{"id":17905,"date":"2022-04-29T17:59:11","date_gmt":"2022-04-29T14:59:11","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17905"},"modified":"2022-04-29T17:59:11","modified_gmt":"2022-04-29T14:59:11","slug":"spatii-culturale-nr-39-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17905","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 39 (12)"},"content":{"rendered":"

Valeria MANTA T\u0102ICU\u0162U<\/strong>
\n\"\"

Jocuri \u015fi mituri<\/strong><\/p>\n

Janine Vadislav scrie o proz\u0103 interesant\u0103, nu tocmai pe gustul cititorului gr\u0103bit din zilele noastre, dornic de epic \u015fi de suspans, dup\u0103 modelul scenariilor cinematografice. C\u0103r\u0163ile scriitoarei din Foc\u015fani se situeaz\u0103 pe linia (recunoscut\u0103 \u00eenc\u0103) dintre poezie \u015fi proz\u0103, acolo unde conteaz\u0103 mai pu\u0163in elementele de construc\u0163ie \u015fi mai mult dinamica interioar\u0103 a textului. Judecate din perspectiva teoriilor literare (mai vechi \u015fi chiar \u015fi mai noi), nuvelele incluse \u00een volumul \u201eOmul negru\u201d (Editura Terra, Foc\u015fani, 2014) se remarc\u0103 printr-o disolu\u0163ie a personajelor, ambiguitatea reperelor spa\u0163io-temporale \u015fi un epic \u00een spiral\u0103; lipsa de linearitate cronologic\u0103 \u015fi epic\u0103 este tr\u0103s\u0103tura esen\u0163ial\u0103 a unui imaginar \u2013 poetic, de fapt, \u2013 \u00een care esen\u0163iale sunt elementele de simbol, aproape toate \u00eenscriindu-se \u00een tematica mor\u0163ii\/ a abisului.
\nJanine Vadislav pare preocupat\u0103 de situarea personajelor sale \u00eentr-un univers \u00eenchis; Casandra, de exemplu, este prizonier\u0103 \u00eentr-o camer\u0103, victim\u0103 nu tocmai inocent\u0103 a lui Lic\u0103 Trufandone, magician pedofil. Nuvela cu titlu eponim ar putea fi una horror (magicianul cump\u0103r\u0103 feti\u0163a de nou\u0103 ani de la p\u0103rin\u0163ii ei \u015fi o mutileaz\u0103 fizic \u015fi psihic, p\u00e2n\u0103 ce ea se transform\u0103 treptat \u00eentr-o siren\u0103 \u00eenchis\u0103 \u00een acvariu \u015fi capabil\u0103 s\u0103 ghiceasc\u0103 viitorul celor care sunt dispu\u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru a-l afla), dar, prin felul cum este scris\u0103, se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-un fantastic de bun\u0103 calitate \u015fi chiar reu\u015fe\u015fte s\u0103 contureze o mitologie. Mitul Casandrei \u2013 \u201ecea care \u00eei ademene\u015fte pe b\u0103rba\u0163i\u201d este r\u0103sturnat\/ adus \u00een modernitate: Lic\u0103 Trufandone, hidos, pervers, mereu \u00een c\u0103utare de c\u00e2\u015ftig, ajunge s\u0103 joace rolul lui Apollo, zeul capabil s\u0103 trezeasc\u0103 \u00een Casandra darul profe\u0163iei; iubirea lui, o patim\u0103 bolnav\u0103 \u015fi murdar\u0103, o arunc\u0103 pe Casandra \u00eentr-un infern asem\u0103n\u0103tor celui despre care vorbesc tragediile grece\u015fti. Copila-siren\u0103, profe\u0163ind evenimente cutremur\u0103toare, este crezut\u0103 (alt\u0103 reinterpretare a mitului) \u015fi temut\u0103: statutul ei este, deopotriv\u0103, de victim\u0103 \u015fi c\u0103l\u0103u: chiar \u00eenchis\u0103 \u00een acvariu, dependent\u0103 de Lic\u0103 \u015fi de Abi, servitoarea lui abisinianc\u0103, tot reu\u015fe\u015fte s\u0103-i terorizeze: \u201eC\u00e2nd trecuser\u0103 trei ani? Parc\u0103 a fost ieri… \u015ei ieri, alalt\u0103ieri… \u015fi tot a\u015fa. Timpul p\u0103ruse c\u0103 st\u0103 \u00een loc, p\u0103str\u00e2nd Casandrei acela\u015fi chip de copil plictisit. Abisinianca nu avea voie s\u0103 respire \u00een apropierea ei. Lic\u0103 Trufandone o urm\u0103rea prin peretele de sticl\u0103: de la mijloc \u00een sus, trupul ei frumos rotunjit, sclipind ca aurul \u00een serul fiziologic, \u00eei d\u0103dea b\u0103t\u0103i de inim\u0103. Crezuse c\u0103 a f\u0103cut o afacere bun\u0103, dar \u00eentre\u0163inerea acelui obiect de lux \u00eei secase toate rezervele. Ea nu \u015ftia. Tot timpul cu fa\u0163a la perete, respir\u00e2nd ca un pe\u015fte, deschiz\u00e2nd\/ \u00eenchiz\u00e2nd ochii imen\u015fi. Avea viziuni \u00een care \u00eei ap\u0103rea doamna Sturzea, care se lep\u0103dase de ea, f\u0103r\u0103 nici un regret. Pe Abi o \u00eengrozeau viziunile copilului acum de 15 ani, \u00een creierul c\u0103ruia s\u0103l\u0103\u015fluia \u2013 credea ea \u2013 diavolul \u00eensu\u015fi. \u015ei dac\u0103 nu era a\u015fa, cum de afla, \u00eenaintea tuturor, de nenorocirile care aveau s\u0103 se abat\u0103 asupra sa \u015fi-a altora?\u201d (\u201eFemeia pe care o doresc\u201d, pag. 78).
\nToate personajele Janinei Vadislav trec prin experien\u0163a tragic\u0103 a spa\u0163iului \u00eenchis, a infernului absurd pe care-l reprezint\u0103 ceilal\u0163i. Pentru Betty din nuvela \u201eA\u015f vrea s\u0103 zbor ca un fluture\u201d, prizonieratul \u00een casa unui so\u0163 aflat, \u00eenc\u0103, sub papuc matern, \u00eenseamn\u0103, \u00een plus, o schimbare de statut: personajul \u00ee\u015fi pierde \u00eensu\u015firile umane, se metamorfozeaz\u0103 subtil (nu vizibil, ca \u00een proza lui Kafka) \u00een matc\u0103. Betty este regina-albin\u0103 \u00eenchis\u0103 \u00eentr-un stup \u015fi obligat\u0103 s\u0103 procreeze: aceasta pare menirea ei sau, cel pu\u0163in, a\u015fa pretind soacra \u015fi so\u0163ul, am\u00e2ndoi la fel de cruzi \u015fi de nebuni. Nu exist\u0103 modalit\u0103\u0163i de salvare\/ eliberare, pentru c\u0103, dincolo de drama spa\u0163iului \u00eenchis, Betty tr\u0103ie\u015fte \u015fi drama exilului, a \u00eenstr\u0103in\u0103rii, a ruperii de \u0163ara \u00een care s-a n\u0103scut, de casa p\u0103rinteasc\u0103 \u015fi de tot ceea ce \u00eensemna un alt mod de via\u0163\u0103. Personajul reu\u015fe\u015fte s\u0103 treac\u0103 dincoace de Prut, dar schimb\u0103 o \u00eenchisoare cu alta, o teroare (politic\u0103) cu alta; se \u00eenstr\u0103ineaz\u0103 de ai s\u0103i \u00een c\u0103utarea iubirii, a fericirii, a traiului mai bun \u015fi ajunge s\u0103 e\u015fueze \u00eentr-o camer\u0103 sordid\u0103, \u00eentr-o cas\u0103 de mahala, unde na\u015fte copii mor\u0163i \u015fi o ia mereu de la cap\u0103t, \u00een speran\u0163a c\u0103 eliberarea va veni odat\u0103 cu na\u015fterea unui copil viu \u015fi s\u0103n\u0103tos. Scene de mare cruzime sunt \u00eenc\u00e2lcite dinadins \u00eentr-un conglomerat epic, pentru c\u0103 Janine Vadislav prefer\u0103 ambiguitatea, sugestia, fraza alunecoas\u0103, care se \u00eencol\u0103ce\u015fte ca un \u015farpe, \u00ee\u015fi \u00eenghite coada \u015fi revine sensibil mai sus fa\u0163\u0103 de punctul de plecare.
\nCelelalte nuvele din volum \u2013 \u201ePas\u0103rea Dodo\u201d, \u201eCristofalo Moro \u015fi careul de dame\u201d, \u201eMicile mor\u0163i din care \u00eenviem f\u0103r\u0103 \u00eencetare\u201d se leag\u0103 \u00eentre ele, dar amintesc \u015fi de scrierile anterioare ale Janinei Vadislav prin c\u00e2teva personaje-martor, care trec dintr-o scriere \u00eentr-alta. Acest tip de personaje, pe l\u00e2ng\u0103 impresia de scriere unitar\u0103, creeaz\u0103 impresia de timp \u00eencremenit, de spa\u0163iu decupat dintr-o ilustrat\u0103 interbelic\u0103: Vili Blondel, Sult\u0103nica, Lili, madam Vladimir \u015f.a. sunt, de fapt, piese dintr-un decor \u00een care totul se schimb\u0103 \u00een func\u0163ie de privire, de direc\u0163ia \u015fi inten\u0163ia ei.
\nTitlul volumului este unul care aminte\u015fte de jocurile \u015fi de sperieturile din copil\u0103rie, de acel aproape uitat ast\u0103zi \u201eom negru\u201d (\u201eora unu a venit\/ omul negru n-a venit\/ ora dou\u0103 a venit…\u201d \u015fi tot a\u015fa, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, termenul limit\u0103 atins, se trecea la prinderea \u015fi sperierea \u201evictimei\u201d); ceva asem\u0103n\u0103tor \u2013 jocuri de copii preluate de cei mari \u015fi transformate \u00een co\u015fmar \u2013 se petrece \u00een nuvelele Janinei Vadislav. Cartea ofer\u0103 o lectur\u0103 \u2013 nu, nicidecum relaxant\u0103! \u2013 \u00een mai multe chei, cu real c\u00e2\u015ftig pentru cititor, indiferent de grila de lectur\u0103 pe care o alege.<\/p>\n


\nSilvia Ioana SOFINETI <\/strong>
\n\"\"

\u00cengerii din \u00eenchisori<\/strong><\/p>\n

\u201eExperien\u0163a \u00eenchisorii politice \u00een memorialistica feminin\u0103\u201d (Editura ProUniversitaria, Bucure\u015fti, 2014) este mai mult dec\u00e2t o lucrare de doctorat: \u00een mod sigur, reprezint\u0103 o contribu\u0163ie documentar\u0103 \u00eentr-un domeniu insuficient pus \u00een valoare p\u00e2n\u0103 acum. Pu\u0163ine voci cu autoritate (istorici, critici literari, esteticieni etc.) au g\u0103sit de cuviin\u0163\u0103 s\u0103 rezerve un spa\u0163iu amplu m\u0103rturiilor r\u0103mase \u00een urma anilor lungi de deten\u0163ie despre care aduc m\u0103rturie Lena Constante, sau Annie Bentoiu, sau Adriana Georgescu sau at\u00e2tea \u015fi at\u00e2tea personalit\u0103\u0163i care au sc\u0103pat, printr-un miracol greu de explicat, din \u00eenchisorile comuniste. Camelia Manuela Sava are meritul de a fi adunat, cu r\u0103bdare, majoritatea lucr\u0103rilor de referin\u0163\u0103, de a supune aceste lucr\u0103ri unei analize meticuloase \u015fi de a le uni \u00eentr-un volum pus sub semnul adev\u0103rului \u015fi al bunei-credin\u0163e.
\nAutoarea este t\u00e2n\u0103r\u0103, ceea ce explic\u0103 perspectiva obiectiv\u0103, lipsa spiritului revan\u015fard, a judec\u0103\u0163ilor pripite; experien\u0163ele de via\u0163\u0103 pe care le aduce \u00een fa\u0163a cititorului, portretele, decuparea esen\u0163ialului cuprins \u00een memorialistica studiat\u0103, explica\u0163iile \u015fi trimiterile la bibliografia (nu tocmai bogat\u0103, dar de calitate) includ volumul \u00eentre lucr\u0103rile care merit\u0103 studiate \u015fi p\u0103strate \u2013 \u00een bibliotec\u0103 \u015fi \u00een memorie.
\nDemersul de cercetare pe care-l \u00eentreprinde Camelia Manuela Sava \u00eencepe, \u00een mod firesc, cu preciz\u0103ri teoretice privind memorialistica\/ literatura de grani\u0163\u0103 pentru ca, dup\u0103 conturarea paradigmei generale, s\u0103 se poat\u0103 trece la diferen\u0163ierile specifice. Abord\u00e2nd \u201eliteratura m\u0103rturisirilor\u201d, autoarea nu are \u00een vedere raportul dintre adev\u0103r \u015fi fic\u0163iune \u015fi nici nu emite judec\u0103\u0163i de valoare privind calitatea artistic\u0103 a miilor de pagini parcurse; nu pune la \u00eendoial\u0103 suferin\u0163a \u015fi nici m\u0103rturisirea acestei suferin\u0163e, nu vede literatur\u0103 acolo unde nu este, dar nici nu respinge, de pe savante pozi\u0163ii estetizante, pagini a c\u0103ror valoare const\u0103, pur \u015fi simplu, \u00een faptul c\u0103 au fost scrise, c\u0103 \u201eeul gramatical al ac\u0163iunii coincide cu naratorul \u015fi cu autorul din perspectiv\u0103 autodiegetic\u0103\u201d (pag. 14) \u015fi c\u0103 prin ele se deschide \u201eo vedere spre iad\u201d, \u00een culori sumbre, pe care nici m\u0103car distan\u0163a dintre timpul tr\u0103irii deten\u0163iei \u015fi cel al m\u0103rturisirii nu le poate \u015fterge.
\nO calitate a volumului semnat de Camelia Manuela Sava este, printre altele, refuzul situ\u0103rii pe pozi\u0163ii \u201efeministe\u201d; titlul nu incit\u0103 la controversa minor\u0103 literatur\u0103 masculin\u0103\/ feminin\u0103, un argument fiind adus din lucrarea lui Eugen Negrici, \u201eIluziile literaturii rom\u00e2ne\u201d: \u201eNici stilul, nici viziunea artistic\u0103 \u015fi nici planul actului creator nu furnizeaz\u0103 destule argumente viabile pentru a ata\u015fa un sex anume literaturii. Lesniciosul, avantajosul concept al literaturii feminine a perturbat \u015fi perturb\u0103 \u2013 ca orice fals\u0103 problem\u0103 \u2013 percep\u0163ia criticilor rom\u00e2ni, dar o face \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 care ne treze\u015fte antipatia\u201d. Dac\u0103 autoarea noastr\u0103 alege s\u0103 scrie despre memorialistica feminin\u0103, o face pentru c\u0103 prefer\u0103 nu genul proxim, ci diferen\u0163a specific\u0103, inten\u0163ia fiind de focalizare (din ra\u0163iuni metodologice) \u015fi nicidecum cea de vulgarizare a subiectului prin situarea pe discriminatorii pozi\u0163ii sexiste.
\nCapitolul a doilea, cel mai \u00eentins din volum, se ocup\u0103, a\u015fa cum era \u015fi firesc, de lucr\u0103rile care aduc m\u0103rturie despre experien\u0163a carceral\u0103: sunt prezentate volumele r\u0103mase de la Lena Constante, Adriana Georgescu, Alice Voinescu, Annie Bentoiu, Ani\u0163a Nandri\u015f-Cudla, Aspazia O\u0163el Petrescu, Nicole Val\u00e9ry-Grossu. Remarc\u0103m lectura de calitate a textelor \u015fi analizele obiective, din care, \u00eens\u0103, nu lipse\u015fte empatia; nu exist\u0103, \u00eens\u0103, nici m\u00e2nie, nici inten\u0163ia de a manipula cititorul prin decuparea secven\u0163elor care s\u0103 trezeasc\u0103 revolta ori atitudinea comp\u0103timitoare: personalit\u0103\u0163ile despre care vorbe\u015fte Camelia Manuela Sava nu au nevoie de mila t\u00e2rzie a cine \u015ftie c\u0103rui cititor gr\u0103bit, fiindc\u0103, de\u015fi victime ale unui sistem diabolic, ele sunt ni\u015fte \u00eenving\u0103toare: au supravie\u0163uit experien\u0163ei carcerale, au trecut prin frig, foame, boal\u0103 \u015fi tortur\u0103, dar au avut puterea s\u0103-\u015fi dep\u0103\u015feasc\u0103 aceast\u0103 condi\u0163ie de victime \u015fi, mai mult, s\u0103 dea o lec\u0163ie despre modul cum ideologiile, r\u0103u \u00een\u0163elese \u015fi aplicate, pot ruina, dar nu pot distruge ceea ce este viu, frumos \u015fi adev\u0103rat \u00een fiin\u0163a uman\u0103. Paginile l\u0103sate de Alice Voinescu sunt cea mai bun\u0103 dovad\u0103 \u00een acest sens: scriitoare, eseist\u0103, profesor universitar, critic de teatru \u015fi traduc\u0103toare, \u00eenchis\u0103, \u00een 1951, la Jilava \u015fi Ghencea timp de 19 luni, marginalizat\u0103, prin domiciliu for\u0163at, la Coste\u015fti, l\u00e2ng\u0103 T\u00e2rgu-Frumos, p\u00e2n\u0103 \u00een ianuarie 1954, ea refuz\u0103 s\u0103 dea detalii, \u00een jurnalul pe care ni-l las\u0103, despre experien\u0163a ei carceral\u0103. Este ca \u015fi c\u00e2nd ar dori s\u0103 \u015ftearg\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103, b\u0103nuit dezumanizant\u0103, din memorie: \u201eCiudat este faptul c\u0103 nu red\u0103 mai t\u00e2rziu nici un am\u0103nunt despre perioada deten\u0163iei sale, apar doar c\u00e2teva trimiteri, c\u00e2teva g\u00e2nduri, dar nu spune absolut nimic despre arestare, anchet\u0103 sau dac\u0103 a existat vreun proces \u015fi ce a sim\u0163it sau tr\u0103it acolo \u00een pu\u015fc\u0103rie, a\u015fa cum fac alte femei care au treut prin aceea\u015fi suferin\u0163\u0103 ca a ei\u201d (pag. 51-52). Lipsa m\u0103rturiilor n-o descurajeaz\u0103 pe Camelia Manuela Sava \u015fi nici n-o \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte s\u0103 omit\u0103 numele lui Alice Voinescu din lucrare; pu\u0163inele trimiteri sunt la fel de valoroase ca \u015fi paginile cu descrieri am\u0103nun\u0163ite r\u0103mase, de exemplu, de la Lena Constante.
\nCapitolul al treilea este unul al interpret\u0103rilor, al stabilirii de coordonate \u015fi simboluri \u00een literatura inspirat\u0103 de anii de deten\u0163ie. Interesant\u0103 ni se pare analiza dihotomiei spa\u0163iu carceral\/ spa\u0163iu domestic, pentru c\u0103, a\u015fa cum afirm\u0103 autoarea \u00een repetate r\u00e2nduri, femeile au experimentat sensibil diferit spa\u0163iul punitiv, separarea de lumea cunoscut\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci, mizeria, lipsa de igien\u0103, promiscuitatea celulelor, foamea, frigul \u015fi tortura. \u00cen aceste condi\u0163ii, lupta pentru supravie\u0163uire p\u0103rea, de multe ori, mai important\u0103 dec\u00e2t cea pentru salvare spiritual\u0103, de\u015fi aproape toate memorialistele \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103, \u00een paginile scrise mai t\u00e2rziu, modalit\u0103\u0163ile prin care \u00eencercau s\u0103 nu se dezumanizeze, comunic\u00e2nd \u2013 prin orice mijloace (prin sistemul Morse, prin mesaje scrijelite cu coji de s\u0103pun, cu ajutorul peticelor rare de h\u00e2rtie etc.) \u2013 f\u0103c\u00e2nd exerci\u0163ii de memorie, scriind, fie \u015fi \u00een g\u00e2nd, poeme, nuvele, romane, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2ndu-le pe celelalte de\u0163inute toate lucrurile \u015ftiute \u00een lumea dinafar\u0103. F\u0103r\u0103 acest efort personal de conservare, lupta cu \u00eentunericul ar fi fost una pierdut\u0103, ceea ce, de fapt, se \u015fi urm\u0103rea la nivel de sistem: \u201e\u00cenchiz\u00e2ndu-se u\u015fa celulei, omul poate deveni liber \u00een interior prin visare, prin crea\u0163ie, prin rug\u0103ciune, prin rememorarea acelor clipe fericite din trecut, g\u0103sind oportunit\u0103\u0163i de evadare \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103, \u00een spirit, \u00een iubirea fa\u0163\u0103 de cei afla\u0163i \u00een aceea\u015fi suferin\u0163\u0103 ca \u015fi el, \u00een compasiune \u015fi iertare, \u00een acceptarea tacit\u0103 a unui destin abrupt \u015fi nemilos\u201d (pag. 103), conchide autoarea.
\nCamelia Manuela Sava consider\u0103 c\u0103 memorialistica analizat\u0103 \u00een lucrarea sa are suficiente calit\u0103\u0163i literare pentru a trezi interesul cititorilor, dar \u015fi pe acela al criticilor de specialitate. Capitolul al patrulea se ocup\u0103 de arta narativ\u0103 \u00een operele memorialistice ale deten\u0163iei; preponderent epice, aceste opere au \u00een prim-plan povestirea, cu un parcurs ce nu difer\u0103 prea mult de la o memorialist\u0103 la alta: \u201eDiscursul epic […] urm\u0103re\u015fte o anumit\u0103 ax\u0103 temporal\u0103, secven\u0163ial\u0103, evenimen\u0163ial\u0103, cu un referent u\u015for de recunoscut \u00een Realia: mai \u00eent\u00e2i este rememorat\u0103 arestarea, urmeaz\u0103 ancheta\/ anchetele cu variatele ei torturi, procesul sinistru \u015fi, dup\u0103 pronun\u0163area sentin\u0163ei, via\u0163a din penitenciar\/ lag\u0103r de munc\u0103 sau domiciliu obligatoriu (c\u00e2nd e cazul). […] Se remarc\u0103 o anumit\u0103 tonalitate grav\u0103, nici solemn\u0103, nici melancolic\u0103, ci doar trist\u0103 pe alocuri, \u00eencr\u00e2ncenat\u0103 uneori, dar clar\u0103 \u015fi curg\u0103toare, \u00een general, evocarea \u00eei imprim\u0103 o not\u0103 distinctiv\u0103 povestirii memorialistice. Apar, de asemenea, grad\u0103ri \u015fi tensiuni diferite ale ac\u0163iunii, ale suspansului, recunosc\u00e2ndu-se \u00een final regia deznod\u0103m\u00e2ntului pe care naratorul \u00eel \u015ftia dinainte\u201d (pag. 156).
\nPrin modul cum au fost scrise \u2013 folosind adesea ironia, autoironia, pamfletul, umorul \u015f.a. ca paliative ale vie\u0163ii carcerale \u2013 aceste memorii mai au o calitate indiscutabil\u0103: ele au permis ca experien\u0163a \u00eenchisorilor comuniste s\u0103 treac\u0103 \u00een literatur\u0103, \u201etranzit\u00e2nd istoricul, politicul, ideologicul\u201d (pag. 184). <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Valeria MANTA T\u0102ICU\u0162U Jocuri \u015fi mituri Janine Vadislav scrie o proz\u0103 interesant\u0103, nu tocmai pe gustul cititorului gr\u0103bit din zilele<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17905"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17905"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17905\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17906,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17905\/revisions\/17906"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17905"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17905"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17905"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}