{"id":17973,"date":"2022-05-06T00:02:13","date_gmt":"2022-05-05T21:02:13","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17973"},"modified":"2022-05-06T00:02:13","modified_gmt":"2022-05-05T21:02:13","slug":"spatii-culturale-nr-38-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17973","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 38 (4)"},"content":{"rendered":"

Adrian MUNTEANU<\/strong>
\n\"\"

POVE\u015eTI F\u0102R\u0102 SF\u00c2R\u015eIT<\/strong>
\n – jurnal de c\u0103l\u0103torie artistic\u0103 \u00een Canada – <\/em><\/p>\n

Episodul 2<\/strong><\/p>\n

Luni, 12 mai 2003, Bra\u015fov<\/strong><\/p>\n

Al doilea spectacol, jucat la Casa Soarelui din cartierul bra\u015fovean Noua pentru elevii \u015ecolii Generale nr.9. Urma s\u0103 fie tot un spectacol de \u00eenc\u0103lzire, de rodaj, \u00eenaintea turneului peste ocean.
\nAlte condi\u0163ii sau lipsa de condi\u0163ii, dar ce folositoare \u00eentrevedere artistic\u0103! Am jucat \u00eentr-o sal\u0103 de sport, cu scaune montate \u00een prip\u0103, cu o \u00een\u0103l\u0163ime de catedral\u0103 \u015fi sunet care se disipa \u00een spa\u0163iul construit cu prea mult\u0103 generozitate. Cred c\u0103 \u015fi pentru un adult este greu s\u0103-\u015fi p\u0103streze aten\u0163ia \u015fi concentrarea \u00eentr-un asemenea cadru, \u00een care te pierdeai. Totu\u015fi copiii au fost acceptabil de aten\u0163i. Nu ca primii, dar suficient de mult ca s\u0103 po\u0163i duce totul p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t f\u0103r\u0103 incidente.
\nImportant\u0103 \u00eent\u00e2lnire, din care am \u00een\u0163eles c\u0103 e bine ce fac, dar trebuie \u00eencercat, prin orice mijloace, s\u0103 p\u0103strez \u015fi s\u0103 creez intimitate cadrului de joc. Altfel spa\u0163iul prea mare, cuvintele care se pierd undeva \u00een pere\u0163i \u015fi ajung mai greu la destina\u0163ie, \u00eemi creeaz\u0103 obliga\u0163ia \u2013 am mai sus-o – de a for\u0163a pentru a capta aten\u0163ia, pentru a men\u0163ine interesul. Aceasta \u00een detrimentul calit\u0103\u0163ii, al nuan\u0163elor, al st\u0103rii artistice optime, \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 aduc\u0103 un z\u00e2mbet sau o lacrim\u0103.
\nLa primul spectacol am sim\u0163it lacrima cum vine \u00een momentele de tensiune \u015fi e tare bine a\u015fa, pentru tine, ca interpret, \u015fi pentru cei ce te urm\u0103resc.
\nCum \u00eencep, pe ce stare deschid gura. Este esen\u0163ial. Dac\u0103 m\u0103 conving (\u015fi am aceast\u0103 calitate) c\u0103 e bun\u0103 starea, merge a\u015fa p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, ca uns. Atunci apar \u015fi nuan\u0163ele \u015fi firescul interactivit\u0103\u0163ii cu spectatorii. Am mai scris despre acest lucru, dar revin pentru c\u0103 e un aspect decisiv.
\nMai trebuie lucrat finalul, ceva nu e rezolvat.
\n Folositor a fost cel de al doilea spectacol \u015fi pentru faptul ca \u00een Canada s-ar putea s\u0103 dau peste asemenea s\u0103li, construite pentru alte activit\u0103\u0163i, nu pentru spectacole. Mai ales voi juca \u00een biserici. Dar e bine. M-am convins \u015fi cu aceast\u0103 ocazie, iar pe copii nu po\u0163i s\u0103-i p\u0103c\u0103le\u015fti.
\nA mai fost ceva inedit \u015fi cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte \u00eenregistrat de mine dup\u0103 al doilea spectacol. \u00cenceput relativ t\u00e2rziu, spectacolul meu a durat peste limita de timp pe care o aveau o parte dintre micu\u0163ii spectatori, supraveghea\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarele lor. Cu tot regretul, unele dintre \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare au trebuit s\u0103 scoale copiii \u015fi s\u0103-i \u00eendrepte spre ie\u015fire, \u00eenainte de terminarea reprezenta\u0163iei mele, ca s\u0103 nu \u00eent\u00e2rzie la urm\u0103toarele ore ale zilei. Au f\u0103cut-o cu o fin\u0103 gesticula\u0163ie de regret, adresat\u0103 spre mine, cel care continuam s\u0103 joc. N-a fost u\u015for s\u0103 m\u0103 prefac c\u0103 nu e nimic, c\u0103 pot continua chiar \u015fi pe mi\u015fcarea care s-a produs \u00een sal\u0103, chiar \u015fi pe murmurul micu\u0163ilor care p\u0103r\u0103seau \u00eentrista\u0163i \u00eenc\u0103perea. A fost o prob\u0103 de concentrare a interpretului, de deta\u015fare, de p\u0103strare a ritmului \u015fi a vibra\u0163iei rostirii, ca \u015fi cum nimic nu s-ar fi produs. A fost o situa\u0163ie care, de asemenea, s-ar fi putut repeta pe parcursul turneului ce urma s\u0103 se deruleze \u015fi e bine c\u0103 am fost pus \u015fi \u00eentr-o asemenea situa\u0163ie particular\u0103, cum at\u00e2t de multe particularit\u0103\u0163i trebuia s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 c\u0103 se pot produce pe parcurs.
\nE clar. Nu exista un spectacol care s\u0103 semene cu cel\u0103lalt, nu exista termen de compara\u0163ie. Am creat ceva cu resurse proprii, ceva care s\u0103 m\u0103 reprezinte \u015fi s\u0103 fie numai al meu, marca mea, individualitatea \u015fi personalitatea mea \u00eenglobate acolo, \u00een textul \u015fi reprezenta\u0163ia desf\u0103\u015furate \u00een fa\u0163a spectatorilor, oferindu-le ce am eu mai bun \u00een mine. Un spectacol numai al meu, ne\u00eemprumutat de la nimeni. Am senza\u0163ia c\u0103 m\u0103 pot duce cu fruntea sus. Dar trebuia s\u0103-mi p\u0103strez starea, interesul, surpriza, pasiunea. S\u0103 fie mereu ca \u015fi cum ar fi primul spectacol \u015fi ultimul, \u00een acela\u015fi timp. Cred c\u0103 \u00een asta const\u0103 completarea preceptului dup\u0103 care se conduce actorul Cristian Iacob, intervievat de mine cu ceva timp \u00eenainte. Nu trebuie s\u0103 joci ca \u015fi cum ar fi ultimul spectacol. A\u015fa fusese \u00eenv\u0103\u0163at de c\u0103tre profesorii de la Institutul de Teatru. Trebuia s\u0103 joci mereu ca \u015fi cum ar fi de fiecare dat\u0103 prima reprezenta\u0163ie.
\nCuraj, Adrian Munteanu! E drumul cel drept, fascinant \u015fi \u00een\u0103l\u0163\u0103tor care \u0163i s-a dat. Nu mai r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 fii serios, tocmai pentru c\u0103 joci \u00een fa\u0163a copiilor, s\u0103 nu faci economie de efort \u015fi s\u0103 mergi p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t cu speran\u0163\u0103. Cine \u015ftie ce voi g\u0103si la cap\u0103tul drumului?<\/p>\n

\u00cen 17 mai plec \u00een Canada. Sunt asigurate 12 spectacole. \u00cen drum, \u00eenainte de aeroport, m\u0103 voi opri pe la Zoli Butuc, \u00een Bucure\u015fti, pentru noaptea dinaintea plec\u0103rii. S\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 mereu c\u00e2te ceva din curgerea fiecarei ore. S\u0103 am convingerea c\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 mai am, de fiecare dat\u0103, ceva de \u00eenv\u0103\u0163at, de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it. E garan\u0163ia succesului.
\n Pe afi\u015f va fi scris a\u015fa :<\/p>\n

P O V E \u015e T I F \u0102 R \u0102 S F \u00c2 R \u015e I T<\/strong><\/p>\n

recital de basme pentru copii \u00eentre 7 \u015fi 77 de ani<\/p>\n

Textul, regia, ilustra\u0163ia muzical\u0103 \u015fi interpretarea:<\/p>\n

A D R I A N M U N T E A N U<\/strong><\/p>\n

Joi, 16 mai 2003, Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n

M\u00e2ine plec \u00een Canada. \u00cen noaptea dinaintea decol\u0103rii am dormit la Zoli Butuc, actorul \u0219i prietenul meu din vremuri decisive. Semnificativ este c\u0103 am venit \u00een ziua ultimei reprezenta\u0163ii cu ,,Tunelul\u201d de Ernesto Sabato, \u00een care Zoli are rolul principal. Nu puteam s\u0103 nu v\u0103d reprezenta\u021bia. Este \u00een fapt un spectacol pentru un singur interpret \u015fi al\u0163i trei care \u00eei dau doar replica (anchetatorii pictorului care \u015fi-a omor\u00e2t so\u0163ia). Prea mare diferen\u0163a de valoare \u00eentre Zoli, un actor de stare, de emo\u0163ie, de spontaneitate, de siguran\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de parteneri \u015fi fa\u0163\u0103 de rosturile reprezenta\u0163iei, \u015fi restul. Ah, dac\u0103 ar avea Zoli parteneri cu nume importante, actori cu care dialogul s\u0103 devin\u0103 adev\u0103rat, s\u0103 fie o provocare! \u015ei el \u00ee\u015fi dore\u015fte asta. Ce bine \u00eel \u015ftiu: talentul care iese prin pori, adev\u0103rul meseriei rostuite cu maxim\u0103 seriozitate, at\u00e2ta timp c\u00e2t este pe scen\u0103, \u00een ciuda st\u0103rii exterioare (sau interioare), personale, nu \u00eentotdeauna prielnice.
\nS\u0103-l am \u00een g\u00e2nd \u015fi \u00een amintire ori de c\u00e2te ori trebuie s\u0103 pornesc \u00een drumul meu artistic.
\n Am m\u00e2ncat pui \u00een sare. De revenit, de preluat re\u0163eta. Eu cu berea la cutie. Casa lui Zoli, cu atmosfera de tihn\u0103 \u015fi sim\u0163 artistic. Muzic\u0103. Pinck Floyd la CD-video. Ce noutate pentru mine! Zoli mi-a dat o cruciuli\u0163\u0103 de lemn pe care am pus-o imediat la g\u00e2t. Buc\u0103\u0163ica de lemn cu semnifica\u0163ii generale \u015fi particulare. A doua primit\u0103, \u00een dou\u0103 momente vibrante: 1.c\u0103derea; 2. \u00een\u0103l\u0163area;
\nUnde \u00ee\u015fi va ar\u0103ta mai bine rostul? E bine c\u0103 e cu mine. Semn de vremuri aflate sub bl\u00e2nda \u015fi aprinsa m\u00e2ng\u00e2iere a teatrului.<\/p>\n

Vineri, 17 mai 2003, Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n

Sculare la 3,50. Cafea pe stomacul gol. Ce curaj! F\u0103r\u0103 reac\u0163ie de respingere. Toate medicamentele \u00een geant\u0103. Trecusem pe homeopatice, dup\u0103 ce \u00eemi descoperiser\u0103 o insuficien\u0163\u0103 aortic\u0103. E mai bine s\u0103 nu o bag \u00een seam\u0103. Am \u00een mine un elan tineresc. Ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ai proiecte! Aeroportul Otopeni. Normalitate. Formalit\u0103\u0163i, \u00eentreb\u0103ri din ochi, ca orice necunoscut \u00eentr-ale c\u0103l\u0103toriilor aeriene.
\nIE\u015eIREA \u00ceN LUME!!!
\nCuraj! Vine Adrian Munteanu, scriitorul, publicistul, ACTORUL. Steaua mea, firav\u0103 \u00eenc\u0103, e pe cale de a-\u015fi ar\u0103ta lumina.
\nS\u0103 fiu calm. E totu\u015fi o c\u0103l\u0103torie pe care trebuie, pentru echilibrul meu, s\u0103 o iau ca o descindere turistic\u0103. S\u0103 m\u0103 bucur \u015fi s\u0103 confirm c\u00e2nd va fi nevoie. Preg\u0103tit pentru orice. Pe c\u00e2nd viitoarea repeti\u0163ie? C\u00e2nd voi ajunge \u00een lumea bun\u0103.<\/p>\n

Munchen, ora 8,00, dup\u0103 un zbor agreabil cu Lufthansa. Mic dejun suficient: ca\u015fcaval, salam, unt, gem, \u015func\u0103, p\u00e2ine, suc de mere, suc de portocale. M-am ferit s\u0103 mai beau cafea. E bine, reu\u015fesc s\u0103 rezist tenta\u0163iilor.
\n Aeroportul din Munchen, uzin\u0103 pe orizontal\u0103. Un Otopeni la scar\u0103 m\u0103rit\u0103. Autobuze identice. Formalitatea control\u0103rii documentelor de c\u0103l\u0103torie. Am dat u\u015for, datorit\u0103 exactit\u0103\u0163ii \u015fi simplific\u0103rii bine g\u00e2ndite a informa\u0163iilor de pe panourile de afi\u015faj \u015fi ghidaj, de poarta de la care voi pleca spre Frankfurt. Mai am dou\u0103 ore de a\u015fteptare. Probabil le voi petrece studiind lumea, o carte deschis\u0103 \u015fi \u00een continu\u0103 \u015fi fascinant\u0103 mi\u015fcare. Am frunz\u0103rit, mai \u00eent\u00e2i, Financial Time. L\u00e2ng\u0103 mine un adolescent cu alur\u0103 de copil al str\u0103zii, cu adida\u015fi ur\u00e2\u0163i, de p\u00e2nz\u0103, geac\u0103 bleumarin, modest\u0103, cite\u015fte un ziar german. Probabil a\u015fteapt\u0103 un avion spre Gratz, cea mai apropiat\u0103 dintre curse. Prime\u015fte un semnal pe mobil, dar nu-l bag\u0103 \u00een seam\u0103.
\nPrimele gesturi remarcate \u00een jur: destinderea oamenilor, lipsa interesului pentru ceilal\u0163i, oferindu-\u0163i siguran\u0163\u0103, \u00eentr-o lume prea mare \u015fi indiferent\u0103, sau recognoscibil\u0103 prin bunul-sim\u0163 al gestului, ca s\u0103 mai aib\u0103 \u015fi grija tuturor. Figuri diverse: cupluri de negri obezi, dar siguri pe ei \u015fi distan\u0163i. Ea vorbe\u015fte cu el, dar nu-l prive\u015fte. El are o burt\u0103 respectabil\u0103 \u015fi blugi petici\u0163i. Ea z\u00e2mbe\u015fte mereu, distant. Apoi asiatici de m\u00e2na a doua. Parc\u0103 nu mai au z\u00e2mbetul cunoscut. O doamn\u0103 pare chiar nefiresc de concentrat\u0103 \u015fi trist\u0103. Figuri cu tr\u0103s\u0103turi polineziene \u015fi indiene (oare \u015ftiu s\u0103 fac diferen\u0163a?) Iat\u0103 \u015fi rom\u00e2nii. O pereche \u00een v\u00e2rst\u0103 \u015fi o doamn\u0103 ceva mai t\u00e2n\u0103r\u0103. De\u015fi stau \u00eempreun\u0103, par s\u0103 fie cuno\u015ftin\u0163e \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Discut\u0103 despre cursele lor, \u00ee\u015fi arat\u0103 biletele de c\u0103l\u0103torie, se conseiaz\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu por\u0163ile prin care vor trebui s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u015fi despre semnifica\u0163ia termenului de terminal. Sucuri, cafea, ceai de mai multe feluri, cu lapte, cu zah\u0103r sau cu \u00eendulcitori, sunt la discre\u0163ie, gratuite. Beau un ceai de l\u0103m\u00e2ie, apoi, dup\u0103 un timp, mai mult ca s\u0103 treac\u0103 vremea, unul cu arom\u0103 de trandafiri.
\nAm intrat, cu acelea\u015fi scopuri de scurtare a timpului r\u0103mas, \u00een primul meu Dutyfree. Lucruri scumpe, dulciuri, parfumuri, p\u0103pu\u015fele ur\u00e2te, obiecte din piele. Nimic cu adev\u0103rat interesant. Apoi la drum spre Frankfurt. Interesant, de\u015fi e curs\u0103 intern\u0103, avionul e mai mare dec\u00e2t acela cu care am venit de la Bucure\u015fti. Adic\u0103 Rom\u00e2nia are \u00eensemn\u0103tatea unei provincii de-a lor, ceva mai am\u0103r\u00e2te!!! Avionul are 9 locuri pe un r\u00e2nd, fa\u0163\u0103 de 5 locuri c\u00e2te avea cel\u0103lalt.
\nZbor scurt, de o or\u0103 \u015fi 10 minute. Un suc \u015fi at\u00e2t. Instruc\u0163iuni sumare, apoi situa\u0163ia exact\u0103 a distan\u0163ei \u015fi minutelor r\u0103mase, transmis\u0103 pe televizoare. Lume din ce \u00een ce mai divers\u0103. \u00cen fa\u0163a mea trei turci citeau \u015fi comentau ziarul \u201cHuriete\u201d. Au \u015ftiut s\u0103 cear\u0103 vin. Eu nici nu v\u0103zusem c\u0103 a\u015fa ceva exist\u0103 printre oferte. M-am dus la toalet\u0103, dar am dat de un \u015fir de lavoare \u015fi nicio alt\u0103 u\u015f\u0103. Tot c\u0103ut\u00e2nd \u015fi av\u00e2nd senza\u0163ia c\u0103 ceilal\u0163i m\u0103 observ\u0103 cum dibui, mi s-a f\u0103cut jen\u0103 s\u0103 mai caut \u015fi m-am \u00eentors ,,nesatisf\u0103cut\u201d.
\n\"\"

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 17 mai 2003, Frankfurt<\/strong><\/p>\n

\u00cen avion spre Vancouver. Se poate scrie \u015fi a\u015fa.
\nNici acum nu cred c\u0103 e adev\u0103rat.
\n\u00cen st\u00e2nga, un b\u0103rbat de na\u0163ionalitate necunoscut\u0103. Sigur nu e nici neam\u0163-neam\u0163, nici canadian-canadian, f\u0103r\u0103 s\u0103 pot explica exact pe ce m\u0103 bazez. M-am g\u00e2ndit o clip\u0103 c\u0103 ar putea fi rom\u00e2n, dar prea ar \u00eensemna c\u0103 oriunde te ui\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate dai numai de ciurucurile na\u0163iei. \u015ei nu e chiar a\u015fa. M\u0103car dac\u0103, l\u0103s\u00e2nd o fals\u0103 modestie la o parte, m\u0103 iau \u015fi pe mine \u00een calcul. Ce s\u0103 fac, pentru \u00eencurajare, m\u0103 laud \u015fi eu c\u00e2teodat\u0103, dac\u0103 al\u0163ii nu prea se gr\u0103besc s\u0103 o fac\u0103.
\nIndividul e t\u0103cut, de\u015fi mai are un coleg pe r\u00e2ndul cel\u0103lalt cu care schimb\u0103 \u00eens\u0103 numai replici accidentale, ca un ardelean scump la vorb\u0103. De\u015fi stau bine cu auzul muzical, nu reu\u015fesc s\u0103 deslu\u015fesc ce limb\u0103 folosesc. Nu \u015ftie s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103 politicos, a\u015fa cum fac eu, mul\u0163umindu-i atunci c\u00e2nd este nevoie s\u0103 se scoale, ca s\u0103 m\u0103 pot ridica \u015fi eu.
\n\u00cen dreapta stau dou\u0103 persoane cu alur\u0103 inedit\u0103 pentru mine, pentru spa\u0163iul nostru \u00een general: l\u00e2ng\u0103 mine so\u0163ia, apoi so\u0163ul ei, ambii provenind, dup\u0103 toate probabilit\u0103\u0163ile, din India. Dar un anume teritoriu indian distinct, cu numeroase semne ale particularit\u0103\u0163ilor dialectale. Sunt m\u0103slinii, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een alb. Femeia poart\u0103 voalul pe care \u00eel petrece \u00een jurul g\u00e2tului, cu m\u00e2inile pline de br\u0103\u0163\u0103ri (probabil din aur masiv). B\u0103rbatul are alura unui preot budist sau maharajah, cu turban maroniu \u015fi barb\u0103 alb\u0103, lung\u0103. Are ceas cu br\u0103\u0163ar\u0103 din aur. \u015ei ei sunt t\u0103cu\u0163i, mai ales el. Nu sunt singurii de acest fel. Mai sunt c\u00e2\u0163iva cu aceea\u015fi vestimenta\u0163ie. Au turbane \u00een culori diferite, mai ales pe alb \u015fi gri. Femeia a refuzat m\u00e2ncarea, el a m\u00e2ncat tot, dar n-a b\u0103ut dec\u00e2t suc de mere. Dup\u0103 c\u00e2teva ore, spre sf\u00e2r\u015fitul c\u0103l\u0103toriei, stuardesa i-a adus femeii \u00eenc\u0103 o dat\u0103 platoul cu m\u00e2ncare, dar ea l-a refuzat din nou. Inexplicabil pentru mine. Femeia nu era, dup\u0103 constitu\u0163ie, dintre acelea care \u0163in cur\u0103 de sl\u0103bire. \u00cen schimb a m\u00e2ncat din nou b\u0103rbatul. De b\u0103ut n-au b\u0103ut nici cafea, numai sucuri.
\nEu, \u00een schimb, am b\u0103ut un whisky, o bere, un pahar de vin ro\u015fu \u015fi o cafea. Ca m\u00e2ncare, mi-au adus orez cu carne de pui. Felul acesta de m\u00e2ncare l-am \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it considerabil, pentru c\u0103 exista pe platou sare, piper, sos picant \u015fi un cub de unt. S-a m\u00e2ncat \u015fi a doua oar\u0103 : paste late cu un cub de unt, p\u00e2ine, salat\u0103, o budinc\u0103 \u015fi bere.
\nAcelea\u015fi ecrane pe care urm\u0103reai traseul \u015fi calculul distan\u0163ei parcurse \u015fi r\u0103mase. De aceast\u0103 dat\u0103, \u015ftiind c\u00e2t e de lung\u0103 c\u0103l\u0103toria, chiar sim\u0163eam nevoia s\u0103 \u015ftiu pe ce lume m\u0103 aflu. Aflam c\u00e2nd sunt deasupra oceanului, chiar dac\u0103 nu vedeam nimic prin hublouri, \u015fi \u00eemi imaginam conturul de pas\u0103re alb\u0103 al avionului travers\u00e2nd imensitatea de ape, indiferent\u0103 la valuri, \u0163\u0103rmuri \u015fi vie\u0163uitoare marine care \u00ee\u015fi i\u0163eau, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, capul pe crestele \u00eenspumate.
\nEra cea mai atr\u0103g\u0103toare dintre ocupa\u0163iile mele \u00een aceste ore de c\u0103l\u0103torie aerian\u0103, cea mai lung\u0103 de c\u00e2nd m\u0103 \u015ftiam. \u015ei timpul trecea, cu aceste imagini n\u0103scute \u00een imagina\u0163ia mea, suficient de repede, de\u015fi egal \u015fi relativ amorf. To\u0163i \u00ee\u015fi vedeau de treburile lor \u00een spa\u0163iul restr\u00e2ns al familiei sau tovar\u0103\u015filor de c\u0103l\u0103torie. Nu aveau chef de ceilal\u0163i, nu vorbeau ap\u0103sat, g\u0103l\u0103gios. Ce rost avea. Parc\u0103 \u00een\u0163elegeau cu to\u0163ii c\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 economie de efort, c\u0103 au de rezistat unui drum obositor prin el \u00eensu\u015fi, ca timp \u015fi ca distan\u0163e geografice consumate peste forme diferite de relief \u015fi peste continente. Ciudat\u0103 senza\u0163ie de singur\u0103tate \u00een colectivitatea aceasta cu reliefuri insesizabile, necunoscute, str\u0103ine. O comunitate constr\u00e2ns\u0103 s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u00eempreun\u0103 pentru c\u00e2teva ore, dar cu con\u015ftiin\u0163a c\u0103 nu se vor mai revedea, a\u015fa c\u0103 nu avea niciun sens s\u0103 dea semne de prietenie exagerat\u0103, dincolo de o polite\u0163e de moment, rece \u015fi exact\u0103. Atunci c\u00e2nd era \u015fi aceasta. Personalul avionului, cu z\u00e2mbetul u\u015for for\u0163at, z\u00e2mbet de serviciu. Dar n-aveam ce s\u0103 le repro\u015fez. Aveau \u015fi ei nevoie de economie, de autoprotec\u0163ie.
\nCu c\u00e2t treceau orele, cu at\u00e2t sporea ner\u0103bdarea. Ce t\u0103r\u00e2muri virgine pentru cuno\u015ftin\u0163ele mele aveam s\u0103 str\u0103bat, c\u00e2\u0163i oameni aveam s\u0103 \u00eent\u00e2lnesc, ce mentalit\u0103\u0163i, ce diversitate de st\u0103ri, de modalit\u0103\u0163i de exprimare, de semne de apropiere sau dezinteres voit, de z\u00e2mbete cinstite sau contraf\u0103cute, de curiozit\u0103\u0163i nep\u0103s\u0103toare \u015fi distrat\u0103 apropiere, c\u00e2te forme de relief, ce aglomer\u0103ri urbane \u015fi semne ale tradi\u0163iilor \u015fi particularit\u0103\u0163ilor de atitudine \u015fi tr\u0103ire! O lume nou\u0103, pentru un rom\u00e2n prea pu\u0163in dedat c\u0103l\u0103toriilor \u015fi cunoa\u015fterii directe, nu pentru c\u0103 nu ar fi vrut asta, din contr\u0103, dar pentru c\u0103 a\u015fa au fost vremurile \u015fi posibilit\u0103\u0163ile personale. Abia acum sim\u0163eam c\u0103 ies cu adev\u0103rat \u00een lume \u015fi \u00eemi revenea des \u00eentrebarea dac\u0103 sunt preg\u0103tit pentru asta, dac\u0103 nu voi p\u0103rea de pe alt\u0103 lume, mai mult dec\u00e2t ar fi necesar \u015fi de dorit. Dar fie ce-o fi! Am venit s\u0103 cuceresc lumea, s\u0103 intru \u00een ni\u015fte comunit\u0103\u0163i cu fruntea sus, cu con\u015ftiin\u0163a c\u0103 am ceva de spus \u015fi de ar\u0103tat, c\u0103 sunt un purt\u0103tor de semne care merit\u0103 apreciate \u015fi tr\u0103ite fie ca o bl\u00e2nd\u0103 aducere-aminte, fie ca o noutate de emo\u0163ie \u015fi vibra\u0163ie. \u015etiam c\u0103 pot \u00eembog\u0103\u0163i prin ce aduc \u015fi transmit. \u015etiam c\u0103, indiferent de situa\u0163iile prin care a\u015f putea s\u0103 trec, nu m\u0103 voi face de r\u00e2s. Nici pe mine, nici locul de unde provin. \u015ei era suficient ca s\u0103-mi creeze o stare de bine \u015fi o curiozitate deta\u015fat\u0103 pentru tot ce ar fi putut urma. Da, eram preg\u0103tit. F\u0103r\u0103 emo\u0163ii exagerate, f\u0103r\u0103 necunoscute pe care s\u0103-mi fie greu s\u0103 le dep\u0103\u015fesc.
\n\u00cencet, dar au trecut orele zborului peste lumi. Avionul devenea mai u\u015for, cu c\u00e2t se apropia de \u0163int\u0103. Burta lui supt\u0103 primea cu prospe\u0163ime aerul \u00een\u0103l\u0163imilor canadiene. O \u0163ar\u0103 \u00een care intrasem de mult \u015fi \u00een care \u00eenaintam prin v\u0103zduh, f\u0103r\u0103 contururi \u00eenc\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eentrup\u0103ri precise, doar cu st\u0103ri personale, cu tr\u0103iri \u00een imagina\u0163ie, cu umbrele cenu\u015fii ale a\u015ftept\u0103rilor.<\/p>\n

Vancouver.<\/strong><\/p>\n

Formalit\u0103\u0163i f\u0103r\u0103 probleme. Aeroport frumos, cu superbe c\u0103deri de ape dirijate \u00een mijlocul sc\u0103rilor rulante. Oamenii de la vam\u0103, amabili \u015fi calmi. Am uitat s\u0103 dau poli\u0163istului declara\u0163ia vamal\u0103. M-a l\u0103sat s\u0103 trec, apoi m-a strigat. Am g\u0103sit-o \u00een final \u015fi i-am \u00eenm\u00e2nat-o.
\n\"\"

(Va urma)<\/em><\/p>\n


\nConstantin ARCU<\/strong>
\n\"\"

\u00cengerul p\u0103zitor<\/strong>\t<\/p>\n

Din spatele servantei pe rotile, \u00eenso\u021bitoarea de bord \u00eemi \u00eentinse tava. M-am aruncat pe caserola din plastic \u00een care erau cartofi fier\u021bi \u0219i o buc\u0103\u021bic\u0103 de pui. Mirosea bine. Eram lihnit de foame, \u00een ultimele zece ore m\u00eencasem un sandvici \u0219i ni\u0219te alune s\u0103rate. Ro\u0219cata se interes\u0103 ce doresc de b\u0103ut. Am preferat vin ro\u0219u. Tipa \u00eemi \u00eentinse o sticlu\u021b\u0103 de 200 ml cu vin spaniol. La setea pe care o \u00eencercam a\u0219 fi avut nevoie de vreo zece sticlu\u021be. \u00cen timp ce d\u0103deam gata m\u00eencarea, am tras cu ochiul spre vecina mea. Blonda de al\u0103turi mesteca atent\u0103, cu distinc\u021bie. La fel de calm\u0103, d\u0103du gata \u0219i pr\u0103jitura. \u00cen paharul din plastic avea cola, probabil.
\n\tCei din fa\u021b\u0103 au terminat de m\u00eencat. C\u00ee\u021biva se \u00eenghesuiau \u00een u\u0219a toaletei, sper\u00eend s\u0103 se u\u015fureze \u015fi s\u0103 a\u021bipeasc\u0103 pu\u021bin. Ultimul era un brunet scund, cu musta\u021b\u0103. Degeaba \u00eencerca s\u0103 se travesteasc\u0103 \u00een arab, probabil nu era dec\u00eet un \u021bigan rom\u00e2n. Nu p\u0103c\u0103lea pe nimeni. Dar nu po\u021bi s\u0103 nu te g\u00eende\u0219ti \u015fi la r\u0103u. Asocierile astea vin de la sine. \u0218i avionul tocmai se scutura prin ni\u0219te goluri de aer. Am sim\u021bit c\u0103 mi se face grea\u021b\u0103. Dincolo de peretele sub\u021bire se afla neantul \u00eenghe\u021bat. Oric\u00eet ai mima indiferen\u021ba, nu po\u021bi fi \u00een largul t\u0103u la peste zece kilometri \u00een\u0103l\u021bime. Oamenii \u0219tiu multe, au f\u0103cut progrese uimitoare \u00een toate domeniile, \u00eens\u0103 n-au \u00eenv\u0103\u021bat \u00eenc\u0103 s\u0103 zboare prin v\u0103zduh ca p\u0103s\u0103rile cerului.
\nAsta e partea slab\u0103. Pentru c\u0103 oric\u00eet ar fi de performante \u0219i sigure, avioanele forfotesc de terori\u0219ti. Se calc\u0103 pe picioare. Iar indivizii \u0103\u0219tia car\u0103 dup\u0103 ei arsenale \u00eentregi, bombe, pistoale, cu\u021bite etc. \u0219i tot timpul cu preten\u021bii. Tu vrei s\u0103 mergi la Roma, s\u0103 zicem, \u00een timp ce ei \u021bin mor\u021bi\u0219 s\u0103 ajung\u0103 pe nu \u0219tiu care aeroport din Sudan, Libia ori Etiopia. Cum \u00eei l\u0103mure\u0219ti c\u0103 opinia ta este cea bun\u0103? C\u0103 ar fi grozav s\u0103 mearg\u0103 \u0219i ei la Roma. Un loc full de at\u00eeta istorie. Numai c\u0103 distin\u0219ii domni de la tero n-au niciun chef s\u0103 viziteze ruinele romane. Istoria veche nu-i pasioneaz\u0103. Iar serviciile de securitate din \u00eentreaga lume abia a\u0219teapt\u0103 prilejul s\u0103 pun\u0103 gheara pe ei. \u00ce\u021bi dai seama c\u0103 nu ai argumente s\u0103-i convingi. Ei s\u00eent ancora\u021bi \u00een alt\u0103 realitate. \u0218i au o idee fix\u0103. \u021ain mor\u021bi\u0219 s\u0103 se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eze la Alah \u00eentr-un avion ticsit cu necredincio\u0219i. \u00cen situa\u021biile astea e cum se poate mai prost. Pentru c\u0103 dac\u0103 dai un ocol prin Addis Abeba, bun\u0103oar\u0103, nu-i un cap\u0103t de lume. Faci o excursie, \u0219i gata. Compania aviatic\u0103 te transport\u0103 p\u00een\u0103 la urm\u0103 tot \u00een Fiumicino. Dar ce s\u0103 cau\u021bi tu, cre\u0219tin din tat\u0103-n fiu, \u00eenaintea lui Alah?! Ptiu, Doamne fere\u0219te!
\nSe vehicula legenda c\u0103 \u00een fiecare curs\u0103 aviatic\u0103 exist\u0103 un \u00eenso\u021bitor special antrenat pentru securitatea zborului. M\u0103 uitam aiurea prin avion, \u00eencerc\u00eend s\u0103 identific individul \u00een stare s\u0103 \u021bin\u0103 piept la trei-patru terori\u0219ti. Degeaba. Nici \u00een ruptul capului nu-mi dau seama care ar putea fi. Se vedea treaba c\u0103 tot \u00een baza lui Flash eram nevoit s\u0103 m\u0103 las. Numai c\u0103 pe el \u00eel durea drept \u00een pix. De c\u00eend urcasem \u00een avion n-a mai dat nici un semn.
\nCe puteam face, am fost nevoit s\u0103-i \u00eempu\u0219c o reclama\u021bie. Noteaz\u0103-\u021bi undeva, Doamne, l-am implorat, ca s\u0103 nu ui\u021bi: Te rog, \u0219terge-i c\u00e2teva be\u021be la fundule\u021b lu\u2019 \u0103la micu\u2019, s\u0103 fie mai cu b\u0103gare de seam\u0103. N-am pomenit \u00eenger p\u0103zitor at\u00e2t de indolent, Doamne, iart\u0103-m\u0103! Exact c\u00eend m\u0103 doare m\u0103seaua, atunci n-am de unde s\u0103-l iau. \u0218i singur nu \u0219tiu cum a\u0219 putea s-o scot la cap\u0103t. Nu-i vorb\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 tot \u00eemi vine el \u00een ajutor, \u00eens\u0103 \u00eemi sare inima din piept de team\u0103 c\u0103 m-a p\u0103r\u0103sit sau mai \u0219tiu eu ce. Din c\u00eend \u00een c\u00eend \u00eei compun c\u00eete o reclama\u021bie numai din team\u0103. Sper s\u0103-l mu\u0219truluiasc\u0103 pu\u021bin ca s\u0103 fie mai atent, nu cer s\u0103 fie pedepsit. N-a\u0219 vrea s\u0103 i se \u00eent\u00eemple ceva r\u0103u, Doamne fere\u0219te! Nu vreau s\u0103-l pierd \u0219i pe el, am pierdut destule \u00een via\u021ba asta de rahat.
\n\u0218i dintr-odat\u0103 – pterodactilul s\u0103geteaz\u0103 \u00eentr-un \u0219uierat metalic noaptea, peste cele c\u00eeteva lumini g\u0103lbui pierdute \u00een ce\u021buri. Tocmai am cobor\u00eet dintr-un tren \u0219i scrutez gara pustie. La cap\u0103tul peronului, \u00eentr-o rochie alb\u0103, se contureaz\u0103 silueta ei sub\u021bire \u0219i tremur\u0103toare. Iubita mea Alla-Dina. \u0218i pas\u0103rea-reptil\u0103 str\u0103pung\u00eend \u00een f\u00eelf\u00eeit funebru orizontul. M\u0103 aflu \u00een cel\u0103lalt cap\u0103t, dincolo de liniile de cale ferat\u0103, cu bagajele la picioare. Inima \u00eemi sparge pieptul. Peste c\u00eeteva clipe o voi str\u00eenge \u00een bra\u021be, dup\u0103 o lung\u0103 a\u0219teptare. \u0218i vom r\u0103m\u00eene \u00eempreun\u0103 pentru totdeauna.
\n\u00cei fac semne \u0219i \u00een cele din urm\u0103 Alla-Dina m\u0103 descoper\u0103. Flutur\u0103 m\u00eena \u0219i porne\u0219te \u00een grab\u0103 peste liniile ce sc\u00eenteiaz\u0103. E cea mai absurd\u0103 alergare. \u00cei strig s\u0103 se opreasc\u0103, \u00eens\u0103 nu m\u0103 aude. E momentul c\u00eend din str\u0103fundurile iadului se \u00eencheag\u0103, neagr\u0103 \u0219i uciga\u0219\u0103, \u00een plin\u0103 vitez\u0103, locomotiva mor\u021bii. \u00centr-o secund\u0103, din senin, parc\u0103 s-au aruncat peste lume toate for\u021bele \u00eentunericului. Zadarnic \u00eencerc s\u0103 alerg \u00een calea ei. O alt\u0103 garnitur\u0103 face manevr\u0103. \u0218i parc\u0103 nici nu pot alerga. Nu reu\u0219esc s\u0103 m\u0103 smulg din loc \u0219i lumea \u00eentreag\u0103 se n\u0103ruie\u0219te \u00eentr-un fluierat cosmic \u0219i zgomot asurzitor de fr\u00eene. Apoi se a\u0219terne lini\u0219tea \u0219i aud cum sufletul ei se ridic\u0103 la cer \u00eentr-un f\u00eelf\u00eeit tot mai \u00eendep\u0103rtat. Mi se sf\u00ee\u015fie inima de singur\u0103tate, \u00eens\u0103 nimic nu se mai poate repara. S\u00eent lac de sudoare \u015fi nu izbutesc s\u0103 ies din co\u015fmar. Aud un \u0163ip\u0103t ascu\u021bit reverber\u00eend \u00een dep\u0103rt\u0103ri, \u00een timp ce dinozaurul dispare \u00een neguri.
\n\tDe \u00eendat\u0103 gara \u00eencepe s\u0103 forfoteasc\u0103 de poli\u021bi\u0219ti, acari, medici legi\u0219ti, procurori, gur\u0103-casc\u0103, boschetari \u0219i nu mai \u0219tiu ce. Sirena salv\u0103rii \u00eemi scrijele\u0219te creierii. Nu reu\u0219esc s\u0103 m\u0103 apropii de trupul \u00eens\u00eengerat. Ni\u0219te indivizi m\u0103 izoleaz\u0103 rapid, \u00eemping\u00eendu-m\u0103 dincolo de linii. M\u0103 h\u0103r\u021buiesc un timp pun\u00eendu-mi tot felul de \u00eentreb\u0103ri aiuritoare. Nu reu\u0219esc s\u0103 le spun mare lucru. \u00cen cele din urm\u0103 se las\u0103 p\u0103guba\u0219i, m\u0103 vor c\u0103uta alt\u0103dat\u0103.
\nDup\u0103 ce oamenii \u0103ia pleac\u0103 \u0219i r\u0103m\u00een singur pe peron, pornesc prin noapte. \u00cencotro m\u0103 \u00eendrept, Doamne? \u00centr-o clip\u0103 mi s-a luat totul. Unde au dus-o? Poate o vor smulge din moarte, s\u00eent doctori ce fac dovada unor puteri supranaturale. M\u0103 trezesc mai t\u00eerziu cl\u0103n\u021b\u0103nind din din\u021bi pe l\u00eeng\u0103 gardul de beton al spitalului. \u00cemi este frig \u0219i groaznic de team\u0103. Cineva, \u00een gar\u0103, vorbea despre morg\u0103. Nu \u0219tiu de ce, portarul nu-mi permite s\u0103 intru. Nu am putere s\u0103 mai lupt. \u00cenfr\u00eent, m\u0103 \u00eentorc \u0219i caut un bar deschis non-stop.
\n\t\u0218i din acest moment a \u00eenceput calvarul vie\u021bii mele. Ie\u0219eam cu greu dintr-o be\u021bie crunt\u0103, pentru a intra tremur\u00eend din toate \u00eencheieturile \u00een alta. Pl\u00eeng\u00eend m\u0103 aruncam \u00een alcool \u0219i desfr\u00eenare, \u00eencerc\u00eend s\u0103 uit. Eram \u00eentr-un nesf\u00eer\u0219it doliu. \u0218i noapte de noapte retr\u0103iam scena din gar\u0103. N-am reu\u0219it s-o uit pe Alla-Dina, \u00eens\u0103 Dumnezeu m-a uitat. \u0218i-a \u00eentors fa\u021ba de la mine. \u00cenotam tot mai greu prin mocirl\u0103. Abia reu\u0219eam s\u0103-mi duc la cap\u0103t cursurile, cele zece ore am\u0103r\u00eete pe s\u0103pt\u0103m\u00een\u0103. Uneori eram nevoit s\u0103 dau telefon asistentelor rug\u00eendu-le s\u0103 m\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103. Pretextam c\u0103 s\u00eent bolnav, convins numai pe jum\u0103tate c\u0103 ele m\u0103 cred. Cu elegan\u021b\u0103, fetele se pref\u0103ceau c\u0103 nu \u0219tiu ce se \u00eent\u00eempl\u0103. Nici nu min\u021beam prea mult. Boal\u0103 mai par\u0219iv\u0103 e greu de imaginat. O nebunie.
\nP\u00een\u0103 \u00eentr-o noapte c\u00eend mi-am dat seama c\u0103 m\u0103 aflam la cap\u0103tul funiei. Nu se putea merge mai departe. Eram \u00een mansarda mea \u0219i golisem mai bine de o sticl\u0103 cu votc\u0103 \u00een ziua aceea. Katy \u00eemi l\u0103sase pe mas\u0103 c\u00eeteva felii de p\u00eeine \u0219i o bucat\u0103 de c\u00eernat c\u00eet palma. N-am reu\u0219it s\u0103 pun nimic \u00een gur\u0103. M\u0103 sim\u021beam cuprins de o luciditate ciudat\u0103. \u0218i dintr-o dat\u0103 s-a auzit iar zborul straniu al pterodactilului s\u0103get\u00eend \u00eentunericul \u0219i un cronc\u0103nit funebru. Era un serios avertisment. Am c\u0103zut \u00een genunchi \u0219i m-am rugat pl\u00eeng\u00eend pentru iertarea multelor mele p\u0103cate.
\nAtunci a fost c\u00eend am trecut \u00een alt\u0103 faz\u0103 a tristei mele existen\u021be de pe vremea aceea. De\u0219i continuam s\u0103 dau gata zilnic o sticl\u0103 de votc\u0103, spre sear\u0103 mergeam la m\u00een\u0103stirea din apropierea t\u00eergului \u0219i ascultam slujba. Erau c\u00ee\u021biva enoria\u0219i care semnau acolo condica de prezen\u021b\u0103 \u00een fiecare sear\u0103 \u0219i m\u0103 priveau cruci\u0219. Se salutau \u00eentre ei d\u00eendu-\u0219i m\u00eena, \u00eens\u0103 f\u0103ceau abstrac\u021bie de prezen\u021ba mea. Probabil \u00ee\u0219i d\u0103deau seama c\u0103 eram pra\u0219tie. Lipsa de considera\u021bie pe care mi-o ar\u0103tau nu m\u0103 deranja. Treaba lor. M\u0103 \u00eengrijora s\u0103 constat c\u0103 nu sim\u021beam \u00een suflet nici urm\u0103 de fior mistic. Nu m\u0103 \u00eentrebam dac\u0103 exist\u0103 Dumnezeu sau nu. Chestiunea nu avea \u00eensemn\u0103tate. Important era s\u0103-mi lini\u0219tesc sufletul prin credin\u021b\u0103. Numai c\u0103 nu reu\u0219eam s\u0103 m\u0103 scufund \u00een cucernicie \u0219i smerenie. Zadarnic m\u0103 rugam s\u0103 mi se \u00eenmoaie c\u00eeino\u0219enia din suflet. Nimic, inima mea r\u0103m\u00eenea \u00eempietrit\u0103. E greu de \u00eenchipuit o fire mai \u00eend\u0103r\u0103tnic\u0103.
\nSe pare c\u0103 rug\u0103ciunile mele s-au \u00een\u0103l\u021bat \u00een cele din urm\u0103 p\u00een\u0103 la urechea Domnului. Dup\u0103 vreo \u0219apte luni de chinuri, \u00eentr-o noapte am visat-o pe Alla-Dina. De ast\u0103 dat\u0103 nu se mai repet\u0103 co\u0219marul din gar\u0103. Se f\u0103cea c\u0103 se \u00eentrupeaz\u0103 \u00een mijlocul camerei, ca \u0219i cum s-ar fi teleportat. \u00cen rochia alb\u0103 \u0219i c\u00eet se poate de real\u0103. Nu s-a a\u0219ezat, p\u0103rea c\u0103 plute\u0219te pe suprafa\u021ba parchetului. \u0218i parc\u0103 \u00eemi tot repro\u0219a ceva: Ce am de g\u00eend? \u021ain neap\u0103rat s-o m\u00eehnesc? Se ruga mult pentru mine, m\u0103 asigur\u0103 Alla, ca s\u0103 nu-mi mai fac singur at\u00eeta r\u0103u. Peste zilele mele de aici \u00eenainte va veghea \u00eengerul Flash, \u00eemi puteam pune n\u0103dejdea \u00een el.
\n\u00cenecat \u00een lacrimi \u00eencercam s-o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ez, \u00eens\u0103 Alla-Dina s-a volatilizat \u0219i am cuprins \u00een bra\u021be spa\u021biul gol pe care \u00eel ocupase p\u00een\u0103 adineoari. Se destr\u0103mase ca fumul. Tremur\u00eend din toate \u00eencheieturile, am izbucnit \u00een hohote de pl\u00eens. O pierdusem \u00eenc\u0103 o dat\u0103?! m\u0103 \u00eentrebam disperat \u0219i confuz. M\u0103 sim\u021beam \u00een continuare b\u0103tut de soart\u0103, cum s\u0103 ies din cercul \u0103sta vicios?
\nN-am \u00eencetat s\u0103-mi pl\u00eeng de mil\u0103, p\u00een\u0103 c\u00eend \u00eenv\u0103luit \u00een acordurile unei muzici siderale \u0219i-a f\u0103cut apari\u021bia un duh. Mi-am dat seama imediat c\u0103 noi avem o reprezentare eronat\u0103 despre \u00eengerii p\u0103zitori. Pentru c\u0103 Flash se ar\u0103ta uneori ca un roi de stele ori ca ni\u0219te raze de lumin\u0103. Alteori \u00ee\u0219i f\u0103cea apari\u021bia sub forma unor flash-uri minunate. Am \u00een\u021beles de \u00eendat\u0103 c\u0103 el fusese repartizat pentru paza \u0219i ap\u0103rarea mea. Din nou am izbucnit \u00een lacrimi, mul\u021bumind cerului c\u0103 nu m-a uitat \u00een r\u0103utatea \u0219i mizeria zilelor mele.
\n\u0218i atunci \u0219i-a f\u0103cut intrarea \u00een scen\u0103 b\u0103tr\u00eena Katy. A p\u0103truns ca o vijelie, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai fi b\u0103tut la u\u0219\u0103 cu toiagul, cum obi\u0219nuia de fiecare dat\u0103. Pe vremea aceea era parc\u0103 \u0219i mai sprinten\u0103, probabil avea sub o sut\u0103 dou\u0103zeci de ani. (De fiecare dat\u0103, c\u00eend e vorba de v\u00eersta ei, s\u00eent nevoit s\u0103 fac aproxim\u0103ri foarte generoase.) \u00cens\u0103 mintea \u00eei era practic\u0103 \u0219i inventiv\u0103 ca \u0219i acum. \u00cen buzunarul capotului decolorat i se ghicea umfl\u0103tura. M\u00eena ei se afla acolo, gata s\u0103 ac\u021bioneze. \u0218i-a \u00eempins \u00een fa\u021b\u0103 b\u0103rbia, amu\u0219in\u00eend prin camer\u0103 cu nasul coroiat. P\u0103rea un p\u0103s\u0103roi de prad\u0103 maroniu, gata s\u0103 se arunce \u00een toiul luptei. Auzise zgomote suspecte, aveam necazuri? I-am turnat ni\u0219te votc\u0103. B\u0103tr\u00eena gust\u0103 b\u0103utura \u0219i se a\u0219ez\u0103 pe un scaun.
\nN-am avut \u00eencotro \u0219i am fost nevoit s\u0103-i relatez despre vizitele din acea noapte. Katy m\u0103 urm\u0103rea cu ochi\u0219orii ei ro\u0219ii, sorbind c\u00eend \u0219i c\u00eend din paharul cu votca. Dup\u0103 ce am terminat, mi-a spus cu glas neutru: \u201eB\u0103iete, dac\u0103 nu reu\u0219e\u0219ti s-o duci pe t\u0103rie, mai bine te la\u0219i p\u0103guba\u0219. Asta-i numai pentru b\u0103rba\u021bii cu coaie. Ceilal\u021bi \u00eencep s\u0103 prind\u0103 posturi cu \u00eengera\u0219i p\u0103zitori \u0219i celelalte.\u201d A dat peste cap paharul \u0219i mi-a cerut s\u0103 m\u0103 culc. Dup\u0103 plecarea ei, mi-am dat seama c\u0103 tremuram din toate \u00eencheieturile.
\nNici acum nu m\u0103 sim\u021beam grozav. Credeam c\u0103 intestinele mi s-au \u00eennodat \u00een g\u00eet. Unghiile \u00eemi erau albe de c\u00eet am str\u00eens bra\u021bul scaunului. Blonda de al\u0103turi m\u0103 privea intens. E destul de penibil s\u0103-\u021bi vin\u0103 r\u0103u \u00een fa\u021ba unei femei frumoase. Am \u00eencercat s\u0103 m\u0103 relaxez. \u0218i am z\u00eembit str\u00eemb. Flash se \u00eenv\u00eertea \u00een jurul capului meu, \u00eens\u0103 nu p\u0103rea alarmat. Cred c\u0103 dorea s\u0103 se joace. \u0218i-a f\u0103cut apari\u021bia \u0219i stewardesa ro\u0219cat\u0103 cu fa\u021b\u0103 de veveri\u021b\u0103. Se interes\u0103 dac\u0103 \u00eemi este grea\u021b\u0103, oferindu-se s\u0103-mi vin\u0103 \u00een ajutor cu orice a\u0219 fi avut nevoie. Se temea s\u0103 nu vomit acolo. Nu, mul\u021bumesc. M\u0103 simt bine. Iau ultima gur\u0103 de vin \u0219i abia reu\u0219esc s\u0103 m\u0103 smulg din co\u0219marul g\u0103rii.<\/p>\n

(Fragment din romanul M\u0103\u0219tile exilului<\/strong>, \u00een curs de apari\u021bie la Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Adrian MUNTEANU POVE\u015eTI F\u0102R\u0102 SF\u00c2R\u015eIT – jurnal de c\u0103l\u0103torie artistic\u0103 \u00een Canada – Episodul 2 Luni, 12 mai 2003, Bra\u015fov<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17973"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17973"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17973\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17979,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17973\/revisions\/17979"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17973"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17973"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17973"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}