{"id":17883,"date":"2022-04-26T21:12:15","date_gmt":"2022-04-26T18:12:15","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17883"},"modified":"2022-04-26T21:12:15","modified_gmt":"2022-04-26T18:12:15","slug":"spatii-culturale-nr-39-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17883","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 39 (9)"},"content":{"rendered":"

Stan BREBENEL<\/strong>
\n\"\"

AUDIEN\u0162\u0102 LA UN DEMON MUT<\/strong><\/p>\n

Ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adeseori s\u0103 trecem nep\u0103s\u0103tori pe l\u00e2ng\u0103 edificii \u015fi oameni, \u00een marea noastr\u0103 grab\u0103 spre ce?, f\u0103r\u0103 s\u0103 con\u015ftientiz\u0103m valoarea unora dintre ele\/ ei. La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi cu c\u0103r\u0163ile. Cu ceva timp \u00een urm\u0103, mi-a c\u0103zut \u00een m\u00e2n\u0103 o carte cu un titlu incitant. P\u00e2n\u0103 \u015fi ilustra\u0163ia copertei, chiar \u015fi editura, te fac s\u0103 devii curios \u015fi s\u0103 o cite\u015fti. Poate c\u0103 starea mea de atunci nu m-a ajutat s\u0103-i \u00een\u0163eleg toate mesajele, toate afirma\u0163iile. A\u015fa c\u0103, poate datorit\u0103 unei informa\u0163ii aflate \u00eentre timp, am reluat lectura. Acea informa\u0163ie se referea la faptul c\u0103 un \u00eenalt reprezentant al guvernului suedez critica ac\u0163iunile Guvernului Rom\u00e2niei de a aloca sume imense de bani pentru \u00een\u0103l\u0163area Catedralei M\u00e2ntuirii Neamului \u015fi alte biserici. \u00cen loc s\u0103 fie finan\u0163ate programe pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea nivelului de trai al popula\u0163iei. D-na Jenny Sonessen solicita ca Guvernul Rom\u00e2niei s\u0103 fie aten\u0163ionat de U.E. \u00een \u00eendeplinirea obliga\u0163iilor de stat membru \u015fi cerea stabilirea unor priorit\u0103\u0163i pentru nevoile oamenilor s\u0103raci. O cerere f\u0103r\u0103 r\u0103spuns. Un exemplu de onestitate \u015fi corectitudine din partea BOR \u015fi a guvernan\u0163ilor no\u015ftri ar putea fi aprofundat din construc\u0163ia m\u0103re\u0163ei catedrale Sagrada Familia din Barcelona, neterminat\u0103 \u00eenc\u0103, \u015fi ridicat\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1882, cu bani aduna\u0163i din subscrip\u0163ie public\u0103. Aceste g\u00e2nduri mi-au fost provocate de cartea Audien\u0163\u0103 la un demon mut, un \u201eroman istorico-fantastic despre soarta Bisericii \u00een vremurile de pe urm\u0103\u201d ap\u0103rut\u0103 la Editura Cathisma din Bucure\u015fti \u00een anul 2009 \u015fi scris\u0103 de Savatie (\u015etefan) Ba\u015ftovoi. Autorul este n\u0103scut la Chi\u015fin\u0103u \u00een anul 1976, cu studii \u00een Rom\u00e2nia, este ieromonah \u015fi vie\u0163uie\u015fte la m\u0103n\u0103stirea Noul Neam\u0163 din satul Chi\u0163cani, aflat\u0103 \u00eentre Tiraspol \u015fi Bender. Este recunoscut, \u00een afar\u0103 de cunoa\u015fterea tainelor Bibliei \u00een profunzime, ca un bun poet, prozator \u015fi eseist.
\nRomanul \u00eel are ca personaj central pe Victor Rotaru, un t\u00e2n\u0103r profesor de fizic\u0103 \u015fi proasp\u0103t absolvent al \u015ecolii Superioare de Partid de la Moscova. Era \u015fi un ateu convins. Este selec\u0163ionat de conducerea R.S.S. Moldoveneasc\u0103 s\u0103 participe la o \u015fedin\u0163\u0103 secret\u0103 a KGB-ului despre rela\u0163ia statului sovietic, aflat \u00een plin proces de perestroika (reform\u0103) \u015fi glasnosti (libertatea cuv\u00e2ntului), cu biserica, \u00een anul 1987, cu doi ani \u00eenainte de marile revolu\u0163ii anticomuniste din Europa de Est. Schimb\u0103rile socio-politice se petrec cu repeziciune, iar via\u0163a din Moldova, devenit\u0103 independent\u0103, devine tot mai ap\u0103s\u0103toare. Toat\u0103 ac\u0163iunea se petrece pe o ax\u0103 nev\u0103zut\u0103: Chi\u015fin\u0103u \u2013 Bucure\u015fti – Moscova \u2013 Bruxelles, cu trimiteri \u00een viitor, dar \u015fi \u00een trecut, \u00een ceea ce prive\u015fte anticiparea evenimentelor \u015fi explicarea unora din vechime din perspectiv\u0103 biblic\u0103. E\u015fu\u00e2nd lamentabil ca om de \u015ftiin\u0163\u0103 \u00een domeniul fizicii, ceea ce nu a fost greu \u00eentr-o societate care nu pune pre\u0163 pe om \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103, s-a dedicat studierii Bibliei datorit\u0103 unor \u00eemprejur\u0103ri favorabile, ajung\u00e2nd o voce puternic\u0103 \u00een Europa. A cunoscut un om deosebit \u00een persoana episcopului Mitrofan. Victor Rotaru, dintr-un ateist convins, a ajuns s\u0103 sus\u0163in\u0103 credin\u0163a cre\u015ftin-ortodox\u0103 la nivel interna\u0163ional, mai mult dec\u00e2t episcopii \u015fi mitropoli\u0163ii, unii cu grade mari \u00een structurile de securitate comunist\u0103, v\u00e2ndu\u0163i ocultei ce tocmai instaura noua ordine mondial\u0103 \u015fi pe aceste meleaguri. Se \u00eencearc\u0103, de c\u0103tre oculta mondial\u0103, cenzurarea c\u0103r\u0163ilor biserice\u015fti, \u00een special referirile la faptul c\u0103 evreii i-au prigonit \u015fi ucis pe cre\u015ftini, pentru a avea suport juridic teoria Holocaustului. Polemica dintre iudei \u015fi cre\u015ftini dureaz\u0103 de 2000 de ani. A existat un conflict \u00eentre Hristos \u015fi iudei, pe care ultimii \u00eel neag\u0103 \u015fi vor s\u0103-l scoat\u0103 din Evanghelii. Biserica ortodox\u0103 este acuzat\u0103 ca fiind retrograd\u0103, \u00een compara\u0163ie cu cea catolic\u0103, care a r\u0103spuns mai bine cerin\u0163elor, \u015fi antisemita, fiindc\u0103 se opune elimin\u0103rii din Biblie a referirilor \u00eempotriva evreilor. Pot \u00eensemna aceste amestecuri \u015fi cenzur\u0103ri ca r\u0103zbun\u0103ri din partea iudeo-masoneriei? Istoria omenirii, reflectat\u0103 \u00een Biblie, este o perpetu\u0103 lupt\u0103 \u00eentre iudei \u015fi cre\u015ftini, \u00eencep\u00e2nd cu sacrificarea lui Hristos. Mereu \u015fi mereu au existat conflicte f\u0103r\u0103 \u00eenving\u0103tori, dar cu mul\u0163i \u00eenvin\u015fi. Tema Holocaustului este privit\u0103 unilateral \u015fi discre\u0163ionar. Inclusiv Prohodul Domnului a fost cenzurat, pentru c\u0103 numai a\u015fa se pot ob\u0163ine benificii uria\u015fe din partea celor care neag\u0103 sau numai \u00eendr\u0103znesc s\u0103 conteste Holocaustul. Se mai \u00eencearc\u0103 negarea totalitarismului religios, cel care a provocat de-a lungul miilor de ani cele mai multe victime \u00een pofida unor eviden\u0163e. Este redat\u0103 scrisoarea secret\u0103, din anul 1922, a lui Lenin c\u0103tre Molotov, prin care acesta cerea insistent, printre altele, m\u0103suri extreme \u00eempotriva preo\u0163ilor, 8100 dintre ei c\u0103z\u00e2nd prad\u0103 prigoanei numai \u00een zona or\u0103\u015felului \u015euya. Toate acestea aveau loc pentru c\u0103 masoneria era m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu conducerea politic\u0103 \u015fi cea religioas\u0103. La aceste convingeri ajunsese Victor Rotaru ca urmare a unor ani de \u00eencerc\u0103ri \u015fi de studiu aprofundat. Devenise o somitate \u00een materie \u015fi era invitat la tot mai multe reuniuni interna\u0163ionale. Multe piedici erau puse, nu numai pentru el ca expert, de comisarul european pentru Culte. Uniunea European\u0103 devenise organul decident. Suveranitatea \u015fi independen\u0163a statelor membre erau de mult transferate acestei uniuni. Exista o contradic\u0163ie fundamental\u0103 \u00eentre comisarul european \u015fi Victor Rotaru, \u00een pofida ac\u0163iunilor conciliatorii ale Bisericii, \u015fi de aceea acesta a cerut \u015fi a ob\u0163inut o audien\u0163\u0103 la \u00eenaltul comisar. S-a preg\u0103tit \u00eendelung pentru \u00eent\u00e2lnire, iar rezultatul a fost dezam\u0103gitor. \u201eComisarul era un b\u0103tr\u00e2n \u00een jur de nou\u0103zeci de ani, cu capul \u015fi fa\u0163a ras\u0103, privind \u00een gol, \u00een timp ce tremura u\u015for… Comisarul \u00ee\u015fi \u00eentoarse capul semiparalizat \u015fi \u00eel privi pe Valdis, \u00een a\u015fteptarea unei explica\u0163ii. B\u0103tr\u00e2nul \u00ee\u015fi ridic\u0103 m\u00e2inile tremur\u00e2nde \u015fi schi\u0163\u0103 ni\u015fte semne inerte prin aer. Apoi \u00ee\u015fi puse m\u00e2inile pe \u015for\u0163ul de pe genunchi \u015fi \u00ee\u015fi l\u0103s\u0103 capul neputincios pe spate… Victor \u00ee\u015fi d\u0103du seama c\u0103 are \u00een fa\u0163\u0103 un b\u0103tr\u00e2n paralizat \u015fi mut, care sem\u0103na mai mult a demon dec\u00e2t a om. Pentru o clip\u0103, fu lovit de g\u00e2ndul c\u0103, dac\u0103 \u015fi-ar face semnul crucii, comisarul ar disp\u0103rea.\u201d Cu aceast\u0103 scen\u0103 rocambolesc\u0103 se \u00eencheie romanul, dar \u00eentreb\u0103rile continu\u0103. Punem \u015fi noi c\u00e2teva f\u0103r\u0103 s\u0103 r\u0103spundem: Ce fel de societate se construie\u015fte \u00eenc\u0103 de pe acum? Ce rol va avea Biserica? Cine sunt cei care decid \u00een numele nostru? Individul, fie cre\u015ftin sau necre\u015ftin, ce soart\u0103 va avea? La unele dintre ele a \u00eencercat s\u0103 r\u0103spund\u0103 Savatie Ba\u015ftovoi. Dac\u0103 nu suntem mul\u0163umi\u0163i cu r\u0103spunsul autorului, s\u0103 a\u015ftept\u0103m viitorul apropiat, c\u0103 acesta ne va l\u0103muri. Cert este c\u0103 autorul ne provoac\u0103 nu numai la o lectur\u0103 pl\u0103cut\u0103, antrenant\u0103, ci \u015fi la o polemic\u0103 a celor pasiona\u0163i de istoria ideilor, de istoria marilor religii, dar \u015fi de modul de func\u0163ionare \u015fi ac\u0163iune a organiza\u0163iilor oculte. Iar teoria conspira\u0163iei este la ea acas\u0103 \u00een acest interesant roman. Acesta nu l\u0103mure\u015fte toate ideile puse \u00een discu\u0163ie, \u00eens\u0103 las\u0103 porti\u0163a deschis\u0103 tuturor celor pasiona\u0163i pentru a p\u0103trunde dicolo de fanta de lumin\u0103 ce se \u00eentrez\u0103re\u015fte. Este o invita\u0163ie la lectur\u0103, la cunoa\u015ftere, adic\u0103 la non manipulare. Savatie Ba\u015ftovoi are puterea s\u0103 se deta\u015feze de statutul s\u0103u de reprezentant al Bisericii \u015fi s\u0103 fie un propov\u0103duitor al Religiei, a\u015fa cum ar trebui s\u0103 fie to\u0163i preo\u0163ii cre\u015ftin-ortodoc\u015fi. Scrierile sale au fost premiate de Consiliul Europei, de jurii interna\u0163ionale \u015fi de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, toate venind ca o confirmare a valorii sale literare, la care subscriem.\t<\/p>\n


\nNina Elena PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Genul \u201eHistorical fantasy\u201d
\nilustrat de scriitorul George Cornil\u0103 \u00een
\ntrilogia Regele lupilor<\/strong><\/p>\n

George Cornil\u0103 face parte din aripa t\u00e2n\u0103r\u0103 a scriitorilor vr\u00e2nceni. Autor de nuvele, povestiri \u0219i romane, a debutat \u00een anul 2007 cu romanul psihologic Cu din\u021bii str\u00e2n\u0219i<\/em>. Un an mai t\u00e2rziu, i-a ap\u0103rut un nou roman, Miezul nop\u021bii \u00een Cartierul Felinarelor Stinse<\/em>, iar din 2014 s-a f\u0103cut cunoscut ca autor de fantezii istorice ilustrate prin trilogia Regele lupilor<\/em>, din care au ap\u0103rut dou\u0103 volume: Toiagul de stejar<\/em> \u0219i Fierul zeilor<\/em>.
\n\t\u00cen Toiagul de stejar<\/em>, personajul principal, Daizus, fiul lui Komozoi, ne poart\u0103 prin \u00eentreaga istorie a geto-dacilor. Acesta reprezint\u0103, de fapt, simbolul rezisten\u021bei civiliza\u021biei autohtone \u00een fa\u021ba ofensivei necru\u021b\u0103toare a cuceritorilor romani. Revenirea permanent\u0103 la trecutul eroic, \u00een care dacii reprezentau un adversar de temut pentru romani, constituie un imbold puternic pentru Daizus, care \u0219i-a propus s\u0103 re\u00eenvie gloria de alt\u0103dat\u0103 a neamului s\u0103u.
\n \u00cen Fierul zeilor<\/em>, cartea a doua din trilogia Regele lupilor, scriitorul George Cornil\u0103 continu\u0103 c\u0103l\u0103toria ini\u021biatic\u0103 a personajului principal, Daizus, fiul lui Komozoi, din neamul lemnarilor, \u00een \u021ainutul Zmeiesc, localizat de autor \u00eentr-un spa\u021biu istorico-geografic sacru, cuprins \u00eentre izvoarele Cibinului \u0219i Valea Uzului. Ne reamintim c\u0103 Daizus visa s\u0103 readuc\u0103 gloria neamului dac. Lucrul acesta era posibil dac\u0103 reu\u0219ea s\u0103 intre \u00een posesia celor trei simboluri ale puterii str\u0103vechi: coroana, sabia \u0219i toiagul. De\u021bin\u00e2nd \u00een\u021belepciunea \u0219i for\u021ba \u0219i unindu-se cu tot ceea ce era viu, ar fi putut deveni Eliberatorul, un nou conduc\u0103tor al dacilor, asemenea lui Burebista sau Decebal. De\u0219i autorul precizeaz\u0103 c\u0103 \u201e\u00eent\u00e2mpl\u0103rile, datele, locurile \u0219i personajele nu trebuie luate ca fapte \u0219i realit\u0103\u021bi istorice\u201d \u00eentr-un timp \u00een care adev\u0103rul istoric se dizolv\u0103 \u00een incertitudine, acesta poate, foarte bine, deveni o ipotez\u0103 de lucru, un punct de sprijin \u00een drumul de la fic\u021biune la percep\u021bie \u0219i \u00een\u021belegere. Ascensiunea celui ce dorea s\u0103 devin\u0103 noul rege, dup\u0103 ce Decebal murise ca un adev\u0103rat erou, nu putea s\u0103 fie lin\u0103, f\u0103r\u0103 obstacole majore. Ini\u021bierea zamolxian\u0103 presupunea cunoa\u0219terea realizat\u0103 prin trud\u0103, prin lupt\u0103 cu \u00een\u0103l\u021bimile necucerite, cu p\u0103durile \u00eenfrico\u0219\u0103toare pline de tot felul de primejdii. Drumul spre Muntele Sacru, spre centrul suprem al lumii, nu se poate parcurge dec\u00e2t dup\u0103 un antrenament continuu al min\u021bii \u0219i al trupului. St\u00e2ncile ame\u021bitoare, somnul ne\u00eendestul\u0103tor, foamea, setea, apari\u021biile reale sau iluzorii contribuie la formarea, la \u0219lefuirea celui ce \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 devin\u0103 deasupra tuturor \u0219i s\u0103 duc\u0103 la bun sf\u00e2r\u0219it un ideal eroic.
\nPopasul de la Praslopara, a\u0219ezarea unui trib al dacilor, sucii, este un prilej pentru autor de a ne introduce \u00een scene de via\u021b\u0103 cotidian\u0103 specifice popula\u021biei ce locuia la nord de Dun\u0103re la mijlocul secolului al doilea. Un maestru al descrierilor detaliate, scriitorul George Cornil\u0103 ne conduce \u00eentr-un univers rural autentic, \u201eprintre case scunde, mai toate cu dou\u0103 \u00eenc\u0103peri, cu acoperi\u0219 din drani\u021b\u0103 sau din jipi \u0219i cur\u021bi \u00eenghesuite, cu polate, f\u00e2nare \u0219i cote\u021be, terminate cu mici gr\u0103dini de legume\u201d, \u00een care influen\u021ba urban\u0103 a romanilor cuceritori se f\u0103cuse deja sim\u021bit\u0103 prin faptul c\u0103, \u00een mijlocul satului, \u201ese uneau patru uli\u021be \u0219i unde se g\u0103sea o vatr\u0103 din piatr\u0103 \u0219i lut, \u00eenchinat\u0103 zei\u021bei Hestia\u201d. Cultivatori de vi\u021b\u0103 de vie, locuitorii sunt bucuro\u0219i de oaspe\u021bi. \u00cen vremea culesului, drept mul\u021bumire pentru recolta bogat\u0103, nimeni nu trebuie s\u0103 plece fl\u0103m\u00e2nd sau \u00eensetat. \u0218i, cum petrecere f\u0103r\u0103 muzic\u0103 dans \u0219i pove\u0219ti nu se poate, autorul g\u0103se\u0219te prilej pentru o revalorizare a basmului rom\u00e2nesc. Trecutul eroic devine exemplu de vitejie \u0219i b\u0103rb\u0103\u021bie pentru eroii din Regele lupilor. Lumea oamenilor se \u00eentrep\u0103trunde armonios cu lumea zeilor. \u00centre cele dou\u0103 entit\u0103\u021bi nu este trasat\u0103 o grani\u021b\u0103 clar\u0103, ceea ce ne face s\u0103 credem c\u0103 totul este posibil. O mul\u021bime de personaje reale \u0219i imaginare, cu denumiri deosebit de inspirate (oameni, zmei, c\u0103pc\u0103uni, zei\u021be, zei, z\u00e2ne, preotese), animale adev\u0103rate sau fantastice (ghionoi, zgripcari, mufloni, cai, lupi etc.), lumi subterane, cet\u0103\u021bi, sate, mun\u021bi, pr\u0103p\u0103stii creeaz\u0103 un joc de imagini de genez\u0103 \u0219i \u00een acela\u0219i timp apocaliptice, un univers fabulos care \u00ee\u021bi men\u021bine aten\u021bia treaz\u0103 \u0219i te oblig\u0103 s\u0103 nu la\u0219i cartea din m\u00e2n\u0103 p\u00e2n\u0103 nu cite\u0219ti \u0219i ultima pagin\u0103.
\n\tC\u0103utarea \u021ainutului Zmeilor<\/strong> devine un pretext pe care autorul \u00eel utilizeaz\u0103 pentru a sugera spa\u021biul \u0219i timpul \u00een care era \u00een desf\u0103\u0219urare procesul de etnogenez\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Elementul etno-lingvistic predominant este substratul traco-moesic foarte bine eviden\u021biat prin onomastic\u0103, toponime \u0219i hidronime, prin flora \u0219i fauna \u00een acord cu fizionomia locurilor. Mijloacele literare, limbajul deosebit de bogat \u0219i divers, cuno\u0219tin\u021bele solide de mitologie, istorie, botanic\u0103, geografie determin\u0103 cititorul s\u0103 parcurg\u0103 cu mult interes universul \u201ehistorical fantasy\u201d propus de scriitorul George Cornil\u0103 \u00een cele dou\u0103 volume ap\u0103rute p\u00e2n\u0103 \u00een prezent ( Toiagul de stejar \u0219i Fierul Zeilor) din trilogia Regele lupilor.<\/p>\n


\n Teo CABEL<\/strong>
\n\"\"

ORIGINALITATE \u015eI PROFUNZIME<\/strong><\/p>\n

Costel Suditu poate fi considerat izvorul liric al satului B\u0103jani (comuna Vadu Pa\u0219ii) \u0219i un afluent al Buz\u0103ului literar, v\u0103rs\u00e2ndu-\u0219i, \u00een curgerea cotidian\u0103, undele poeziei sale. Sub gutui<\/em> este volumul s\u0103u de debut, ap\u0103rut la editura Na\u021biunea, Bucure\u0219ti, 2012. Generalizat\u0103, de la sintagm\u0103 la titlu, metafora este o poart\u0103 spre a\u0219ezare. Omul trebuie s\u0103 se a\u0219eze, s\u0103 \u00ee\u0219i limpezeasc\u0103 g\u00e2ndurile, impresiile, tr\u0103irile, rat\u0103rile, ne\u00eemplinirile \u00eentr-un dialog interior. Dialogul lui Costel Suditu se transform\u0103 \u00een dialog cu lumea. Starea poetic\u0103 este o a doua natur\u0103 a sa. Aceast\u0103 stare poetic\u0103 l-a obligat s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 \u0219lefuiasc\u0103 cuv\u00e2ntul, \u00een primul r\u00e2nd s\u0103-\u0219i l\u0103mureasc\u0103 sie\u0219i frumuse\u021bile pe care, rostindu-le, le simte deosebite \u0219i deosebite le vedem \u0219i noi.
\nOmul se a\u0219az\u0103 la locul s\u0103u. Din aceast\u0103 stare \u00ee\u0219i analizeaz\u0103 experien\u021ba zilei: cum a trecut, ce a f\u0103cut. Analiz\u00e2nd, asociaz\u0103. Asociind, sensul cuvintelor este mai bogat, mai surprinz\u0103tor dec\u00e2t \u00ee\u0219i imagina. Descoper\u0103 imagini noi pe cuvinte vechi. Acesta este Costel Suditu, de sub gutui. Cel care, dup\u0103 o zi de munc\u0103, nu lenevind, st\u0103 sub pomul s\u0103u drag.
\nPoeziile sale sunt unele \u00een vers alb, Pe\u0219ti\u0219orul de aur, O singur\u0103 dat\u0103, Marea mea, De n-ar mai veni, Legat\u0103 la ochi, Am \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 nu mai z\u00e2mbesc, Calul: Dumnezeu a f\u0103cut calul, S\u0103 fie \u0219i printre noi o minune; Un zbor: M\u0103 strig\u0103 un zbor.\/ Desigur c\u0103 deasupra mea,\/ Dorind s\u0103 treac\u0103, un cocor\/ Se r\u0103t\u0103cea\/ Prin g\u00e2ndurile ce le aveam.; S\u0103 spun\u0103 el, (despre poet, \u00een stilul lui Nichita), Recuno\u0219tin\u021b\u0103, Ana \u0219i Manole, \u00centr-o zi, Lancea timpului: P\u0103s\u0103ri c\u0103ut\u00e2nd pere\u0163ii universului; Stelele, Simbioz\u0103. Alte poezii, adiate de un ecou eminescian, r\u0103zbat vremurile \u00een c\u0103ma\u0219a prezentului: Unde-mi apari \u015fi peste tot,\/ Doar z\u00e2mbetu-\u0163i str\u0103luce,\/ \u015ei unde p\u0103rul t\u0103u cel blond,\/ Cu soarele aduce (Poate), Prea t\u00e2rziu sau confirm\u0103 revela\u021bia lui Blaga despre ve\u0219nicie. Autorul volumului s-a convins de aceast\u0103 ve\u0219nicie care \u00eei arde ochii, g\u00e2ndurile, mintea, inima, cuvintele. Unele poezii, ca la Ion Pillat, respir\u0103 aerul patriarhal printre biserici \u0219i coline. M\u0103n\u0103stirea de la R\u0103te\u0219ti: Un \u015farpe printre arbori sus,\/ Prin tufe l\u0103st\u0103rite de migdal,\/ \u00cen \u015ferpuit spre zarea de apus… Se \u00eent\u00e2lnesc \u015fi tu\u0219e care par desprinse din frumoasele versuri ale altui clasic, George Co\u0219buc. Arip\u0103 de z\u00e2mbet: Pe l\u00e2ng\u0103 garduri, trist \u015fi ponosit,\/ Mi-e mil\u0103 de cum merge \u015fi prive\u015fte,\/ Un am\u0103r\u00e2t de z\u00e2mbet schilodit\/ Ce arip\u0103-\u015fi dorea. Acum \u00eei cre\u015fte!
\nHai s\u0103rut\u0103-m\u0103! O reeditare a poeziei vechi rom\u00e2ne\u0219ti: Spune-mi, scump\u0103 doamn\u0103, dar\/ \u00cen nop\u0163i albe ca de var,\/ C\u00e2nd pe bolt\u0103 Luna plin\u0103\/ Pare c\u0103 de zor suspin\u0103,\/\/ Ai pus m\u00e2ndra ta b\u0103rbie,\/ Ce mi-e scump\u0103 foarte mie,\/ \u00cen c\u0103u\u015ful palmelor,\/ Rezematul coatelor?. Descoperind poezia, autorul rescrie, \u00een maniera sa, o mic\u0103 parte dintr-o istorie literar\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie caduc. De men\u021bionat \u0219i Apus de soare, Prietenia: Tu pui un pas, eu unul, soarta doi,\/ A\u015fa-mplete\u015fte timpul pentru noi\/\/ (…) O p\u00e2nz\u0103-n care suntem personaje\/ \u00cen ceara Lunii ca pe ni\u015fte plaje,\/\/ Cu buze-n z\u00e2mbet ve\u015fnic \u00eendulcite\/ \u015ei palmele \u00een str\u00e2ns nedesp\u0103r\u0163ite. Sentimentul m\u0103re\u021biei, al curajului inutil al omului, pe o parte, \u0219i animalul ce-\u0219i ap\u0103r\u0103 via\u021ba p\u00e2n\u0103 la cap \u00een cercul fatalit\u0103\u021bii, pe de alta, este creionat \u00een Corida: O via\u0163\u0103 alearg\u0103 prin glod alt\u0103 via\u0163\u0103…\/ Una-i cu spad\u0103 \u015fi minte,\/ Cealalt\u0103 cu \u0163epene coarne \u00een fa\u0163\u0103\/ \u015ei clipele sfinte;\/\/ R\u00e2njesc saltimbancii, el st\u00e2nd \u00eei sfideaz\u0103,\/ Copita \u00eei tun\u0103, to\u0163i tac, zarea muge,\/ De sus de data aceasta vegheaz\u0103\/ S\u00e2ngerosul de Ares cu pofta-i de s\u00e2nge.
\nVolumul acesta este ca o \u0219coal\u0103 pentru buta\u0219ii de vie. Multe fire de vi\u021b\u0103 s-au prins \u0219i vor da rod. Autorul se lupt\u0103 cu sensurile cuv\u00e2ntului, ca Iacov cu Dumnezeu. Obsedat de acestea, are tenta\u021bia versific\u0103rii: Fi-vom mai buni: Ca lupii suntem, am ajuns\/ Ca la un semn de la prostie\/ S\u0103 vindem blana de pe urs,\/ Chiar dac\u0103 lighioana-i vie. Dar acest stadiu este dep\u0103\u0219it tot \u00een carte, demonstr\u00e2ndu-se aici o inabilitate a editorului de a selecta din texte doar ce era copt \u00een c\u0103ut\u0103rile autorului. Nicio vie nu rode\u0219te din primul an, nici \u00een al doilea. A\u0219a este \u0219i starea poetului, \u00een general, ca a viei sau ca a unui copac.
\nSub gutui<\/em> se adun\u0103 din seva sufletelor care \u0219i-au pus semn\u0103tura de via\u021b\u0103 \u00een ADN-ul s\u0103u, de la p\u0103rin\u021bi, bunici, pe linie ascendent\u0103, \u00een negura timpului, unde mintea nu vede, dar Dumnezeu \u0219tie ce sim\u021bire \u00eei lumineaz\u0103 poetului drumul. Iubirea cu ipostazele ei: extaz, agonie, iubire ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103, apoi cei apropia\u021bi, p\u0103rin\u021bii, via\u021ba tumultoas\u0103 a satului se coc toate \u00eentr-o form\u0103 estetic\u0103 de apreciat la cineva care nu a practicat niciun cenaclu \u0219i nici \u00eendrum\u0103tori nu a avut, dec\u00e2t c\u0103r\u021bile pe care le-a citit. Aceast\u0103 experien\u021b\u0103 de evolu\u021bie \u00een descoperirea poeziei se vede \u00een volumul lui Costel Suditu. Autorul construie\u0219te, el doar se aseam\u0103n\u0103 cu al\u021bii poe\u021bi, nu imit\u0103.
\nVia\u021ba satului exist\u0103, nu este o n\u0103luc\u0103. Via\u021ba satului rom\u00e2nesc, cu obiceiuri, credin\u021be, va d\u0103inui prin poe\u021bi. Bucuria din ochii celui care scrie, din inima sa, din mintea sa, este ca raza de soare care m\u00e2ng\u00e2ie boaba de strugure, pe dinafar\u0103 o \u00eempline\u0219te la culoare, pe din\u0103untru o umple de dulcea\u021b\u0103.
\nMarea mea: La mine, Mare, este Marea verde,\/ Unde pasc vitele \u015fi oile;\/ Nici un val nu se vede, \/Iar ploile\/ Nu mi\u015fc\u0103 stelele noaptea.(…) Pe luciul ei verde, crud, r\u0103coros,\/ Nasc valuri c\u00e2nd mi\u015fun\u0103 g\u00e2ze;\/ Valuri ce cad de vreo coas\u0103 pe jos\/ Cu spume cu tot \u015fi cu frunze\/\/(…) N-a\u015f da acest verde pe nici un albastru!
\nCopil fiind: Mi-e dor de tine, lung\u0103 sear\u0103,\/ C\u00e2nd m\u0103-ntreceam cu soarele:\/ Care-i mai iute s\u0103-i r\u0103sar\u0103,\/ De dup\u0103 deal picioarele…\/\/ (…)Ne coloram cu fard de tuciuri,\/ \u015ei-n vii, la struguri, ca la b\u00e2lciuri\/ Ne repezeam; s\u0103rmanul om care p\u0103zea!\/ Scuipa \u00een s\u00e2n \u015fi se-nchina.\/\/ Mi-e dor de-aceste clipe, Doamne, \u00cemi seac\u0103 inima de dor.\/ Cine s\u0103 vrea a fi om mare\/ De-ar \u015fti de-atunci acest fior?
\nMai r\u0103m\u00e2i<\/em> este o poezie de dragoste, dar atmosfera satului nu poate fi omis\u0103: E sear\u0103, se str\u00e2ng pe uli\u0163e c\u00e2rduri de g\u00e2\u015fte\/ \u015ei ro\u015fie cuprinderea verde de-acum se \u00eentinde\/ Sub Luna ce-at\u00e2rn\u0103 cu stelele roat\u0103 ca ni\u015fte\/ Zorzoane coroanei ce lumea \u00eentreag\u0103 cuprinde.\/\/… \u00centr-o r\u00e2n\u0103, st\u00e2nd rezemat\u0103 pe-o piatr\u0103 la poart\u0103,\/ Z\u00e2mbind \u015fugub\u0103\u0163 c\u0103tre mine c\u00e2nd trec pe uli\u0163\u0103,\/ Cu din\u0163i \u00eennegri\u0163i pe sub buze sub\u0163iri ce-i arat\u0103,\/ St\u0103 baba Ioana, ghicind c\u0103 sunt plin de dorin\u0163\u0103.\/\/… Pe un loc p\u0103r\u0103sit, dobor\u00e2t, copacul se vait\u0103.\/ Elogiu-nnopt\u0103rii, se-aude pe dealuri o hait\u0103,\/ Prin cur\u0163ile satului se aud \u00eentruna b\u0103tute,\/ Muncitele sape, domoalele chinuri cornute.\/\/(…) C\u00e2nd Luna cu stelele roat\u0103 privirea-nfioar\u0103\/ \u015ei-mi spui c\u0103 sunt solii iubirii v\u0103zu\u0163i prima oar\u0103\/ Radiind fericire de ochii t\u0103i mari \u015fi c\u0103prui,\/ Tresar, la ureche \u015foptindu-\u0163i sfios: mai r\u0103m\u00e2i!…
\n\u00cen Miros de m\u0103r<\/em> revine copil\u0103ria cu bucuriile ei, cu aromele ei nemuritoare \u0219i dragostea bunicilor: Miroase a m\u0103r,\/ A hambar cu gr\u00e2u \u015fi mere\/ Unde bunica \u00ee\u015fi punea g\u00e2ndurile…\/(…) Amintire dintr-o lume\/ Cu vorbe \u015fi ochi f\u0103r\u0103 costume…\/ M-oi duce, m-oi duce;\/ M-oi duce la steaua care str\u0103luce\/ \u00cen mintea mea,\/ Cu v\u0103zul, cu r\u00e2sul,\/ Cu pl\u00e2nsul,\/ Cu lini\u015ftea grea. Aceast\u0103 bucurie este natural\u0103. Originalitatea \u0219i profunzimea urmeaz\u0103 s\u0103 se manifeste ca firul de ap\u0103: pleac\u0103 de la izvor susur\u00e2nd \u0219i se \u00eempline\u0219te c\u0103ut\u00e2ndu-\u0219i vadul \u00een torente viguroase.
\n* Costel Suditu<\/strong> – \u201eSUB GUTUI\u201d<\/em>, Ed. Na\u0163iunea, Bucure\u015fti, 2012 <\/p>\n


\n Mihaela Malea Stroe<\/strong>
\n\"\"

Poemul, ca o rug\u0103ciune…<\/strong><\/p>\n

Prin\u021bul meu de pretutindeni,
\nDomnul meu din lungi t\u0103ceri,
\nC\u0103l\u0103torul meu prin vise,
\nVoievodul meu de ieri,
\n\u0218i de azi…, dintotdeauna
\nBl\u00e2ndul meu p\u0103stor de nori,
\n\u0218i p\u0103stor de-amurguri tandre,
\nDe lumini – \u00een zoriori…,
\nLas\u0103-m\u0103 s\u0103 \u00ee\u021bi mai fiu
\nSetea, foamea, somnul, visul,
\nMana vremii \u00een pustiu,
\n\u0218i \u00eenaltul, \u0219i abisul…
\n\u00cemplete\u0219te-m\u0103, de vrei,
\n\u00centr-o coam\u0103 de ponei,
\n\u00centr-un \u021b\u00e2\u0219net de f\u00e2nt\u00e2n\u0103,
\n\u00centr-o stea cu br\u00e2u de l\u00e2n\u0103,
\n\u0218i m\u0103 las\u0103, mai apoi,
\n\u00cen poian\u0103, \u00een z\u0103voi,
\n\u00centr-un cr\u00e2ng sau \u00eentr-o vale,
\nS\u0103-\u021bi spun dorurile tale,
\nS\u0103 te spun, precum m-ai spune,
\nFruct oprit dintr-o minune…
\nD\u0103-mi, iubite, fir de har,
\nS\u0103-l \u021bes, vremii, \u00een hambar,
\nS\u0103-l cos, dis-de-diminea\u021b\u0103,
\n\u00cen alti\u021ba cea de cea\u021b\u0103
\nDin ve\u0219m\u00e2ntul preo\u021besc,
\nDin caftanul cel domnesc…
\nFii-mi c\u0103delni\u021b\u0103-n suspin
\n\u00centru flori de m\u0103r… Amin!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Stan BREBENEL AUDIEN\u0162\u0102 LA UN DEMON MUT Ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adeseori s\u0103 trecem nep\u0103s\u0103tori pe l\u00e2ng\u0103 edificii \u015fi oameni, \u00een<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17883"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17883"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17883\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17884,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17883\/revisions\/17884"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17883"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17883"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17883"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}