{"id":17998,"date":"2022-05-08T23:14:30","date_gmt":"2022-05-08T20:14:30","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17998"},"modified":"2022-05-08T23:14:30","modified_gmt":"2022-05-08T20:14:30","slug":"spatii-culturale-nr-38-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17998","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 38 (7)"},"content":{"rendered":"

ISTORIE LITERAR\u0102<\/strong><\/p>\n

Artemiza Delia AS\u0102NACHE<\/strong>
\n\"\"

Cella Serghi: femeia-eroin\u0103<\/strong><\/p>\n

O figur\u0103 care a st\u00e2rnit interesul \u00een epoca interbelic\u0103 a fost scriitoarea Cella Serghi. De o frumuse\u021be tulbur\u0103toare, blond\u0103 cu ochii verzi, zvelt\u0103, cochet\u0103, Cella Serghi (Ra\u0219ela Marcoff) va intra \u00een aten\u021bia criticii \u00een 1938, odat\u0103 cu publicarea romanului P\u00e2nza de p\u0103ianjen. N\u0103scut\u0103 \u00een 1907, la Constan\u021ba, \u00eentr-o familie modest\u0103, cu origini bulgare, care a locuit din mo\u0219i str\u0103mo\u0219i \u00een Dobrogea, ea va fi puternic legat\u0103 de mare, evoc\u00e2nd-o \u00een multe dintre operele sale. Va \u00eencepe \u0219coala primar\u0103 la Constan\u021ba \u0219i apoi o va continua la Br\u0103ila \u0219i Bucure\u0219ti, localit\u0103\u021bi unde se mut\u0103 cu familia, \u00een urma izbucnirii Primului R\u0103zboi Mondial. \u00cen perioada 1919 – 1923 urmeaz\u0103 cursurile de la Institutul Model de Domni\u015foare din capital\u0103 \u0219i de la Institutul Pompilian, lu\u00e2ndu-\u015fi \u00een anul 1927 bacalaureatul la Liceul de b\u0103ie\u0163i \u201eSf. Sava\u201c.
\nDup\u0103 m\u0103rturisirile proprii din volumul autobiografic Pe firul de p\u0103ianjen al memoriei (1977), o biografie roman\u021bat\u0103, reeditat\u0103 \u00een 1991, familia Cellei va face eforturi considerabile s\u0103 o trimit\u0103 la \u0219coal\u0103, reu\u0219ind, cu sacrificii, s\u0103 parcurg\u0103 tot ciclul \u0219colar. Ea va opta pentru Facultatea de Drept, pe care o termin\u0103 \u00een 1931, de\u0219i \u00ee\u0219i dorea s\u0103 urmeze Conservatorul de Muzic\u0103 \u0219i Art\u0103 Dramatic\u0103 \u0219i s\u0103 devin\u0103 actri\u021b\u0103.
\nEduca\u021bia Cellei Serghi se des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te prin lecturi pe care adolescenta le face pe furi\u0219, citind noaptea cu lanterna sub plapum\u0103 c\u0103r\u021bi \u00eemprumutate de la bibliotec\u0103 (nu avea destui bani s\u0103 \u00ee\u0219i cumpere \u0219i nici nu era \u00eencurajat\u0103 s\u0103 citeasc\u0103, tat\u0103l s\u0103u fiind chiar un mare adversar al lecturii). Mama ei, \u00een schimb, Carolina Marcoff, \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 ori de c\u00e2te ori are ocazia gradul de cultur\u0103 \u0219i educa\u021bia, merg\u00e2nd la teatru \u0219i lu\u00e2nd-o \u0219i pe Cella cu ea. Aceasta poveste\u0219te c\u0103 citea \u00eenc\u0103 de mic\u0103 tot ce \u00eei c\u0103dea \u00een m\u00e2n\u0103, \u201ediger\u00e2nd\u201d la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103 lecturi destul de grele.
\nCe cuprinde lista de c\u0103r\u021bi \u201edevorate\u201d cu pasiune de Cella? Adolphe de Benjamin Constant, Yvette de Guy de Maupassant, Sonata Kreutzer de Lev Tolstoi, Jean-Christophe de Romain Rolland, Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde, Crime et chatiment de F. M. Dostoievski, L\u2019Immoraliste de Andr\u00e9 Gide, Elena de Dimitrie Bolintineanu, \u00cen preajma revolu\u021biei de Constantin Stere, romanele lui Duiliu Zamfirescu, Panait Istrati, Ionel Teodoreanu, Mihail Sadoveanu, Garabet Ibr\u0103ileanu, Mircea Eliade. Viitorul s\u0103u so\u021b, inginerul Alfio Seni, cunoscut \u0219i ca Puiu Seni, \u00eei \u00eemprumut\u0103 \u0219i \u00eei d\u0103ruie\u0219te \u0219i el mai multe c\u0103r\u021bi: Fermina M\u00e0rquez de Val\u00e9ry Larbaud, Caietele lui Malte Laurids Brigge de Rainer Maria Rilke, La psichopathologie de la vie quotidienne de Sigmund Freud, La vie de Jesus de Ernest Renan.
\nObserv\u0103m c\u0103 lecturile Cellei se \u00eendreapt\u0103 cu prec\u0103dere asupra operelor \u00een proz\u0103, de mari dimensiuni, din marii clasici ai literaturii universale (scriitori ru\u0219i \u0219i francezi \u00een special) \u0219i din autorii rom\u00e2ni pe care \u00eei cuno\u0219tea din \u0219coal\u0103, citi\u021bi pentru bacalaureat. Este de remarcat, de asemenea, c\u0103 cite\u0219te unele romane \u00een limba francez\u0103 (multe opere importante ale scriitorilor str\u0103ini interbelici ajung la noi pe filier\u0103 francez\u0103; cititorii rom\u00e2ni au acces astfel la multe scrieri contemporane din literatura universal\u0103, jurnalului lui Jeni Acterian cuprinz\u00e2nd o list\u0103 lung\u0103 a acestor opere; c\u00e2teva exemple ar fi La promenade au phare, Mrs. Dalloway \u0219i Orlando de Virginia Woolf, \u0218apte pentru un secret \u0219i Sarn de Mary Webb, Invita\u021bie la vals de Rosamond Lehman, Jurnalul lui Katherine Mansfield, Le meilleur des mondes \u0219i Punct. Contrapunct de Aldous Huxley, Voyage au bout de la nuit de Louis Ferdinand Celine).
\nDe\u0219i cite\u0219te mult, Cella Serghi nu va fi ispitit\u0103 s\u0103 scrie, deosebindu-se \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 de celelalte colege de genera\u021bie care \u00ee\u0219i exerseaz\u0103, mai toate, talentul literar \u00een compozi\u021bii ce sunt trimise sub pseudonim la diferite publica\u021bii. Nici ideea traducerilor nu o \u00eenc\u00e2nt\u0103 pe Cella Serghi \u00een tinere\u021be, ci mult mai t\u00e2rziu (traduce, \u00een anii \u201970, V\u0103 place Brahms? de Fran\u00e7oise Sagan \u0219i Casa de h\u00e2rtie de Fran\u00e7oise Mallet-Joris).
\nAutoarea P\u00e2nzei de p\u0103ianjen va \u00eencerca s\u0103 recupereze din mers golurile pe care le are \u00een materie de cultur\u0103, ascunz\u00e2ndu-se sub masca unei femei voioase, fericite, care ia totul u\u0219or: \u201eN-am crezut niciodat\u0103 c\u0103 sunt frumoas\u0103. \u0218i poate tocmai fiindc\u0103 eram nesigur\u0103 de fizicul meu, nemul\u021bumit\u0103, eram at\u00e2t de cochet\u0103, de preocupat\u0103 s\u0103 plac. \u0218i reu\u0219eam, fiindc\u0103 eram vie, nelini\u0219tit\u0103, vibr\u00e2nd ca o frunz\u0103 la cea mai u\u0219oar\u0103 adiere, permeabil\u0103 la tot ce e via\u021b\u0103. (…) Succesele la patinaj, la tribunal, lecturile mele \u00eemi d\u0103deau o siguran\u021b\u0103 \u0219i o verv\u0103 care m\u0103 f\u0103ceau s\u0103 m\u0103 consider egal\u0103 cu cei din jurul mesei\u201d .
\nNeav\u00e2nd posibilit\u0103\u021bi financiare pentru a-\u0219i pl\u0103ti studiile, ea se va angaja \u00een timpul facult\u0103\u021bii secretar\u0103 la un avocat din capital\u0103 \u0219i se va c\u0103s\u0103tori \u00een 1929 cu Puiu Seni, dispus s\u0103 o ia de so\u021bie f\u0103r\u0103 zestre, \u00eempotriva familiei lui.
\nDestinul literar al Cellei Serghi va fi marcat de \u00eent\u00e2lnirea de la \u0219trandul Kiseleff din Bucure\u0219ti cu scriitorul Camil Petrescu, chiar dup\u0103 promovarea examenului de bacalaureat. Sedus\u0103 de ochii lui alba\u0219tri, t\u00e2n\u0103ra \u00eei va c\u0103uta c\u0103r\u021bile prin libr\u0103riile din capital\u0103, singurele volume pe care le g\u0103se\u0219te fiind semnate doar de… Cezar Petrescu (era mult mai popular \u00een epoc\u0103 dec\u00e2t Camil, iar publicul \u00eei confunda adesea). Cella Serghi m\u0103rturise\u0219te \u00een Pe firul de p\u0103ianjen al memoriei de mai multe ori chiar c\u0103 nu citea gazete, reviste ori c\u0103r\u021bi de critic\u0103 sau de istorie literar\u0103, nefiind la curent cu to\u021bi reprezentan\u021bii literaturii rom\u00e2ne contemporane ei (nu auzise de Camil Petrescu, Mateiu Caragiale ori de G. C\u0103linescu, nu o citise pe Hortensia Papadat-Bengescu). Dragostea pentru Camil \u00eens\u0103 o face s\u0103-\u0219i doreasc\u0103 s\u0103 afle mai multe despre lumea literar\u0103, iar de la urm\u0103toarea lor revedere t\u00e2n\u0103ra (m\u0103ritat\u0103 acum) \u00eencepe s\u0103-i a\u021bin\u0103 calea, la propriu:
\n\u201e- Moft n\u0103zdr\u0103van! exclama, c\u00e2nd diminea\u021ba la opt m\u0103 \u00eent\u00e2lnea l\u00e2ng\u0103 chio\u0219cul de unde \u00ee\u0219i lua ziarele. Ce cau\u021bi la ora asta pe str\u0103zi?
\n\u00cel conduceam p\u00e2n\u0103 la Cap\u0219a. Sim\u021beam c\u0103 abia a\u0219teapt\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 singur s\u0103-\u0219i r\u0103sfoiasc\u0103 ziarele. Totul \u00eel interesa. Pe mine doar el. Nu m\u0103 chema s\u0103 intru, s\u0103 st\u0103m de vorb\u0103\u201d .
\nTreptat, ea \u00eei va cunoa\u0219te pe scriitorii din apropierea lui Camil Petrescu (va lega o str\u00e2ns\u0103 prietenie cu Mihail Sebastian, Ani\u0219oara Odeanu, Felix Aderca etc.), petrec\u00e2ndu-\u0219i foarte mult timp \u00een compania lor, la Cap\u0219a ori Corso, la teatru, la cinematograf, la meciuri de box sau de fotbal, la \u0219trand sau la patinoar, la hipodrom. Cella pare foarte sigur\u0103 pe ea, este o fire deschis\u0103, dinamic\u0103 (face mai multe c\u0103l\u0103torii \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een Austria, Fran\u021ba, Germania, Grecia), sportiv\u0103 (patineaz\u0103, \u00eenoat\u0103, face gimnastic\u0103, schi). Povestind mereu \u00eent\u00e2mpl\u0103ri hazlii, savuroase, cu mult umor, Sebastian \u0219i Camil \u00eei recomand\u0103 s\u0103-\u0219i a\u0219tearn\u0103 verva pe h\u00e2rtie.
\n\u00cenainte de a debuta \u00een volum, Cella Serghi va debuta publicistic, \u00een 1934, semn\u00e2nd c\u00e2teva reportaje de succes (Week-end \u00een Bucegi, toamna, Match de foot-ball, Institutul francez de \u00eenalte studii \u00een Rom\u00e2nia, \u00centre ecran \u0219i scen\u0103, Vreau s\u0103 sl\u0103besc), \u00een Gazeta lui Ion Pas, cu numele de Cella Marin. Va trimite \u0219i o serie de cronici teatrale, \u00een 1937, la revista Reporter, scrise \u00een urma unei c\u0103l\u0103torii la Paris, unde vede o serie de spectacole, de piese de teatru \u0219i de concerte. \u00cen timpul petrecut \u00een capitala Fran\u021bei ideea unei c\u0103r\u021bi despre fericire \u00eencol\u021be\u0219te \u00een mintea ei, iar moartea tat\u0103lui o va determina s\u0103 \u00ee\u0219i scrie, \u00een cele din urm\u0103, povestea.
\n\u00cen 1938, dup\u0103 ce reface cartea de mai multe ori, va vedea lumina tiparului P\u00e2nza de p\u0103ianjen, volum ce o va consacra. Romanul este anun\u021bat prin c\u00e2teva fragmente (Cele dint\u00e2i nedumeriri, Petre Barbu) publicate cu un an \u00eenainte \u00een Revista Funda\u021biilor Regale \u0219i semnate cu numele de Cristiana Livia Serghi. Toate operele ei publicate ulterior vor fi judecate prin prisma compara\u021biei cu acest prim roman, dens, echilibrat, bine elaborat, ce aduce \u00een prim plan un personaj viu, complex, neegalat \u00eenc\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 \u2013 Diana Slavu. Lucrul de cinci ani la acest volum, o adev\u0103rat\u0103 \u201emunc\u0103 de ocna\u0219\u201d , o \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de so\u021bul ei \u0219i de meseria de la tribunal. Mariajul scriitoarei \u00eencepe s\u0103 se destrame \u0219i, dup\u0103 o lung\u0103 perioad\u0103 de g\u00e2ndire, Cella va divor\u021ba de Puiu Seni. Nu a devenit so\u021bia lui Camil Petrescu, a\u0219a cum \u0219i-ar fi dorit, dar \u0219i-a g\u0103sit fericirea al\u0103turi de judec\u0103torul Ion Bogdan, cu care se c\u0103s\u0103tore\u0219te \u00een 1939, renun\u021b\u00e2nd la religia mozaic\u0103 \u00een favoarea celei ortodoxe.
\n\u00cen interviurile acordate de-a lungul anilor \u0219i \u00een paginile volumului Pe firul de p\u0103ianjen al memoriei, Cella Serghi \u00ee\u0219i construie\u0219te o imagine favorabil\u0103, g\u0103sind justific\u0103ri pentru caren\u021bele sale culturale. Nu \u00ee\u0219i ascunde, totu\u0219i, defectele \u0219i nemul\u021bumirile, marele ei vis fiind acela al unei iubiri perfecte. Sus\u021bine c\u0103 ar fi fost modelul pentru femeile din romanele lui Camil Petrescu, \u00een special pentru d-na T., \u0219i c\u0103 acesta a folosit \u00een prozele sale \u00eent\u00e2mpl\u0103ri povestite de ea cu diferite ocazii, descrieri ale rochiilor sale etc. Ba spune chiar c\u0103, datorit\u0103 ei, Camil a introdus \u00een Patul lui Procust scrisorile d-nei T. : \u201eCamil nu m\u0103rturise\u0219te nic\u0103ieri c\u0103 ideea de a introduce scrisorile Doamnei T. \u00een roman \u0219i a crea acest personaj, care nu exista \u00een manuscrisul pe care mi-l d\u0103duse s\u0103-l citesc, a fost a mea\u201d .
\nDeclara\u021bia ei vine s\u0103 contrazic\u0103 ipoteza larg acceptat\u0103 de critici potrivit c\u0103reia actri\u021ba Leny Caler ar fi fost modelul lui Camil at\u00e2t pentru Emilia, c\u00e2t \u0219i pentru d-na T . Actri\u021ba care a inspirat pasiuni \u0219i \u00een r\u00e2ndul altor scriitori (Mihail Sebastian, Tudor Mu\u0219atescu, Tudor Arghezi) l-ar fi cunoscut pe Camil Petrescu \u00een jur de 1930, f\u0103c\u00e2nd parte, pentru o vreme, din cercul pe care \u00eel frecventa autorul Ultimei nop\u021bi…. Acesta este, de altfel, un personaj cunoscut \u00een lumea teatrului (\u00een 1939 este director la Teatrul Na\u021bional din capital\u0103), prin piesele scrise \u0219i regizate de el, dar \u0219i prin rela\u021biile pe care le are cu mai multe actri\u021be. Jurnalul scriitorului nu consemneaz\u0103 mare lucru nici despre Leny , nici despre Cella, a\u0219a c\u0103 nu putem \u0219ti cu precizie de unde s-a inspirat Camil \u00een portretizarea d-nei T., mai ales c\u0103 autorul Patului lui Procust cunoa\u0219te \u0219i corespondeaz\u0103 cu foarte multe femei \u0219i are la activ \u0219i o prim\u0103 c\u0103snicie. Personaj inventat sau nu, d-na T. este un punct de referin\u021b\u0103 pentru doamnele din interbelic ce viseaz\u0103, toate, \u00een secret, s\u0103 fie ca ea.
\nDe\u0219i \u00ee\u0219i d\u0103 seama din experien\u021ba proprie de scriitoare c\u0103 modelul real nu se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu personajul literar, procesul de crea\u021bie fiind mult mai complicat de at\u00e2t, Cella Serghi lanseaz\u0103 totu\u0219i aceste afirma\u021bii seme\u021be, sper\u00e2nd, poate, s\u0103 atrag\u0103 din nou aten\u021bia asupra sa, \u00eentr-o vreme \u00een care opera ei trecuse \u00eentr-un con de umbr\u0103. Uneori \u201erealitatea poate irumpe \u00een fic\u021biune ca s\u0103 o \u00eemprosp\u0103teze, ca s\u0103 o zg\u00e2l\u021b\u00e2ie, ca s\u0103 o recompun\u0103, ca s\u0103 dea alte r\u0103spunsuri \u00eentreb\u0103rilor c\u0103r\u021bii\u201d, iar \u201eexperien\u021ba \u00abkilometrului zero\u00bb al c\u0103r\u021bii poate fi mai zguduitoare dec\u00e2t cea a fic\u021biunii\u201d . Ea are grij\u0103 s\u0103 spun\u0103 c\u0103 Diana Slavu \u00eentruchipeaz\u0103 foarte mult din persoana sa, c\u0103 evenimentele din carte sunt acelea parcurse de ea \u00eens\u0103\u0219i \u00een via\u021b\u0103 \u0219i c\u0103 Alex Dobrescu, amantul Dianei, nu este Camil Petrescu (de\u0219i rela\u021bia lor povestit\u0103 chiar de ea \u00een volumul autobiografic din 1977 o contrazice lesne). Avem de-a face, astfel, cu un roman autobiografic \u0219i cu un personaj principal feminin care este un alter-ego al autoarei: \u201eAm c\u0103utat s\u0103 m\u0103 descriu \u00een Diana \u0219i nu \u0219tiu c\u00e2t am reu\u0219it. M\u0103 reg\u0103seam uneori \u00een personaje descrise de al\u021bi scriitori sau \u00een anumite filme. Fleur din Forsayte Saga e un rol care mi s-ar fi potrivit \u201d.
\nPrin tehnica manuscrisului g\u0103sit, naratorul din P\u00e2nza de p\u0103ianjen ne dezv\u0103luie povestea Dianei Slavu, o t\u00e2n\u0103r\u0103 frumoas\u0103, vesel\u0103, fermec\u0103toare, dar care este, \u00een sinea ei, nefericit\u0103. Toate ac\u021biunile sale sunt f\u0103cute cu g\u00e2ndul de a-\u0219i g\u0103si fericirea, p\u0103r\u00e2nd uneori egoist\u0103 sau meschin\u0103. Av\u00e2nd o copil\u0103rie grea, marcat\u0103 de s\u0103r\u0103cie \u0219i de numeroase schimb\u0103ri de domiciliu, legate de evenimente istorice (Primul R\u0103zboi Mondial) sau familiale (stau \u00een mai multe ora\u0219e \u00een func\u021bie de slujba tat\u0103lui), Diana se las\u0103 descifrat\u0103 de prietena sa, Ilinca Dima, prin intermediul unor caiete-jurnal, scrise la persoana \u00eent\u00e2i. Diana i le las\u0103 \u00eenainte de a pleca \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie la Paris. Prietenia lor, \u00eenceput\u0103 \u00eentr-o vacan\u021b\u0103 de var\u0103 la Ocna Sibiului, va continua apoi toat\u0103 via\u021ba, \u00eent\u00e2mplarea f\u0103c\u00e2nd ca fetele s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u00een toamn\u0103 la aceea\u0219i \u0219coal\u0103, \u00een aceea\u0219i clas\u0103. De ce pleac\u0103 Diana la Paris afl\u0103m pe parcurs. N\u0103scut\u0103 la mare, fata \u00ee\u0219i va petrece primii ani din via\u021b\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 cu un trecut bogat, plin\u0103 de vestigii istorice, o mic\u0103 parte dintre ele cunosc\u00e2ndu-le de la bunicul s\u0103u, pasionat de arheologie \u0219i numismatic\u0103. Dintre membrii familiei Dianei, naratorul individualizeaz\u0103 figurile p\u0103rin\u021bilor, o mam\u0103 deosebit de frumoas\u0103, care se m\u0103rit\u0103 din dragoste cu un b\u0103rbat s\u0103rac, \u00eencerc\u00e2nd apoi, toat\u0103 via\u021ba, s\u0103 duc\u0103 un trai decent, \u0219i un tat\u0103 volubil, jovial, energic \u0219i inteligent, de o inteligen\u021b\u0103 natural\u0103 \u0219i practic\u0103, f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 \u0219coal\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 prea mult noroc la bani. El se va chinui s\u0103 pun\u0103 pe picioare mai multe afaceri, dar nu va avea succes cu nici una, muncind pe unde g\u0103se\u0219te \u0219i cheltuind toate c\u00e2\u0219tigurile (atunci c\u00e2nd apar) f\u0103r\u0103 chibzuin\u021b\u0103 pe lucruri pentru familie, c\u0103ut\u00e2nd astfel s\u0103 compenseze multe alte lipsuri (nu au un domiciliu stabil, o cas\u0103 decent\u0103, venituri suficiente pentru educa\u021bie, haine, m\u00e2ncare etc.). Fra\u021bii Dianei, Nicu \u0219i Maricica, vor fi doar figuri episodice, dar importante, totu\u0219i, \u00een analiza rela\u021biilor de familie, excelent surprinse de narator.
\nRu\u0219inat\u0103 de s\u0103r\u0103cia ei, Diana \u00ee\u0219i ascunde mereu provenien\u021ba, nu invit\u0103 colege acas\u0103 \u0219i nici nu accept\u0103 astfel de invita\u021bii, pentru a nu fi nevoit\u0103 s\u0103 le \u00eentoarc\u0103. Ea va juca mereu rolul fetei misterioase, alunecoase, poz\u00e2nd \u00een dezinvolt\u0103, cochet\u0103, frivol\u0103. \u00cen jurul ei roie\u0219te o \u00eentreag\u0103 lume, f\u0103c\u00e2ndu-se pl\u0103cut\u0103 oriunde merge. Fata va cunoa\u0219te fiorii dragostei pentru prima dat\u0103 \u00een adolescen\u021b\u0103, la \u0219aisprezece ani, c\u00e2nd se \u00eendr\u0103goste\u0219te, \u00een vacan\u021ba de var\u0103 petrecut\u0103 la Mangalia, de pictorul Petre Barbu. Este o iubire imposibil\u0103, dar ea va r\u0103m\u00e2ne cu g\u00e2ndul la el mult\u0103 vreme, c\u0103ut\u00e2nd imaginea lui \u00een toate viitoarele sale rela\u021bii. Ajuns\u0103 \u00een pragul m\u0103riti\u0219ului \u0219i \u00eendemnat\u0103 de p\u0103rin\u021bi s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 pentru a-\u0219i face un rost \u0219i a le u\u0219ura cheltuiala, ea va accepta s\u0103 devin\u0103 so\u021bia lui Tomi (Michi) Ioanescu, un inginer dintr-o familie de vaz\u0103, dar sc\u0103p\u0103tat\u0103, care f\u0103cea parte din cercul ei de prieteni. Chiar dac\u0103 Diana are \u0219i al\u021bi pretenden\u021bi, unii mult mai boga\u021bi, ea \u00eel va alege pe Michi pentru sentimentul de stabilitate, de siguran\u021b\u0103 pe care acesta p\u0103rea s\u0103 i-l ofere, un sentiment care ei \u00eei era total necunoscut. Mariajul \u00eens\u0103 nu o va face fericit\u0103, pentru c\u0103 Michi este un b\u0103rbat greoi, insensibil, uneori necioplit, incapabil s\u0103 sesizeze nuan\u021bele. \u00centr-o vacan\u021b\u0103 la mare, la Balcic, Diana \u00eel va cunoa\u0219te pe doctorul Alex Dobrescu. \u00centre cei doi se va \u00eenfiripa o poveste de dragoste ce va continua \u0219i la Bucure\u0219ti, Diana sim\u021bind acum, pentru prima dat\u0103, cum e s\u0103 iube\u0219ti \u0219i s\u0103 fii iubit. Personajul \u00eencepe s\u0103-\u0219i fac\u0103 probleme de con\u0219tiin\u021b\u0103 pentru c\u0103-\u0219i \u00een\u0219al\u0103 so\u021bul, dar nu g\u0103se\u0219te niciodat\u0103 curajul de a-i spune ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. \u00cen cele din urm\u0103, c\u0103s\u0103toria ei cu Michi se destram\u0103, Diana pleac\u0103 la Paris, dar se \u00eentoarce din drum, cu speran\u021ba unui nou \u00eenceput, care s\u0103 o smulg\u0103 din p\u00e2nza de p\u0103ianjen \u00een care fusese prins\u0103.
\nRomanul, recomandat editurii Alcalay de Liviu Rebreanu, Camil Petrescu \u0219i Mihail Sebastian, nu va trece neobservat de critic\u0103 \u0219i va avea un succes de libr\u0103rie extraordinar, succes pentru care G. C\u0103linescu o invidiaz\u0103 profund (cartea sa, Enigma Otiliei, ap\u0103rut\u0103 tot \u00een 1938, se vinde \u00een mult mai pu\u021bine exemplare; este motivul, se pare, pentru care el nu o include \u00een Istoria… sa). P\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la titlul P\u00e2nza de p\u0103ianjen, volumul s-a numit Coinciden\u021be: \u201eRomanul meu a intrat \u00een tipografie cu un titlu care nu i se mai potrivea: Coinciden\u021be. A\u0219 fi vrut s\u0103 se numeasc\u0103 Diana Slavu – \u00eemi pl\u0103ceau din copil\u0103rie titlurile cu nume proprii – dar mi s-a atras aten\u021bia c\u0103 exist\u0103 un roman Diana de Eugen Lovinescu. (…) Am citit Diana lui Lovinescu \u0219i nu m-a entuziasmat. Diana Slavu suna pentru mine ca Eug\u00e9nie Grandet, ca Emma Bovary. Manuscrisul era la tipografie \u0219i eu nu-i g\u0103seam un titlu potrivit, din pricina Dianei lui Lovinescu. Poate de aceea nu m-a impresionat c\u00e2nd am auzit c\u0103 a fost respins la alegerile de la Academie sau poate c\u0103 eram insensibil\u0103 la astfel de onoruri\u201d .
\nCe ar fi spus Lovinescu dup\u0103 citirea acestor r\u00e2nduri nu putem \u0219ti; cert este c\u0103 nici \u00een timpul vie\u021bii criticul nu a avut o p\u0103rere extraordinar\u0103 despre ea \u2013 \u00een agendele sale, numele Cellei apare sporadic \u0219i \u00eenso\u021bit de epitete deloc m\u0103gulitoare (intrigant\u0103, vulgar\u0103). Asta nu-l \u00eempiedic\u0103 s\u0103-i judece cu obiectivitate opera, \u00een pur spirit maiorescian, \u0219i s\u0103-i recunoasc\u0103 talentul: \u201eTalentul Cellei Serghi s-a afirmat o dat\u0103 cu apari\u021bia romanului P\u00e2nz\u0103 de p\u0103ianjen. Talent numai par\u021bial \u0219i chiar aparent feminin, prin studiul Dianei, o fat\u0103 de excesiv\u0103 feminitate, printr-un amestec de frivolitate \u0219i de sensibilitate. Caracterul ei este \u00eens\u0103 prea complex pentru a fi limitat \u00een laturea lui erotic\u0103; nevoia de a str\u0103luci, de a-\u0219i cultiva micile ei succese \u0219colare \u0219i sociale se complic\u0103 chiar de la \u00eenceput cu ipocrizia jocului dublu al unei vie\u021bi duse pe cele dou\u0103 planuri, al realit\u0103\u021bii \u0219i al aparen\u021bei. Erotismul ei se l\u0103rge\u0219te la experien\u021be de nuan\u021be mai variate, de la frivolitate \u0219i instinct la sim\u021bul ad\u00e2nc al unei stabilit\u0103\u021bi, al unei a\u0219ez\u0103ri \u00een confortul social; peste capriciile senzualit\u0103\u021bii domin\u0103 nevoia c\u0103sniciei, cu tot ce cuprinde ea ca subordonare, ca fidelitate \u0219i respect al c\u0103minului \u0219i tradi\u021biei. (…) cartea nu e scris\u0103 cu febr\u0103 \u0219i nici n-o comunic\u0103; nu e liric\u0103; nu exalt\u0103, ci procedeaz\u0103 prin acumulare de nota\u021bii m\u0103runte. Stil dens, cenu\u0219iu, din care se cl\u0103desc lucruri f\u0103r\u0103 str\u0103lucire, dar durabile, cu aspect de timpurie maturitate\u201d .
\n\u00cen urma primei \u00eent\u00e2lniri cu Lovinescu, Cella se va hot\u0103r\u00ee s\u0103 mai scrie \u00eenc\u0103 o carte, de\u0219i spunea \u00een timpul compunerii P\u00e2nzei de p\u0103ianjen c\u0103 \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 fie autoarea unei singure c\u0103r\u021bi, care s\u0103 vorbeasc\u0103 despre o experien\u021b\u0103 complex\u0103, total\u0103, de via\u021b\u0103. Autoarea vrea s\u0103 lase ceva \u00een urm\u0103, convins\u0103 c\u0103 va muri la treizeci de ani, \u00een condi\u021biile \u00een care tr\u0103ise p\u00e2n\u0103 la dou\u0103zeci \u0219i doi de ani, ca Diana, o via\u021b\u0103 extrem de plin\u0103. Presim\u021birea nu i se va adeveri, Cella Serghi sting\u00e2ndu-se din via\u021b\u0103 \u00een 1992, la optzeci \u0219i cinci de ani.
\nAstfel, ea va \u00eencepe s\u0103 scrie despre Mirona \u0219i despre cum se scrie un roman. Cartea (un metaroman) se va numi Cad zidurile (1950) \u0219i va fi ref\u0103cut\u0103 \u00een 1965 sub titlul Cartea Mironei \u0219i \u00een 1972 sub titlul Mirona. Dintre prozatoarele interbelice, ea va fi singura care \u00ee\u0219i va rescrie c\u0103r\u021bile, din perfec\u021bionism, dar \u0219i pentru a se adapta la epoc\u0103. Performan\u021ba sa este de admirat, mai ales c\u0103 rescrierea \u00eei consum\u0103 foarte mult timp \u0219i foarte mult\u0103 energie. Totul este atent elaborat. Ea declar\u0103 c\u0103, dup\u0103 ce a terminat P\u00e2nza de p\u0103ianjen, s-a sim\u021bit epuizat\u0103, mai ales c\u0103 a lucrat la prima versiune a romanului p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103, corect\u00e2nd, modific\u00e2nd, ad\u0103ug\u00e2nd \u0219i reformul\u00e2nd fraze chiar \u00een \u0219palt (alte versiuni vor ap\u0103rea \u00een 1946 \u0219i 1971). Motivele? Iat\u0103-le: \u201eCe puteam s\u0103 r\u0103spund? C\u0103 de c\u00e2te ori citeam textul dactilografiat, descopeream ce-i lipse\u0219te \u0219i ce trebuie piept\u0103nat, sc\u0103rm\u0103nat, ca s\u0103 sune mai bine? (…) C\u0103 ideile nu curg din ci\u0219mea, c\u0103 un fir de aur trebuie c\u0103utat \u00een tone de nisip \u0219i de m\u00e2l? C\u0103 trebuie s\u0103 cure\u021bi cuvintele de zgura care le acoper\u0103?\u201d
\nDup\u0103 instaurarea regimului comunist, Cella Serghi va fi adepta \u201eliteraturii noi\u201d, scriind mai multe opere proletcultiste – romanele C\u00e2ntecul uzinei (1950), Cantemiri\u0219tii (1954), Fetele lui Barot\u0103 (1958), redenumit \u00een edi\u021bia din 1974 Iubiri paralele \u0219i nuvele ca S-a dumirit \u0219i Mo\u0219 Ilie (1950), Surorile (1951). Spre b\u0103tr\u00e2ne\u021be, ea va mai scrie Gen\u021biane (1970), \u00cen c\u0103utarea somnului uria\u015f (1980), Aceast\u0103 dulce povar\u0103, tinere\u021bea (1983), cu o edi\u021bie a doua rev\u0103zut\u0103, ap\u0103rut\u0103 postum \u00een 1993, c\u0103r\u021bi f\u0103r\u0103 valoare literar\u0103 prea mare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ISTORIE LITERAR\u0102 Artemiza Delia AS\u0102NACHE Cella Serghi: femeia-eroin\u0103 O figur\u0103 care a st\u00e2rnit interesul \u00een epoca interbelic\u0103 a fost scriitoarea<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17998"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17998"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17998\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17999,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17998\/revisions\/17999"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17998"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17998"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17998"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}