{"id":17887,"date":"2022-04-27T11:26:41","date_gmt":"2022-04-27T08:26:41","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17887"},"modified":"2022-04-27T11:26:41","modified_gmt":"2022-04-27T08:26:41","slug":"spatii-culturale-nr-39-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17887","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 39 (10)"},"content":{"rendered":"

Monica DU\u015eAN<\/strong>
\n\"\"

P\u00c2RVU MUTU, PERSONAJ SIMBOLIC
\n\u015eI ARTIST REPREZENTATIV
\n\u00ceNTR-UN ROMAN CAPODOPER\u0102<\/strong>
\n\"\"

\u00cen mijlocul municipiului R\u00e2mnicu S\u0103rat, se afl\u0103 un splendid monument de art\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din epoca feudal\u0103. Este biserica Adormirea Maicii Domnului, construit\u0103 \u00een anii 1690-1696 prin grija Sf\u00e2ntului Domnitor Constantin Br\u00e2ncoveanu. Ea se distinge prin pridvorul caracteristic pentru stilul br\u00e2ncovenesc \u00een arhitectur\u0103, printr-o abundent\u0103 decora\u0163ie sculptat\u0103 la portalul de piatr\u0103 \u015fi prin pictura mural\u0103 interioar\u0103 executat\u0103 de P\u00e2rvu Mutu, un mare clasic al artei noastre. P\u00e2rvu Mutu semneaz\u0103 aici P\u00e2rvu Rom\u00e2nul. Este o m\u0103rturie a con\u015ftiin\u0163ei sale na\u0163ionale, a m\u00e2ndriei de a fi rom\u00e2n.
\n \u00cen romanul capodoper\u0103 Culorile s\u00e2ngelui, Mihail Diaconescu a f\u0103cut din P\u00e2rvu Mutu Zugravul eroul principal al unei ac\u0163iuni pline de tensiune dramatic\u0103, de simboluri ale imanen\u0163ei \u015fi transcenden\u0163ei \u015fi de tablouri de epoc\u0103 suprasaturate de date istorice \u015fi de elemente pitore\u015fti.
\n Dac\u0103 epoca br\u00e2ncoveneasc\u0103 s-a caracterizat printr-o \u00eenflorire cultural\u0103 \u0219i artistic\u0103 deosebit\u0103, se poate spune despre P\u00e2rvu Mutu c\u0103 a fost o personalitate reprezentativ\u0103 \u00een perioada respectiv\u0103. El este o personalitate simbol. Este un simbol puternic \u015fi polivalent al epocii br\u00e2ncovene\u015fti. \u00cen primul r\u00e2nd, aceasta se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 a fost unul dintre cei mai importan\u0163i pictori din istoria noastr\u0103. El a adus schimb\u0103ri majore \u00een pictura bisericeasc\u0103. Sfin\u021bii picta\u021bi sunt atent portretiza\u0163i. El a reu\u0219it s\u0103 treac\u0103 de la reprezentarea hieratic\u0103 \u015fi canonic\u0103 a persoanelor, la \u00eensufle\u021birea acestora prin desen, propor\u0163ii, detalii \u015fi prin arta de a sugera st\u0103ri suflete\u0219ti, prin anumite tr\u0103s\u0103turi de penel.
\nCa orice mare artist \u0219i deschiz\u0103tor de noi drumuri \u2013 \u00een cazul de fa\u021b\u0103 \u00een pictur\u0103 \u2013, el nu este \u00een\u021beles de contemporani. Inova\u021biile pe care le aduce \u00een arta sa sunt un motiv pe care adversarii \u00eel folosesc pentru a-l discredita. Este momentul c\u00e2nd voca\u021bia sa creatoare a fost terfelit\u0103, spun\u00e2ndu-i-se c\u0103 nu este o art\u0103 care \u00eenal\u021b\u0103 suflete\u0219te, care \u00eendreapt\u0103 tr\u0103irea omului spre cele sfinte, ci \u00eel coboar\u0103, \u00eemping\u00e2ndu-l spre p\u0103cat. \u0218ansa sa este c\u0103 me\u0219terul pus s\u0103-i analizeze opera se afirm\u0103 ca o persoan\u0103 sensibil\u0103, cu dragoste \u0219i \u00een\u021belegere fa\u021b\u0103 de crea\u021bie. El apreciaz\u0103 \u201enoul\u201d din arta pictorului de icoane.
\nP\u00e2rvu Mutu este un personaj reprezentativ pentru perioada br\u00e2ncoveneasc\u0103 \u0219i prin faptul c\u0103 a fost ani la r\u00e2nd staroste al breslei zugravilor. \u00cen perioada respectiv\u0103, corpora\u021biile sunt elemente institu\u021bionale ce \u201ediferen\u021biaz\u0103 \u0219i produc grani\u021be \u00eentre oameni\u201d. \u00centreaga via\u021b\u0103 a me\u0219te\u0219ugarilor este \u00eenso\u0163it\u0103, protejat\u0103 \u015fi direc\u021bionat\u0103 de apartenen\u021ba la o anumit\u0103 breasl\u0103.
\nDe aceea, mediul corporatist \u2013 breasla zugravilor din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u00een epoca br\u00e2ncoveneasc\u0103 \u2013 este eviden\u021biat \u00een mod deosebit \u00een romanul Culorile s\u00e2ngelui. Tot aici este eviden\u021biat\u0103 \u0219i rela\u021bia complicat\u0103 dintre puterea politic\u0103, mereu \u00een schimbare, \u0219i cea a breslelor, ca organiza\u0163ii profesionale de veche tradi\u0163ie \u015fi de mare prestigiu social.
\nPictorul P\u00e2rvu Mutu devine un simbol al epocii br\u00e2ncovene\u0219ti \u015fi, prin profilul s\u0103u spiritual, deschis pentru nou \u0219i cunoa\u0219tere, pentru crea\u021bie, pentru realizarea de noi ctitorii, dar \u0219i prin contradic\u021biile de care este dominat, prin schimb\u0103rile bru\u0219te de spirit.
\nSchimb\u0103rile bru\u0219te \u0219i repetate de domnii, vremurile tulburi \u0219i precare se reg\u0103sesc \u00een fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile \u0219i sf\u00e2\u0219ierile personajului. Tonurile sumbre din tablourile de epoc\u0103 alterneaz\u0103 cu imagini pline de un colorit efervescent, dar \u015fi de puternice contraste simbolice. Dominante sunt \u00eens\u0103 tonurile sumbre. A\u0219a cum domniile se schimb\u0103, a\u0219a \u0219i P\u00e2rvu Mutu \u00ee\u0219i modific\u0103 op\u021biunile politice, slujind mai multor puteri.
\nTorturile suflete\u0219ti pe care le \u00eendur\u0103, din cauza faptului c\u0103 nu poate picta at\u00e2t c\u00e2t \u0219i-ar fi dorit, suferin\u021bele la care este supus de c\u0103tre cei pe care \u00eei iube\u0219te \u2013 familie \u0219i ucenici \u2013 au un corespondent \u00een plan istoric, \u00een tensiunile politice ale perioadei, \u00een domniile efemere \u015fi s\u00e2ngeroase, \u00een diminuarea valorilor, \u00een amenin\u0163\u0103rile antirom\u00e2ne\u015fti ale unor monstruoase puteri imperialiste \u015fi expansioniste, \u00een evolu\u0163iile dramatice ale institu\u0163iilor, \u00een erodarea tragic\u0103 a rela\u0163iilor interumane \u0219i \u00een starea deplorabil\u0103 \u00een care se g\u0103sea \u021bara.
\nDorin\u021ba de autodep\u0103\u0219ire l-a marcat mereu. Iat\u0103 citatul care \u00eel define\u0219te ca pe un pictor reprezentativ al epocii, ca pe un creator mereu nemul\u021bumit, dornic de a crea ceva mai bun:
\n\u201eNu m\u0103 voi socoti dezlegat de datoriile mele, se m\u0103rturisi el cu glasul sc\u0103zut, dec\u00e2t atunci c\u00e2nd mi se va \u00eemplini g\u00e2ndul. S-ar putea ca zugr\u0103veala acelei biserici s\u0103 fie lucrarea mea cea din urm\u0103. Doresc \u00eens\u0103 ca ea s\u0103 fie cea mai aleas\u0103. Ani de zile \u00een \u0219ir am f\u0103cut \u00een g\u00e2nd \u0219i am desf\u0103cut am\u0103nuntele acestei zidiri. Niciodat\u0103, ori de c\u00e2te ori am zugr\u0103vit ceva, n-am fost mul\u021bumit cu mine \u00eensumi. A trebuit s\u0103 \u00eendur de fiecare dat\u0103 mu\u0219c\u0103tura de \u0219arpe a \u00eendoielii. Me\u0219te\u0219ugul nostru e chin \u0219i blestem. Lui i-am d\u0103ruit via\u021ba \u0219i sufletul. Mi se pare uneori c\u0103 n-am zugr\u0103vit cu vopsele, ci cu \u00eensu\u0219i s\u00e2ngele meu. Culorile zugr\u0103velilor, culorile s\u00e2ngelui! Cu biserica pe care o pl\u0103nuiesc trebuie s\u0103-mi g\u0103sesc tihna. T\u00e2njesc din tinere\u021bea mea dup\u0103 aceast\u0103 tihn\u0103.\u201d <\/p>\n

Alte note sumare despre epoca br\u00e2ncoveneasc\u0103<\/strong><\/p>\n

Epoca br\u00e2ncoveneasc\u0103 este perioada de timp fr\u0103m\u00e2ntat\u0103, c\u00e2nd la T\u00e2rgovi\u0219te \u0219i la Bucure\u0219ti au stat pe tronul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti domnitorii Gheorghe Duca (1673-1678), \u0218erban Cantacuzino (1678-1688), Constantin Br\u00e2ncoveanu (1688-1714), \u0218tefan Cantacuzino (1714-1715), Nicolae Mavrocordat (1715-1716; 1719-1730) \u0219i Ioan Mavrocordat (1716-1719).
\nArta br\u00e2ncoveneasc\u0103 specific\u0103 acestei epoci este profund autohton\u0103, fiind rezultatul sintezei unor influen\u021be stilistice venite \u00een cultura noastr\u0103 at\u00e2t din R\u0103s\u0103ritul, c\u00e2t \u0219i din Apusul Europei. Aceast\u0103 art\u0103 s-a afirmat at\u00e2t \u00een pictur\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een arhitectur\u0103, miniaturi, tehnica tiparului, broderie, muzic\u0103, sculptur\u0103 \u00een lemn \u0219i \u00een piatr\u0103, orfevrerie \u0219i xilogravur\u0103.
\n\u00cen arta br\u00e2ncoveneasc\u0103 se \u00eembin\u0103 acum elemente stilistice tradi\u021bionale, rezultat al unor acumul\u0103ri anterioare, cu noi principii de crea\u021bie, precum \u0219i cu unele influen\u021be din barocul european al secolelor al XVII-lea \u0219i al XVIII-lea \u0219i, bine\u00een\u021beles, cu influen\u021bele culturii bizantine.
\nRena\u015fterea cultural\u0103 \u015fi artistic\u0103 din timpul Sf\u00e2ntului domnitor Constantin Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu \u00ee\u015fi are \u00eenceputurile \u00een epoca lui Matei Basarab (1632-1654). Dup\u0103 moartea lui Matei Basarab, \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 a continuat s\u0103 fie un puternic centru de cultur\u0103 \u015fi o mare speran\u0163\u0103 \u00een lupta antiotoman\u0103 pentru toate popoarele din Balcani.
\n\u00cen timpul sf\u00e2ntului domnitor Constantin Br\u00e2ncoveanu s-a realizat o remarcabil\u0103 oper\u0103 de cultur\u0103, care a cuprins toate domeniile artei. Acest lucru a fost posibil, pe de o parte, datorit\u0103 prosperit\u0103\u0163ii economice a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, iar pe de alta, avu\u0163iilor personale ale domnitorului. O importan\u0163\u0103 cov\u00e2r\u015fitoare a avut-o \u00eens\u0103 \u015fi preg\u0103tirea intelectual\u0103 superioar\u0103, \u00eembinat\u0103 cu un deosebit sim\u0163 al frumosului \u015fi cu o adev\u0103rat\u0103 pasiune pentru lucrul artistic \u015fi pentru cartea de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 sau literatur\u0103, pe care le-a avut domnitorul. El s-a \u00eenconjurat de personalit\u0103\u0163i culturale autohtone \u015fi str\u0103ine, de mare valoare, iar pe plan artistic \u015fi-a organizat o \u015fcoal\u0103 de pietrari \u015fi zugravi.
\n\u015ecoala de zugravi \u015fi pietrari \u00eenfiin\u0163at\u0103 la M\u00e2n\u0103stirea Hurez a func\u0163ionat cu cei mai pricepu\u0163i me\u015fteri autohtoni, c\u0103rora li s-au ad\u0103ugat \u015fi me\u015fteri str\u0103ini: italieni, greci, orientali. Influen\u0163a \u015fcolii de art\u0103 s-a resim\u0163it p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. Maestrul echipei de zugravi de la Hurez era celebrul Constantinos, pictorul cur\u0163ii domne\u015fti.
\nTr\u0103s\u0103turile specifice ale picturii din aceast\u0103 perioad\u0103 se eviden\u0163iau prin realizarea unei rafinate decora\u0163ii florale, asemenea ornamenticii manuscriselor, a tip\u0103riturilor, sau a viziunii populare, cu variate culori vii, \u00een spa\u0163iile libere dintre fresce.
\nPictorii epocii br\u00e2ncovene\u015fti manifest\u0103 tendin\u0163a de a crea un nou stil al figurilor zugr\u0103vite, al trat\u0103rii portretelor \u00eentr-o accentuat\u0103 manier\u0103 realist\u0103, apt\u0103 s\u0103 ilustreze anumite st\u0103ri suflete\u015fti.
\nDomnia sf\u00e2ntului domnitor Constantin Br\u00e2ncoveanu a avut o importan\u0163\u0103 major\u0103 \u00een planuri diverse: social, politic, academic, institu\u0163ional, editorial, diplomatic, bisericesc, cultural, artistic: \u201eC\u0103ci domnia lui Constantin Br\u00e2ncoveanu constituie pentru istoria Rom\u00e2niei nu numai un \u00eensemnat moment politic, ci \u015fi o \u00eenfloritoare epoc\u0103 de cultur\u0103, prin aceea c\u0103 duce mai departe, pe culmi mai \u00eenalte, efortul cultural secular al poporului rom\u00e2n \u015fi al elitelor lui c\u0103rtur\u0103re\u015fti sau al me\u015fterilor arti\u015fti. Iar aceast\u0103 afirmare prin cultur\u0103, care a f\u0103cut din \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne\u015fti \u015fi din capitalele ei centre \u00eensemnate din r\u0103s\u0103ritul Europei, nu ar fi fost posibil\u0103 dac\u0103 la c\u00e2rma statului nu ar fi fost un om de valoarea lui Constantin Br\u00e2ncoveanu (…)\u201d .
\nImportan\u0163a european\u0103 a culturii rom\u00e2ne\u015fti afirmate la finele secolului al XVII-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XVIII-lea a fost recunoscut\u0103, \u00eentre al\u0163ii, de Cleobulos Tsourkas, eminent istoric grec al filosofiei, care, \u00een masiva sa lucrare Les debuts de l\u2019enseignement philosophique et de la libre pens\u00e9e dans les Balkans. La vie et l\u2019oeuvres de Th\u00e9ophile Corydal\u00e9e (1563-1646), ap\u0103rut\u0103 \u00een 1948, a afirmat urm\u0103toarele, chiar \u00een primul capitol: \u201eNu trebuie s\u0103 pierdem din vedere c\u0103 ceea ce au fost Floren\u0163a \u015fi Padova \u00een secolele al XIV-lea \u015fi al XV-lea pentru studiile clasice \u00een Occident, au fost, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XVII-lea (…) Ia\u015fii \u015fi Bucure\u015ftii pentru Orientul Ortodox: centre \u015fi citadele ale luminilor, unde au fost \u00een mare parte preg\u0103tite emanciparea \u015fi rena\u015fterea na\u0163ional\u0103 a tuturor popoarelor din Peninsula Balcanic\u0103\u201d.
\nSunt tocmai popoarele pe care pseudofilosoful Friederich Engels le dorea disp\u0103rute definitiv din istorie \u015fi din Europa. Impostorul Engels a exprimat ideea c\u0103 mai ales rom\u00e2nii, conservatori \u00eend\u00e2rji\u0163i, oponen\u0163i ai ideii de \u201erevolu\u0163ie mondial\u0103\u201d, trebuie s\u0103 dispar\u0103 din istorie, pentru ca \u0163elurile \u201erevolu\u0163ionare\u201d ale marxismului s\u0103 \u00eenving\u0103. Ideea a fost exprimat\u0103 de Engels \u00een publica\u0163ia Neue Rheinische Zeitung din 18 iunie 1849, la pag. 1.
\nNu putem s\u0103 nu ne g\u00e2ndim la faptul c\u0103 urma\u015fii marxi\u015fti, lenini\u015fti, tro\u0163ki\u015fti, maoi\u015fti, castri\u015fti, adev\u0103rate gunoaie morale, v\u0103d \u00een Engels un \u201e\u00eenv\u0103\u0163at\u201d de la care pornesc \u00een elucubra\u0163iile lor teoretice \u015fi \u00een ac\u0163iunile politice nefaste \u00een care s-au angajat. <\/p>\n

Pictorul P\u00e2rvu Mutu \u2013 \u00eentre medieval \u015fi modern<\/strong><\/p>\n

Pictura din epoca br\u00e2ncoveneasc\u0103 este dominat\u0103 de stilul P\u00e2rvu Mutu, care-o laicizeaz\u0103 complet, introduc\u00e2nd imagini, personaje, compozi\u0163ii, simboluri \u015fi scene profane, hore \u015fi grupuri de l\u0103utari \u00een frescele cu sfin\u0163i. Al\u0103turi de Constantinos, acesta este unul dintre cei mai mari pictori din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, de la finele secolului al XVII-lea. Toate temele pictate de P\u00e2rvu Mutu sunt p\u0103trunse de un suflu viu, de realism. Imaginile religioase sunt tratate ca ni\u015fte scene luate din via\u0163\u0103. Personajele \u00eencep s\u0103 se \u00eembrace dup\u0103 moda vremii, iar scenele biblice s\u0103 se desf\u0103\u015foare \u00eentr-o ambian\u0163\u0103 local\u0103; elementele de folclor \u015fi obiceiurile p\u0103m\u00e2ntului se infiltreaz\u0103 d\u00e2nd note realiste, dinamism, for\u0163\u0103 revelatoare, nuan\u0163e pitore\u015fti, culoare \u015fi haz, temelor tradi\u0163ionale.
\n\u201e\u00cen \u015fcoala lui s-au format me\u015fterii care au avut un rol important \u00een dezvoltarea mi\u015fc\u0103rii artistice de la noi. Prin realismul portretiz\u0103rii, prin elementele laice introduse \u00een pictura religioas\u0103 (scenele cu psalmi\u015ftii din frescele de la Col\u0163ea sunt reprezentate prin hore), P\u00e2rvu Mutu se \u00eenscrie printre pionierii picturii moderne, pictura lui lichid\u00e2nd definitiv stilul picturii bizantine.\u201d
\nDespre P\u00e2rvu Mutu se spune c\u0103 a fost un pictor medieval, dar \u015fi primul artist rom\u00e2n modern. El ne-a l\u0103sat \u015fi un autoportret, \u00een care s-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat cu penelul \u00een m\u00e2n\u0103.
\nDeoarece este primul artist despre care avem date biografice am\u0103nun\u0163ite, voi aminti aici c\u00e2teva, preluate din monografia pe care i-a consacrat-o Teodora Voinescu. Astfel, pictorul s-a n\u0103scut la 12 octombrie 1657 \u00een C\u00e2mpulung Muscel, ca al \u015faselea copil al preotului Ioan P\u00e2rvescu. R\u0103mas orfan de mam\u0103, \u00ee\u015fi va petrece copil\u0103ria al\u0103turi de tat\u0103l s\u0103u, care se c\u0103lug\u0103re\u015fte la m\u00e2n\u0103stirea Negru Vod\u0103 din ora\u015ful natal. Aici, copilul prime\u015fte lec\u0163ii de pictur\u0103 de la p\u0103rintele Evghenie. Apoi boierul Tudoran Vl\u0103descu, unul dintre marii feudali ai epocii, ctitor plin de r\u00e2vn\u0103 \u015fi admirabil om de cultur\u0103, v\u0103z\u00e2du-l \u00eenzestrat cu talent, l-a trimis la m\u00e2n\u0103stirile din nordul Moldovei pentru perfec\u0163ionare. Aici, timp de \u015fase ani, P\u00e2rvu s-a familiarizat cu mediul artistic local, a cunoscut vechea fresc\u0103 moldoveneasc\u0103 \u015fi, ceea ce este deosebit de important, noul curent ce se dezvolta \u00een pictur\u0103 sub influen\u0163a arti\u015ftilor itineran\u0163i \u2013 ru\u015fi, polonezi, greci, to\u0163i contamina\u0163i de barocul occidental.
\n \u00centors din Moldova la v\u00e2rsta de 23-24 de ani, P\u00e2rvu Mutu a devenit pictor de curte al boierilor Vl\u0103de\u015fti, protectorii s\u0103i, apoi al Cantacuzinilor, pe care i-a slujit peste dou\u0103 decenii, profit\u00e2nd \u00een tot acest timp de contactul cu ei, \u015ftiut fiind c\u0103 din stirpea lor au ie\u015fit mari personalit\u0103\u0163i ale culturii, ca domnitorul \u015eerban Cantacuzino, stolnicul Constantin Cantacuzino, marele sp\u0103tar Mihai Cantacuzino.
\nPrima mare comand\u0103 primit\u0103 \u015fi onorat\u0103 cu cinste a fost pictura de la M\u00e2n\u0103stirea Cotroceni. A ref\u0103cut apoi pictura ctitoriilor \u00een\u0103l\u0163ate de postelnicul Constantin Cantacuzino la Filipe\u015ftii de T\u00e2rg \u015fi la M\u0103rgineni, pentru ca, \u00een 1692, s\u0103 termine de zugr\u0103vit biserica de curte de la Filipe\u015ftii de P\u0103dure. Ulterior, ia \u00een antrepriz\u0103 \u015fi duce la bun sf\u00e2r\u015fit zugr\u0103virea grupului de patru biserici ridicate de sp\u0103tarul Mihai Cantacuzino: Col\u0163ea, Sinaia, Fundenii Doamnei \u015fi Adormirea Maicii Domnului din R\u00e2mnicu S\u0103rat. A mai zugr\u0103vit ansamblurile de la Borde\u015fti \u015fi de la M\u00e2n\u0103stirea Mamu, \u00eencheindu-\u015fi activitatea de muralist cu ansamblul de la biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou din Bucure\u015fti, ctitoria lui Constantin Br\u00e2ncoveanu. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 a avut \u015fi o \u015fcoal\u0103 de zugravi. La b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, porne\u015fte \u00een hagial\u00e2c la Muntele Athos, iar apoi se c\u0103lug\u0103re\u015fte sub numele de Pafnutie, la M\u00e2n\u0103stirea M\u0103rgineni, apoi la Robaia \u00een Muscel, unde \u015fi moare \u00een anul 1735. La Robaia, amintirea vie\u0163ii \u015fi operei sale este p\u0103strat\u0103 p\u00e2n\u0103 azi ca un scump tezaur spiritual.
\nSe constat\u0103 c\u0103, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare dec\u00e2t oricare alt artist din epoca sa, el ajunge la o sintez\u0103 \u00eentre diferitele tendin\u0163e ale picturii, devenind, astfel, exponentul cel mai autorizat al aspira\u0163iilor estetice ale vremii. Semnificativ este faptul c\u0103 \u00een opera sa se poate surprinde momentul disocierii dintre pictura religioas\u0103 \u015fi portretul laic. \u00cen pictura religioas\u0103, el va r\u0103m\u00e2ne ata\u015fat tradi\u0163iei, bine\u00een\u0163eles cu inova\u0163iile de rigoare. Chiar dac\u0103 respect\u0103 vechea iconografie, \u00eennoie\u015fte limbajul. Compozi\u0163iile sale, care degaj\u0103 o puternic\u0103 atmosfer\u0103 de epoc\u0103, sunt mai fire\u015fti, personajele mai agile, anatomiile mai apropiate de realitate.
\nAportul major al lui P\u00e2rvu Mutu la pictura rom\u00e2neasc\u0103 este \u00eens\u0103 \u00een domeniul portretului. Ca portretist, el nu are egal \u00een vremea sa \u015fi, de fapt, nu va fi \u00eentrecut \u00een tot secolul al XVIII-lea muntenesc. Chipurile sale au via\u0163\u0103, nu mai sunt schemele seci ale conceptului de om p\u00e2n\u0103 atunci. El \u015ftie s\u0103 interpreteze psihologic \u015fi artistic tr\u0103s\u0103turile caracteristice ale personajelor pictate.
\nCa mai to\u0163i zugravii de biserici, P\u00e2rvu Mutu a pictat \u015fi icoane. Nu s-au p\u0103strat dec\u00e2t c\u00e2teva. Ele sunt \u00een muzee. Unele icoane \u00eei sunt atribuite datorit\u0103 stilului \u00een care au fost pictate.
\nArti\u015fti ca P\u00e2rvu Mutu \u015fi Constantinos dau adev\u0103rata m\u0103sur\u0103 a stilului br\u00e2ncovenesc \u00een pictur\u0103 \u015fi exemplul lor va avea efectul de \u201e\u015fcoal\u0103\u201d, ambii transmi\u0163\u00e2nd, ca deschiz\u0103tori de drumuri, cuno\u015ftin\u0163e pre\u0163ioase unui mare num\u0103r de arti\u015fti tineri. Printre ucenicii lui P\u00e2rvu Mutu au fost: Stan Zugravul, Radu Zugravul, Marin Zugravul, Nicolae Zugravul \u015fi al\u0163ii.
\nPrin ei, duhul \u00eennoitor propriu artei lui P\u00e2rvu Mutu va fi transmis \u015fi crea\u0163iilor din secolul urm\u0103tor. <\/p>\n

Etapele dramatice ale unei evolu\u0163ii spirituale <\/strong><\/p>\n

Pictorul P\u00e2rvu Mutu este eroul principal al romanului capodoper\u0103 Culorile s\u00e2ngelui. Este un personaj simbol. Ac\u0163iunile \u00een care se implic\u0103 au, de asemenea, un caracter simbolic. \u015ei crea\u0163iile sale au caracter simbolic. \u00cen Culorile s\u00e2ngelui g\u0103sim o mare risip\u0103 de simboluri.
\nAcest personaj ne \u00eendeamn\u0103 la o compara\u0163ie cu Manole, celebrul constructor mitic al M\u00e2n\u0103stirii Arge\u015fului. A\u015fadar, pictorul P\u00e2rvu este, \u00een primul r\u00e2nd, un simbol al creatorului sf\u00e2\u015fiat de dorin\u0163a de a crea frumosul, presat fiind de \u00eendatoririle sale sociale \u015fi de familie.
\nVremurile s\u00e2ngeroase, aspre \u015fi tulburi nu sunt favorabile pentru crea\u0163ie \u015fi creator. De aceea, pictorul este nevoit s\u0103 jertfeasc\u0103 mereu ceva, \u00eencep\u00e2nd cu propriile interese \u015fi propria lini\u015fte sufleteasc\u0103, pentru a se strecura, \u00een calitate de artist, printre i\u0163ele \u00eencurcate ale domniilor mereu schimb\u0103toare.
\nRomanul debuteaz\u0103, de altfel, cu o prim\u0103 jertf\u0103 din partea pictorului: biserica din Lere\u015fti, abia pictat\u0103, este mistuit\u0103 de fl\u0103c\u0103ri. At\u00e2ta munc\u0103 \u015fi talent irosite \u00een de\u015fert!
\n\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, pictorul se afl\u0103 \u00een culmea afirm\u0103rii sale artistice \u015fi sociale. De ani buni el este starostele breslei zugravilor. \u015ecoala sa de zugravi merge, de asemenea, bine. Printre ucenici are deja un urma\u015f deosebit de talentat, la care \u0163ine mult: este t\u00e2n\u0103rul Radu.
\nMe\u015fterul nu este invidios pe talentul ucenicului s\u0103u, din contr\u0103, se bucur\u0103 nespus de ceea ce acesta realizeaz\u0103. El descoperise harul ucenicului s\u0103u \u015fi acum \u00eel \u00eengrijea \u201eca pe o floare rar\u0103\u201d. \u00cei spune acestuia, la un moment dat, c\u0103 \u00eei este mai drag dec\u00e2t propriii s\u0103i copii.
\nMe\u015fterul \u00ee\u015fi pov\u0103\u0163uie\u015fte mereu ucenicii, pe Radu \u00een mod special. El le spune s\u0103-l urmeze \u00een cele bune \u015fi s\u0103 nu-i copieze gre\u015felile, deoarece recunoa\u015fte c\u0103 \u015fi el gre\u015fe\u015fte uneori.
\nDatoria me\u015fterilor este s\u0103-\u0219i lase priceperea ucenicilor, iar ace\u015ftia trebuie s-o transmit\u0103 mai departe, conform unor legi vechi \u015fi nescrise. Legile acestea sunt mai presus de timpuri \u015fi de oameni. Sunt sacre. Creatorii nu trebuie s\u0103 se lase ispiti\u0163i, s\u0103 cedeze celor lume\u015fti. Drumul lor este aspru \u015fi cere sacrificii, dar rezultatul merit\u0103 efortul. Ei, me\u015fterii, sunt purt\u0103tori plini de r\u00e2vn\u0103 ai harului de creatori \u015fi cele mai mari datorii le au fa\u0163\u0103 de acesta. F\u0103urind frumuse\u0163e, arti\u015ftii creeaz\u0103 binele, adev\u0103rul \u015fi dreptatea. De la aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 nu au voie s\u0103 se abat\u0103.
\nAdunarea bresla\u015filor zugravi, prezidat\u0103 de mai marele lor, P\u00e2rvu Mutu, ne dezv\u0103luie un pictor \u00eemp\u0103timit de puterea pe care i-o d\u0103 func\u0163ia de staroste. Puterea sa de staroste era important\u0103. El nu putea s\u0103 fie judecat de nimeni, nici m\u0103car de cei care \u00eel aleseser\u0103. Doar un mitropolit, episcop sau domnitorul \u00eel putea judeca. Cuv\u00e2ntul s\u0103u \u00een cadrul breslei era lege.
\nAceast\u0103 func\u0163ie \u00eel \u015fi \u00eembog\u0103\u0163ise, \u00eentruc\u00e2t el primea ca plocon de la fiecare calf\u0103 care intra \u00een r\u00e2ndul me\u015fterilor: patru taleri, vin, vopsele \u015fi \u00een plus alte daruri de la me\u015fteri, cu ocazia s\u0103rb\u0103torilor.
\nDe aceea, acuza\u0163iile lui Dinu Teodorescu, adversarul s\u0103u \u00een breasl\u0103, \u00eel \u00eenfurie \u015fi, pentru ca nimeni s\u0103 nu mai aib\u0103 curajul s\u0103-l atace astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103-i fie \u015fubrezit\u0103 autoritatea, sau chiar s\u0103-\u015fi piard\u0103 func\u0163ia, el d\u0103 ordin ca Dinu s\u0103 primeasc\u0103 o sut\u0103 de vergele la t\u0103lpi \u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 zece galbeni la cutia breslei.
\nP\u00e2rvu Mutu Zugravul lucreaz\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 tulbure, marcat\u0103 de r\u0103zboaie \u015fi de mari catastrofe politice, vitreg\u0103 pentru creatori. Este o epoc\u0103 evocat\u0103 \u00eentr-o succesiune de ample tablouri epice, care ne re\u0163in prin culorile, contrastele, liniile de for\u0163\u0103, luminile \u015fi umbrele lor ap\u0103sate.
\nP\u00e2rvu Mutu este sf\u00e2\u015fiat de dorin\u0163e contrare. Pentru a putea s\u0103 lucreze, face compromisuri, trec\u00e2nd din tab\u0103ra Cantacuzinilor \u00een cea a Mavrocorda\u0163ilor. C\u00e2nd \u00eei sunt aduse \u00eenvinuiri la adunarea bresla\u015filor, el pune acest comportament pe seama vremurilor incerte, instabile, pe pr\u0103bu\u015firea gr\u0103bit\u0103 a domniilor, spun\u00e2nd c\u0103 acestea se schimb\u0103 mai repede dec\u00e2t anii, iar lumea este dezorientat\u0103. Pictorul se simte mereu b\u00e2ntuit de chemarea culorilor, care nu-i las\u0103 o clip\u0103 de lini\u015fte.
\nVisul s\u0103u cel mare este, \u00eens\u0103, acela de a ctitori o biseric\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103. Pentru acest ideal care \u00eel obsedeaz\u0103 este \u00een stare s\u0103 fac\u0103 orice compromis. \u00cens\u0103, dup\u0103 momentul de v\u00e2rf al carierei sale, urmeaz\u0103 pr\u0103bu\u015firea. Aceasta \u00eencepe odat\u0103 cu cearta pe care me\u015fterul o are cu ucenicul s\u0103u Radu. Urmeaz\u0103 prefacerea bisericii T\u0103tule\u015fti \u00een scrum, p\u0103r\u0103sirea lui de c\u0103tre ucenici \u015fi de c\u0103tre frumoasa Ileana. P\u00e2rvu Mutu se treze\u015fte la un moment dat p\u0103r\u0103sit de to\u0163i. Incendiul din Bucure\u015fti \u00eei amenin\u0163\u0103 gospod\u0103ria; urmeaz\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntarea Sofianei.
\nAceste \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u00eel doboar\u0103 pe me\u015fter, f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 se autoanalizeze. \u00cen urechi \u00eei sun\u0103 acuza\u0163iile calfelor. O bun\u0103 parte de timp el fusese apreciat; ai lui \u00eel crezuser\u0103 bun \u015fi \u00een\u0163elept, drept. Dar acum tocmai ace\u015ftia \u00eei aduc diverse \u00eenvinuiri. Puterea pe care o avea ca staroste al breslei, precum \u015fi dorin\u0163a sa nem\u0103surat\u0103 de a picta \u00eel schimbaser\u0103.
\n\u00cen somn, chiar diavolul \u00eel ispite\u015fte. Diavolul apare \u00een vis sub forma unui negu\u0163\u0103tor de suflete. El dore\u015fte \u00een primul r\u00e2nd sufletele pictorilor. Motivul pactului cu diavolul apare \u00een roman desenat \u00een culori stridente, contrastante. Sunt culori ap\u0103s\u0103toare.
\nAcest vis \u00eel ajut\u0103 pe P\u00e2rvu s\u0103-\u015fi vad\u0103 gre\u015felile, s\u0103 se c\u0103iasc\u0103, s\u0103 renun\u0163e la putere \u015fi la beneficiile pe care aceasta i le ofer\u0103. Nu mai este dispus s\u0103 fac\u0103 compromisuri \u00een numele artei sale. Pictorul dob\u00e2nde\u015fte con\u015ftiin\u0163a p\u0103catului \u015fi se spovede\u015fte p\u0103rintelui Filip. Acesta \u00eel trimite \u00een pelerinaj la Muntele Athos. C\u0103l\u0103toria respectiv\u0103 este, de fapt, o c\u0103l\u0103torie a cunoa\u015fterii, spre descoperirea adev\u0103rului \u015fi a jertfei mitropolitului Antim Ivireanul.
\nRe\u00eentors din c\u0103l\u0103torie, me\u015fterul renun\u0163\u0103 la toate cele lume\u015fti, adic\u0103 \u00ee\u015fi jertfe\u015fte o bun\u0103 parte din realiz\u0103rile \u015fi dorin\u0163ele sale. \u00cei iart\u0103 pe to\u0163i cei care \u00eei gre\u015fiser\u0103. Le cere ca \u015fi ei s\u0103-l ierte. Averea \u015fi-o las\u0103 fiilor \u015fi ucenicului Radu. Renun\u0163\u0103 \u015fi la iubirea sa pentru Ileana. Porne\u015fte apoi spre M\u00e2n\u0103stirea M\u0103rgineni din Prahova, unde dore\u015fte s\u0103 se consacre \u00een lini\u015fte pict\u0103rii icoanelor.
\nDar jertfa sa cea mai mare este, de fapt, renun\u0163area la visul de a construi o biseric\u0103 monumental\u0103. Theodor Codreanu, unul dintre cei mai autoriza\u0163i \u015fi mai subtili interpe\u0163i ai vastei crea\u0163ii epice diaconesciene, spune despre aceast\u0103 jertf\u0103 c\u0103: \u201eE o solu\u0163ie nea\u015fteptat\u0103 \u00een reinterpretarea mitului manolian. P\u00e2rvu Mutu e un me\u015fter Manole pe care jertfa \u00eel aduce la e\u015fec. \u00cemi explic faptul prin contaminarea mitului rom\u00e2nesc cu reflexe din pactul faustic, de care eroul se vindec\u0103, \u00een cele din urm\u0103, accept\u00e2ndu-\u015fi umila menire de zugrav de icoane, ca isp\u0103\u015fire a orgoliului tinere\u0163ii. Dar insinuarea leg\u0103m\u00e2ntului faustic \u00een structura mitului apar\u0163ine modernit\u0103\u0163ii \u015fi ea exprim\u0103 criza omului european modern pe care o anun\u0163\u0103 capodopera lui Goethe\u201d . Credem c\u0103 domnul Theodor Codreanu, care nu este numai unul dintre marii no\u015ftri critici literari, ci \u015fi un important filosof al culturii, are dreptate.
\nDup\u0103 c\u0103l\u0103toria la Muntele Athos, eroul se vindec\u0103 de orgoliul nem\u0103surat de a construi peste propriile limite. El \u00een\u0163elege ce \u00eenseamn\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Bisericii despre isihie. Tr\u0103irea \u00eentru isihie zide\u015fte \u00een el echilibrul l\u0103untric. Este o pace l\u0103untric\u0103, dar \u015fi creatoare. Cunoa\u015fte, astfel, o nou\u0103 dep\u0103\u015fire de sine. Pentru c\u0103 el continu\u0103 s\u0103 lucreze. Icoanele lui ajung \u00een casele de \u0163\u0103rani. Numai a\u015fa poate isp\u0103\u015fi p\u0103catul imensului orgoliu de care se f\u0103cuse anterior vinovat. Propriul s\u0103u orgoliu \u00eei apare acum mai r\u0103u dec\u00e2t crima.
\n\u00cen final, pictorul con\u015ftientizeaz\u0103 c\u0103 menirea creatorilor este de a se \u00eempotrivi st\u0103p\u00e2nirilor m\u00e2r\u015fave \u015fi dezastruoase pentru \u0163ar\u0103 \u015fi popor. Chiar dac\u0103 este greu, nu i se pare \u015fi imposibil. Aceia care nu se pot \u00eempotrivi pe fa\u0163\u0103 st\u0103p\u00e2nirii, m\u0103car s\u0103 nu o sprijine. Iar arti\u015ftii sunt datori s\u0103 nu ofere nimic din frumuse\u021bea artei lor acestor st\u0103p\u00e2niri, s\u0103 nu le \u00eenfrumuse\u0163eze: \u201eCine nu poate s\u0103 se \u00eempotriveasc\u0103 pe fa\u0163\u0103 istoriei lui Vod\u0103, n-are dec\u00e2t s\u0103 o z\u0103d\u0103rniceasc\u0103 cu alte mijloace, s\u0103 se trag\u0103 \u00eend\u0103r\u0103t, arz\u00e2nd \u00een ad\u00e2nc, f\u0103r\u0103 s\u0103 dea st\u0103p\u00e2nirii ceva din puterile sale. E cea mai obi\u015fnuit\u0103 cale a \u00eempotrivirii. (…) Sunt timpuri prielnice me\u015fte\u015fugului nostru \u015fi timpuri care n-au nimic de a face cu frumuse\u0163ea. S\u0103 \u0163ii minte \u015fi asta! \u00cencercarea de a \u00eenfrumuse\u0163a cu ceva st\u0103p\u00e2nirile netrebnice e una din cele mai cumplite m\u00e2r\u015f\u0103vii ce pot fi \u00eenf\u0103ptuite de cineva. Minciuna sfruntat\u0103 se \u00eentinde astfel pe \u00eentinderile necuprinse ale \u00eentregii istorii \u015fi r\u0103m\u00e2ne \u00eencle\u0219tat\u0103 de ele \u00een vecii vecilor\u201d .
\nCitatul acesta ilustreaz\u0103 situa\u0163ia creatorului \u00een condi\u0163iile de criz\u0103. Ca artist care creeaz\u0103 \u00een epoci de criz\u0103, P\u00e2rvu Mutu este un personaj tragic.
\nPrin problemele morale, civice \u015fi artistice pe care le evoc\u0103, prin \u00eentreaga sa ambian\u021b\u0103, prin simbolurile puse \u00een prim-plan, dar mai ales prin evolu\u0163ia eroului s\u0103u principal, Culorile s\u00e2ngelui este un roman tragic.<\/p>\n

Alte simboluri \u0219i semnifica\u021bii \u00een romanul Culorile s\u00e2ngelui<\/strong><\/p>\n

Biserica pictat\u0103 \u2013 simbol sublim al crea\u0163iei artistice. \u00cen Culorile s\u00e2ngelui, biserica, zugr\u0103vit\u0103 \u00een culori aurii, albastre \u015fi ro\u015fii, apare ca simbol al crea\u021biei omene\u015fti supreme. P\u00e2rvu Mutu, pictorul mistuit de focul crea\u021biei, \u00ee\u0219i dore\u0219te construirea unei biserici care s\u0103 fie cea mai aleas\u0103, a\u0219a dup\u0103 cum \u0219i me\u0219terul Manole ridic\u0103 o M\u00e2n\u0103stire \u2019nalt\u0103\/ Cum n-a mai fost alt\u0103. Munca \u0219i crea\u021bia artistului sunt pres\u0103rate cu jertfe: biserica din Lere\u0219ti, de abia pictat\u0103, este mistuit\u0103 de fl\u0103c\u0103ri. La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu biserica de la Corn\u0103\u021bel. Un blestem pare s\u0103-i urm\u0103reasc\u0103 opera. Apoi, trei dintre fiin\u021bele sale dragi vor fi, la r\u00e2ndul lor, o serie de alte trei jertfe care vor marca evolu\u021bia capacit\u0103\u021bii lui de crea\u021bie. Aceast\u0103 putere de crea\u021bie \u0219i m\u0103sura \u00eentregului s\u0103u talent le va pune pictorul pentru a ridica opera capital\u0103 a vie\u021bii lui, biserica cea mai aleas\u0103.
\nPentru a-\u0219i vedea acest vis \u00eemplinit, el face o serie de compromisuri umilitoare. \u00cens\u0103 nici acestea, nici jertfele suportate nu duc la realizarea visului s\u0103u. Toat\u0103 zbaterea pare inutil\u0103. Mitul me\u0219terului Manole pare s\u0103 se inverseze aici, \u00een roman. Dac\u0103 \u00een mit piere me\u0219terul \u2013 creatorul \u2013 \u0219i r\u0103m\u00e2ne biserica \u2013 crea\u021bia \u2013, \u00een romanul lui Mihail Diaconescu bisericile-crea\u021bii dispar una dup\u0103 cealalt\u0103, distruse de teribilul tumult al istoriei. Nimic nu d\u0103inuie, nimic nu e sigur, totul se preface \u00een scrum \u015fi cenu\u0219\u0103. Totul pare o iluzie.
\nChiar dac\u0103 P\u00e2rvu Mutu nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 ridice biserica mult visat\u0103, autorul ne spune c\u0103 \u00een ultima sa lucrare, biserica de la Corn\u0103\u021bel, \u201eprintre \u00eendoieli sf\u00e2\u0219ietoare \u0219i restri\u0219te sufleteasc\u0103 d\u0103duse, de fapt, m\u0103sura deplin\u0103 a \u00eentregii sale \u0219tiin\u021be de zugrav\u201d.
\nAceast\u0103 biseric\u0103 fusese, de fapt, apogeul crea\u021biei sale: \u201e\u00cei pl\u0103cur\u0103 mai ales chipurile arhanghelilor cu p\u0103r de lumin\u0103 din glafurile ferestrelor de la altar. Aripile prelungi, desf\u0103\u0219urate \u00een alb, p\u00e2n\u0103 c\u0103tre p\u0103m\u00e2nt, aveau o linie unduioas\u0103, care scotea \u0219i mai mult la vedere ml\u0103dierea plin\u0103 de vigoare a trupurilor. \u00cenve\u0219m\u00e2nta\u021bi \u00een straie bogate, care c\u0103deau \u00een cute mari, rotunde, cei doi \u00eengeri str\u0103juiau fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103. Pe unul \u00eel \u00eenchipuise \u00eembr\u0103cat \u00een loros verde, deschis ca smaragdul, pus \u0219i mai bine \u00een lumin\u0103 de culoarea \u00eentunecat\u0103 a tocului ferestrei. C\u00e2teva d\u00e2re sub\u021biri \u0219i stelu\u021be de aur d\u0103deau via\u021b\u0103 \u00eentregii zugr\u0103veli. Cel\u0103lalt arhanghel izvora \u00eemprejur raze suave liliachii \u0219i argintii. Culoarea ve\u0219m\u00e2ntului s\u0103u \u0219i lumina din jurul capului f\u0103ceau la un loc o pat\u0103 plin\u0103 de vioiciune (\u2026).
\nSe l\u0103s\u0103 p\u0103truns de frumuse\u021bea ie\u0219it\u0103 din m\u00e2inile lui \u0219i, \u00eenfiorat deodat\u0103, sim\u021bi nevoia s\u0103 stea \u00een genunchi \u00een fa\u021ba ei, s\u0103 se roage. Cercetarea zugr\u0103velii \u00een starea sufleteasc\u0103 at\u00e2t de amestecat\u0103 pe care o tr\u0103ia acum \u00eei descoperea am\u0103nunte, pre\u021buri \u0219i \u00een\u021belesuri neb\u0103nuite mai \u00eenainte\u201d .
\nArtistul este \u00eenfr\u00e2nt. Istoria tragic\u0103 \u0219i absurd\u0103 a momentului se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een delir. Biserica, idealul s\u0103u de crea\u021bie, r\u0103m\u00e2ne doar un vis. Pictorul a visat s\u0103 \u00eempodobeasc\u0103 cea mai frumoas\u0103 dintre bisericile sale pentru c\u0103 \u201eBiserica, remarc\u0103 profesorul \u015fi savantul comparatist Valeriu Filimon, e Centru al lumii ca Spa\u021biu Sacru, este Cupola de deasupra altarului pe care se oficiaz\u0103 actul liturgic al transsubstan\u021bierii ca ritual al Jertfei pentru oameni. Toate \u00eendur\u0103rile lui P\u00e2rvu Mutu dob\u00e2ndesc semnifica\u021bia Jertfei Laicului pe altarul Sacrului, \u00eenchin\u00e2ndu-\u0219i via\u021ba Bisericii ca Spa\u021biu al Logosului pictat\u201d .
\nBiserica r\u0103m\u00e2ne, a\u0219adar, un simbol sublim al crea\u021biei supreme, dar \u0219i al jertfei mereu \u00eennoite. Este un simbol polivalent.
\nLabirintul. Este, ca \u015fi \u00een alte romane ale lui Mihail Diaconescu, un simbol al destinului, al vie\u021bii desf\u0103\u0219urate ca un drum tainic \u015fi dificil din contorsiunile c\u0103ruia artistul nu vede nici o ie\u0219ire. P\u00e2rvu Mutu este, asemenea lui Icar, r\u0103t\u0103cit \u00een cer \u015fi zdrobit \u00een lumin\u0103 solar\u0103, \u00eenchis \u00een propria-i via\u021b\u0103, \u00eengr\u0103dit de violen\u021ba istoriei \u0219i de propriile decizii. Ie\u0219irea din acest labirint pare la un moment dat imposibil\u0103. Doar crea\u021bia ar fi salvarea artistului. Biserica mult visat\u0103 ar fi aripile lui Icar, care l-ar scoate din labirint. Ca Icar, \u00eens\u0103, artistul se pr\u0103bu\u0219e\u0219te. Biserica este imposibil de construit \u00een vremurile tulburi pe care le tr\u0103ie\u0219te. Artistul se pr\u0103bu\u0219e\u0219te, dar nu moare. El opteaz\u0103 \u00een final pentru retragerea la m\u00e2n\u0103stire. Devine c\u0103lug\u0103r \u0219i apoi sihastru, dob\u00e2ndind, astfel, un anume grad de sfin\u021benie.
\nArtistul reu\u0219e\u0219te s\u0103 transforme pr\u0103bu\u0219irea din domeniul artistic \u00eentr-o \u00een\u0103l\u021bare \u00een plan spiritual. \u00cen haosul vie\u0163ii sale nefericite apare o raz\u0103 puternic\u0103 de lumin\u0103.
\nDe-a lungul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor pe care le tr\u0103ie\u0219te, P\u00e2rvu Mutu are de mai multe ori sentimentul c\u0103 a ajuns \u00eentr-un impas: \u201eG\u00e2ndindu-se prea mult la aceste lucruri, el se sim\u021bea \u00eens\u0103 sec\u0103tuit de suflet. Era \u00eencredin\u021bat c\u0103 \u00eemprejur\u0103rile \u00eendoielnice sau oarbe prin care trecea \u00een\u0103bu\u0219eau cu o putere uciga\u0219\u0103 tocmai slabele p\u00e2lp\u00e2iri ale acestei \u00een\u021belegeri. \u00centuneric \u00eenainte, \u00eentuneric dup\u0103. At\u00e2ta tot. \u0218i el, b\u00e2jb\u00e2ind \u00eencordat, f\u0103r\u0103 r\u0103gaz \u0219i f\u0103r\u0103 n\u0103dejde, ca o pas\u0103re greoaie \u0219i n\u0103uc\u0103, bolnav\u0103 de cuget, sc\u0103pat\u0103 spre lumin\u0103 din bezna ocrotitoare a codrilor tainici, orbit\u0103 de soare, b\u0103nuind \u00een zborul \u00eenfrigurat peste lucruri, c\u0103 arsura uciga\u0219\u0103 a c\u0103ldurii de deasupra poate \u00eensemna \u0219i altceva dec\u00e2t umezeala rece a \u00eentunericului \u00een care vie\u021buia de obicei, dar neput\u00e2nd ie\u0219i cu nici un chip din starea de \u00eentuneric la care fusese sortit\u0103 poate mai \u00eenainte de a se na\u0219te\u201d.
\n\u0218i \u00een fragmentul de mai sus se observ\u0103 aceea\u0219i dorin\u021b\u0103 a artistului de a ie\u0219i din labirintul \u00eencurcat, obscur, al vie\u021bii, de a evada, de a se \u00een\u0103l\u021ba prin intermediul crea\u021biei. El con\u0219tientizeaz\u0103, \u00eens\u0103, faptul c\u0103, \u00een ciuda efortului, \u00een\u0103l\u021barea spre lumin\u0103 nu este posibil\u0103. Destinul eroic \u015fi tragic pare a fi mai puternic dec\u00e2t orice efort. Artistul este marcat de fatalitatea propriei vie\u021bi.
\nCu toate acestea, la un moment dat, P\u00e2rvu Mutu apuc\u0103 pe o c\u0103rare pe care nici nu o b\u0103nuia. O c\u0103r\u0103ruie de-abia observabil\u0103, care-l va duce spre m\u00e2ntuire \u0219i, implicit, spre lumina dorit\u0103. Destinul i-a oferit, totu\u0219i, o \u0219ans\u0103, o ie\u0219ire din labirint. Poate cea mai valoroas\u0103.
\nFocul. \u00centreg romanul Culorile s\u00e2ngelui este jalonat simetric de elementul foc. Crea\u021bia pictorului P\u00e2rvu Mutu este marcat\u0103 sf\u00e2\u0219ietor de dou\u0103 incendii: cel care a mistuit biserica de la Lere\u0219ti \u0219i cel de la Corn\u0103\u021bel. \u00cen cuprinsul romanului mai intervine un incendiu devastator, care va devora o parte din Bucure\u0219ti \u0219i care marcheaz\u0103 un alt moment dureros pentru artist, moartea so\u021biei sale, Sofiana.
\nC\u00e2nd biserica de la Lere\u0219ti era gata zugr\u0103vit\u0103, iar pictorii a\u0219teptau doar t\u00e2rnosirea ei, bucuria le-a fost transformat\u0103 \u00een spaim\u0103 \u0219i chin. \u00cen locul \u00cenalt Prea Sfin\u021biei-sale Antim, la biseric\u0103 au venit o\u0219tenii domne\u0219ti. \u00cen locul t\u00e2rnosirii, biserica prime\u0219te \u201ebotezul\u201d focului.
\nChinul trudei zadarnice este sf\u00e2\u0219ietor pentru artist: \u201eUn foc slab aprindea \u0219i stingea lic\u0103rul de deasupra altarului. Peste pu\u021bin timp, acoperi\u0219ul ardea cu p\u0103l\u0103l\u0103i uria\u0219e, trosnind din toat\u0103 lemn\u0103ria \u0219i azv\u00e2rlind spre cer buc\u0103\u021bi negre de funingine care pluteau p\u00e2n\u0103 departe spre sat.
\nPrimele fire de var c\u0103zur\u0103 din bolta Pantocratorului. Apoi, \u00een mijlocul bisericii se pr\u0103bu\u0219i tot turnul de deasupra naosului \u00eentr-o amestec\u0103tur\u0103 de lemn\u0103rie aprins\u0103, tencuial\u0103 \u0219i c\u0103r\u0103mizi. Focul \u0219i fumul se \u00eentinser\u0103 \u00eendat\u0103 la strane \u0219i la u\u0219ile \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti\u201d.
\nFocul care mistuie biserica este simbol al jertfei pe care artistul trebuie s-o fac\u0103. Biserica \u00eentreag\u0103 este jertfa care trebuie s\u0103 ard\u0103 pe altarul crea\u021biei oric\u0103rui artist. Focul are rol purificator \u0219i regenerator. El purific\u0103 \u0219i poten\u021beaz\u0103 energiile care sus\u021bin crea\u021bia. Taoi\u0219tii spun despre foc c\u0103 el arde \u00eenveli\u0219ul grosolan al lucrurilor, aduc\u00e2ndu-le la o stare subtil\u0103, sau, altfel spus, le spiritualizeaz\u0103. \u00cen limba sanscrit\u0103, pur \u0219i foc, sunt desemnate de acela\u0219i cuv\u00e2nt. Pentru a crea este nevoie de puritate, de o stare de \u00een\u0103l\u021bare sublim\u0103, de spiritualizare accentuat\u0103 din partea artistului. Atunci c\u00e2nd puritatea este \u00eentinat\u0103, apare jertfa menit\u0103 s\u0103 spele p\u0103catele artistului, s\u0103 purifice \u0219i s\u0103 sus\u021bin\u0103 \u00een continuare crea\u021bia.
\nFocul este, de asemenea, simbolul cunoa\u0219terii \u0219i al ilumin\u0103rii. Cunoa\u0219terea superioar\u0103 este specific\u0103 artistului, iar iluminarea interioar\u0103 ap\u0103rut\u0103 \u00een timpul actului de crea\u021bie este indispensabil\u0103. \u00cen roman, focul este \u0219i simbolul crea\u021biei. Este focul creator, care mistuie continuu fiin\u021ba fiec\u0103rui artist. Artistul este un ve\u0219nic rug de jertf\u0103, o lum\u00e2nare ce arde continuu pe altarul crea\u021biei. C\u00e2nd acest foc interior se stinge, inspira\u021bia \u0219i for\u021ba creatoare dispar; din artistul de alt\u0103 dat\u0103 r\u0103m\u00e2ne doar cenu\u0219a: \u201eMie unuia, me\u0219te\u0219ugul mi-a fost ca un chin ne\u00eentrerupt din care am ie\u0219it sleit cu fiecare lucrare, pentru a \u00eencepe acela\u0219i chin de la cap\u0103t. Am ars f\u0103r\u0103 oprire. Me\u0219te\u0219ugul \u00eenseamn\u0103 suferin\u021b\u0103. E ceva m\u0103re\u021b \u0219i tainic \u00een asta, dar \u0219i \u00eenfrico\u0219\u0103tor totodat\u0103. Niciodat\u0103 n-am tr\u0103it cu adev\u0103rat lini\u0219tea. Sunt \u00eensetat dup\u0103 ea!\u201d
\nMircea Eliade spune despre foc c\u0103 poate fi de origine divin\u0103 sau de origine demonic\u0103. Focul de origine demonic\u0103 este simbolizat de iad, care arde f\u0103r\u0103 s\u0103 mistuie, excluz\u00e2nd, astfel, regenerarea specific\u0103 focului divin. Lucifer a fost un purt\u0103tor al luminii cere\u0219ti, st\u0103p\u00e2n al focului, c\u0103zut prin p\u0103catul orgoliului \u00een fl\u0103c\u0103rile iadului. Adeseori arti\u0219tii, sim\u021bindu-se st\u0103p\u00e2ni pe harul crea\u021biei, se consider\u0103 veritabili demiurgi, c\u0103z\u00e2nd \u00een teribilul p\u0103cat al trufiei nem\u0103surate. De aceea, focul divin \u00eei purific\u0103.
\n\u0218i \u00een cazul de fa\u021b\u0103, pictorul P\u00e2rvu Mutu se las\u0103 acaparat de crea\u021bie, uit\u00e2ndu-\u0219i condi\u021bia de muritor, supus legilor firii \u0219i vicisitudinilor vremurilor pe care le tr\u0103ie\u0219te. Focul repetat ab\u0103tut asupra crea\u021biilor sale este semnul divin care-l aten\u021bioneaz\u0103 c\u0103 a apucat pe un drum gre\u0219it, al \u00eensingur\u0103rii tragice, al suficien\u0163ei, al trufiei \u0219i al pierzaniei. Pentru trufie, a fost la un pas de a-\u0219i vinde sufletul diavolului.
\nSpre finalul romanului, artistul \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te adev\u0103ratul drum, renun\u021b\u00e2nd la trufia \u201ef\u0103r\u0103 seam\u0103n\u201d, \u00een favoarea umilei rase de c\u0103lug\u0103r, a ascult\u0103rii depline la m\u00e2n\u0103stire \u0219i a datoriei civice \u0219i morale de a crea pentru oamenii obi\u0219nui\u021bi.
\nS\u00e2ngele. S\u00e2ngele este un simbol polivalent care \u00eenso\u021be\u0219te de multe ori focul. Sunt din nou simboluri comunicante, ce se sus\u021bin reciproc, complementare. Sunt simboluri ale jertfei \u0219i suferin\u021bei. S\u00e2ngele simbolizeaz\u0103 toate valorile solidare cu focul. \u00centreaga crea\u021bie a pictorului P\u00e2rvu Mutu a fost chin \u0219i s\u00e2ngerare continu\u0103. Efortul creatorului a fost imens pentru a-\u0219i sus\u021bine crea\u021bia. A fost chiar la un pas de a-\u0219i vinde sufletul Diavolului, pentru a putea continua. Sufletul \u0219i \u00eentreaga fiin\u021b\u0103 au s\u00e2ngerat continuu: \u201eS\u00e2ngerarea sufleteasc\u0103, scrie Valeriu Filimon, s-a prelungit prin penel \u00een Logosul pictat \u00een afar\u0103 de ctitoria lui, pe care nu a putut-o zidi. Aceast\u0103 s\u00e2ngerare sufleteasc\u0103 este retr\u0103it\u0103 halucinant: \u00abI se p\u0103ru c\u0103 s\u00e2ngele lor gros umple ramurile p\u0103durii \u0219i ierburile pe l\u00e2ng\u0103 care trecea, c\u0103-l atinge pe m\u00e2ini \u0219i \u00eel simte cald, at\u00e2t de lipicios, c\u0103 duse m\u00e2na pe c\u0103ma\u0219\u0103 s\u0103 se \u0219tearg\u0103\u00bb\u201d.
\nP\u00e2rvu Mutu ne apare ca un domn \u015fi ca un sclav al propriului ideal artistic. E gata s\u0103-\u0219i jertfeasc\u0103 \u0219i sufletul pentru \u00eemplinirea acestui ideal. La un moment dat, atunci c\u00e2nd una dintre bisericile pictate arde \u00een v\u00e2lv\u0103t\u0103i, artistul \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te chinuitor jertfa: vopselele sunt mistuite de fl\u0103c\u0103ri, iar apoi, vopselele se transform\u0103 \u00een s\u00e2nge. Focul \u0219i s\u00e2ngele sunt prezente ca simboluri ale sacrificiului: \u201eC\u00e2nd se opri, icni scurt \u0219i se pr\u0103bu\u0219i \u00eentr-o parte. Cu cele din urm\u0103 puteri deosebi deasupra lui o bucat\u0103 de cer neacoperit\u0103 de frunzele copacilor lumin\u00e2nd noaptea din c\u00e2teva \u021binte de aur asem\u0103n\u0103toare cu cele zugr\u0103vite de el pe biseric\u0103. Apoi cerul \u00eentreg se acoperi de mari v\u00e2lv\u0103t\u0103i ro\u0219ii \u0219i sim\u021bi deodat\u0103 c\u0103 i se taie r\u0103suflarea.
\nDe la un cap\u0103t la altul al lumii, vopselele sfinte ale cerului, ale stelelor \u0219i ale nop\u021bii se pref\u0103ceau cu repeziciune \u00een s\u00e2nge\u201d.
\nEste impresionant modul cum autorul descrie jertfa artistului. P\u00e2rvu Mutu spune, la un moment dat, c\u0103 parc\u0103 toat\u0103 via\u021ba a pictat nu cu vopsele, ci cu propriul s\u00e2nge.
\nS\u00e2ngele este \u00een roman \u0219i un simbol al \u0219irului nesf\u00e2r\u0219it de martiri pe care aceast\u0103 \u021bar\u0103 i-a dat drept jertf\u0103 pentru ap\u0103rarea identit\u0103\u021bii noastre na\u021bionale, a credin\u021bei ortodoxe \u0219i a mo\u015fiei str\u0103bune. Acest s\u00e2nge al martirilor este prezent, a\u0219a cum spune autorul, la un moment dat, \u00een vopseaua ro\u0219ie cu care pictorul P\u00e2rvu Mutu \u00ee\u0219i zugr\u0103ve\u0219te sfin\u021bii pe bolta bisericii. Astfel, simbolul jertfei apare \u00eenc\u0103 o dat\u0103 sub o alt\u0103 form\u0103, a martirajului, care ne-a cutreierat \u00eentreaga istorie de popor aflat la r\u0103scruce de v\u00e2nturi \u0219i de imperii expansioniste \u0219i anexioniste, sus\u0163inute de criminalele lor ideologii cosmocrate, de a\u015fa zisele lor \u201einterese\u201d.
\nC\u00e2rciuma din \u201eMahalaua T\u00e2rgului de Jos\u201d, simbol al infernului. \u00cen general, c\u00e2rciuma este un loc al pierzaniei, al p\u0103catelor trupului, al destr\u0103b\u0103l\u0103rii, al ne\u00eenfr\u00e2n\u0103rii. Este locul \u00een care materia biruie spiritul. Nimic din cele ale spiritului nu-\u0219i are locul aici. P\u0103cate precum be\u021bia, intrigile, tranzac\u0163iile neoneste, clevetirea, minciuna, ho\u0163ia, l\u0103comia, banditismul, desfr\u00e2ul sunt la ele acas\u0103 \u00een acest spa\u021biu. Uneori, crimele se \u00eenf\u0103ptuiesc tot aici. Comploturile, t\u00e2lh\u0103riile, orgoliul g\u0103unos, vagabondajul sexual, necinstea \u0219i tr\u0103d\u0103rile se reunesc \u00een aerul otr\u0103vit al cr\u00e2\u0219melor. De aceea, autorul eviden\u021biaz\u0103 aceast\u0103 reunire a p\u0103catelor, tocmai \u00een c\u00e2rciuma din \u201eMahalaua T\u00e2rgului de Jos\u201d. Aceasta este un veritabil pol al r\u0103ului, \u00een contrast cu bisericile prezentate \u00een roman, ca poli ai binelui.
\nIoan Vod\u0103 Mavrocordat este \u0219i el un exponent al r\u0103ului. Toate patimile parc\u0103 \u00ee\u0219i d\u0103duser\u0103 \u00eent\u00e2lnire \u00een trupul s\u0103u spurcat, dar peste toate domnea preacurvia. Pofta de femei nu \u0219i-o putea domoli. De aceea, \u00eentr-una din zile hot\u0103r\u00ee s\u0103 descind\u0103 \u00een cea mai ordinar\u0103 spelunc\u0103 pentru a-\u0219i g\u0103si o femeie. \u00ce\u0219i alege o \u021biganc\u0103 pe care, \u00eei spune jup\u00e2nul Ioni\u021b\u0103 \u201eo co\u021b\u0103iesc to\u021bi golanii mahalalei\u201d. Vod\u0103 nu face nazuri, doar s\u0103 fie acolo o femeie, pentru a-i satisface urgent poftele nedomolite.
\nAutorul prezint\u0103 astfel locul pierzaniei: \u201eIntr\u00e2nd \u00een c\u00e2rcium\u0103, vod\u0103 se sim\u021bi luat pe sus de g\u0103l\u0103gia amestecat\u0103 a be\u021bivilor \u0219i a c\u00e2nt\u0103re\u021bilor. Un taraf de l\u0103utari tuciurii se v\u0103ieta cu \u00eenver\u0219unare la urechile unor o\u0219teni din oastea palatului pu\u0219i bine pe chiolhan, nemaipomenit de \u00eenfierb\u00e2nta\u0163i. Slugi boiere\u0219ti care tr\u0103geau din ciubuce cu ifose \u0219i fasoane simandicoase, calemgii cioflingari, cer\u0219etori poc\u00e2lti\u021bi \u0219i gubavi, ni\u0219te c\u0103l\u0103tori veseli care jucau barbut cu cacialmale \u0219i p\u0103reau a fi negu\u021b\u0103tori, doi c\u0103lug\u0103ri turlaci, unul c\u00e2t peretele, adev\u0103rat malac, cel\u0103lalt pirpiriu ca un \u021b\u00e2r \u0219i mic de statur\u0103 care \u00een\u0103l\u021ba vesel ni\u0219te irmoase stra\u0219nice, se g\u0103seau risipi\u021bi pe la mese. Celelalte od\u0103i, pline de asemenea de mu\u0219terii \u00eenfierb\u00e2nta\u021bi \u0219i c\u0103z\u0103turi be\u021bive r\u0103sunau \u0219i ele de c\u00e2ntece caraghioase, de porunci aspre, mascarale \u0219i de l\u0103l\u0103ielile altor l\u0103utari. Fumul de seu topit de la gr\u0103tarele cu fripturi de oaie puse \u00een buza vetrei cu jar avea \u00een el ceva a\u021b\u00e2\u021b\u0103tor. Mirosea de-l usturau creierii a vin, a sudoare \u0219i a carne fript\u0103 \u00eemp\u0103nat\u0103 cu ceap\u0103 \u0219i frunz\u0103 de dafin. Ni\u0219te fleoar\u021be de muieri durdulii bine sulemenite, slujnicele c\u00e2rciumarului, se mi\u0219cau repede printre mese, \u00eendeplinind dorin\u021bele celor ce porunceau s\u0103 li se aduc\u0103 m\u00e2ncare \u0219i b\u0103utur\u0103. Abia pridideau\u201d .
\nTabloul prezentat de Mihail Diaconescu este plin de dinamism, de tonuri \u00eentunecate, de contraste \u0219i de culorile tari ale unor am\u0103nunte pitore\u0219ti. O lume mai mult dec\u00e2t pestri\u021b\u0103 o populeaz\u0103: be\u021bivi, l\u0103utari tuciurii, o\u0219teni, slugi boiere\u0219ti, calemgii, cioflingari, cer\u0219etori poc\u00e2lti\u021bi, c\u0103l\u0103tori veseli, c\u0103lug\u0103ri turlaci, c\u0103z\u0103turi be\u021bive, muieri durdulii, obraznice. To\u021bi la un loc formeaz\u0103 o adun\u0103tur\u0103 demn\u0103 de iadul lui Scarao\u021bchi. Descrierea c\u00e2rciumii se realizeaz\u0103 utiliz\u00e2ndu-se tipuri de imagini auditive, vizuale \u0219i olfactive. Cele olfactive ating o valoare paroxistic\u0103 \u00een expresia: mirosea de-l usturau creierii\u2026 \u00cen continuarea descrierii, imaginile auditive primesc \u0219i ele tonuri tot mai accentuate: zguduiau zdrav\u0103n podelele, chiuiau, b\u0103teau cu pumnul \u00een mas\u0103, \u00eenc\u0103perile trosneau de tropot \u0219i chiuituri etc. Zgomotele sunt prezentate \u00een crescendo, amestec\u00e2ndu-se din nou cu imagini vizuale \u0219i olfactive, \u00eentregind aspectul infernal al c\u00e2rciumii.
\n\u00centreaga isterie \u0219i dezm\u0103\u021bul din c\u00e2rcium\u0103 au fost curmate de primul foc de pistol, urmat de o \u00eenc\u0103ierare stra\u0219nic\u0103 \u00een care vod\u0103, practicant al laxismului moral, era s\u0103-\u0219i piard\u0103 via\u021ba.
\nVisul. La un moment dat, lui P\u00e2rvu Mutu \u00eei apare \u00een vis o fantasm\u0103, un straniu personaj-simbol, un demon cu numele de Kir Panaiot Panaiotakis. Visul se transform\u0103 atunci \u00eentr-un co\u0219mar din care artistul se va trezi lac de sudori \u0219i \u00eensp\u0103im\u00e2ntat. Personajul demonic, un negu\u0163\u0103tor care vrea s\u0103-i cumpere sufletul, este un simbol al con\u0219tiin\u021bei artistului. Deoarece pictorul nu este un om al jum\u0103t\u0103\u021bilor de m\u0103sur\u0103, el vrea s\u0103 profite la maximum de pe urma talentului s\u0103u artistic: el vrea onoare, faim\u0103, putere \u00een breasl\u0103, bog\u0103\u021bie \u0219i posibilitatea de a-\u0219i pune \u00een valoare talentul. Dar, pentru a ob\u021bine toate acestea \u00een condi\u021biile istorice extrem de nefavorabile ale momentului, pictorul se vede obligat s\u0103 fac\u0103 o serie \u00eentreag\u0103 de compromisuri: accept\u0103 s\u0103-i slujeasc\u0103 lui Ioan Mavrocordat, s\u0103-i duc\u0103 solia la Bra\u0219ov \u0219i Sibiu, dar \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i p\u0103streze bunele rela\u021bii \u0219i cu familia Cantacuzinilor.
\nAceast\u0103 duplicitate \u00eencepe s\u0103-l road\u0103, s\u0103-l tulbure \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 din ce \u00een ce mai mare. \u00cen final, Kir Panaiot Panaiotakis, negu\u0163\u0103torul de suflete, \u00eel face s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 dimensiunea p\u0103catului \u00een care a c\u0103zut: \u201e\u00cen timp ce vorbea, chipul negu\u021b\u0103torului se lungea \u00eencet \u0219i c\u0103p\u0103ta o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are neobi\u0219nuit\u0103 de \u021bap p\u0103ros. Starostelui i se p\u0103ru c\u0103 sub pielea cizmelor ro\u0219ii ale acestui negu\u021b\u0103tor at\u00e2t de ciudat se ghicesc bine dou\u0103 copite mari, despicate la mijloc. Numai privirea de \u0219arpe vasilisc a\u021bintit\u0103 rece asupra zugravilor r\u0103m\u00e2nea neschimbat\u0103. \u00centre timp, mirosul de pucioas\u0103 crescuse at\u00e2t de mult, c\u0103 nu mai putea fi \u00eendurat.
\n\u2013 V\u0103 voi ajuta s\u0103 v\u0103 lep\u0103da\u021bi de ceea ce este omenesc \u00een voi \u0219i \u00eendeosebi de ceea ce v\u0103 leag\u0103 de neamul acesta de \u021b\u0103rani, din care a\u021bi ie\u0219it voi \u0219i to\u021bi b\u0103rba\u021bii vo\u0219tri de seam\u0103. \u00cent\u00e2iul pas al celor ce vin c\u0103tre mine este lep\u0103darea de-ai lor. Ve\u021bi fi boga\u021bi, invidia\u021bi \u0219i temu\u021bi de robii mei, ve\u021bi avea adic\u0103 \u0219i voi o parte din nesf\u00e2r\u0219ita mea putere. \u0218i, mai ales, nu ve\u021bi mai sim\u021bi niciodat\u0103 nici un fel de durere. Ve\u021bi fi deasupra oamenilor. Nu se afl\u0103 pe lume o r\u0103splat\u0103 mai mare ca aceasta\u201d.
\nArti\u0219tii sunt ispiti\u021bi \u00een vis. Li se ofer\u0103, \u00een schimbul lep\u0103d\u0103rii de credin\u021ba str\u0103bun\u0103 \u0219i de valorile neamului din care au ie\u0219it, puteri nelimitate, faim\u0103, avere \u0219i lipsa durerii. Sunt lucruri pe care unii oameni \u0219i le doresc \u00een mod deosebit. Aceast\u0103 momire \u00eel face pe P\u00e2rvu Mutu s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 faptul c\u0103, slujindu-i lui Ioan Mavrocordat, el \u0219i-a tr\u0103dat legea \u015fi neamul, pentru c\u0103 fanariotul era v\u00e2ndut turcilor \u0219i, sub domnia lui, otomanii au jefuit \u021bara ca ni\u015fte t\u00e2lhari. Ideea de tr\u0103dare a neamului \u0219i a str\u0103bunilor \u00eel macin\u0103 teribil \u0219i, astfel, ajunge s\u0103-\u0219i descarce sufletul la p\u0103rintele Filip. Acesta, priceput \u00een t\u0103lm\u0103cirea viselor, dar \u0219i ca duhovnic iscusit, \u00eei d\u0103 drept canon s\u0103 mearg\u0103 la Muntele Atos. \u00cendeplinindu-\u0219i canonul, artistul se simte despov\u0103rat de imensul p\u0103cat al pactiz\u0103rii temporare cu R\u0103ul. Se simte eliberat.
\nUrm\u0103ritorii. Cei care-l urm\u0103resc pe artistul P\u00e2rvu Mutu la Bucure\u0219ti \u0219i apoi \u00een drumul s\u0103u spre Bra\u0219ov \u0219i Sibiu, sunt simbolul spaimei acestuia. Pictorul era derutat de vremurile nestatornice \u0219i s\u00e2ngeroase \u00een care tr\u0103ia. Artistul nu \u0219tia ce se va \u00eent\u00e2mpla cu me\u0219te\u0219ugul s\u0103u, cu \u0219coala de zugravi, cu avutul s\u0103u, cu crea\u0163iile sale, cu familia sa; de aceea, era asaltat de o sumedenie de temeri. Fiori de spaim\u0103 \u00eel cutremurau adeseori. Era \u00een pericol chiar via\u021ba sa.
\nPentru a accentua aceast\u0103 stare de existen\u021b\u0103 nesigur\u0103, apare \u0219i urm\u0103ritorul necunoscut care \u00eei p\u00e2nde\u0219te fiecare mi\u0219care: \u201eChipul acelui uria\u0219 care \u00eei preg\u0103tea moartea nu-i ie\u0219ea \u00eens\u0103 din minte. Se uita uneori \u00een urm\u0103 \u0219i i se p\u0103rea c\u0103-l z\u0103re\u0219te la dep\u0103rtare potrivit\u0103, amestecat printre al\u021bi c\u0103l\u0103tori sau printre pomi. C\u00e2mpia uria\u0219\u0103 \u0219i alb\u0103 de la poalele Codlei p\u0103rea atunci mai tainic\u0103 \u0219i mai primejdioas\u0103. Str\u00e2ngea f\u0103r\u0103 voia lui calul \u00eentre pulpe\u201d.
\nLa Bra\u0219ov, este aproape prins de urm\u0103ritorul s\u0103u. Scap\u0103 alerg\u00e2nd prin cur\u021bile bra\u0219ovenilor, l\u0103s\u00e2ndu-\u0219i sarica prad\u0103 c\u00e2inilor. Spaima artistului ia propor\u021bii tot mai mari.
\n\u00cens\u0103 acest sentiment negativ, care consum\u0103 energii mari, este dominat \u00een final de artist. \u00cenainte de a intra \u00een \u0218ercaia, se hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103-\u0219i \u00eenfrunte urm\u0103ritorul. \u00cel a\u0219teapt\u0103 \u00eentr-o p\u0103durice din marginea drumului.
\n\u00cen ultimul momento, ezit\u0103 s\u0103 trag\u0103 asupra acestuia. Numai \u00eenso\u021bitorul s\u0103u, Voicu, o face, r\u0103nindu-l pe urm\u0103ritor. Artistul se elibereaz\u0103, \u00een fine, de spaima care \u00eel m\u0103cina de mult timp.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Monica DU\u015eAN P\u00c2RVU MUTU, PERSONAJ SIMBOLIC \u015eI ARTIST REPREZENTATIV \u00ceNTR-UN ROMAN CAPODOPER\u0102 \u00cen mijlocul municipiului R\u00e2mnicu S\u0103rat, se afl\u0103 un<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17887"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17887"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17887\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17890,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17887\/revisions\/17890"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17887"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17887"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17887"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}