{"id":17943,"date":"2022-05-02T20:57:23","date_gmt":"2022-05-02T17:57:23","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17943"},"modified":"2022-05-02T20:57:23","modified_gmt":"2022-05-02T17:57:23","slug":"spatii-culturale-nr-38-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17943","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 38 (1)"},"content":{"rendered":"

EDITORIAL<\/strong><\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

\u201eR\u0103m\u00e2i s\u0103n\u0103toas\u0103, cucoan\u0103\u201d…<\/strong><\/p>\n

Elita rom\u00e2neasc\u0103 actual\u0103, fie ea economic\u0103, politic\u0103 ori cultural\u0103\/ intelectual\u0103, pare lipsit\u0103 de vigoare, privit\u0103 de publicul larg cu suspiciune, atins\u0103 de mai multe boli f\u0103r\u0103 leac, care o macin\u0103 \u015fi o fac ineficient\u0103. Spunea Lucian Boia, \u00een controversatul eseu \u201eDe ce este Rom\u00e2nia altfel?\u201d c\u0103 aceast\u0103 elit\u0103 \u201eeste \u00een cea mai mare parte crea\u0163ia comunismului\u201d, lucru perfect adev\u0103rat, de\u015fi am vrea cu to\u0163ii ca adev\u0103rul s\u0103 fie altul; elita anterioar\u0103 comunismului era, \u00eentr-adev\u0103r, mai restr\u00e2ns\u0103, dar i se acorda tot respectul cuvenit \u015fi avea un cuv\u00e2nt de spus. Sigur, \u015fi vremurile erau altele, democra\u0163ia nu avea parfumul original din zilele noastre, iar atitudinea poporului fa\u0163\u0103 de carte \u015fi fa\u0163\u0103 de omul cu carte nu era infestat\u0103 de \u201elibertatea de a trage cu pu\u015fca\u201d, \u00een numele dreptului la liber\u0103 exprimare.
\nCunoa\u015ftem cu to\u0163ii momentele nefaste prin care a trecut elita rom\u00e2neasc\u0103 \u00een vremea comunismului: epur\u0103ri, \u00eenchisoare politic\u0103, asasinate, arderea c\u0103r\u0163ilor \u00een pia\u0163\u0103 public\u0103 etc.; pu\u0163ini intelectuali s-au salvat, fugind peste grani\u0163\u0103 \u015fi lu\u00e2ndu-\u015fi via\u0163a de la cap\u0103t. Dup\u0103 ce-a \u00eendep\u0103rtat pericolul reprezentat de oamenii de valoare ai patriei, comuni\u015ftii au sim\u0163it c\u0103 au totu\u015fi nevoie de o elit\u0103 \u015fi au creat-o: au creat profesori din tractori\u015fti, dup\u0103 dou\u0103-trei luni de \u015fcolarizare for\u0163at\u0103, au creat oameni politici din cizmari cu trei clase primare, au creat scriitori pe band\u0103 rulant\u0103, \u00een acele \u015fcoli de literatur\u0103 \u00een care, ce-i drept, au intrat nu numai cozi de topor, ci \u015fi tineri cu talent, demni s\u0103 aib\u0103 o alt\u0103 soart\u0103, dac\u0103 s-ar fi n\u0103scut \u00een alt timp \u015fi \u00een alt\u0103 \u0163ar\u0103; au creat comuni\u015ftii tot felul de fal\u015fi intelectuali \u015fi oameni \u201ede art\u0103 \u015fi cultur\u0103\u201d, prin hei-rup, ca la Bumbe\u015fti-Livezeni.
\nPrin urmare, are dreptate Lucian Boia: \u201eC\u00e2nd se vor \u00eentreprinde cercet\u0103ri sistematice cu privire la elita ie\u015fit\u0103 din comunism, se va putea fixa \u00een detaliu punctul de plecare al fiec\u0103ruia dintre membrii s\u0103i; cert este c\u0103 marea majoritate au avut un dosar bun, origine s\u0103n\u0103toas\u0103, cu alte cuvinte, proveneau din categoriile de jos ale societ\u0103\u0163ii, din acea jum\u0103tate a popula\u0163iei Rom\u00e2niei cufundat\u0103 \u00een s\u0103r\u0103cie \u015fi incultur\u0103\u201d. Desigur, nu originea umil\u0103 conteaz\u0103: a doua genera\u0163ie \u00eenc\u0103l\u0163at\u0103 ar fi putut, prin efort personal, s\u0103-\u015fi dep\u0103\u015feasc\u0103 condi\u0163ia; istoria ne prezint\u0103 suficiente exemple de personalit\u0103\u0163i care nu s-au n\u0103scut cu linguri\u0163a de argint \u00een gur\u0103, dar care, prin instruc\u0163ie \u015fi educa\u0163ie, prin voin\u0163\u0103 \u015fi ambi\u0163ie, au reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 \u00een v\u00e2rf \u015fi, de acolo, s\u0103 influen\u0163eze mersul bun al societ\u0103\u0163ii \u00een general. C\u0103 asemenea miracole nu prea am v\u0103zut la noi \u0163ine de felul nostru de-a fi \u015fi de-a ne \u00een\u0163elege destinul.
\nElita rom\u00e2neasc\u0103 actual\u0103 nu este neap\u0103rat ie\u015fit\u0103 din mahala, cel pu\u0163in nu \u00een totalitate; dar este at\u00e2t de eterogen\u0103 \u015fi cu apuc\u0103turi at\u00e2t de… balcanice, \u00eenc\u00e2t \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte zicala c\u0103 po\u0163i scoate un individ din mahala, dar greu, aproape imposibil este s\u0103 sco\u0163i mahalaua din individ. Avem economi\u015fti, avoca\u0163i, ingineri, profesori etc. \u2013 fabrica\u0163i, pe band\u0103 rulant\u0103, \u00een universit\u0103\u0163i particulare, de unde nu primesc diplomele dorite doar cei cu adev\u0103rat retarda\u0163i; avem filosofi cu \u015fcoal\u0103, dar implica\u0163i \u00een scandaluri m\u0103runte, incapabili s\u0103 impun\u0103 respect, b\u0103tu\u0163i \u2013 ca rating \u015fi autoritate, de \u201efilosofi\u201d de ultim\u0103 or\u0103, cu mare priz\u0103 la adolescen\u0163i, \u015foferi \u015fi coafeze. P\u00e2n\u0103 \u015fi Tudor Chiril\u0103 ori, de ce nu, Dan Puric, ar putea str\u00e2nge mai multe voturi (\u201elike-uri\u201d) dec\u00e2t Andrei Ple\u015fu ori Gabriel Liiceanu, poate \u015fi pentru c\u0103 reu\u015fesc s\u0103 par\u0103 sinceri \u015fi interesa\u0163i de problemele esen\u0163iale ale umanit\u0103\u0163ii.
\nIntelectuali de ras\u0103, n\u0103scu\u0163i \u00een vechi familii boiere\u015fti, educa\u0163i, instrui\u0163i, avem numai c\u00e2\u0163iva; ce facem cu ei? Mai nimic, \u00eei privim cum se compromit\/ se fac de r\u00e2s, cum oscileaz\u0103 \u00eentre dreapta \u015fi st\u00e2nga politic\u0103 nu din convingere, ci \u00een c\u0103utare de foloase materiale imediate, cum \u00eengenunchiaz\u0103 \u00een fa\u0163a vreunei t\u00e2rfuli\u0163e ridicate \u00een \u00eenalte func\u0163ii de partid \u015fi de stat prin protec\u0163ie \u015fi pile, cum… Nu-i pune nimeni \u00een fruntea bucatelor, fiindc\u0103 mahalaua este circumspect\u0103 \u00een fa\u0163a valorilor; tot ce iese din mintea omului este tratat cu ne\u00eencredere, o carte, de exemplu, va fi \u00eentotdeauna mai pu\u0163in apreciat\u0103 dec\u00e2t un \u015furub bine f\u0103cut, iar un oier care cl\u0103de\u015fte biserici va p\u0103rea mai important, \u00een ochii popula\u0163iei, dec\u00e2t un scriitor rom\u00e2n nominalizat la premiul Nobel. Personalit\u0103\u0163ile momentului nu se bucur\u0103 de respect: sunt invidiate \u015fi a\u015fteptate s\u0103 gre\u015feasc\u0103 \u015fi, \u00een aceste condi\u0163ii, e greu de spus c\u0103 ar putea schimba vreodat\u0103 mersul nostru din r\u0103u \u00een mai r\u0103u.
\nChiar eterogen\u0103, ie\u015fit\u0103 \u00een mare parte din mahala, nesigur\u0103 pe ea \u015fi de direc\u0163ia \u00een care trebuie s\u0103 mearg\u0103, elita rom\u00e2neasc\u0103 ar putea p\u0103r\u0103si c\u00e2mpul lui \u201ea fi\u201d \u015fi \u201ea avea\u201d, pentru \u201ea face\u201d ceva. Ar cam fi timpul s\u0103 se trezeasc\u0103 pentru c\u0103, iat\u0103, vine din urm\u0103 alt\u0103 \u201eelit\u0103\u201d: maneli\u015ftii, b\u0103ie\u0163ii de club \u015fcoli\u0163i la Oxford pe bani sco\u015fi de t\u0103ticii lor din economia subteran\u0103, pi\u0163ipoancele, amantele f\u0103r\u0103 creier, dar cu glorie, ale vip-urilor, precum \u015fi mul\u0163i al\u0163ii, solidari, iubi\u0163i de popula\u0163ie \u015fi capabili s\u0103 strice tot ce-a mai r\u0103mas bun \u00een educa\u0163ia tinerilor de ast\u0103zi.
\nLipsa de solidaritate a elitei rom\u00e2ne\u015fti este vizibil\u0103 mai ales atunci c\u00e2nd se pune problema recompenselor: premiile decernate la noi sunt mai mereu contestate, juriul este b\u0103l\u0103c\u0103rit public, iar nefericitul care a primit un important premiu na\u0163ional este minimalizat, i se caut\u0103 \u2013 \u015fi i se g\u0103sesc \u2013 bube \u00een cap, fiindc\u0103 la noi rufele se spal\u0103 \u00een public, iar acuza\u0163iile vizeaz\u0103, uneori, p\u00e2n\u0103 \u015fi laptele pe care l-a supt premiantul, spre marea distrac\u0163ie a mahalalei. \u00cen asemenea momente, chiar c\u0103 \u00ee\u0163i vine s\u0103-i spui patriei: \u201eR\u0103m\u00e2i s\u0103n\u0103toas\u0103, cucoan\u0103,\/ C\u0103-mi iau geamantanul \u015fi plec\u201d…<\/p>\n


\nCamelia Manuela SAVA<\/strong>
\n\"\"

Mihai Eminescu \u0219i mitul stelei ne-c\u0103z\u0103toare<\/strong><\/p>\n

F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 mitul stelei c\u0103z\u0103toare, cunoscut \u00een literatura popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, prin care soarta omului este str\u00e2ns legat\u0103 de o stea, ce se ive\u0219te pe cer \u00eenc\u0103 de la na\u0219tere \u0219i se stinge odat\u0103 cu dispari\u021bia celui \u00een cauz\u0103, \u00eei era familiar \u0219i lui Mihai Eminescu; \u00eens\u0103 acest fapt, \u00een mod evident, nu i se poate aplica \u0219i lui, fiindc\u0103 poetul nu ar fi putut niciodat\u0103 pleca \u2013 steaua lui a r\u0103mas str\u0103lucind pe cerul poeziei rom\u00e2ne\u0219ti. E verificabil\u0103 rela\u021bia sa cu dispari\u021bia ca fiin\u021b\u0103 printr-un alt punct de vedere: rela\u021bia cu steaua ce lumineaz\u0103 cultura rom\u00e2n\u0103 este tocmai invers\u0103, a\u0219a c\u0103 la moartea mea \u201ea c\u0103zut o stea\u201d devine azi o deviz\u0103 schimbat\u0103 din perspectiva istoriei, criticii \u0219i poeticii rom\u00e2ne\u0219ti. Mitul eminescian este unul real, este mitul r\u0103sturnat \u2013 al stelei ne-c\u0103z\u0103toare.
\nMitul eminescian a crescut dup\u0103 moartea sa ca un n\u0103zdr\u0103van din poveste, \u00eentr-un an c\u00e2\u021bi al\u021bii \u00een \u0219apte, de la o epoc\u0103 la alta, mai mult, tot mai mult, st\u00e2rnind patimi, tr\u0103iri intense, diverse controverse \u0219i, bine\u00een\u021beles, tomuri de scrieri care s\u0103 \u00eei analizeze, trateze, comenteze poemele, proza, articolele, via\u021ba, p\u0103catele, genialitatea, ca \u0219i vina de a fi un mare poet romantic, d\u00e2nd la iveal\u0103 fa\u021betele multiple ale personalit\u0103\u021bii poetului.
\nDar azi, \u00eentr-un secol la care mintea lui l-ar fi dus \u00eenainte, am putea emite, f\u0103r\u0103 gre\u0219, ipoteza c\u0103 steaua lui, de\u0219i \u201ef\u0103r\u0103 noroc\u201d-ul de a tr\u0103i la modul plenar \u00eentr-o societate care s\u0103 aprecieze valorile, \u201eprigonit de soart\u0103\u201d, e ne-c\u0103z\u0103toare; el e aici cu noi. A\u0219a cum \u00eensu\u0219i credea c\u0103 \u201elumina stelei ce-a murit\u201d, \u201eazi o vedem \u0219i nu e\u201d, ne putem permite s\u0103 constat\u0103m c\u0103 misterul g\u00e2ndirii sale, laboratorul crea\u021biei sunt motivele care ne fac s\u0103 apreciem justa valoare a operei sale, ca un tot unitar ce fascineaz\u0103, oferind o lumin\u0103 de esen\u021be tari; \u0219i c\u00e2nd lumina se ascunde ochilor no\u0219tri neputincio\u0219i, umbrele, care se nasc \u00een acordul luminii cu lutul, sunt urmele ce ne conduc calme spre cel tr\u0103itor sub imperiul trecerii. Deja putem s\u0103 spunem curat \u201etrecut-au anii\u201d, \u0219i, chiar \u0219i a\u0219a, plecat \u00een alte c\u0103i lactee, steaua lui ne lumineaz\u0103 inimile, ne \u00eenc\u0103lze\u0219te sufletul, ne arat\u0103 calea spre iubire, spre t\u0103inuirile limbii rom\u00e2ne.
\nExege\u021bi sau nu, eminescologi sau nu, critici sau cititori aviza\u021bi sau mai pu\u021bin specializa\u021bi, \u00eent\u00e2mpl\u0103torii lectori ai poemelor sale (\u0219i mi s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 v\u0103d zilele trecute cum un student turc se interesa de poetul na\u021bional al rom\u00e2nilor, reu\u0219ind s\u0103 recite \u00een turc\u0103 o variant\u0103 tradus\u0103 a unui poem testamentar \u2013 \u201eMai am un singur dor\u201d, sic!) au constatat muzicalitatea, originalitatea \u0219i armonia limbii, complexitatea ideilor, dar, totodat\u0103, au apreciat, licitat, supralicitat \u0219i suprasolicitat (a se vedea celebra sintagm\u0103 \u201epoet nepereche\u201d!) atitudini, sentimente, asentimente \u0219i tr\u0103iri. De aici p\u00e2n\u0103 la a ap\u0103rea \u0219i detractorii nu a fost mult. Nimic nu e imposibil c\u00e2nd vine vorba de numele lui Eminescu. Hulitori, invidii, orgolii sunt motivate negativ numai de dorin\u021ba de a ie\u0219i \u00een fa\u021b\u0103, de a-\u0219i lega numele de steaua aceasta orbitoare. \u00cens\u0103 Eminescu se g\u00e2ndise la to\u021bi \u0219i la toate, \u00een mintea lui atotcuprinz\u0103toare. Chiar \u0219i la ei, la acei in\u0219i \u201emici\u201d, care vor veni \u0219i vor spune c\u0103 \u201en-ai fost vreun lucru mare\/ C-ai fost om cum sunt \u0219i d\u00e2n\u0219ii\u2026\u201d \u0219i care, ca orice om, ai putea avea o stea\u2026
\n \u00cen cazul lui Eminescu, steaua lui a fost norocoas\u0103 pentru noi, fiindc\u0103, an de an, ne putem raporta la puterea ei, desprinz\u00e2nd din ea propria raz\u0103 care s\u0103 ne dea puterea de a merge mai departe. \u00cen fiecare an \u00eel vom dori aproape, \u00eel vom visa ca pe un \u201evis ferice\u201d, \u00eel vom doini, \u00eel vom tr\u0103i, \u00eel vom primi \u00een g\u00e2nd ca pe un frate mai mare al nostru ce a c\u0103l\u0103torit departe, prin spa\u021biu, \u0219i s-a \u00eentors acas\u0103 \u00een patria ce se nume\u0219te simplu limba rom\u00e2neasc\u0103.
\nTr\u0103ind prin noi, acum \u0219i \u00een vecii, el este acea stea, pe care magul o caut\u0103, muritorul \u00eei soarbe lumina, sper\u00e2nd c\u0103 \u00ee\u0219i va reg\u0103si calea r\u0103t\u0103cit\u0103. Astfel, se n\u0103scu \u00een al nou\u0103sprezecelea veac acest Eminescu al nostru care a ars \u00eentr-o clip\u0103 \u201edeasupra m\u0103rilor\u201d, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 iubirea noastr\u0103 nestins\u0103, nespus\u0103; \u201eicoana stelei\u201d ne va urm\u0103ri \u00eenc\u0103, pentru c\u0103 el nu are moarte, el, care a cunoscut moartea, a r\u0103mas cu \u201estelele-n cer\u201d, printre stele, printre genele pl\u00e2nse, printre dureri \u0219i printre cuvinte.
\nC\u00e2nd amintirile ne trec pe dinainte, el, steaua, Luceaf\u0103rul de sear\u0103, iubit, fascinant, miracol, rece \u0219i deta\u0219at, ne va face un semn, un ultim semn ce se va repeta la infinit, at\u00e2t c\u00e2t noi vom fi aici s\u0103 \u00eel privim, s\u0103 \u00eei primim lumina \u00een pumni, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219indu-ne din dorurile sale, din muzica sferelor, din \u0219uierul p\u0103durii sau din susurul izvoarelor.
\n Va cre\u0219te mereu \u0219i mereu \u00eel vom iubi, dar \u00een veci \u201eva r\u0103m\u00e2nea departe\u201d, lumina lui va veni la noi \u00een fiecare sear\u0103 \u00eenfior\u00e2ndu-ne, va veni curat ca un vers, dulce ca \u201eun fagure de miere\u201d, fraged \u201eca floarea alb\u0103 de cire\u0219\u201d, feciorelnic, p\u0103duratic \u0219i r\u0103muros, cu ochi ad\u00e2nci \u201eca dou\u0103 patimi f\u0103r\u0103 sa\u021b\u201d\u2026
\nCa un om, ca o flac\u0103r\u0103 vie, el \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te nestingherit mitul\u2026 un singur dor \u00eel va m\u0103cina dincolo de ceruri: de a nu-\u0219i putea vedea steaua ne-c\u0103z\u0103toare, r\u0103mas\u0103 \u00een urm\u0103-i\u2026
\nEminescu e steaua ce ne umple existen\u021ba, Eminescu e limba rom\u00e2n\u0103, Eminescu sunt \u0219i eu, Eminescu e\u0219ti \u0219i tu, cititorule, Eminescu suntem to\u021bi\u2026
\nStele se vor na\u0219te \u0219i vor pieri, mitul va continua s\u0103 circule mai departe, mai mare, tot mai mare, dar noaptea bogat\u0103 a iubirii noastre \u00eel va p\u0103stra t\u00e2n\u0103r, viu, ne-c\u0103z\u00e2nd\u2026<\/p>\n


\nCritica criticii<\/strong><\/p>\n

Petre ISACHI<\/strong>
\n\"\"

Un roman \u201ecorintic\u201d plutitor* <\/strong> <\/p>\n

\tSub un titlu de o insidioas\u0103 modestie, proteicul \u015fi mali\u0163iosul Nicolae Manolescu se adreseaz\u0103 cu premeditare unui cititor ideal, care, pentru a \u00een\u0163elege acest atipic compendiu maioresciano-lovinesciano-c\u0103linescian, trebuie s\u0103 fie p\u0103truns \u015fi convins el \u00eensu\u015fi de imposibilitatea unei \u201eistorii totale\u201d, (o istorie de acest tip s-ar neutraliza singur\u0103), de preponderen\u0163a discontinuit\u0103\u0163ii \u00een loc de un continuum neverosimil, de declinul previzibil al istoriei-poveste, de fatalitatea viziunii subiective, de o fug\u0103 sisific\u0103 de orice tiranie scientist\u0103 \u015fi de orice pat procustian estetic, de critica f\u0103r\u0103 metod\u0103 \u015fi metoda f\u0103r\u0103 critic\u0103, de adev\u0103rul c\u0103 Textul critic s-a transformat \u00een pretext, de polemica flegmatic\u0103 necesar\u0103 \u015fi aparent str\u0103in\u0103 de orice stare conflictual\u0103, de spectacolul obiectivit\u0103\u0163ii simulate \u015fi stimulate, de tautologia literaturii, de complexitatea limbajului critic, de necesitatea cunoa\u015fterii unor concepte de critic\u0103, istorie \u015fi teoria literaturii, de poetic\u0103, poietic\u0103, inter- \u015fi transtextualitate, retoric\u0103, stilistic\u0103, semiotic\u0103, metaliteratur\u0103, antiliteratur\u0103, mitologie etc., dar mai ales de efemeritatea oric\u0103rei istorii a literaturii. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, autorul (ne)cititelor Teme I, 1971; II, 1975; III, 1978; IV, 1983; V, 1984; VI, 1986; VII, 1988 \u015fi al exegezelor: Eseu despre romanul rom\u00e2nesc (3 vol.), 1980-83; Literatura rom\u00e2n\u0103 postbelic\u0103. Lista lui Manolescu (3 vol.), 2001; Istoria critic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne, 2008 etc. are grij\u0103 s\u0103 nu garanteze \u201esupravie\u0163uirea\u201d nici unui scriitor\u2026 A\u015fa-mi explic incipitul, (timpul mitic): \u201eA fost odat\u0103 ca niciodat\u0103\u201d\u2026 dar s-ar fi putut s\u0103 nu fie. Nu?
\n\tPremisa (pseudo)absurd\u0103 de la care pleac\u0103 pre\u015fedintele USR este c\u0103 nimeni nu mai cite\u015fte literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 clasic\u0103 sau contemporan\u0103: \u201eNici profesorii de rom\u00e2n\u0103 nu se mai omoar\u0103 cu cititul\u201d (s\u0103 fie vinovate Universit\u0103\u0163ile?), pentru a sublinia, \u00een acelea\u015fi Explica\u0163ii, un semn tragic, (in)credibil, al timpului de care suntem tr\u0103i\u0163i: \u201eNici m\u0103car scriitorii nu se citesc \u00eentre ei\u201d! (s\u0103 fie vinovat\u0103 USR?). Profesorul univ. dr. Nicolae Manolescu are grij\u0103 s\u0103 insinueze \u015fi s\u0103 topeasc\u0103 \u00een acest roman istoric, postmodernist, atipic, al literaturii rom\u00e2ne, rolul fundamental al fratelui nostru, cititorul, pe o ax\u0103 vertical\u0103 a cognoscibilit\u0103\u0163ii: mai presus de ne\u015ftiutori sunt cei care citesc, mai presus de cei care citesc sunt cei care re\u0163in, mai presus de cei care re\u0163in sunt cei care \u00een\u0163eleg, mai presus de cei care \u00een\u0163eleg sunt cei activi. Descoperind \u201e\u00een\u0163elesul\u201d s\u0103u din scriitur\u0103, lectorul este cucerit (sau respins), simultan, de m\u0103\u015ftile auctoriale conforme cu muta\u0163iile estetice\/ doctrinare ale criticului, de autoritatea sa, care nu e pur literar\u0103, de \u00eencrederea \u00een propria-i g\u00e2ndire critic\u0103, dar \u015fi de efemeritatea judec\u0103\u0163ilor estetice, muta\u0163ia valorilor filosofice\/ religioase etc., de iluzia c\u0103 scriitorul \u00ee\u015fi mai poate salva identitatea. \u201eCon\u015ftiin\u0163a secret\u0103\u201d a istoricului \u00ee\u015fi afl\u0103 justificarea \u00een principiul moral: \u201e\u00cen critic\u0103, sunt dezinteresat \u015fi intratabil\u201d, dar \u015fi \u00een experien\u0163a ce-i d\u0103 \u201eoarecare drept la gre\u015feal\u0103 \u015fi la contrazicere\u201d (p.351). \u201eDrept\u201d folosit din plin, ne-am convins cu to\u0163ii! S\u0103 recunoa\u015ftem, Pre\u015fedintelui scriitorilor \u00eei plac contrazicerile! Nu am \u00een\u0163eles \u00eenc\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 critic \u201edezinteresat!? Modestia afi\u015fat\u0103 ostentativ a \u201ec\u00e2rpaciului b\u0103tr\u00e2n\u201d este \u00een realitate o masc\u0103, conform\u0103 cu revizuirile valorilor estetice\/ ideologice, purtat\u0103 atunci c\u00e2nd \u201etaie \u015fi sp\u00e2nzur\u0103\u201d, pe care autorul vol. \u201eLectura pe \u00een\u0163elesul tuturor\u201d, 2006, ne-o explic\u0103 \u00een alt\u0103 parte, profesoral: \u201eValoarea implic\u0103 orgoliul ca pe o con\u015ftiin\u0163\u0103 secret\u0103. Modestia omului excep\u0163ional este totdeauna fals\u0103 \u015fi n-are dec\u00e2t un sens \u201esocial\u201d; este adic\u0103 o polite\u0163e fa\u0163\u0103 de al\u0163ii mai pu\u0163in \u00eenzestra\u0163i. C\u0103ci dac\u0103 a ne ar\u0103ta tot timpul superioritatea ar fi o lips\u0103 de gust \u015fi o ostenta\u0163ie copil\u0103reasc\u0103, a ne-o ascunde tot timpul ar fi o curat\u0103 prostie\u201d .
\n\tSub haina polite\u0163ii ambasadorului cultural parizian \u015fi a autorit\u0103\u0163ii universitare, Eul criticului interfereaz\u0103 polifonic, \u00een portretele sainte \u2013 beuviene ale \u201eale\u015filor\u201d selecta\u0163i, tablouri de epoc\u0103 lapidare, ironice, colorate subiectiv \u015fi pline de contradic\u0163ii, de franche\u0163ea opiniilor critice, dubitativul judec\u0103\u0163ilor \u015fi al conexiunilor, asumarea selec\u0163iilor, convingerea c\u0103 istoria literaturii rom\u00e2ne \u201ese rescrie la fiecare nou\u0103 lectur\u0103\u201d \u015fi se coase \u201ede dragul pingelii, nu al cus\u0103turii\u201d. Istoria literar\u0103, \u201eforma cea mai larg\u0103 de critic\u0103\u201d, (G. C\u0103linescu) ar fi\/ este, \u00een viziunea manolescian\u0103, o istorie de valori estetice. Numai dac\u0103 implici permanent criteriul estetic \u00een interpretarea scriitorilor selecta\u0163i \u015fi ai o \u00eencredere total\u0103 \u00een cititorul c\u0103ruia i te adresezi, po\u0163i ajunge la judec\u0103\u0163i critice de tipul celei pe care o cit\u0103m: \u201eSubiectul \u015fi personajele \u00eel preocup\u0103 mai degrab\u0103 ca pretext pentru o \u201ejuc\u0103reau\u0103\u201d literar\u0103, cum o nume\u015fte el \u00eensu\u015fi prin gura unuia dintre cititorii virtuali, sau, \u00een definitiv, pentru o comedie a literaturii. \u0162iganiada este o epopee a literaturii, nu una a \u0163iganilor, oferindu-ne repertoriul cvasicomplet al intertextualit\u0103\u0163ii: pasti\u015f\u0103, \u015farj\u0103, parodie, citat, aluzie, comentariu (multiplu \u015fi contradictoriu), glos\u0103, prefa\u0163\u0103 \u015fi alte forme de metatext sau de paratext. Este una dintre cele mai conving\u0103toare ilustr\u0103ri ale \u201eliteraturii de gradul al doilea\u201d, care va fi teoretizat\u0103 abia \u00een a doua parte a secolului XX. \u0162iganiada nu trebuie raportat\u0103 la epopeile anterioare ale lui Ariosto, Tasso sau Pope, ci la opere de o seam\u0103, de\u015fi nu \u015fi de o v\u00e2rst\u0103 cu ea, cum ar fi cele ale unor Joyce, Borges, Nabokov \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, la Don Quijote, al p\u0103rintelui tuturor, Cervantes, bine cunoscut de altminteri lui Budai \u2013 Deleanu. Dac\u0103 imit\u0103 sau parodiaz\u0103, Budai \u2013 Deleanu nu are \u00een vedere at\u00e2t epopeea veche, c\u00e2t literatura ca atare, opera ca ma\u015fin\u0103rie textual\u0103.\u201d (pp.18-19)
\n\tCa s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 judecata critic\u0103, polemic\u0103 \u015fi subiectiv\u0103 a lui N. M., lectorul care recepteaz\u0103 demersul critic despre \u201eComedia literaturii: \u0162iganiada\u201d trebuie s\u0103 fi citit nu doar \u201ejuc\u0103reaua\u201d eternului I. B. Deleanu, ci \u015fi pe Homer, Ariosto, Tasso, Pope, Joyce, Borges, Nabokov, Cervantes, dar \u015fi opiniile unor critici (pentru a se p\u0103trunde de iluzia adecv\u0103rii!), precum D. Popovici, Ioana Em. Petrescu, Ion Istrate, Eugen Negrici, Paul Cornea, G. C\u0103linescu etc. Atent la \u201e \u00een\u0163elesul celor care citesc\u201d, exegetul substituie modelele ra\u0163ionale moderniste consacrate, cu cele intuitive sau postmoderniste, ce-i dau posibilitatea s\u0103 afirme \u00een baza pluralit\u0103\u0163ii \u015fi a relativismului o \u201eontologie a complementarit\u0103\u0163ii\u201d. Complementaritatea ontologic\u0103 a operelor comentate mi se pare a fi prima calitate a acestei \u201eIstorii\u201d plutitoare. Nemul\u0163umit de absen\u0163a unei elite culturale autentice, de disolu\u0163ia cititorului de elit\u0103 (\u201eMiza societ\u0103\u0163ilor este miza elitelor sale\u201d, T. Br\u0103ileanu), Profesorul confruntat cu cre\u015fterea entropiei \u015fi b\u00e2ntuit, \u00eenc\u0103, de nostalgia totalit\u0103\u0163ii (\u201e adev\u0103rul este \u00eentregul\u201d), r\u0103spunde excelent, (dup\u0103 opinia mea!) noului tip postmodernist de sensibilitate, arunc\u00e2ndu-\u015fi \u00een indeterminare cititorul: istoria literaturii este pus\u0103 sub totalitarismul \u015fi tirania lui \u201ea fost odat\u0103 ca niciodat\u0103\u201d, \u00eenc\u00e2t faimoasa judecat\u0103 hegelian\u0103 este \u00eentoars\u0103 firesc, \u00een \u201e\u00eentregul este neadev\u0103rul\u201d. Astfel, Secolele XVI\u2013 XVIII, Romantismul 1840-1889, Clasicismul: 1867-1900 (Prima b\u0103t\u0103lie canonic\u0103. Junimea), Genera\u0163ia de la 1900. Modernismul: 1908-1947, Contemporanii: 1948-2000, Postmodernismul, Genurile \u201eminore\u201d sunt recreate \u015fi recuperate pe \u201e\u00een\u0163elesul celor care citesc\u201d, printr-un discurs specific manolescian (lucid, critic, ironic, inter- \u015fi transdisciplinar, erudit, polemic, f\u0103r\u0103 judec\u0103\u0163i absolutizate etc.), \u00eenc\u00e2t fragmentul \u015fi \u201eliteralitatea\u201d iau locul \u00eentregului, paradoxal, subminat de o pangeografie poetic\u0103, aparent supus\u0103 canoanelor at\u00e2t de scumpe autorului Decalogului criticii literare, 2005.
\n\t\u201eProiectul neterminat\u201d (Habermas) al modernit\u0103\u0163ii, ce reitereaz\u0103 metanara\u0163iunile legitim\u0103rii \u015fi aspir\u0103 spre unitate \u015fi universalitate este \u201elichidat\u201d par\u0163ial, de istoricul ce demonstreaz\u0103 postmodernist, necesitatea relativismului, dar refuz\u0103 ruptura prin dependen\u0163a (e drept ironic\u0103!) de trecut \u015fi voin\u0163a de a nu se crede infailibil. V\u0103 las s\u0103 v\u0103 convinge\u0163i de contrariul! Aproape eroic, \u201eIstoria\u201d lui N. M. ap\u0103r\u0103 literatura contemporan\u0103 de premisele unei (re)provincializ\u0103ri cu ierarhii locale \u015fi delir regional, unde modele\/ canoanele literare opuse coexist\u0103 \u00eentr-o paradigm\u0103 postmodernist\u0103 ce interfereaz\u0103 localul cu globalul \u015fi \u00eencurajeaz\u0103 fragmentarismul centrifugal, colajul cultural \u015fi mobilitatea haotic\u0103. Lecturile alternative manolesciene asupra fenomenului literar rom\u00e2nesc (multiplu, divers, atipic, balcanic) configureaz\u0103 din avionul de Paris, \u201eb\u0103t\u0103ile canonice\u201d sincronizate cu spiritul americano-european. Erudi\u0163ia comparatist\u0103, intui\u0163iile critice (unele infailibile), spiritul polemic, absen\u0163a complexelor, credin\u0163a \u00een iluziile literaturii (parc\u0103 \u00een opozi\u0163ie cu E. Negrici), arta de a revela diferen\u0163a mai mult dec\u00e2t asem\u0103narea, alteritatea, dec\u00e2t identitatea, pluralitatea, dec\u00e2t unitatea, voin\u0163a de a desfiin\u0163a realismul socialist, descoperirea unor cazuri de epigonism paradoxal \u015fi de recept\u0103ri insidioase, blestemul compara\u0163iilor aleatorii \u00een cazul unor autori (v. de pild\u0103 cazul Ag\u00e2rbiceanu), frustr\u0103rile bovarice ale \u201ecelor care citesc\u201d, aten\u0163ia maxim\u0103 la tendin\u0163ele de schimbare a canoanelor, ideea lovinescian\u0103 a revizuirilor, muta\u0163ia valorilor estetice, \u00eencerc\u0103rile de cuantificare, gratuitatea artei sub raportul scopului, autonomia \u015fi heteronomia esteticului, intui\u0163ia unor anticip\u0103ri uimitoare, stilul eseistic inimitabil, judec\u0103\u0163ile critice (unele esopice), deschiderea estetic\u0103 \u015fi retorica recuperatoare afi\u015fat\u0103 sub semnul permisivit\u0103\u0163ii (cite\u015fte, oricum vei \u00een\u0163elege ceva!) impune un canon perceptiv, ce conduce inevitabil la (supra)elitism. Pentru a fi crezut, m\u0103 v\u0103d nevoit s\u0103 citez din nou: \u201eOriginalitatea romanelor lui Breban provine dintr-un transfer de informa\u0163ie \u015fi de limbaj \u00eentre naratori \u015fi personaje. Naratorul e tot timpul identificabil cu autorul, cu Breban \u00eensu\u015fi, ale c\u0103rui maniere, gestic\u0103 \u015fi mod de exprimare le \u00eemprumut\u0103 (\u2026). \u00cen cel mai valoros roman, \u201eBunavestire\u201d, ne\u00eensemnatul agent de v\u00e2nz\u0103ri Grobei (ce nume extraordinar!) se brebanizeaz\u0103, cap\u0103t\u0103 statura unui mare profet politic, \u00een vreme ce naratorul Breban se grobeizeaz\u0103, comport\u00e2ndu-se \u015fi vorbind ca personajul lui. (\u2026). Breban e un romancier pe dos. Cultura modern\u0103, \u00een fond, e una pe dos, de muppets \u015fi de figuri grote\u015fti asem\u0103n\u0103toare. \u00cen mai toate romanele exist\u0103 un subtext mitic, o fabul\u0103, un scenariu clasic, ca o mare cutie de rezonan\u0163\u0103. De aici provine interesul artistic major al prozei lui Breban. Cu mai mult discern\u0103m\u00e2nt, Breban ar fi putut fi un mare romancier.\u201d (p.255) \u00cen mod aproape incredibil, aproape to\u0163i scriitorii\/ criticii selecta\u0163i sunt relativiza\u0163i sub un condi\u0163ional-optativ de tipul celui acordat autorului lui Don Juan. \u00cen sinea lui, cred eu, autorul volumelor Poe\u0163i romantici, 1999, \u015fi Poe\u0163i moderni, 2003, ar vrea s\u0103 fie contrazis!
\n\tTemeinic interpretat\u0103 \u201epe \u00een\u0163elesul celor care citesc\u201d, \u201eIstoria\u201d lui N. M. este, literar vorbind, o (capod)oper\u0103 critic\u0103, \u00een care scriitori selecta\u0163i subiectiv (cum altfel !?) sunt eroii unei irealit\u0103\u0163i postmoderniste plutitoare. Citim cu pl\u0103cere (pl\u0103cerea lecturii implic\u0103 toate st\u0103rile \u015fi \u00eentreb\u0103rile posibile), un roman corintic musilian al literaturii rom\u00e2ne, de la monahul Filotei, la Ioan Es. Pop, tr\u0103itor ca \u015fi noi, ceilal\u0163i, \u00eentr-o Arcadie pe dos, parodic\u0103 \u015fi concentra\u0163ionar\u0103. Personajul principal al acestui roman \u201ecorintic\u201d, plutitor, cu subiect postmodernist din irealitatea imediat\u0103 a literaturii contemporane este Nicolae Manolescu, un exeget de talia lui G. C\u0103linescu, \u201esingurul nostru critic literar care a avut geniu\u201d. Desigur, suntem contrazi\u015fi cu diploma\u0163ie de autor: personajul principal este M\u0103ria – Sa Cititorul. Ce p\u0103rere ave\u0163i? R\u0103m\u00e2ne \u00eentrebarea dac\u0103 aceast\u0103 carte care propune implicit \u015fi explicit (v. Explica\u0163ie), \u201eelitelor \u015fov\u0103ielnice\u201d, redefinirea responsabilit\u0103\u0163ilor \u015fi \u201erezisten\u0163a prin lectur\u0103\u201d \u00eempotriva culturii de supermarket, reconciliaz\u0103 aula \u015fi agora? <\/p>\n

*Nicolae Manolescu<\/strong>, ISTORIA LITERATURII ROM\u00c2NE pe \u00een\u0163elesul celor care citesc<\/em>, Editura Paralela 45, Pite\u015fti, 2014<\/p>\n


\nMihaela MALEA STROE<\/strong>
\n\"\"

Poemul r\u0103d\u0103cinilor ad\u00e2nci<\/strong><\/p>\n

Domnul meu de prea t\u00e2rziu,
\nDe dore\u0219ti, doresc s\u0103-\u021bi fiu
\nPas \u0219\u0103galnic \u0219i tiptil
\nDe nedumerit copil,
\nTreapt\u0103, cump\u0103n\u0103 \u0219i har,
\nTainic c\u00e2ntec \u00een zadar.
\nLa porti\u021ba Raiului,
\nL\u00e2ng\u0103 Piatra Craiului,
\nRug a\u0219 fi, \u00eenmiresmare,
\nLacrim\u0103 \u00een ajunare.
\nPorunce\u0219te ce s\u0103-\u021bi fiu
\n\u00cen amurgul str\u0103veziu…
\nS\u0103-\u021bi fiu straj\u0103-n lumi, iubite,
\nLuminii neirosite…
\nDomnul meu de prea cur\u00e2nd,
\nRostuie\u0219te-mi s\u0103-\u021bi fiu cr\u00e2ng,
\nOchiul drept \u0219i ochiul st\u00e2ng,
\nS\u0103-\u021bi fiu strig\u0103t de cucoare,
\nOri Tabor \u00een larg de mare,
\nLumini\u0219 \u00een \u00eenserare…
\nDe din dor de dumneata,
\nVoi fi inim\u0103 de stea,
\nDe m\u0103 chemi, fi-voi livad\u0103,
\nCu \u00eemp\u00e2rguit\u0103 road\u0103,
\nCare bl\u00e2nd \u021bi-o porunci
\nS\u0103 m\u0103 vezi, s\u0103 m\u0103 \u00eenvii,
\nS\u0103 m-auzi, s\u0103 m\u0103 cuno\u0219ti,
\nDe la \u0219aptezeci de po\u0219ti,
\nS\u0103-mi fii \u0219arpe \u0219i por\u00e2mb,
\nOchiul drept \u0219i ochiul st\u00e2ng,
\nS\u0103-mi fii z\u00e2mbet \u0219i suspin
\nSabie de heruvim,
\nArip\u0103 de serafim.
\nFii-mi, tu, mare! Fii-mi, tu, cer!
\nVe\u0219nicie-n efemer,
\nVreme-n timp, iubite-mi fii,
\nS\u0103 m\u0103-nve\u021bi a tot muri,
\nTot sporind din a iubi,
\nP\u00e2n\u2019 ce-o cre\u0219te, printre ploi,
\nPruncul visului din noi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

EDITORIAL Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU \u201eR\u0103m\u00e2i s\u0103n\u0103toas\u0103, cucoan\u0103\u201d… Elita rom\u00e2neasc\u0103 actual\u0103, fie ea economic\u0103, politic\u0103 ori cultural\u0103\/ intelectual\u0103, pare lipsit\u0103 de<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17943"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17943"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17943\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17944,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17943\/revisions\/17944"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17943"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17943"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17943"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}