{"id":17987,"date":"2022-05-08T02:02:19","date_gmt":"2022-05-07T23:02:19","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17987"},"modified":"2022-05-08T02:02:19","modified_gmt":"2022-05-07T23:02:19","slug":"spatii-culturale-nr-38-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17987","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 38 (6)"},"content":{"rendered":"

Diana VRABIE<\/strong>
\n\"\"

IMAGINEA CELIBATARULUI \u00ceN JURNAL (1910-1923) DE FRANZ KAFKA<\/strong>
\n\"\"

Atipic, greu \u00eencadrabil, recalcitrant, Jurnalul lui Franz Kafka a provocat la data apari\u021biei numeroase \u00eentreb\u0103ri, nedumeriri, polemici, devenite deja fire\u0219ti, atunci c\u00eend autorul vizat e scriitorul praghez. Mul\u021bi au g\u0103sit jurnalul lacunar, discontinuu, incoerent, dificil de clasificat, dezl\u00eenat, stufos etc. Cu at\u00eet mai mult cu c\u00eet ra\u021biunile conceperii unui jurnal sunt formulate extrem de contradictoriu de \u00eensu\u0219i Kafka. Pentru acesta, a scrie un jurnal presupune un exerci\u021biu de pl\u0103cere \u0219i dezgust, de tenacitate \u0219i lehamite, antren\u00eend reac\u021bii de euforie \u0219i frustrare, \u00een acela\u0219i timp. Jurnalul nu reprezint\u0103 pentru el \u201edec\u00eet o stare de a\u0219teptare, un fel de via purgatoria, sus\u021binut\u0103 de speran\u021ba inspira\u021biei unei \u201eistorii s\u0103n\u0103toase\u201d, o modalitate de a nu-\u0219i ie\u0219i din m\u00een\u0103, cu con\u0219tiin\u021ba c\u0103 forma de scriitur\u0103 diaristic\u0103 nu este altceva dec\u00eet un succedaneu de scriitur\u0103\u201d , refuz\u00eend \u00een acela\u0219i timp ideea jurnalului ca \u201eoper\u0103 de rezerv\u0103\u201d. Pentru Kafka \u201ea recurge la jurnal constituie \u00een general simptomul unei crize a creativit\u0103\u021bii sale de scriitor\u201d, dar \u00een acela\u0219i timp scriitura sa diaristic\u0103 ofer\u0103 m\u0103rturii esen\u021biale pentru studiul forma\u021biei unui artist. Kafka \u00ee\u0219i \u021bine jurnalul dintr-o acut\u0103 necesitate psihologic\u0103 de exhibare a eu-lui profund \u015fi de confruntare cu un nev\u0103zut alter-ego, profan\u00eendu-l imediat prin reducerea la ipostaza de remediu \u00eempotriva insomniilor: \u201eAm deschis Jurnalul cu inten\u021bia precis\u0103 de a adormi u\u0219or\u201d. Not\u00eend \u00een jurnal pentru a se vindeca de insomnii, el confer\u0103 totodat\u0103 o aparent\u0103 coeren\u021b\u0103 st\u0103rilor sale dezl\u00eenate din interior.
\n La Kafka jurnalul nu mai are importan\u021b\u0103 \u201eca prilej de reg\u0103sire \u015fi a\u015fezare real\u0103 de sine \u015fi nu prezint\u0103 garan\u0163ia unei ordini oarecare a propriului destin\u201d. Jurnalul este \u0163inut mai degrab\u0103 din ra\u0163iuni estetice, reprezent\u00eend o explozie a eului, o list\u0103 de tranzitorii fragmente l\u0103untrice. \u00cenainte de toate avem de a face cu un jurnal de idei ce ignor\u0103 succesiunea minim\u0103: \u201eRealitatea este c\u0103 putem constata la Kafka o derutant\u0103 lips\u0103 de dorin\u0163\u0103, ba chiar o neputin\u0163\u0103, \u00een cele din urm\u0103 asumat\u0103 \u015fi convertit\u0103 \u00een for\u0163\u0103, de a pune \u00een rela\u0163ie lucrurile \u015fi faptele \u00eentre ele, o m\u0103rturisit\u0103 incapacitate de a se readuce pe sine din trecut ori a se proiecta \u00een viitor, din team\u0103 \u015fi triste\u0163e\u201d . A\u0219a se face c\u0103 numeroase alte proiecte, viz\u00eend tenta\u021bia de a \u021bine un jurnal, vor fi n\u0103ruite \u00een fa\u0219\u0103. \u00centr-o scrisoare c\u0103tre Felice, dat\u00eend 13 spre 14 martie 1913, Kafka lanseaz\u0103 provocarea: \u201eCe-ai spune, draga mea, dac\u0103, \u00een loc de scrisori, \u021bi-a\u0219 trimite pagini de jurnal? Faptul c\u0103 nu \u021bin un jurnal \u00eemi lipse\u0219te, de\u0219i nu mi se \u00eent\u00eempl\u0103 mare lucru, iar acest pu\u021bin este frivol \u0219i de altfel iau totul cu frivolitate\u2026\u201d Proiectul de a \u021bine un jurnal pentru Felice r\u0103m\u00eene, finalmente, f\u0103r\u0103 urm\u0103ri: \u201eC\u00eet despre jurnal, nu prea m\u0103 trage inima s\u0103-l scriu, Felice [\u2026]. P\u00een\u0103 la urm\u0103 nu ar cuprinde dec\u00eet lucruri insuportabile, lucruri cu totul imposibile\u2026\u201d
\nContradic\u021biile viz\u00eend esen\u021ba Jurnalului au sporit \u00een urma unor edi\u021bii, ce au delimitat, pornind de la o fals\u0103 premis\u0103, \u00eentre fragmentele narative \u0219i cele non-narative din jurnal, public\u00eendu-le separat. Aceasta a prejudiciat grav esen\u021ba jurnalului kafkian, deviind traiectul interpret\u0103rilor. Dincolo de aceasta \u00eens\u0103, jurnalul r\u0103m\u00eene o m\u0103rturie vie a aventurii eului \u00een \u00eencercarea de a surprinde acea istorie s\u0103n\u0103toas\u0103 a spiritului, f\u0103r\u0103 preten\u021bii de raportare la istoria tr\u0103it\u0103. Cu at\u00eet mai mult cu c\u00eet identit\u0103\u0163ile de sine \u00een jurnal s\u00eent fictive sau \u00een cel mai bun caz posibile, iar raportul cu identitatea real\u0103 \u015fi social\u0103 a autorului este foarte confuz. De pild\u0103, se pune pe seama eului naratorial scena unui furt din safeul firmei la care este angajat. Personajul se disculp\u0103 \u00een fa\u0163a casei de bani, av\u00eend \u00een m\u00een\u0103 bancnota sustras\u0103. Este un co\u015fmar, o temere, o frustrare sau s-a produs \u00een realitate? Nu vom afla niciodat\u0103, a\u015fa cum nu vom reconstitui nicic\u00eend biografia lui Kafka, plec\u00eend doar de la datele jurnalului s\u0103u. Adev\u0103rul este c\u0103 jurnalul lui Kafka constituie o anticamer\u0103 a literaturii, reprezent\u00eend fragmente neterminate, crochiuri \u015fi vise care se convertesc \u00een literatur\u0103. Universul s\u0103u diaristic este b\u00eentuit de fantasme, imagini, gesturi, replici, suite de momente interioare, \u00eenregistrate static, fr\u00eenturi ale unei atmosfere fixate abia \u00een textele de fic\u0163iune.
\nCele 13 caiete form\u00eend partea esen\u0163ial\u0103 a Jurnalului (conven\u0163ional numite \u201ecaietele in-cvarto\u201d) \u2013 \u015fi care \u00eencep cu anul 1910 \u015fi sf\u00eer\u015fesc \u00een 1923, cu un an \u00eenaintea mor\u0163ii lui \u2013 ca \u015fi a\u015fa numitele \u201ecaiete albastre in-octavo\u201d s\u00eent rezervate \u00een ceea ce \u021bine de am\u0103nuntele unei biografii privit\u0103 \u00een datele ei exterioare. Altminteri, Kafka nici nu \u0219i-a propus s\u0103 ofere o imagine a biografiei sale \u00een jurnal, de\u0219i tenta\u021bia de a-\u0219i concepe o autobiografie nu i-a fost absolut str\u0103in\u0103: \u201e16 decembrie 1911. Fie ce-o fi, voi ceda dorin\u021bei de a-mi scrie autobiografia de cum m\u0103 voi fi eliberat de birou\u201d. Ac\u021bioneaz\u0103 spontan, f\u0103r\u0103 a fi m\u0103cinat de viermele calendarului, principiu invocat de Maurice Blanchot drept marc\u0103 a scriiturii diaristice. A\u0219a se face c\u0103 o \u00eentreaga perioad\u0103, cuprins\u0103 \u00eentre 1917-1920, r\u0103m\u00eene neacoperit\u0103.
\nPrimele adnot\u0103ri nici nu s\u00eent fixate calendaristic cu punctualitate, av\u00eend un aer debusolat. Abia din noiembrie 1910, Kafka \u00eencepe s\u0103-\u015fi dateze \u00eensemn\u0103rile cu regularitate, autosom\u00eendu-se: \u201eNu voi mai abandona jurnalul. Aici trebuie s\u0103-mi g\u0103sesc reazemul, c\u0103ci numai aici \u00eel pot g\u0103si\u201d (16 decembrie 1910). R\u0103m\u00eene fidel acestui principiu \u00eentruc\u00eet nu va mai renun\u0163\u0103 la Jurnal p\u00een\u0103 la moarte. \u00cen chip con\u015ftient \u015fi asumat, Kafka alege literatura drept mijloc pentru a-\u015fi \u00eendeplini destinul spiritual. \u00cen cazul lui, \u201esingura conversa\u0163ie posibil\u0103 cu sine nu e cea etic\u0103, ci cea estetic\u0103, a\u015fadar literatura, c\u0103ci restul e t\u0103cere\u201d. Nenum\u0103rate fragmente indic\u0103 sensul extrem de grav pe care el \u00eel d\u0103dea literaturii: \u201eDin punctul de vedere al literaturii, destinul meu este foarte simplu. Sim\u0163ul pentru redarea vie\u0163ii mele l\u0103untrice de vis a f\u0103cut ca toate celelalte s\u0103 devin\u0103 secundare \u015fi ele s-au atrofiat \u00eentr-un mod \u00eengrozitor \u015fi continu\u0103 s\u0103 se atrofieze. Nimic altceva nu m-ar mai putea mul\u0163umi\u201d (6 august 1914).
\nF\u0103r\u0103 a reprezenta o biografie clasic\u0103 \u00een datele sale exterioare, Jurnalul ne permite s\u0103 \u00eentrevedem totu\u015fi unele fire l\u0103untrice ale omului Kafka. \u015ei dac\u0103 admitem c\u0103 literatura a fost chiar via\u0163a lui Kafka, atunci jurnalul este m\u0103rturia cea mai concludent\u0103 a ceea ce a reprezentat omul Kafka. Chiar \u0219i stilistic, jurnalul aminte\u0219te de sinuozit\u0103\u0163ile destinului s\u0103u, cu urcu\u015furi \u015fi pov\u00eerni\u015furi, cu \u00eenchideri progresive \u015fi zv\u00eecniri acute. A\u015fa cum Kafka ne scap\u0103 tot mai mult pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenaint\u0103m spre esen\u0163a lui, jurnalul se dep\u0103rteaz\u0103 de percep\u0163ia comun\u0103 odat\u0103 cu \u00eenaintarea lecturii. Nimic mai paradoxal s-ar p\u0103rea, dac\u0103 nu ar fi vorba de Kafka, care este \u00eensu\u015fi paradoxul suprem. Au observat-o \u015fi al\u0163ii: \u201eJurnalul de fa\u0163\u0103, neobi\u015fnuit, paradoxal, dup\u0103 cum neobi\u015fnuit \u015fi profund contradictoriu a fost Franz Kafka \u00eensu\u015fi, acest Jurnal, a\u015fadar, descump\u0103ne\u015fte cu violen\u0163\u0103 de la bun \u00eenceput, pentru ca apoi, \u00eencetul cu \u00eencetul, pe m\u0103sur\u0103 ce se reveleaz\u0103 logica stringent\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 cusur a raportului dintre expresie \u015fi existen\u0163\u0103, s\u0103 se impun\u0103 cu eviden\u0163a proprie faptului de via\u0163\u0103 de un adev\u0103r exemplar\u201d.
\nReunind mai multe paliere tematice, Jurnalul ofer\u0103 veritabile fi\u015fe de temperatur\u0103 despre oamenii apropia\u0163i, \u00eent\u00eelnirile cu al\u0163i scriitori, reflec\u0163iile despre natur\u0103, art\u0103, aforisme, nota\u0163ii asupra st\u0103rii s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, \u00eent\u00eempl\u0103rilor m\u0103runte, vise, impresii de lectur\u0103, \u00eensemn\u0103ri despre vizitarea unor expozi\u0163ii, referin\u0163e la conferin\u0163ele asistate, fragmente din \u015fantierul de crea\u0163ie etc.
\nLectura jurnalului constituie indiscutabil o fascinant\u0103 ini\u021biere \u00een ceea ce s-a numit \u201catelierul\u201d unuia dintre cei mai autentici reprezentan\u0163i ai modernit\u0103\u0163ii. \u00cen \u015fantierul s\u0103u literar pot fi descoperite schi\u0163ele \u015fi bruioanele unor \u00eencerc\u0103ri neduse la bun sf\u00eer\u015fit, tr\u0103d\u00eend sisifica c\u0103utare a sensurilor, a formulelor, a adev\u0103rului. Jurnalul g\u0103zduie\u0219te diverse fragmente de proz\u0103 en train de se faire, dintre care unele nu vor mai prinde chip, iar altele se vor contura, impun\u00eendu-se cu fermitate. \u00cen iarna 1911-1912, spre exemplu, noteaz\u0103, \u00eentr-o prim\u0103 versiune, un fragment, modificat integral ulterior, \u015fi care, extins, va constitui viitorul roman despre America, iar spre sf\u00eer\u015fitul anului, trece \u00een paginile jurnalului Metamorfoza etc. Din crochiurile ezitante vor prinde via\u021b\u0103 textele \u00een care sensurile se a\u0219tern ne\u00eendoielnic. \u201ePare aproape paradoxal\u0103 contradic\u021bia dintre limpezimea \u015fi fluen\u0163a expresiei din romane \u015fi povestiri \u015fi haosul de g\u00eenduri, viziuni, idei din \u201eculisele\u201d lor, pe care doar un extraordinar efort de voin\u0163\u0103 le-a putut disciplina \u015fi sublima p\u00een\u0103 la esen\u0163e\u201d.
\nDincolo de palierul artistic, precump\u0103nitor \u00een \u021bes\u0103tura jurnalului, se profileaz\u0103 \u0219i nota\u021biile existen\u021biale, irumpte dintr-un destin durut, consumat \u00een strict\u0103 intimitate. Cei 13 ani surprin\u015fi \u00een jurnal indic\u0103 acele suferin\u0163e din planul existen\u0163ei – disputa cu tat\u0103l, ruptura de familie, ratarea mariajului (derivat\u0103 \u015fi aceasta din frica de a nu deveni un tat\u0103 tiranic al unui fiu), boala – c\u0103rora Kafka le afl\u0103 o modalitatea de transgresare prin oper\u0103. Jurnalul ne dezv\u0103luie st\u0103rile interioare ale omului vulnerabil Kafka, care are o p\u0103rere destul de proast\u0103 despre sine \u00eensu\u015fi. Se crede neatractiv, timid, asocial, susceptibil depresiilor \u0219i maladiilor de tot felul. Senza\u021biile care \u00eel \u00eencearc\u0103 adesea s\u00eent de sf\u00eer\u0219eal\u0103, sil\u0103, oboseal\u0103, resemnare, dezgust. \u00ce\u0219i con\u0219tientizeaz\u0103 st\u00eeng\u0103cia, debilitatea fizic\u0103, f\u0103r\u0103 a insista pe ele \u00een mod ostentativ: \u201eA\u015fadar, am cedat \u00een fa\u0163a hainelor mele ur\u00eete \u015fi proaste; am \u00eenceput s\u0103 merg \u00eencovoiat, cu umerii c\u0103zu\u0163i, cu bra\u0163ele \u015fi m\u00eeinile stinghere; mi-era fric\u0103 de oglinzi, pentru c\u0103 r\u0103sfr\u00eengeau o ur\u00eeciune inevitabil\u0103, care, de altfel, nici n-ar fi putut fi at\u00eet de monstruoas\u0103, c\u0103ci, dac\u0103 a\u015f fi ar\u0103tat chiar a\u015fa, apari\u0163ia mea ar fi st\u00eernit \u015fi mai mult\u0103 aten\u0163ie\u201d (2 ianuarie 1912).
\nDintre toate imaginile din jurnal, care prind chip apoi se destram\u0103 la fel de repede, cea mai rezistent\u0103 se dovede\u015fte cea a celibatarului. Marcat de existen\u0163ialismul lui Kierkegaard, cu care \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte afinit\u0103\u0163i, inclusiv \u00een ruperea logodnei voluntare, cu consecin\u0163e suflete\u015fti dramatice pentru am\u00eendoi, Kafka instituie o alegorie a celibatarului, \u00een accep\u0163ia de \u201eexisten\u0163\u0103 non-etic\u0103, o existen\u0163\u0103 experimental\u0103, neresponsabil\u0103 fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i \u015fi fa\u0163\u0103 de sine, autoreferen\u0163ial\u0103, c\u0103reia Kierkegaard \u00eei spune existen\u0163\u0103 estetic\u0103\u201d. Aceast\u0103 ipostaz\u0103 l-a urm\u0103rit obsesiv, a\u015fa cum se poate observa, \u00eencep\u00eend cu prima not\u0103 din jurnal din 14 noiembrie 1911: \u201ePare at\u00eet de r\u0103u s\u0103 fii holtei, c\u00eend, ajuns om b\u0103tr\u00een \u015fi p\u0103str\u00eendu-\u0163i cu greu demnitatea, s\u0103 te rogi s\u0103 fii primit dac\u0103 vrei s\u0103 petreci o sear\u0103 printre fiin\u0163e omene\u015fti, s\u0103-\u0163i iei m\u00eencarea \u00eentr-o m\u00een\u0103 spre cas\u0103, s\u0103 nu mai po\u0163i a\u015ftepta, cu lini\u015ftit\u0103 \u00eencredere \u015fi \u00een lenevie, pe cineva, s\u0103 nu mai po\u0163i d\u0103rui ceva cuiva dec\u00eet cu efort \u015fi cu ciud\u0103, s\u0103 trebuiasc\u0103 s\u0103-\u0163i iei r\u0103mas-bun \u00een fa\u0163a por\u0163ii casei, s\u0103 nu po\u0163i urca niciodat\u0103 al\u0103turi de so\u0163ia ta scara casei, s\u0103 fii bolnav \u015fi s\u0103 n-ai dec\u00eet m\u00eengierea de a te uita pe fereastr\u0103, c\u00eend mai e\u015fti \u00een stare s\u0103 te ridici \u00een capul oaselor, s\u0103 ai \u00een camera ta numai u\u015fi care dau \u00een camerele altora, s\u0103 ajungi s\u0103 urm\u0103re\u015fti \u00eenstr\u0103inarea rudelor de care nu mai po\u0163i r\u0103m\u00eene legat dec\u00eet prin alian\u0163\u0103\u2026\u201d Tema reapare explicit \u00een fragmentul cu titlul Nefericirea celibatarului din placheta Contemplare, ca \u015fi \u00een nuvela neterminat\u0103 Blumfeld, un holtei mai b\u0103tr\u00eeior. \u00cen acest sens, eul lui Kafka apare ca \u201eun eu f\u0103r\u0103 leg\u0103turi\u201d, \u201ef\u0103r\u0103 un punct central, f\u0103r\u0103 o voca\u0163ie, f\u0103r\u0103 iubire, f\u0103r\u0103 familie\u201d, nestatornic, surprins de destr\u0103marea lumii, destr\u0103mat el \u00eensu\u015fi, \u201efiin\u0163\u0103 f\u0103r\u00eemi\u0163at\u0103\u201d, prizonier\u0103 a propriei libert\u0103\u0163i \u015fi prad\u0103 ispitelor multitudinii \u015fi variet\u0103\u021bii, legiunilor de demoni\u201d. F\u0103r\u0103 a fi ancorat \u00een familie, Kafka-celibatarul r\u0103m\u00eene expresia singur\u0103t\u0103\u021bii iremediabile. Incapabil s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 un loc \u00een univers, un \u00eensingurat aflat \u00een permanen\u021b\u0103 pe c\u00eempul de lupt\u0103, Kafka r\u0103m\u00eene un solitar pentru c\u0103 simte nevoia singur\u0103t\u0103\u021bii. Solitudinea sa nu este \u00eens\u0103 una a \u00eenving\u0103torul orgolios, care este prea puternic pentru a sim\u021bi necesitatea ancor\u0103rii \u00een cadrul domestic. Este o \u00eensingurare dominat\u0103 de sentimentul culpabilit\u0103\u021bii, care \u00eel tortureaz\u0103: \u201eUneori, sentimentul unei nefericiri aproape sf\u00ee\u015fietoare \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, convingerea c\u0103 e necesar\u0103, c\u0103 exist\u0103 un \u0163el spre care nu se poate r\u0103zbate asum\u00eendu-\u0163i orice nefericire\u2026\u201d \u00cen solitudinea sa, Kafka se \u00eent\u00eelne\u0219te cu Max Blecher, dar \u0219i cu Robert Musil. De Blecher \u00eel apropie terenul comun al existen\u021bialismului, la care ambii ajung prin S\u00f6ren Kierkegaard, dar \u0219i seria ne\u00eencetat\u0103 de rat\u0103ri, care le-a reclamat singur\u0103tatea. La Kafka, figura celibatarului sufer\u0103 de o contaminare important\u0103 cu proiectul omului f\u0103r\u0103 \u00eensu\u015firi al lui Robert Musil, cu care se afl\u0103, de altfel, \u00een rela\u0163ii de amici\u0163ie. \u201eSe poate spune c\u0103 la Kafka spiritul disolut al Celibatarului \u00een formul\u0103 kierkegardian\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te o ra\u021biune etic\u0103, \u00een spirit musilian, \u00een aceea c\u0103 refuz\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 \u015fi s\u0103 se identifice cu determin\u0103ri reale \u015fi configura\u0163ii preexistente, de care \u00eencearc\u0103 s\u0103 scape \u00eentr-o izolare absolut\u0103\u201d.
\nIndiferent de sfera din care provin evenimentele absorbite \u00een jurnal, acestea s\u00eent supuse, pe de o parte, rememor\u0103rii, pe de alt\u0103 parte, retr\u0103irii, cu o acut\u0103 observare de sine, f\u0103r\u0103 de care n-ar putea supravie\u0163ui. \u201eLegea suprem\u0103 spre care tinde Kafka este suprapunerea cu el \u00eensu\u015fi, concordan\u0163a des\u0103v\u00eer\u015fit\u0103 dintre miez \u015fi coaj\u0103 \u2013 \u015fi tocmai lucrul acesta nu i-a reu\u015fit niciodat\u0103, \u015fi nu putea s\u0103-i reu\u015feasc\u0103\u201d. Jurnalul lui Kafka reprezint\u0103 scriitura unui hiperlucid, surprins \u00eentr-o disperat\u0103 \u00eencercare de recuperare a eului profund. <\/p>\n


\nVirgil DIACONU <\/strong>
\n\"\"

LETRISMUL lui Isidore ISOU
\nsau Poetica distrugerii<\/strong>
\n\"\"

\u201eIsou reia logica distrugerii. Isou este marele
\ndistrug\u0103tor pe aceast\u0103 linie de mari distrugeri.\u201d
\nIsidore ISOU<\/em><\/p>\n

Descop\u0103r de cur\u00e2nd, \u00een setea mea de poezie \u015fi r\u0103pit de demonul teoriei cum sunt, c\u00e2teva poeme letriste \u015fi lucrarea Introducere \u00een noua poezie \u015fi \u00een noua muzic\u0103 (1), ghidul profetic al doctrinei letriste, semnat de boto\u015f\u0103neanul Isidore ISOU.
\nCritic de film, artist vizual \u015fi, desigur, poet, Isidore ISOU*, pe numele real de Ioan-Isidore Goldstein, s-a n\u0103scut la Boto\u015fani (31 ianuarie 1925), \u00eentr-o familie de evrei. \u00cen 1945 fondeaz\u0103 la Paris faimosul curent LETRISM, inspirat de dadaism \u015fi futurism, iar \u00een anul 1947 editeaz\u0103 volumul Introducere \u00een noua poezie\u2026, care este de fapt poetica, doctrina poeziei letriste.
\nVoi \u00eencepe cu un poem letrist, pentru a ne l\u0103muri \u201epe viu\u201d asupra a ceea ce este \u015fi vrea s\u0103 fie poezia letrist\u0103. Poemul \u00eei apar\u0163ine, fire\u015fte, lui Isou \u015fi este tradus de Ani\u015foara Pi\u0163u. <\/p>\n

De-a v-a\u0163i-ascunselea
\n(Cache-cache)<\/strong><\/p>\n

Am stram gramme
\nCali couli mouki – gramme
\nAm hlam clamme
\nVouki – rouki nouki cram
\nSpouki kali couki ram
\nAm stram kram
\nAla bala gortogala
\nChichmariga la bordiga
\nGideaschdeabri Dalion
\nDalion fenon de son
\nCougirouga raioului
\nCaioului vidaioului
\nSindelande miridisch
\nSouki pouki dasch depichi
\nPouma reta pouma pi
\nTapi tapi reungi
\nAm stram gram” am stram gramme!<\/p>\n

Ssssssssssssssss,
\nSouth! Sandala, gungala, goungalagoum!
\nVoutchi! Spountala, councala, councala coun!
\nPatch! Vouschanga doutel
\nEloumparai
\ngoumparai,
\nhoumparlai ioute…
\nVoui! Jangar Kafan gounkala gounkala gouf
\nFoui! Seoupido koipido loupidolai
\nFloi! Goumino noumino fai!
\nZoy Kouriko koukouri goui<\/p>\n

Jalhaana! Cooucou!
\nflacala ca floucoucou!
\nStinim iouna naiouna nanai
\nJean Pierre Paul Lorelai
\nHalagalgail
\nAttansion bisse!
\nVAGUE LE LISSE!<\/p>\n

Am stram gramme
\ncouli fouli mouki glamme
\nAm hlamme clamme
\nVouki nouki rouki cramme
\nAm stramme Kramme
\nAla bala gortogala
\nIech mariga ia boriga
\nGideaschteabti Dalion
\nDalion fenon de Don
\nCougirouga raiouloui
\nSindeia de miridisch
\nSouki pouki dasch depich
\nPoumnareta poumnapi
\nTapi tapi reoungi
\nAm stram gramme
\nAm stram gramme…<\/p>\n

1. Pauz\u0103.
\n2. Fasaire.
\n3. Scuipat.
\n4. S\u0103rutare.<\/p>\n

Poezia letrist\u0103 s-a n\u0103scut \u00een capitala literelor franceze, Paris, dup\u0103 r\u0103sun\u0103toarele dogme poetice avangardiste: futurismul, dadaismul, suprarealismul, absurdul, ca s\u0103 numesc doar c\u00e2teva dintre ele.
\nCe este letrismul? Letrismul este poezia literelor, iar Isou pretinde c\u0103 aceast\u0103 poezie este o continuare a celei mai alese poezii franceze, care \u00eei cuprinde pe poe\u0163ii Ch. Baudelaire, I.D. Lautreamont, A. Rimbaud, P. Verlaine, S. Mallarm\u00e9, A. Jarry, G. Kahn, T. Tzara, A. Breton, G. Apollinaire, P. Val\u00e9ry, dup\u0103 cum ne arat\u0103 schema numit\u0103 Evolu\u0163ia spiritual\u0103 a poeziei din volumul deja semnalat (ib., p. 21) \u015fi ne l\u0103mure\u015fte comentariul autorului. Spre letrism a tins \u201etoat\u0103 poezia de dup\u0103 Baudelaire\u201d, ne asigur\u0103 Isou.<\/p>\n

\u201eToat\u0103 poezia de dup\u0103 Baudelaire a dorit crea\u0163ia lui Isou. Letrismul s-a aflat \u00een germene \u00een to\u0163i. \u00cencep\u00e2nd cu Baudelaire, to\u0163i poe\u0163ii n-au fost dec\u00e2t grade c\u0103tre Isou\u201d, <\/p>\n

spune categoric, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 niciun temei, fondatorul poeziei letriste, Isidore Isou, despre el \u00eensu\u015fi, \u00een capitolul Evolu\u0163ia spiritual\u0103 a poeziei (Cartea \u00eent\u00e2i, ib.). Declara\u0163ii la fel de hazardante \u00eent\u00e2lnim \u015fi \u00een capitolul Letria (Cartea a treia, ib.), \u00een care poetul opineaz\u0103 c\u0103 <\/p>\n

\u201eLETRIA reia toate valorile valabile ale poeziei \u015fi ale muzicii, continu\u00e2ndu-le \u00eentr-o sintez\u0103 proprie.\u201d <\/p>\n

Aceste \u201evalori valabile ale poeziei\u201d moderne, pe care ni le \u00eenchipuim a fi coeren\u0163a \u015fi unitatea semantic\u0103, viziunea poetic\u0103, tensiunea ideatic\u0103 \u015fi existen\u0163ial\u0103, lirismul, originalitatea poetic\u0103, nu se reg\u0103sesc \u00eens\u0103 nicidecum \u00een \u201epoezia\u201d letrist\u0103 \u00een general \u015fi nici \u00een poezia De-a v-a\u0163i-ascunselea, care ilustreaz\u0103 \u00een mod exemplar poetica letrist\u0103. Poezia letrist\u0103 nu reia, nu continu\u0103, a\u015fadar, nicidecum \u201evalorile valabile ale poeziei \u015fi ale muzicii\u201d, ci mai degrab\u0103 se distan\u0163eaz\u0103 de ele, abandon\u00e2ndu-le cu totul. <\/p>\n

Noutatea poeziei letriste<\/strong><\/p>\n

Poetul letrist este obsedat de noutate \u015fi, \u00een acest sens, Isou anun\u0163\u0103 \u00een capitolul Letria (din care vom cita \u00een continuare) \u201enoua poezie\u201d, \u201enoile dimensiuni, niciodat\u0103 avute\u201d de poezie; el vorbe\u015fte despre \u201einstrumentele necunoscute\u201d, cu totul noi ale poeziei letriste, pentru c\u0103 aici \u201enu e vorba (\u2026) de o alt\u0103 \u015fcoal\u0103 \u00eentr-o art\u0103 veche, ci de o emisiune de existen\u0163e \u00eenc\u0103 necunoscute pentru m\u00e2nuire (literele).\u201d \u00centr-un cuv\u00e2nt, poezia letrist\u0103 este o poezie \u201enou\u0103 \u015fi diferit\u0103 de manifest\u0103rile cunoscute\u201d.
\nA\u015fadar, \u00een contradic\u0163ie cu afirma\u0163ia c\u0103 poezia letrist\u0103 continu\u0103 \u201e\u00eentr-o sintez\u0103 proprie\u201d valorile, de fapt \u201etoate valorile valabile ale poeziei \u015fi ale muzicii\u201d, Isou ne spune acum, \u00een capitolul Letria, c\u0103 aceast\u0103 poezie este \u201enou\u0103 \u015fi diferit\u0103 de manifest\u0103rile cunoscute\u201d, c\u0103 ea este interesat\u0103 mai degrab\u0103 de \u201enoile dimensiuni, niciodat\u0103 avute\u201d de poezia de valoare. \u015ei fire\u015fte c\u0103 dac\u0103 analiz\u0103m poezia letrist\u0103 constat\u0103m c\u0103 doar aceste din urm\u0103 declara\u0163ii sunt adev\u0103rate.
\nElementul nou c\u0103utat de poezia letrist\u0103 \u201eeste inedit \u015fi necesit\u0103 alte obi\u015fnuin\u0163e \u015fi alte moduri de crea\u0163ie\u201d, ne asigur\u0103 Isou. Niciun element poetic \u201evechi\u201d nu mai are acum tr\u0103inicie, valoare.
\nDar \u00een ce anume const\u0103, de fapt, noutatea poeziei letriste? Noutatea poeziei letriste fa\u0163\u0103 de poezia modern\u0103 autentic\u0103 (Baudelaire, Rimbaud, Verlaine \u015f.a.) const\u0103 \u00een excluderea sensului \u015fi realizarea unei muzicalit\u0103\u0163i \u00een sine, care nu mai este \u00eenso\u0163it\u0103 de semnifica\u0163iile ideatice ale versurilor.
\nDin \u201ep\u0103l\u0103ria\u201d artei poetice letriste nu se mai scot, ca la dadai\u015fti, cuvinte obi\u015fnuite, deci cuvinte care au o semnifica\u0163ie, ci litere care nu mai compun nici un cuv\u00e2nt semnificativ. Asamblarea literelor \u00een \u201ecuv\u00e2ntul letrist\u201d \u015fi a cuvintelor letriste \u00een \u201eversul letrist\u201d se face numai dup\u0103 reguli fonologice, nu \u015fi semantice, a\u015fa \u00eenc\u00e2t poezia letrist\u0103 ajunge s\u0103 fie \u00een mod exclusiv sonor\u0103: Am stram gramme\/ Cali couli mouki \u2013 gramme\u2026
\nCeea ce numim \u201ecuv\u00e2nt letrist\u201d, \u201evers letrist\u201d, \u201elimbaj letrist\u201d nu prezint\u0103, a\u015fadar, niciun sens, ci numai sonorit\u0103\u0163i. Limbajul poeziei letriste nu are niciun sens, el miz\u00e2nd doar pe efectul sonor. Poetul letrist vorbe\u015fte o alt\u0103 limb\u0103 dec\u00e2t cele \u015ftiute: o limb\u0103 care, fiind lipsit\u0103 de sens, nu se vorbe\u015fte nic\u0103ieri. <\/p>\n

Distrugere \u015fi desemantizare letrist\u0103<\/strong><\/p>\n

Din cele de mai sus \u00een\u0163elegem c\u0103 actul, \u201eprincipiul\u201d esen\u0163ial al autorului letrist const\u0103 \u00een distrugerea semantic\u0103 a limbajului poeziei sau desemantizarea limbajului. Poetul letrist gole\u015fte discursul poetic de orice \u00een\u0163eles.
\n\u201eMinunile letriste se izbeau de sensul ini\u0163ial al cuv\u00e2ntului\u201d, spune Isou \u00eenc\u0103 din primul capitol al c\u0103r\u0163ii sale, \u015fi tocmai de aceea acest sens trebuia distrus. <\/p>\n

\u201eCuv\u00e2ntul va fi spart \u015fi, odat\u0103 cu el, ultima semnifica\u0163ie devenit\u0103 inutil\u0103. Valoarea util\u0103 \u015fi determinist\u0103 [a cuv\u00e2ntului] atr\u0103gea aten\u0163ia, \u00eempiedic\u00e2nd ultimul dadaism. Prin sensul s\u0103u, cuv\u00e2ntul \u00eempiedica nimicul dorit prin acest tip de scriitur\u0103\u201d, <\/p>\n

\u0163ine s\u0103 precizeze poetul \u00een Capitolul I (Evolu\u0163ia spiritual\u0103 a poeziei, ib., s.n.). Poezia letrist\u0103 va fi alc\u0103tuit\u0103, a\u015fadar, din \u201ecuvinte\u201d \u015fi \u201eversuri\u201d care nu au niciun \u00een\u0163eles, niciun sens. Poetica letrist\u0103 este stric\u0103toare de sens, scopul ei este distrugerea sensului, revelarea nimicului.
\nPrincipiul \u201eformativ\u201d al poeziei letriste, idolul ei este distrugerea, mai precis distrugerea sensului limbajului. Despre distrugerea sensului \u015fi muzicalitatea deta\u015fat\u0103 de orice sens Isou scrie o \u00eentreag\u0103 carte \u2013 Introducere \u00een noua poezie \u015fi \u00een noua muzic\u0103 \u2013, ce se constituie ca poetic\u0103 a poeziei letriste.
\nIsou afirm\u0103 c\u0103 distrugerea poeziei a \u00eenceput cu Tristan Tzara \u015fi este convins c\u0103 dadaistul Tzara \u00ee\u015fi va g\u0103si un loc meritat \u00een istoria literaturii tocmai pentru c\u0103 el a contribuit la distrugerea poeziei: \u201eTzara este omul de deasupra pr\u0103pastiei. Istoria literar\u0103 va re\u0163ine poetul pentru c\u0103 a intrat \u00eentr-o sincer\u0103 distrugere.\u201d (ib., s.n.). \u015ei mai departe: \u201eDada \u015fi suprareali\u015ftii sunt deja o formul\u0103 de tranzi\u0163ie \u00een abis\u201d. (id.). Dar \u201emarele distrug\u0103tor\u201d, singurul care a dus poetica distrugeri la des\u0103v\u00e2r\u015fire, este chiar Isou. Iat\u0103 ce spune \u00een acest sens poetul despre sine: <\/p>\n

\u201eTrebuie s\u0103 continu\u0103m pentru a vindeca poezia de orice semnifica\u0163ie. De la ruptura comprehensiv\u0103 (Rimbaud-Tzara), Isou reia logica distrugerii. Isou este marele distrug\u0103tor pe aceast\u0103 linie de mari distrugeri.\u201d (ib., s.n.). <\/p>\n

Verbul central, principiul poeticii letriste este, a\u015fadar, distrugerea. Prin distrugere Isou \u00een\u0163elege distrugerea sensului \u015fi de aceea \u201epoezia\u201d letrist\u0103 pe care o fabric\u0103 nu mai are cuvinte \u015fi propozi\u0163ii dotate cu \u00een\u0163eles. Dar distrugerea sensului, a \u00een\u0163elesului, conduce la distrugerea emo\u0163iei \u015fi a viziunii, pentru c\u0103 emo\u0163ia \u015fi viziunea poetic\u0103 nu se pot realiza dec\u00e2t prin cuvinte \u015fi propozi\u0163ii care au sens. \u00cempreun\u0103 cu destructurarea sensului cuv\u00e2ntului \u015fi a propozi\u0163iei poetul letrist destructureaz\u0103, a\u015fadar, emo\u0163ia \u015fi viziunea poetic\u0103. Poezia letrist\u0103 este o poezie f\u0103r\u0103 emo\u0163ie \u015fi f\u0103r\u0103 nicio viziune. Adic\u0103 ea nu este, de fapt, poezie. Poetica letrist\u0103 este creatoare de nonpoezie, de antipoezie. <\/p>\n

Poezia letrist\u0103 ca poezie pur\u0103<\/strong><\/p>\n

Isou vede \u00een poezia letrist\u0103 \u00eemplinirea conceptului de poezie pur\u0103, poezie teoretizat de Mallarm\u00e9, Val\u00e9ry \u015fi abatele Bremond:<\/p>\n

\u201e(\u2026) poetului \u00eei vor reu\u015fi abstrac\u0163iunile muzicale. El va realiza cu u\u015furin\u0163\u0103 poeme purificate de orice con\u0163inut inert. Visul lui Mallarm\u00e9, Val\u00e9ry (al teoreticianului abate Bremond) a fost realizat de letrism pentru prima dat\u0103. Poezia a devenit cu adev\u0103rat pur\u0103, rug\u0103ciune f\u0103r\u0103 semnifica\u0163ie, aranjament [fonic] precis.\u201d (ib., s.n.). <\/p>\n

Ca poezie pur\u0103, poezia letrist\u0103 se caracterizeaz\u0103, a\u015fadar, prin \u201epurificate de orice con\u0163inut inert\u201d \u015fi prin muzicalitate. \u201ePoezia\u201d pur\u0103 letrist\u0103 cocheteaz\u0103 cu neantul semantic \u015fi referen\u0163ial, iar marele distrug\u0103tor Isou este primul care recunoa\u015fte acest lucru \u015fi face din neant un scop \u015fi, nu mai pu\u0163in, o glorie: <\/p>\n

\u201eCuv\u00e2ntul trebuie spart pentru literele sale. Bog\u0103\u0163iile eliberatoare ale neantului fuseser\u0103 ascunse \u015fi \u00eenl\u0103n\u0163uite \u00een cuv\u00e2nt. Iat\u0103 neantul, sc\u0103p\u00e2nd prin vocabule lipsite de semnifica\u0163ie. Se scrie nimicul, pentru c\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, cu cuvintele, se scria \u00eentotdeauna ceva, chiar nescriind nimic.\u201d (ib.).<\/p>\n

F\u0103c\u00e2ndu-\u015fi scop din revelarea neantului, deci a vidului de con\u0163inut semantic, referen\u0163ial, vizionar \u015fi afectiv, \u201epoezia\u201d pur\u0103 letrist\u0103 se reduce la sonoritate. Isou \u00een\u0163elege aspectul fonic, sonor al poeziei letriste ca \u201emuzicalitate\u201d \u015fi chiar vorbe\u015fte despre \u201esimfonia letrist\u0103\u201d. \u201ePoezia\u201d pur\u0103 letrist\u0103 nu \u00eei ofer\u0103 lectorului ei dec\u00e2t o colec\u0163ie de grupuri sonore inedite, ea mizeaz\u0103 \u00een mod exclusiv pe sunete \u015fi sonorit\u0103\u0163i nemai\u00eent\u00e2lnite, stranii:<\/p>\n

Am stram gramme
\nCali couli mouki – gramme
\nAm hlam clamme<\/p>\n

Antecedente letriste\u2026<\/strong><\/p>\n

\u201ePoezia\u201d letrist\u0103 nu este tocmai nou\u0103 istoric \u015fi conceptual. Cu 29 de ani \u00eenainte de apari\u0163ia, \u00een 1945, a poeziei letriste ini\u0163iate de Isou, mai exact la 3 iunie 1916, la Cabaret Voltaire din Z\u00fcrich, Hugo Ball recita faimosul gadji beri jimba, din care citez: <\/p>\n

gadji beri jimba
\nglandridi lauli cadori
\ngadjama bim beri glassala (\u2026)<\/p>\n

Dup\u0103 cum se vede, Isou practic\u0103 acela\u015fi concept de poezie ca \u015fi Ball, cu deosebirea c\u0103 el \u00eei d\u0103 mai mult\u0103 aten\u0163ie: scrie o \u00eentreag\u0103 poetic\u0103 (Introduction \u00e0 une nouvelle po\u00e9sie et \u00e0 une nouvelle musique, 414 pagini), nu mai pu\u0163in stranie dec\u00e2t \u201epoezia\u201d pe care o semneaz\u0103, \u015fi d\u0103 un nume poeziei n\u0103scocite a doua oar\u0103 \u2013 LETRIA sau poezia letrist\u0103. Dac\u0103 Isou continu\u0103 vreo poezie, atunci aceasta este poezia ini\u0163iat\u0103 \u015fi practicat\u0103 de Hugo Ball, adic\u0103 tipul de \u201epoezie\u201d desemantizat\u0103 produs de el \u015fi, par\u0163ial, de Tzara, \u015fi nicidecum tipul de poezie produs de Baudelaire, Rimbaud, Verlaine\u2026 Aceste direc\u0163ii poetice sunt diferite \u015fi total opuse, ele av\u00e2nd concepte diferite \u015fi contradictorii, antagonice.
\nDistrugerea poeziei \u00eencepe, a\u015fadar, cu Hugo Ball \u015fi Tristan Tzara, deci cu aproape trei decenii \u00eenainte de \u201emarele distrug\u0103tor\u201d Isou. \u015ei tocmai aceasta, iar nu alta, este \u201epoezia\u201d pe care o continu\u0103 Isou.
\nPo(i)etica lui Isou este, a\u015fadar, una a distrugerii poeziei, de vreme ce ea exclude stratul semantic al limbajului pe care \u00eel folose\u015fte. Din acest cu totul nea\u015fteptat mod de a concepe poezia s-ar putea trage ideea \u015fi titlul unei c\u0103r\u0163i pe care a\u015f putea s\u0103 o scriu \u2013 Poetica distrugerii \u2013, care al\u0103turi de Isou, Ball, Tzara, ar cuprinde \u015fi o serie \u00eentreag\u0103 de al\u0163i poe\u0163i. De\u015fi, la c\u00e2t de harnici sunt poe\u0163ii distructivi, pesemne c\u0103 nu voi putea niciodat\u0103 s\u0103 aduc aceast\u0103 carte \u201ela zi\u201d. <\/p>\n

\u201ePilda\u201d poeziei letriste\u2026 <\/strong><\/p>\n

\u201ePoezia\u201d letrist\u0103 ne d\u0103 o pild\u0103 cu privire la sensul pe care noutatea poate s\u0103 \u00eel dob\u00e2ndeasc\u0103 la un moment dat \u00een crea\u0163ia poetic\u0103. Pentru c\u0103 \u00een poezie noutatea are \u00eentotdeauna \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri diferite \u015fi chiar contradictorii.
\nNoutatea poeziei avangardiste este de pild\u0103 cu totul alta dec\u00e2t noutatea poeziei moderne autentice. \u00cen timp ce poezia modern\u0103 autentic\u0103 cultiv\u0103 noul artistic, estetic, poezia avangardist\u0103 abandoneaz\u0103 \u00een mod voit \u015fi declarat artisticitatea, esteticul, f\u0103c\u00e2nd din noutatea epurat\u0103 de conota\u0163ii artistice scop \u00een sine. \u00cen timp ce poezia modern\u0103 autentic\u0103 se constituie din c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi\/norme de valoare, precum coeren\u0163a, unitatea semantic\u0103, emo\u0163ia, tensiunea liric\u0103 \u015fi existen\u0163ial\u0103, viziunea\/imagina\u0163ia poetic\u0103, originalitatea artistic\u0103, poezia avangardist\u0103 cultiv\u0103 noutatea goal\u0103, noutatea lipsit\u0103 de normele-tr\u0103s\u0103turi abia men\u0163ionate, deci noutatea nonartistic\u0103. Numele, declarat sau nu, al nout\u0103\u0163ii poetice avangardiste \u015fi, implicit, al poeziei letriste, este distrugerea: distrugerea sensului limbajului \u015fi a tuturor tr\u0103s\u0103turilor (normelor) de valoare ale poeziei moderne. Poetica letrist\u0103 \u00ee\u015fi face, de exemplu, principiu poetic din distrugerea sensului \u015fi a tr\u0103s\u0103turilor de valoare \u015fi, ca atare, ea produce un discurs desemantizat, devitalizat, dezafectat, nonvizionar. Poetica letrist\u0103 produce un discurs nonpoetic, antipoetic.
\nPoe\u0163ii \u00eennoitori futuri\u015fti, dadai\u015fti, suprareali\u015fti sau produc\u0103tori de poezie ermetic\u0103 \u015fi absurd\u0103 schimb\u0103 conceptul poeziei moderne de valoare cu propriile concepte, care au \u00een comun (de at\u00e2tea ori) principiul deconstruc\u0163iei, al distrugerii. Ce face, de pild\u0103, poetul letrist?<\/p>\n

\u201eIsou reia logica distrugerii. Isou este marele distrug\u0103tor pe aceast\u0103 linie [avangardist\u0103] de mari distrugeri.\u201d (ib., s.n.). <\/p>\n

Isou continu\u0103 linia poeticii avangardiste care distruge poezia. Dac\u0103 noutatea este visul \u015fi gloria oric\u0103rui \u201enou\u201d\u2026 curent literar avangardist, atunci noutatea avangardist\u0103 nu este (de regul\u0103) \u00eentru poezie, ci \u00eempotriva ei. Argumentele forte ale curentelor literare avangardiste \u2013 ruptura, schimbarea, noutatea \u2013 sunt \u00eempotriva poeziei de valoare. Poetica letrist\u0103, ca \u015fi poetica avangardist\u0103 \u00een general, lichideaz\u0103 poezia. Poezia letrist\u0103 este o antipoezie.
\n\u00cen \u00eencheierea acestor observa\u0163ii, m\u0103 \u00eentreb de ce po(i)etica letrist\u0103 este v\u0103zut\u0103 ca o po(i)etic\u0103 a poeziei, iar nu ca una a prozei, a dramei sau a comediei\u2026 De ce este identificat, a\u015fadar, textul letrist, cu textul poetic, deci cu poezia, \u015fi nu cu proza, drama sau comedia? Dac\u0103 textul letrist este un \u015fir de sunete \u015fi nimic altceva, de ce ar fi acest \u015fir de sunete neap\u0103rat poezie, a\u015fa cum crede Isou? Pentru c\u0103 acest text este muzical, ne-ar spune Isou\u2026 Dar poate muzicalitatea, ea singur\u0103, s\u0103 se constituie ca poezie?
\nPoetica letrist\u0103 nu poate fi atribuit\u0103 unui gen literar anume, pentru c\u0103 ea nu produce opere de gen, ci texte nongen, texte \u00een afara oric\u0103rui gen literar fundamental. Poetica letrist\u0103 produce cel mult, un nou gen, care nu poarte fi decretat ca literar din cauza vid\u0103rii sale de semnifica\u0163ie \u015fi, mai departe, a lipsei de viziune, lirism, tensiune existen\u0163ial\u0103 \u015fi poetic\u0103. Noul gen este un gen strict fonic, iar noi putem s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 aspectul fonic este suficient pentru ca un text s\u0103 poat\u0103 fi considerat literatur\u0103. Po(i)etica letrist\u0103 nu exprim\u0103 \u015fi nu produce, a\u015fadar, niciun gen literar. Iar identificarea po(i)eticii letriste cu poezia este la fel de hazardant\u0103, de arbitrar\u0103 ca \u015fi identificarea ei cu proza, drama sau comedia\u2026
\n\u00centemeiate \u00een general pe o imagina\u0163ie destructurant\u0103, curentele literare avangardiste sunt la mod\u0103 c\u00e2\u0163iva ani \u015fi sunt abandonate de \u00eendat\u0103 ce un nou curent poetic, un alt tip de noutate \u201epoetic\u0103\u201d, un alt\/nou canon \u201epoetic\u201d genera\u0163ionist-\u201ecurentist\u201d se ive\u015fte la orizont. Oricum, avangarda nu duce poezia \u00eenainte, ci o blocheaz\u0103 \u015fi distruge. Avangarda este antipoetic\u0103. Toate tipurile de poezie avangardist\u0103 au preg\u0103tit, \u00eentr-un fel, terenul pentru marea poezie care urma s\u0103 vin\u0103: poezia postmodernist\u0103. Care a \u015fi venit. La fel de nou\u0103, de sigur\u0103 pe sine, presant\u0103 \u015fi victorioas\u0103 pe termen scurt\u2026<\/p>\n

Note
\n1.\tIsidore ISOU, Introduction \u00e0 une nouvelle po\u00e9sie et \u00e0 une nouvelle musique, Gallimard, edi\u0163ia a doua, Paris, 1947, Capitolul Evolu\u0163ia spiritual\u0103 a poeziei este tradus de Liliana Alecu (revista Cafeneaua literar\u0103 nr. 10 \u015fi 11\/2004), iar capitolul Letria de Ani\u015foara Pi\u0163u.<\/p>\n

* \u201e\u00cen timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, Isou a fondat, \u00eempreun\u0103 cu renumitul psiholog \u015fi teoretician Serge Moscovici, revista \u201eDa\u201d, imediat interzis\u0103 de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i. \u00cen paginile acestei publica\u0163ii, Isou \u00eencerca s\u0103 teoretizeze pentru prima dat\u0103 letrismul.
\n\u00cen august 1945, Isou p\u0103r\u0103sea definitiv Rom\u00e2nia \u015fi se stabilea la Paris. Acolo, cu ocazia unui spectacol scris de Tristan Tzara, a expus programul curentului pe care voia s\u0103 \u00eel fondeze. Surprinz\u0103tor, a fost imediat sprijinit de mul\u0163i arti\u015fti.
\nIsou a publicat un dic\u0163ionar \u015fi a \u00eenfiin\u0163at o editur\u0103 pentru literatura letrist\u0103, sprijinit\u0103 chiar de Giacometti. \u00cen capitala francez\u0103, Isou a fost extrem de activ, at\u00e2t ca teoretician, c\u00e2t \u015fi ca poet \u015fi artist vizual.
\n\u00cen 1951 ob\u0163inea un premiu la Cannes pentru un film realizat \u00eempreun\u0103 cu Cendrars \u015fi Cocteau. \u00cen 1968, artistul participa activ la mi\u015fc\u0103rile studen\u0163e\u015fti din Paris. \u00cen 1976, Isou publica \u201eLa Cr\u00e9atique ou la novatique\u201d, un tom cuprinz\u00e2nd arborele genealogic al creatorilor de geniu din cultura universal\u0103.
\nDup\u0103 moartea artistului, \u00een 28 iulie 2007, multe dintre lucr\u0103ri i-au fost reeditate, \u00eempreun\u0103 cu cele ale altor letri\u015fti. O expozi\u0163ie con\u0163in\u00e2nd lucr\u0103rile sale de pictur\u0103, gravur\u0103 precum \u015fi c\u0103r\u0163i, reviste \u015fi scrisori scrise de Isou a avut loc \u00een capitala francez\u0103 \u00een luna septembrie a aceluia\u015fi an\u201d, ne spune Eliza Zdru (Adev\u0103rul, 6 iulie 2010). <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Diana VRABIE IMAGINEA CELIBATARULUI \u00ceN JURNAL (1910-1923) DE FRANZ KAFKA Atipic, greu \u00eencadrabil, recalcitrant, Jurnalul lui Franz Kafka a provocat<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17987"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17987"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17987\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17993,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17987\/revisions\/17993"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17987"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17987"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17987"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}