproape to\u0163i \u00eencerc\u0103torii de notorietate, to\u0163i ace\u015fti candida\u0163i la un bun plasament politic \u2013 afar\u0103 de Nicolae Fleva \u2013 au pierit f\u0103r\u0103 s\u0103 poat\u0103 juca nici m\u0103car un c\u00e2t de ne\u00eensemnat rol \u00een politica \u0163\u0103rii.
\n\u00censu\u015fi Nicolae Fleva, \u00een ciuda marii lui popularit\u0103\u0163i, n-a dat, nici pe departe, ceea ce f\u0103g\u0103duia \u015fi temperamentul \u015fi marele lui pasionism politic.<\/p>\n

Revolu\u0163ionari f\u0103r\u0103 frontiere<\/strong><\/p>\n

Vedeta procesului de la T\u00e2rgovi\u015fte, Candiano-Popescu, nu numai c\u0103 nu era grec, cum \u00eel suspecta Eminescu, ci, la nevoie, chiar elenofob. Mania grandorii \u00eel \u00eempingea la compara\u0163ii bulversante; \u00een arestul \u201erevolu\u0163ionarilor\u201d scria \u00een memorii: Comisia de jura\u0163i e tras\u0103 la porunceal\u0103. Pre\u015fedintele Cur\u0163ii este ales un grec, Teodosiadi. Tudor Vladimirescu fusese ucis de un grec la T\u00e2rgovi\u015fte; liberalii ploie\u015fteni trebuiau s\u0103 fie asasina\u0163i judicamente tot de un grec \u015fi tot la T\u00e2rgovi\u015fte. \u00cen fond, \u015fi pandurul, \u015fi liberalul luptau contra ,,str\u0103inismului\u201d (fanario\u0163ii, respectiv \u201eneam\u0163ul\u201d Carol). Cu timpul, valorile se vor mai cerne \u00een favoarea epigonilor, a\u015fa cum semnaleaz\u0103 Caragiale \u00een articolul \u201eLips\u0103 de pietate \u015fi gust\u201d (Epoca, III, nr. 408, 22 martie 1897): \u00centruc\u00eet nu stau \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu daraverile \u015fi mascarl\u00e2curile nenorocitului lor partid, orice figur\u0103 str\u0103lucit\u0103 istoric\u0103, orice tradi\u0163ie na\u0163ional\u0103, datina \u015fi credin\u0163a poporului \u00eentreg, pentru colectivi\u015fti n-au nici o valoare.
\nEi sunt capabili s\u0103 creaz\u0103 mai demn\u0103 de imortalizat mutra d-lui F.C. Robescu dec\u00e2t figura lui Matei Basarab, \u015fi mai demn\u0103 de a fi pus \u00eentr-o r\u0103sp\u00e2ntie figura poc\u00e2ltit\u0103 a d-lui Sturdza, dec\u00e2t statua m\u00e2ndr\u0103 a lui Tudor Vladimirescu, nici Matei Basarab, nici Tudor Vladimirescu n-au fost colectivi\u015fti.
\n Rom\u00e2nul nareaz\u0103 c\u0103, la 1875, dup\u0103 o revolt\u0103 de strad\u0103 a liberalilor, zdrobit\u0103 de autorit\u0103\u0163i, \u00een care \u00ee\u015fi pierde via\u0163a unul dintre cei mai de baz\u0103 mardeia\u015fi electorali ro\u015fii, Temelie Tranc\u0103, Fleva este arestat \u015fi, gra\u0163ie popularit\u0103\u0163ii de care se bucura, i se asigur\u0103 o acerb\u0103 paz\u0103, fiind trimis la poli\u0163ie, de-aici sub escort\u0103 a dou\u0103 companii de infanterie comandate de \u00eensu\u015fi dl. colonel Costa-Foru fu condus pe jos, \u00een pas grabnic, din nou la dl. judec\u0103tor de instruc\u0163ie \u015fi dup\u0103 aceasta retrimis la poli\u0163ie, sub accea\u015fi \u00eenalt\u0103 escort\u0103, de unde \u00eel \u00eenaintar\u0103 (\u00een tr\u0103sur\u0103 credem) la V\u0103c\u0103re\u015fti; este eliberat \u00een 24 mai, \u00een urma ordonan\u0163ei de neurm\u0103rire (scandal \u00een parlament).
\n Farmecul retoric al fostului studinte napoletan este detaliat, tot de Bacalba\u015fa, care \u00eei divulg\u0103 re\u0163eta relat\u00e2nd un triumf la sala Bossel: Una din marile taine ale succeselor de tribun\u0103 ale acestui mare frazeolog era timbrul vocii: Fleva era un incomparabil baritone politic. Bogatul lui debit de banalit\u0103\u0163i oratorice era expectorat cu glas at\u00e2t de cald, cu inflexiuni at\u00e2t de sonore \u015fi at\u00e2t de armonic variate, \u00eenc\u00e2t erai silit s\u0103-l ascul\u0163i.
\n\tEra un torent care pornea, iar vorbele ie\u015feau n\u0103val\u0103 din gura lui \u015fi porneau \u015fi curgeau libere de orice control al judec\u0103\u0163ii, \u00eenc\u00e2t \u00eencepeai s\u0103 vezi c\u0103 omul \u00ee\u015fi pierde \u015firul. Fleva sim\u0163ea \u015fi el acela\u015fi lucru, sim\u0163ea c\u0103 nu-\u015fi mai poate \u00eencheia fraza pe care nu mai era st\u0103p\u00e2n. \u015ei atunci \u2013 cabotin me\u015fter cum era \u2013 se oprea scurt… Apoi, rotunjindu-\u015fi privirile asupra auditoriului \u015fi r\u00e2njind cu frumo\u015fii lui din\u0163i albi \u00eentr-un sur\u00e2s seduc\u0103tor \u015fi \u015fmecher, urma cu glasul blajin \u015fi ca \u00eentr-o \u015foapt\u0103:
\n\t\u201eDomnilor, n-a\u015f voi s\u0103 v\u0103 spun mai mult. M\u0103 opresc aici.\u201d
\n\tApoi, izbucnind deodat\u0103, ca un bubuit de tun:
\n\t\u201eCine are urechi de auzit, s\u0103 auz\u0103!\u201d
\nRela\u0163iile mai apropiate dintre scriitor \u015fi ,,tribun\u201d sunt databile \u00een perioada de ucenicie gazet\u0103reasc\u0103, la Aleg\u0103torul liber (23 ianuarie 1875-14 iulie 1876), ziar de orientare liberal\u0103, ap\u0103rut sub conducerea unui comitet format din: D. Br\u0103tianu, D. Sturdza, Gr. Lahovari, Ion Ghica, Ion Br\u0103tianu, Ion C\u00e2mpineanu \u015fi N. Fleva. Girant responsabil: I.L.Caragiale (p\u00e2n\u0103 la 12 ianuarie 1876). \u00centre colaboratori: Hasdeu, Alecsandri, Kog\u0103lniceanu, Pantazi Ghica \u015fi G. Sion, tat\u0103l viitoarei so\u0163ii a lui Mateiu I. Caragiale.
\nR\u0103sf\u0103\u0163atul orator al liberalilor \u00eentr\u0103 \u00een coliziune cu Eminescu, redactor la conservatorul Timpul; \u00eentre manuscrisele eminesciene se afl\u0103 pagini vehemente \u00eempotriva liberalilor prin care, \u00een lipsa unor garan\u0163ii scrise cu Rusia, s-a pierdut, dup\u0103 r\u0103zboiul ruso-rom\u00e2no-turc, Basarabia; propunea izolarea acestui partid politic, prin retragerea voluntar\u0103 a persoanelor demne: Retrag\u0103-se toate elementele curate \u015fi neat\u00e2rnate dimprejurul bufni\u0163ei, ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 singur\u0103 \u00eentre creaturile sale, s\u0103 r\u0103m\u00e2ie \u00eentre Serurie, Fleva, Fundescu P\u0103t\u0103rl\u0103geanu, Pseudo-Ureche\u2026 Un articolul de fond din Timpul (VI, 30-31 martie 1881), \u00eel ironiza pe Fleva, care g\u0103sise de cuviin\u0163\u0103 s\u0103 propun\u0103 \u00eenfiin\u0163area unei dignit\u0103\u0163i de \u201ecancelar\u201d; propunea, \u00een schimb, s\u0103 se \u00eenfiin\u0163eze un minister al agriculturii \u015fi domeniilor, sub cuv\u00e2nt c\u0103 adev\u0103ratul \u015fi singurul popor rom\u00e2nesc sunt \u0163\u0103ranii, iar nu \u201esuperpu\u015fii\u201d, alde Carada, Giani, Cariagdi. \u015ei, mai t\u00e2rziu, chiar s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat. Printre ocupan\u0163ii acestui portofoliu: N. Fleva.<\/p>\n

\tAgitprop: \u201eCu\u0163itul os\u201d <\/strong><\/p>\n

Candiano-Popescu, ca gazetar \u201ero\u015fu\u201d, director al ziarelor ploie\u015ftene Perseveren\u0163a \u015fi Democra\u0163ia, semneaz\u0103, la 11 iunie 1870, o inflamant\u0103 \u015fi alarmant\u0103 \u015ftire: Inamicul este la por\u0163ile cet\u0103\u0163ii \u015fi voi delibera\u0163i \u00eenc\u0103. Cu\u0163itul a ajuns la os. Asculta\u0163i-l \u015fi da\u0163i-i \u00eendestulare.
\nEra o figur\u0103 de stil cultivat\u0103 \u015fi de starostele redac\u0163iei de la Rom\u00e2nul, Rosetti, care a inventat chenarul negru la gazet\u0103 pentru ocaziile de \u201eprofund doliu na\u0163ional\u201d. C\u00e2nd s-a votat prima conven\u0163ie cu Austro-Ungaria, \u201eRom\u00e2nul\u201d, cernit de jur-\u00eemprejur, \u00eencepea astfel: \u201eAst\u0103zi s-a \u00eempl\u00e2ntat cu\u0163itul \u00een s\u00e2nul Rom\u00e2niei, iar cadavrul ei s\u00e2nger\u00e2nd s-a aruncat [la] picioarele comitelui Andrassy\u2026\u201d.
\nC\u00e2nd tribunul era \u00een opozi\u0163ie, delicios-repetitiva formulare va fi remarcat\u0103 de Caragiale (Politica II Moftul rom\u00e2n, I, nr.11, 13 nai 1893): De altminteri d-l N. Fleva a spus-o la \u00eentrunirea de luni, la \u201eDacia\u201d: \u201eCu\u0163itul azi a ajuns la os \u015fi regele e desp\u0103r\u0163it de na\u0163iune (aplauze). Azi r\u0103zboiul este declarat \u00eentre na\u0163iune \u015fi o m\u00e2n\u0103 de uzurpatori, cari fac din rege o pav\u0103z\u0103 (aplauze). \u015ei atunci c\u00e2nd palatul ni se \u00eenchide, avem dreptul s\u0103 stric\u0103m u\u015fa (aplauze) \u015fi s\u0103 intr\u0103m \u00een casa noastr\u0103 (aplauze). To\u0163i autorii moderni ne arat\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd tirania \u015fi despotismul ne sugrum\u0103, dreptul sacru al poporului este de a se ridica \u015fi ap\u0103ra ordinea (apl. prelungite). \u00cen aceea\u015fi organ, ia \u00een t\u0103rbac\u0103, dar mai delicat dec\u00e2t pe Take Ionescu, \u201eMiss Seven Pantaloons\u201d, \u015fi pe Fleva \u2013 simpaticul interpelator universal.
\n\u00cen lapidarissim\u0103 formul\u0103, narcomanul daco-roman Caragiale transfera acest brand \u00een \u201eTelegrame\u201d (1890): Cu\u0163itul os. Era un semnal al st\u0103rii de urgen\u0163\u0103, al crizei (politice) atotb\u00e2ntuitoare sau, mai degrab\u0103, o form\u0103 de t\u00e2rziu sevraj al fostului dependent de halucinogenele logocra\u0163iei liberale.
\nIon Negoi\u0163escu afl\u0103 suficient rezon ca scriitorul s\u0103 reac\u0163ioneze fa\u0163\u0103 de tiradele marcat liberale: Ca estet \u015fi literat, obsedat artisan al cuv\u00e2ntului, Caragiale e jicnit mai cu seam\u0103 de limbajul oratorilor \u015fi gazetarilor improviza\u0163i, ce infesteaz\u0103 via\u0163a public\u0103, tulbur\u00e2nd, prin logoreea lor de balamuc, min\u0163ile fanaticilor aderen\u0163i.
\nLumea evolua, \u015fi nu totdeauna \u00een bine, dup\u0103 cum atesta o inova\u0163iune. privind falsificarea – o tautologie? – acestui pseudo: Primim de la un vechi moftangiu rom\u00e2n, un b\u0103rbat de spirit, c\u00e2nd \u00eel are, scrisoarea de mai jos (\u2026):
\n\t-Bine, nene, toate sunt bune, \u00een\u0163eleg vin artificial, p\u00e2ine artificia\u0103, ou artificial, pui artificial, clo\u015fc\u0103 artificial\u0103 \u2013 dar Moft artificial cum are s\u0103 fie? Ce? E destul s\u0103 te faci c\u0103 str\u0103nu\u0163i ca s\u0103 \u0163i miroas\u0103?(\u2026)
\n\tCrede\u0163i poate pe Lahovari c\u0103 e un moftangiu rom\u00e2n natural? Fereasc\u0103 Dumnezeu. Lahov\u0103re\u015ftii \u015fi Lahovariet\u0103\u0163ile, care sunt pe cale de a funda un teatru, zice Claymoor, o dinastie zicem noi, c\u00e2nd dintre ei se va na\u015fte un cap \u00eencoronat, sunt greci, prin urmare, d\u00e2ndu-se de rom\u00e2ni sunt artificial.
\n\tDespre Ghermanis, nu mai vorbim, c\u0103ci nu ne place s\u0103 ne copiem. At\u00e2ta numai avem de zis c\u0103 acest grec reac\u0163ionar are, din acela\u015fi tat\u0103 \u015fi din aceea\u015fi mam\u0103, un frate rom\u00e2n liberal, pe care l-a ales Na\u0163iunea \u00een lupt\u0103 cu Reac\u0163iunea la Giurgiu deputat. A\u015fa c\u0103 acum e \u00een \u00eencurc\u0103tur\u0103: Menelas e moftangiu artificial rom\u00e2n \u015fi Efrem moftangiu artificial grec.(\u2026)
\n\tB\u0103c\u0103nie! B\u0103c\u0103nie! sare de l\u0103m\u00e2ie \u015fi piatr\u0103 acr\u0103\u2026 \u015ei virginitate po\u0163i avea artificial, (Moftul rom\u00e2n, I, nr. 38, 17 iunie 1893).
\nAtacul nu era, \u00een privin\u0163a lui Ghermani, m\u0103car, foarte \u00eentemeiat: arom\u00e2n, n\u0103scut la Belgrad, prin 1834, a doua genera\u0163ie de bancheri, ministru de fina\u0163e, aproape tot timpul \u00eentre 1888-1895; la moartea lui subit\u0103 (26 decembrie 1899\/7 ianuarie 1900), Universul scria: Om muncitor, de o cinste exemplar\u0103 \u015fi de o pricepere financiar\u0103 ne\u00eentrecut\u0103, prin \u00eensu\u015firile sale suflete\u015fti, prin averea sa, prin vederile sale largi \u015fi limpezi, Menelas Ghermani a fost una din podoabele acestei \u0163\u0103ri. Prieten al lui Maiorescu, ce nota la aflarea ve\u015ftii: E caracteristic cum mor oamenii no\u015ftri politici de inim\u0103: Alex, Lahovari, Lasc\u0103r Catargiu, Menelas Ghermani. (\u2026) Prea iute a venit peste noi cultura Occidentului \u015fi luptele parlamentare consum\u0103 puterea de rezisten\u0163\u0103 mai mult dec\u00e2t \u00een statele vechi\u2026 Cu alte cuvinte, ,,formele f\u0103r\u0103 fond\u201d, incriminate de mentorul ,Junimii\u201d, loveau chiar \u00een cei care le semnalaser\u0103 drept pericol.
\nCaragiale se va autodenun\u0163a, \u00een coloanele de la Epoca: Dar eu sunt copilul \u015fcoalei clasice a opozi\u0163iei librale! Mie nu-mi trebuie logic\u0103! Nu-mi trebuie \u00een\u0163eles! Pentru asta merg eu la o \u00eentrunire public\u0103 a opozi\u0163iei? Eu caut emo\u0163iune, excita\u0163iune, irita\u0163iune!
\n\tMi-aduc aminte de bravura, de av\u00e2ntul impetuos \u015fi mai ales de sintaxa \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103 a neuita\u0163ilor mei oratori clasici:
\n\t`Fra\u0163ilor! Ciocoii domnesc, \u00een adev\u0103r domnesc; dar s\u0103 v\u0103 spui eu, fra\u0163ilor, cum domnesc! Domnesc prin mi\u015felie, prin infamie, prin crim\u0103, prin reac\u0163iune, lucruri care fac onoare poporului c\u0103 e contra, care \u00een orice ocazii s-a pronun\u0163at \u015fi nu permite, mai ales c\u00e2nd s\u00e2ngele acestui popor v\u0103rsat cu cruzime \u015fi f\u0103r\u0103 nici o necesitate, c\u00e2nd \u0163ipetele disperate ale femeilor \u015fi copiilor, fug\u0103ri\u0163i \u015fi tortura\u0163i de s\u0103lb\u0103ticia oamenilor odiosului regim, c\u00e2nd vaietele celor schingiui\u0163i pe stradele Capitalei, cu felinarele stinse, sunt \u00eenc\u0103 vii \u00een mintea tutulor!\u201d(\u2026)
\nEu nu cer de la orator s\u0103 m\u0103 lumineze \u2013 \u00eei pretend s\u0103 m\u0103-nc\u0103lzeasc\u0103. Oratorul trebuie s\u0103 vin\u0103 la tribun\u0103 furios ca un leu \u015fi c\u00e2nd o striga o dat\u0103 Fra\u0163ilor! s\u0103 m\u0103 fac\u0103 pe mine fratele lui, s\u0103 sar din loc El n-are nevoie s\u0103 spun\u0103 nimic de la tribun\u0103; dar trebuie s\u0103 m\u0103-nfierbinte; s\u0103 m\u0103 asude; s\u0103 nu-mi dea pas s\u0103 mai judec; s\u0103 m\u0103 aiureasc\u0103; s\u0103 m\u0103 clatine f\u0103r\u0103 a m\u0103 l\u0103sa s\u0103 r\u0103suflu; s\u0103-mi dea creierii de pere\u0163ii capului prin salturi enorme de propozi\u0163ii, chiar logice, chiar absurde, stupide dac\u0103 e nevoie, numai s\u0103 fie calde \u015fi spontanee, p\u00e2n\u0103 m-o n\u0103uci, p\u00e2n\u0103 m-o face s\u0103 scr\u00e2\u015fnesc din din\u0163i \u015fi s\u0103 strig ca turbat; sus poporul!. Este portretul robot al ,,tribunului\u201d liberal, \u00een creionarea c\u0103ruia \u015fi Fleva avea mari \u015fi neuitate contribu\u0163ii (Decaden\u0163\u0103, \u00een: Epoca, I, nr.304, 15 noiembrie 1896).
\n `Reac\u0163iunea\u201d, spre finele de secol: prin accelerarea rotativei politice, transla\u0163iile de la un partid la altul nu mai joac\u0103 rolul de bau-bau preferat al liberalilor, nu mai e `Plevn\u0103 intern\u0103\u201d, cum o botezase, \u00een Rom\u00e2nul, C.A. Rosetti. Ca un \u00een\u0163\u0103rcat b\u0103utor de ha\u015fi\u015f, care regret\u0103 extazurile ce \u015fi le procura odinioar\u0103, mi-aduc aminte adesea cu duio\u015fie de ciudatele vedenii ce le aveam c\u00e2nd m\u0103 apucau excesele de febr\u0103 liberal\u0103. Adesea m\u0103 apuc\u0103 un dor nespus de acele vremuri c\u00e2nd, \u00eenainte de a fi om cuminte, eram un patriot liberal z\u0103natic. (Reac\u0163iunea, \u00een Epoca, II, 30 noiembrie 1896).<\/p>\n

Insola\u0163iune<\/strong><\/p>\n

\t Paul Zarifopol observa o norocoas\u0103 potriveal\u0103 \u00eentre arta caragealian\u0103 \u015fi publicul ei: Caricatura \u00een opera lui Caragiale este \u00eendeob\u015fte amuzant\u0103. Caragiale este un demon al veseliei. (\u2026) \u00centre apuc\u0103tura artistului \u015fi caracterele cele mai v\u0103dite ale societ\u0103\u0163ii \u00een care a lucrat s-a stabilit o fericit\u0103 colaborare. Vioiciunea sudic\u0103 este un reactiv energic, care face s\u0103 apar\u0103 ridiculele \u00een forme cu deosebire tari. Prostia care st\u0103 latent\u0103 \u00eentr-o mas\u0103 uman\u0103 nordic\u0103, flegmatic\u0103, t\u0103cut\u0103, se degajeaz\u0103 viu \u015fi colorat \u00een focul exuberan\u0163ei meridionale. (\u2026) \u00centr-o societate meridional\u0103 accentuate, la psihic, \u00een atitudini \u015fi costum, mutre care neap\u0103rat provoac\u0103 inten\u0163ia caricaturist\u0103.
\n Forjat pasional era \u015fi Candiano-Popescu, cum se confia: c\u00eend scriam \u00een \u201ePerseveren\u0163a\u201d \u015fi \u201eDemocra\u0163ia\u201d, eram a\u015fa de convins \u015fi de mi\u015fcat, \u00eenc\u00e2t, adeseuri udam cu lacrimi foaia de h\u00e2rtie pe care scriam articole de ziar ce trebuia s\u0103 le public a doua zi. Avea dou\u0103 temeiuri: Afar\u0103 de dragostea de femeie, mai avui \u015fi-o alt\u0103 dragoste: \u0162ara. \u00centre aceste dou\u0103 amoruri a fost \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 inima mea \u015fi din aceste dou\u0103 izvoare m-am \u015fi ad\u0103pat.
\n\tStudent \u00een drept, \u00een Italia, ca \u015fi Fleva, prezidentul ploie\u015ftean va realiza specificul ora\u015fului can\u0163onetelor: Gelozia, de pild\u0103, \u00een Neapole nu vine din patim\u0103, ci de la soare. Am v\u0103zut multe cazuri de gelozie c\u00e2nd iubirea nu joac\u0103 nici un rol. O crim\u0103 pasional\u0103 \u00een lumea \u201ebun\u0103\u201d a cet\u0103\u0163ii e explicat\u0103 la moment: Soarele, sus\u0163in eu. Efectele de lumin\u0103 ale soarelui asupra inimii. \u0162i se pare c\u0103 iube\u015fti, pui m\u00e2na pe pumnal \u015fi omori.
\n\tH. Taine pare a confirma, fie \u015fi par\u0163ial, intui\u0163ia meteorologic\u0103 a revolu\u0163ionarului republican \u015fi aghiotantului regal: Precum exist\u0103 o temperatur\u0103 de ordin fizic, care, prin varia\u0163iunile ei determin\u0103 apari\u0163ia cut\u0103rei ori cut\u0103rei spe\u0163e de plante, exist\u0103 \u015fi o temperatur\u0103 de ordin moral pentru a \u00een\u0163elege apari\u0163ia de spe\u0163e de art\u0103…
\nAnghel Demetriescu, belfer bucure\u015ftean, prieten al lui Caragiale \u015fi profesor al fiului acestuia, Mateiu, scrie despre temperamentalitatea deosebit\u0103 a defensorului zavergiilor republicani: Mul\u0163i naivi numesc pe d. N. Fleva ,,tribun\u201d, \u00eenchipuindu-\u015fi c\u0103 acest termen este masculinul substantivului tribun\u0103, \u015fi conchiz\u00e2nd, pe temeul acestei etimologii nostime, c\u0103 oricine se suie pe o tribun\u0103 \u015fi strig\u0103 de acolo c\u00e2t \u00eel iart\u0103 organele vocale este cu adev\u0103rat tribun (\u2026)
\n\tCa s\u0103 v\u0103 \u00eencredin\u0163a\u0163i, citi\u0163i pledoaria d-lui Fleva f\u0103cut\u0103 la T\u00e2rgovi\u015fte \u00een favoarea celor 41 de inculpa\u0163i ce au ridicat steagul republicii de la Ploie\u015fti, \u00een ziua de 8 august 1871 (sic!). E adev\u0103rat c\u0103 procesul este caraghios. Patruzeci \u015fi unu de republicani \u00een \u0163ara rom\u00e2neasc\u0103, \u015fi \u00eenc\u0103 \u00een anul m\u00e2ntuirii 1871! Dar d. Fleva l-a luat \u00een serios; a umflat trompeta cea mare a Ro\u015fiilor, a vorbit de Tudor Vladimirescu, martirul libert\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti, ucis de ni\u015fte fanario\u0163i la marginile T\u00e2rgovi\u015ftei, locul unde se judec\u0103 procesul altor martiri liberali; a lingu\u015fit pe jura\u0163i, pe inculpa\u0163i, pe to\u0163i ploie\u015ftenii, a dat fr\u00e2u tuturor patimilor sale politice, a f\u0103cut tot spiritul pe care \u00eel poate face d-s \u015fi, lucru neauzit!, f\u0103r\u0103 a scoate un ban din buzunar, a produs un entusiasm \u00een inimile tuturor ce erau de fa\u0163\u0103, \u015fi pe care poli\u0163ia a fost nevoit\u0103 a-i scoate afar\u0103 din sal\u0103 ca s\u0103-i r\u0103coreasc\u0103. (\u2026)
\n\tNumele s\u0103u, \u201eFleva\u201d, care pe grece\u015fte \u00eenseamn\u0103 \u201ev\u00e2n\u0103\u201d, este admirabil ales pentru a caracteriza ne\u00eenvinsa sa vigoare.<\/p>\n

Afinit\u0103\u0163i elective<\/strong><\/p>\n

\tDup\u0103 doisprezece ani de \u201evizirat\u201d (1876-1888), liberalii vor pierde guvernarea datorit\u0103 unui scandal cu furnituri militare ce i-a avut drept protagoni\u015fti pe fra\u0163ii (viceamiral \u015fi colonel) Maican; \u015fi-a adus obolul \u015fi Fleva, prin tip\u0103rirea polemicei Ghi\u015fefturile de la Ministerul de resbel (1888).
\n\u00cen ziarul s\u0103u conservator, Dreptatea, \u201etribunul\u201d va vorbi de suma de 10.000 lei acordat\u0103 Teatrului Na\u0163ional pentru repara\u0163ii, nefolosit\u0103 dec\u00e2t par\u0163ial pentru acest scop. Urmau nereguli cu plasarea biletelor, fondului de rezerv\u0103 cu mari confuzii precum \u015fi o stare general de ilegalit\u0103\u0163i. (…) Propunea ca I.L.Caragiale s\u0103 fie numit Director General al Teatrelor. \u015ei preg\u0103tit\u0103 cu abilitare ca \u015fi cum ar fi venit ca o satisfac\u0163ie dat\u0103 opiniei publice. Girantul responsabil de la Aleg\u0103torul liber primea un consistent bonus spre a accede la cea mai \u00eenalt\u0103 func\u0163ie public\u0103 din via\u0163a-i.
\n\t\u00cen 1899, c\u00e2nd murea Anton Bacalba\u015fa, m\u00e2na dreapt\u0103 a lui N, Fleva, cel care f\u0103cuse dintr-un ziar condamnat din na\u015ftere la r\u0103fuieli politice, un cotidian de prestigiu, Caragiale va publica, \u00een paginile Drept\u0103\u0163ii, un adio fratern. Patronul \u015fi directorul \u00eentinseser\u0103 o m\u00e2n\u0103 de ajutor fostului director al na\u0163ionalului bucure\u015ftean: C\u00e2t de buni amici avea Caragiale – scrie Marin Bucur – \u00een N. Fleva \u015fi \u00een ,,Toni\u201d Bacalba\u015fa! Ziarul \u201eDreptatea\u201d trece f\u0103\u0163i\u015f de partea sa, c\u00e2nd Titus Dunka, inginer \u015fi autor dramaturg, refuzat de teatru cu improviza\u0163ia \u201e\u00cenving\u0103tor \u015fi \u00eenvins\u201d, strigase m\u00e2nios c\u0103 ,,piesele, \u00eencep\u00e2nd cu ale lui Caragiali, devin capodoperele literaturii de la Obor, caricaturi de c\u00e2rcium\u0103 \u015fi moravuri de la Leul \u015fi c\u00e2rnatul\u201d. Ludovic Dau\u015f, dramaturg f\u0103r\u0103 talent, dar cu bun sim\u0163, scrie pentru a \u015fterge pata ru\u015finoas\u0103 de pe pagina de ziar l\u0103sat\u0103 de Titus Dunka\u201d. \u00cen secolul emancip\u0103rii na\u0163iunilor, Titus Dunka (1845-1903), ardelean de origine, fusese \u201evolintir\u201d \u00eentr-o r\u0103scoal\u0103 polonez\u0103, \u00een armata garibaldian\u0103, \u00een r\u0103zboiul franco-prusac, \u015fi ofi\u0163er de geniu (era inginer) \u00een campania Independen\u0163ei. Un Gheorge Duka, liberal, a fost prefect de Buz\u0103u (1914-1919) \u015fi a avut conac la B\u0103l\u0103ceanu.
\n\t Scriitorul, \u00een \u201eC\u00e2teva p\u0103reri\u201d (\u201eZiua\u201d, 22 februarie 1896), lua \u00een calcul voga \u015fi anvergura lui Fleva, \u00een plan estetic, f\u0103r\u0103 a \u00eentrevedea mari profituri: Art\u0103 pentru art\u0103? Sau art\u0103 cu tenden\u0163\u0103? (\u2026) Au tenden\u0163\u0103 piesele lui Shakeapeare? Desigur, nu. (\u2026) Dar discursurile lui Demostene \u015fi, f\u0103r\u0103 \u015fov\u0103ire, a\u015f zice, toate discursurile celebre, \u00eencep\u00e2nd cu cele antice \u015fi ispr\u0103vind cu cele ale d-lui Fleva? Se \u00een\u0163elege c\u0103 au tenden\u0163\u0103, c\u0103 nu s-ar putea orator politic f\u0103r\u0103 tenden\u0163\u0103. (\u2026) Care e art\u0103 \u015fi care nu din cele dou\u0103 categorii de produceri de crea\u0163iuni intelectuale? Scurt: acele care au fost opera unui talent. \u015ei, pentru a decela \u00eentre artistic \u015fi artificial, evoc\u0103 panorama lui Braun, chiar dac\u0103 nu o nume\u015fte: \u00centre artistic \u015fi artificial este aceea\u015fi deosebire ca \u00eentre madama care percepe la intrarea unui Panopticum taxa de 50 bani \u015fi figurile de cear\u0103 din\u0103untru.
\nExist\u0103, totu\u015fi, \u00eentre fostul girant responsabil de la Aleg\u0103torul \u015fi directorul publica\u0163iei \u00een care scriitorul \u015fi-a ,,f\u0103cut m\u00e2na\u201d de ziarist o afinitate, semnalat\u0103 de Marin Bucur, \u00een momente cruciale pentru pozi\u0163ia public\u0103 a fostului director al Teatrului Na\u0163ional din Bucure\u015fti\/Hilariopolis: Fleva \u00eel va ap\u0103ra atunci c\u00e2nd i se refuz\u0103 postul de director al Teatrului Na\u0163ional din Ia\u015fi. \u015eeful liberal-conervatorilor \u00eel arat\u0103 pe indezirabilul autor \u015fi om de teatru ca pe o persona non-grata a Puterii: ,,Caragiale este un om primejdios, par excellence. El nu poate pricepe c\u0103 toat\u0103 filosofia practic\u0103 a vie\u0163ii const\u0103 \u00eentr-un \u015fir ne\u00eentrerupt de compromisuri, de \u00eenvoieli tacite. (\u2026) Nu. Ochiul \u015fi urechea lui Caragiale vegheaz\u0103 vecinic \u015fi \u00eenregistreaz\u0103 vecinic toate schimele, toate modula\u0163iunile glasului, care tr\u0103deaz\u0103 o construc\u0163ie vi\u0163ioas\u0103 sau caraghioas\u0103 a sufletului. (…) Ei bine, este prudent s\u0103 dai acestui om primejdios prilejul \u015fi putin\u0163a de a-\u015fi relua \u00een\u0163ep\u0103toarea pan\u0103 \u2013 \u015fi \u00eenc\u0103 pe socoteala ta?
\n\tOmul \u0103sta e \u00een stare s\u0103-i ,,bage \u00eentr-o comedie\u201d \u00een \u00een\u0163elesul textual al cuv\u00e2ntului \u2013 pe to\u0163i d-nii membri ai Comitetului Teatral, pe to\u0163i consilierii comunali cu primar cu tot. \u015ei foarte, u\u015for de \u00een\u0163eles c\u0103 ace\u015fti domni n-au poft\u0103 s\u0103 serveasc\u0103 drept prototipuri pentru vreun nou Trahanache, Dandanache sau Tip\u0103tescu. (Carageale, \u00een Dreptatea, 1 octombrie 1896). ,,Primejdiosul\u201d antiutopist se va auto-exila la Berlin.<\/p>\n

\t Amurgul narcomanicesc<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103, semnaleaz\u0103 \u015fi Marin Bucur, un Caragiale din apropierea de con\u015ftiin\u0163\u0103 a lui Eminescu: este cel ce apare ast\u0103zi \u00een lumina textelor identificate de noi \u015fi publicate \u00een edi\u0163ia de fa\u0163\u0103.(\u2026) Judec\u00e2ndu-i pe r\u00e2nd, pe conservatori, pentru liberali, pe liberali pentru conservatori, cu sau \u00eempotriva junimi\u015ftilor, inamic sau aliat cu Tache Ionescu, Al. Lahovari, P.P. Carp, N. Filipescu, N. Fleva, Dimitrie Sturdza, Caragiale realiza una dintre cele mai dramatice experien\u0163e ale tr\u0103irii \u00een iluzia politic\u0103 oferit\u0103 aceluia din care voia s\u0103 se ob\u0163in\u0103 un partizan de publicitate \u00een campaniile de pres\u0103. Ca \u015fi Eminescu \u2013 \u015fi, \u00eenaintea am\u00e2ndurora, veteranul C.A. Rosetti \u2013 Caragiale va fi unul dintre \u00eenvin\u015fii \u015fi ve\u015fnicii \u00een\u015fela\u0163i ai iluziei politice. De unde \u015fi reac\u0163ia lui de violen\u0163\u0103, c\u00eend contra unuia, c\u00e2nd contra altora, iubindu-i la \u00eenceput, \u00een faza de credulitate, \u00een magia verbal\u0103 a fiec\u0103ruia, ur\u00e2ndu-i c\u00e2nd s-a v\u0103zut \u00een\u015felat \u015fi min\u0163it.
\nDespre \u00eenainta\u015ful lor, narcoman liberal, scriitorul se exprim\u0103 compasiv, cre\u00e2ndu-i un portret de rege Lear al breslei lui Carcalechi: C.A. Rosetti, odinioar\u0103 sufletul liberalismului utopic, om de at\u00e2tea succese u\u015foare, inventator al at\u00e2tor n\u0103zdr\u0103v\u0103nii, dar totu\u015fi una dintre cele mai interesante figuri ale Partidului Na\u0163ional Liberal, c\u0103tr\u0103 sf\u00e2r\u015fitul carierei sale, dizgra\u0163iat de colectivitate, a murit p\u0103r\u0103sit de to\u0163i prietenii lui cei mai apropia\u0163i, de acei cari \u00eei datorau lui personal tot norocul lor. Biata clo\u015fc\u0103 t\u00e2rziu a v\u0103zut c\u0103 ou\u0103le ce le clocise cu at\u00e2ta c\u0103ldur\u0103 fuseser\u0103 de n\u0103p\u00e2rc\u0103. (C.A. Rosetti, \u00een Epoca, 8 februarie 1897). La acest statut ostenise pu\u0163in \u015fi Fleva, \u00een anul 1882, c\u00e2nd il izolase pe fostul iunker, poli\u0163ai, poet, librar, revolu\u0163ionar pa\u015foptist departe de pres\u0103, de nucleul dur al lui Br\u0103tianu. Adev\u0103rat c\u0103, un an mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd s-a pus problema libert\u0103\u0163ii absolute a presei, cum o cerea Rosetti, Vizirul merg\u00e2nd pe o singur\u0103 restrictivitate: casa regal\u0103, Fleva, cel care sus\u0163inuse proclamarea regatului (1881), va fi de partea ziaristului veteran.
\n\u00cen 1899, seceta ce b\u00e2ntuia Rom\u00e2nia impune un masiv import de f\u00e2n din Transilvania \u015fi Ungaria – 9000 de vagoane, marf\u0103 proast\u0103, comandat\u0103 de proasp\u0103t ,,asimilatul\u201d Fleva, ca ministru al agriculturii \u015fi domeniilor. Devine calul de b\u0103taie al opozi\u0163iei, adic\u0103 alor s\u0103i, cei din june\u0163e \u015fi maturitate. Nu se sinchise\u015fte prea tare, r\u0103spunz\u00e2ndu-i lui C.C. Arion: Unele ziare din opozi\u0163ie \u00een timp de 4 luni nu s-au hr\u0103nit dec\u00e2t cu f\u00e2n (\u2026) f\u00e2nul lui Fleva nu este a\u015fa de r\u0103u, dup\u0103 cum nici meiul lui Fleva nu a fost r\u0103u \u015fi dup\u0103 cum se vede c\u0103 nu e r\u0103u nici guvernul \u00een care se g\u0103se\u015fte Fleva \u015fi din care lipsi\u0163i dumneavoastr\u0103. Fleva ,,\u0163inea la t\u0103v\u0103leal\u0103\u201d, va muri la doisprezece ani dup\u0103 Ghermani \u015fi la doi dup\u0103 Caragiale.
\n Vlahu\u0163\u0103, zice memorialistul N. Iorga, \u00eei rezerva cuvinte tari: \u201eCleante cel f\u0103r\u0103 ru\u015fine\u201d pentru zburdatecul Fleva.
\nCaragiale \u00eensu\u015fi, \u00een Bacalaureat (Universul, 1900), formuleaz\u0103 o receptare nu tocmai m\u0103gulitoare, \u00een ochii opiniunii publice, a profesiunii liberale a lui Fleva: repeten\u0163ia, datorat\u0103 unor slabe dot\u0103ri pentru dexterit\u0103\u0163i (muzic\u0103 sau gimnastic\u0103), devine \u015fi mai ridicol\u0103\/ nedreapt\u0103 atunci c\u00e2nd era vorba de proiecte ambi\u0163ioase: asta, trebuie s\u0103 convii \u015fi dumneata, e tot a\u015fa de absurd ca \u015fi c\u00e2nd ai \u00eempiedica un t\u00e2n\u0103r dispus s\u0103 \u00eenve\u0163e Dreptul, s\u0103 piard\u0103 un an fiindc\u0103 nu e tare la Moral\u0103\u2026Ce are a face Morala cu cariera de avocat, pe care vrea t\u00e2n\u0103rul s\u0103 o \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze?… Ba nu, spune d-ta!
\n\tAfacerea cu f\u00e2nul venea \u00een plin\u0103 criz\u0103, cum se semnala \u015fi \u00een Gazeta s\u0103teanului (nr. 18, 20 octombrie 1899, p.384), a r\u00e2mniceanului C.C. Datculescu, cel care \u00eei publicase lui Caragiale, \u00eentre altele ,,C\u0103nu\u0163\u0103 om sucit\u201d. Iat\u0103 ce se semnala \u00een articolul Crisa!, semnat S.N.: Un comerciant de delicatesuri m\u0103rturisea c\u0103 nic\u0103ieri \u00een Europa nu se consum\u0103 at\u00e2tea articole luxoase de b\u0103c\u0103nie ca la noi, (\u2026)
\n\tEuropa nu ne d\u0103 bani; e dreptul ei s\u0103-\u0163i plaseze capitalul cum \u00eei place, R\u0103ul e trec\u0103tor, bine \u00een\u0163eles, dac\u0103 ne vom cumin\u0163i \u015fi nu vom da mereu uit\u0103rei sfatul str\u0103mo\u015fesc \u201ecine cump\u0103r\u0103 ce nu-i trebue, vinde ce-i trebue\u201d. Cum voi\u0163i s\u0103 nu ne \u00eengrozim, c\u00e2nd n-avem a face cu un lux potrivit pungei fiec\u0103rui, ci suntem cuprin\u015fi de-o adev\u0103rat\u0103 furie de cheltuieli care nu mai cunoa\u015fte margini. (\u2026)
\n\tUn b\u0103can d\u0103 faliment. La inventor se g\u0103sesc \u015fase-deci p\u0103l\u0103rii d-ale cucoanei. Frumoas\u0103 colec\u0163ie! Altul un m\u0103celar angrosist d\u0103 faliment; se g\u0103sesce c\u0103 domnul are tr\u0103sur\u0103 cu \u015fin\u0103 de cauciuc. \u00cen \u201eBelgia Orientului\u201d, \u00een care ne complimentam a fi, consumismul atinsese cote alarmante, dac\u0103 b\u0103canii, care vedeau risipa variilor categorii sociale, picau \u00een\u015fi\u015fi \u00een luxur\u0103, consim\u0163eau la sucelile (cucoane)lor.
\n\u00cen ultimii ani de via\u0163\u0103, Caragiale se va mai \u00eent\u00e2lni cu Fleva, \u00een 1910, la praznicul conservator-democrat de la Roman, profit\u00e2ndu-se de ziua onomastic\u0103 a lui Constantin Cantacuzino-Pa\u015fcanu, \u015fi la Ia\u015fi, prin februarie 1911, c\u00e2nd \u00eencepuse campania electoral\u0103 \u015fi partidul conservator-democrat \u00ee\u015fi lansa candida\u0163ii: Take Ionescu, Barbu P\u0103ltineanu, N. Fleva, D.R.Moruzzi, I.A. Br\u0103tescu, Mihail Dragomirescu \u015f.a. Tribunul nu este printre cei ce cuv\u00e2nt\u0103 la (re)\u00eenmorm\u00e2ntarea ,,bucure\u015ftean\u0103\u201c a lui Caragiale, din decen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de r\u0103posat; cum ar fi sunat pateticul: Cine are urechi de auzit, s\u0103 aud\u0103! <\/p>\n

\tCarada sau budala?<\/strong><\/p>\n

\tEminescu, execrat de lunga guvernare a \u201ero\u015fiilor\u201d, se \u201erefugia\u201d \u00een idealitate istoric\u0103 \u015fi fand\u0103ri sarcastice spre epigonimea politic\u0103 liberal\u0103: Mai bine, zicem noi, rob sub vechile Domnii drepte \u015fi sub legile lor cre\u015ftine. Cu con\u015ftiin\u0163a c\u0103 deasupra-\u0163i se-ntinde marele arbor al poporului \u015fi geniului rom\u00e2nesc, dec\u00e2t la un banchet al\u0103turi de ghe\u015feftari ca Carada, cu eroi ca Candiano (Timpul, 10 februarie 1882). Eugeniu Carada (1836-1910), mazzinist, \u00een june\u0163e, mai apoi guvernatorul B\u0103ncii Na\u0163ionale, era, desigur, unul dintre cei ce se presupunea c\u0103 au asigurat suport logistic \u00eendemnului, lui Br\u0103tianu: \u201e\u00cembog\u0103\u0163i\u0163i-v\u0103!\u201d. Stan Popescu, garibaldianul, la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e director de \u00eenchisoare, \u00een oglind\u0103, se situa \u00een p\u0103gubosul desp\u0103r\u0163\u0103m\u00e2nt al budalalelor.
\nCaradale \u015fi budalale este un studiu de \u201efiziologie\u201d al \u201efamiliei colectiviste\u201d, al aderen\u0163ilor la partidul lui Dim. Sturdza; astfel: Caradalele sunt eminamente pozitiviste, iar budalalele tot at\u00e2t de idealiste.(\u2026) C\u0103ci budalaua este tot at\u00e2t de pasionat\u0103 de diploma\u0163ie \u015fi politica \u00eenalt\u0103 exterioar\u0103, pe at\u00e2t de amatoare caradaua de finan\u0163e, de credit, de b\u0103nci, \u00een genere de zarafl\u00eec. Dac\u0103 uneori caradalele se dau drept budalale \u015fi viceversa, exist\u0103 un turnesol care identific\u0103, \u00een fine, condi\u0163ia lor adev\u0103rat\u0103: La marele zaiafet colectivist, niciodat\u0103 nu se face confuzie de locuri \u015fi de buc\u0103\u0163ele. Din marea g\u00e2sc\u0103 fript\u0103 de pe masa Colectivit\u0103\u0163ii, caradalele degust\u0103 pe t\u0103cute pulpele, pieptul \u015fi ficatul; nevoia\u015fii corci ciugulesc discret carnea r\u0103mas\u0103 pe co\u015ful pieptului, iar budalalele clef\u0103iesc \u015fi sug cu entuziasm c\u0103p\u0103\u0163\u00e2na \u015fi ciocul, cotoarele \u015fi labele, m\u00e2zg\u0103lite prin sos de Patrie, Libertate! Egalitate \u015fi jos ciocoii! (Epoca, III, nr. 366, 2 februarie 1897). Poate \u00een zona corcilor ar fi \u015fi locul tribunului.
\nFleva, pendent de mica boierime din R\u00e2mnicu S\u0103rat, prin mariajul cu Ecaterina, n\u0103scut\u0103 Horbatzki, fiic\u0103 a polcovnicului Anton Horbatzki, c\u0103s\u0103torit cu o descendent\u0103 a boierilor Hrisoscoleu, din Buz\u0103u, m\u0103ritat\u0103, la \u00eenceput, cu generalul Sl\u0103tineanu, ajunge, vorba arhondologilor, \u201ela obraze\u201d, intr\u0103, dac\u0103 nu \u00een vechea boierime, \u00eentre \u201eviituri\u201d cu oarecari dignit\u0103\u0163i \u00een istoria Munteniei \u015fi Moldovei. Coborau din nobilul grec \u0163arigr\u0103dean Pandeli Hrisoscoleo (1550), iar un Grigora\u015f Hrisoscoleo, vel c\u0103minar \u00een divanul Valahiei, este numit ispravnic de Slam R\u00e2mnic \u00een 1786. Maria Minculeasca, rud\u0103 cu Hrisoscoleii, a fondat, la 1792, spitalul buzoian \u201eG\u00e2rla\u015fi\u201d, al treilea, cronologic, din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. Pe aceast\u0103 filantropic\u0103 filier\u0103, mult sub\u0163iat\u0103 ca s\u00e2nge, vor ap\u0103rea ctitoriile familiei Fleva: spitalul de la M\u0103ic\u0103ne\u015fti \u015fi \u015fcoala mixt\u0103 de la Jideni, locul de ve\u015fnic (\u015fi meritat) repaos al agitatului om politic, a\u015fez\u0103minte ce \u00eel livreaz\u0103 memoriei r\u00e2mnicene ca pe un binef\u0103c\u0103tor, \u00een opozi\u0163ie cu \u201efenean\u0163ii\u201d, cum \u00eei numea Eminescu, partidului politic \u00een care \u015fi-a dob\u00e2ndit renumele. Fostul ministru la Roma, chiar \u00een perioada c\u00e2nd \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Poart\u0103 (1905) se iviser\u0103 tensiuni pe chestiunea dezvolt\u0103rii etnice a rom\u00e2nilor, acestor latini din Peninsula Balcanic\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Emil NICULESCU Caragiale, \u201eun \u00een\u0163\u0103rcat b\u0103utor de ha\u015fi\u015f\u201d, \u015fi dealerul s\u0103u r\u00e2mnicean Fleva Avocatul liber-schimbist Un traseist politic bine statutat<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18002"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18002"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18002\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18006,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18002\/revisions\/18006"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18002"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18002"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18002"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}