{"id":17855,"date":"2022-04-22T22:29:22","date_gmt":"2022-04-22T19:29:22","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17855"},"modified":"2022-04-23T20:24:30","modified_gmt":"2022-04-23T17:24:30","slug":"spatii-culturale-nr-39-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17855","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 39 (5)"},"content":{"rendered":"

Virgil DIACONU<\/strong>
\n\"\"

Interpretarea fic\u0163ional\u0103 a poeziei.
\n Falsa autoritate a filozoficului<\/strong><\/p>\n

Cunoscut \u00eendeosebi ca lingvist, cu 15 lucr\u0103ri\/ volume de specialitate editate \u00een perioada 1986-2009, Dorin N. Uritescu, licen\u0163iat al Facult\u0103\u0163ii de Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103 a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti (1970) \u015fi al Facult\u0103\u0163ii de Filozofie a Universit\u0103\u0163ii \u201eAl. I. Cuza\u201d, Ia\u015fi (1978), a publicat anul trecut volumul de critic\u0103 literar\u0103 Pentru o lectur\u0103 adev\u0103rat\u0103 \u015fi o percep\u0163ie corect\u0103 a temei, Editura Rawex coms, Bucure\u015fti.
\nCartea despre care vorbim \u00ee\u015fi propune s\u0103 stabileasc\u0103 \u00een\u0163elesul, sensul adev\u0103rat al c\u00e2torva poezii \u2013 Floare albastr\u0103 (Mihai Eminescu), De ce-a\u015f fi trist (Tudor Arghezi), Plumb (George Bacovia) \u015fi \u00cen gr\u0103dina Ghetsemani (Vasile Voiculescu) \u2013, dar \u015fi al romanului R\u0103scoala, al lui Liviu Rebreanu.<\/p>\n

Interpretarea fic\u0163ional\u0103 a poeziei Floare albastr\u0103<\/strong><\/p>\n

Aflat \u00een c\u0103utarea sensurilor reale ale crea\u0163iilor abia numite, Dorin Uritescu polemizeaz\u0103 cu o serie de critici \u015fi f\u0103c\u0103tori de manuale \u015fcolare care deformeaz\u0103 \u00een\u0163elesul operelor \u00een cauz\u0103, dup\u0103 cum afl\u0103m din comentariile autorului. De exemplu, \u00een studiul numit Floare albastr\u0103, dedicat desigur poeziei cu acela\u015fi nume a lui Eminescu, Dorin Uritescu critic\u0103 aproximativ 40 de studii \u015fi articole scrise de diver\u015fi autori care au tratat despre aceast\u0103 poezie. Unul dintre mobilurile disputei literare este acela c\u0103: \u201ePoezia Floare albastr\u0103 de Mihai Eminescu a fost interpretat\u0103 de aproape to\u0163i criticii literari, de la publicarea ei \u00een Convorbiri literare din 1 aprilie 1873, p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, f\u0103r\u0103 ca vreunul dintre ace\u015ftia s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103, cu adev\u0103rat, semnifica\u0163ia versului ei fundamental: \u00abTotu\u015fi\u2026 este trist \u00een lume!\u00bb\u201d (p. 29, forma din manuscrisul eminescian a versului).
\nDar care este semnifica\u0163ia adev\u0103rat\u0103 a versului final al poeziei? Dl. Uritescu apreciaz\u0103 c\u0103 celebrul \u201eTotu\u015fi este trist \u00een lume!\u201d este un vers tragic: \u201eCONDI\u0162IA UMAN\u0102 este tragic\u0103\u201d prin versul \u201e[\u2026] este trist \u00een lume!\u201d (p. 53). Ce \u00eel determin\u0103 pe lingvist s\u0103 afirme c\u0103 acest vers este tragic? Sentimentul de triste\u0163e produs de desp\u0103r\u0163ire \u2013
\n\u201e\u015ei te-ai dus, dulce minune,
\n\u015e-a murit iubirea noastr\u0103 \u2013
\nFloare-albastr\u0103! floare-albastr\u0103!…
\nTotu\u015fi este trist \u00een lume!\u201d \u2013
\nnu poate fi totu\u015fi echivalat cu sentimentul tragic.
\nO alt\u0103 idee avansat\u0103 de lingvistul D. Uritescu este aceea c\u0103 personajul feminin din Floare albastr\u0103, care este \u201eo persoan\u0103 instruit\u0103, cultivat\u0103, \u015ftiutoare a istoriei omenirii \u015fi \u00een\u0163eleapt\u0103\u201d (?), \u015ftie \u201ec\u0103 \u015fi iubirea este o cale de cunoa\u015ftere a absolutului\u201d. (p. 37). Cum a ajuns lingvistul D. Uritescu la concluzia c\u0103 iubita din Floare albastr\u0103 \u015ftie \u201ec\u0103 \u015fi iubirea este o cale de cunoa\u015ftere a absolutului\u201d este greu de spus, pentru c\u0103 poezia Floarea albastr\u0103 nu ne ofer\u0103 totu\u015fi versuri din care am putea extrage aceast\u0103 concluzie.
\nNu mai pu\u0163in curioas\u0103 este \u015fi interpretarea care face din personajul masculin al poeziei Floare albastr\u0103 un \u201epartener-geniu\u201d (p. 33), \u201eb\u0103rbatul identificat cu geniul\u201d (p. 46, s.n.). Este personajul masculin din Floare albastr\u0103 un geniu? O semnalare \u00een text a \u00eendep\u0103rt\u0103rii b\u0103rbatului \u00eendr\u0103gostit de cotidian prin preocup\u0103ri mai pu\u0163in obi\u015fnuite \u2013 \u201eIar te-ai cufundat \u00een stele…\u201d \u015fi \u201e\u00cen zadar r\u00e2uri \u00een soare\/ Gr\u0103m\u0103de\u015fti-n a ta g\u00e2ndire\/ \u015ei c\u00e2mpiile asire\/ \u015ei \u00eentunecata mare;\u201d \u2013 nu ne confirm\u0103 totu\u015fi c\u0103 acest personaj este un geniu. Poate este doar un astrolog sau mai degrab\u0103 un vis\u0103tor. Condi\u0163ia de geniu a personajului masculin este doar o interpretare, speculativ\u0103, a lingvistului.
\n\u00cendr\u0103gostitul-\u201egeniu\u201d este totodat\u0103 posesorul unei con\u015ftiin\u0163e tragice, ne spune exegetul: \u201eB\u0103rbatul din poema analizat\u0103 are con\u015ftiin\u0163a tragic\u0103 a fiin\u0163elor superior dotate (\u2026).\u201d (p. 47). Sunt fiin\u0163ele superioare \u00een mod implicit tragice? Con\u015ftiin\u0163a tragic\u0103, ne spune D. Uritescu, este dat\u0103 de situarea b\u0103rbatului \u00een ecua\u0163ia \u201econdi\u0163iei umane\u201d, condi\u0163ie care este prin ea \u00eens\u0103\u015fi tragic\u0103. Pentru c\u0103, spune lingvistul, \u201econdi\u0163ia uman\u0103 este tragic\u0103, dat\u0103 odat\u0103 pentru totdeauna, imuabil\u0103, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lumii: omul nu va cunoa\u015fte niciodat\u0103 absolutul, fiind fiin\u0163\u0103 trec\u0103toare, cu o putin\u0163\u0103 limitat\u0103 de cunoa\u015ftere.\u201d (p. 46).
\nDar dac\u0103 condi\u0163ia uman\u0103 este tragic\u0103 prin ea \u00eens\u0103\u015fi, dac\u0103 tragicul prive\u015fte condi\u0163ia uman\u0103 \u00een general, atunci de ce nu ar fi un personaj tragic \u015fi femeia \u00eendr\u0103gostit\u0103, dar \u015fi oricare alt personaj din poeziile lui Eminescu \u015fi ale oric\u0103rui alt poet, care, ca personaje, particip\u0103 \u015fi ele la condi\u0163ia uman\u0103? Personajele din toate poeziile, prozele, dramele \u015fi comediile lumii ar fi cu toate tragice. Toate genurile literare ar fi o parad\u0103 de personaje tragice\u2026 \u015ei omenirea \u00eens\u0103\u015fi, fire\u015fte.<\/p>\n

Comentariu nonfic\u0163ional la o interpretare fic\u0163ional\u0103<\/strong><\/p>\n

Interpretarea lui Dorin Uritescu se sprijin\u0103, dup\u0103 cum se vede, pe c\u00e2teva elemente-pilon: \u00eendr\u0103gostitul-\u201egeniu\u201d, care ar fi s\u0103 fie \u201ede\u0163in\u0103torul unei cunoa\u015fteri culturale \u015fi \u015ftiin\u0163ifice de excep\u0163ie\u201d (p. 53), femeia iubit\u0103, care, de\u015fi este reabilitat\u0103 spiritual de interpretarea lingvistului, r\u0103m\u00e2ne s\u0103 sus\u0163in\u0103 antiteza ideatic\u0103 \u015fi voca\u0163ional\u0103 dintre cei doi, absolutul, care ar fi prezent at\u00e2t \u00een g\u00e2ndirea femeii, c\u00e2t \u015fi a b\u0103rbatului, \u015fi, \u00een fine, con\u015ftiin\u0163a tragic\u0103 a personajului-\u201egeniu\u201d, \u00eenchipuit\u0103 de c\u0103tre interpret.
\nCu aceste elemente \u2013 \u00eendr\u0103gostitul-\u201egeniu\u201d, femeia iubit\u0103 care \u201emediteaz\u0103\u201d la absolut, absolutul prezent \u00een g\u00e2ndirea celor dou\u0103 personaje, con\u015ftiin\u0163a tragic\u0103 a personajului-\u201egeniu\u201d \u2013 ni se propune o schem\u0103 interpretativ\u0103 a poeziei Floare albastr\u0103 care nu pare s\u0103-i corespund\u0103 totu\u015fi acesteia, pentru c\u0103 un b\u0103rbat \u00eendr\u0103gostit \u201ecufundat \u00een stele\/ \u015ei \u00een nori \u015fi-n ceruri nalte\u201d, care gr\u0103m\u0103de\u015fte \u00een g\u00e2ndirea sa, metaforic, r\u00e2urile din soare \u201e\u015ei c\u00e2mpiile asire\/ \u015ei \u00eentunecata mare\u201d nu este neap\u0103rat un geniu, aprecierea lingvistului c\u0103 femeia \u00eendr\u0103gostit\u0103 \u015ftie \u201ec\u0103 \u015fi iubirea este o cale de cunoa\u015ftere a absolutului\u201d nu ne este transmis\u0103 totu\u015fi de niciun vers al poeziei analizate, iar con\u015ftiin\u0163a tragic\u0103 atribuit\u0103 personajului-\u201egeniu\u201d nu are ce c\u0103uta nici ea \u00een acest poem de vreme ce condi\u0163ia uman\u0103 nu \u00eei asigur\u0103 personajului \u00een cauz\u0103 doar prin ea \u00eens\u0103\u015fi calitatea de pacient tragic.
\nCu privire la sensul conceptului de tragic trebuie spus c\u0103 fixarea unui \u00een\u0163eles general acceptat al acestui termen este destul de dificil\u0103, a\u015fa \u00eenc\u00e2t termenii deriva\u0163i \u2013 condi\u0163ie tragic\u0103, existen\u0163\u0103 tragic\u0103, personaj tragic, sentiment tragic, con\u015ftiin\u0163\u0103 tragic\u0103 etc. \u2013 nu sunt nici ei foarte clari.
\n\u00cen fine, consult\u00e2nd un expert \u00een aceast\u0103 problem\u0103, \u00een\u0163elegem c\u0103 tragicul nu se na\u015fte dec\u00e2t \u00een momentul \u00een care con\u015ftiin\u0163a individului se raporteaz\u0103 la propria finitudine, a\u015fadar la iminen\u0163a mor\u0163ii ca la o limit\u0103 ce nu poate fi dep\u0103\u015fit\u0103.
\n\u201eTragicul trebuie c\u0103utat la \u00eent\u00e2lnirea unei fiin\u0163e con\u015ftiente finite cu propria sa finitudine perceput\u0103 ca limit\u0103\u201d,
\nspune Gabriel Liiceanu \u00een volumul Tragicul, o fenomenologiei a limitei \u015fi dep\u0103\u015firii (1, p. 40). Interpretarea d-lui Uritescu Dorin, care face din personajul masculin al poeziei Floare albastr\u0103 un personaj care \u00ee\u015fi demonstreaz\u0103 condi\u0163ia tragic\u0103 doar prin participarea sa la condi\u0163ia uman\u0103 \u015fi care \u00ee\u015fi probeaz\u0103 con\u015ftiin\u0163a tragic\u0103 prin versul \u201e\u2026 este trist \u00een lume!\u201d, este total neavenit\u0103, for\u0163at\u0103, dac\u0103 admitem c\u0103 tragicul are sensul propus de Gabriel Liiceanu. Oricum, nu putem s\u0103 aplic\u0103m conceptul de tragic unui personaj literar sau uman \u00eenainte de a clarifica sensul acestui concept at\u00e2t de alunecos. F\u0103r\u0103 o clarificare conceptual\u0103, specula\u0163iile noastre sunt f\u0103r\u0103 temei, hazardante.
\n\u00cen toate punctele ei \u2013 condi\u0163ia de geniu, prezen\u0163a absolutului \u00een g\u00e2ndul femeii \u015fi al b\u0103rbatului, condi\u0163ia \u015fi con\u015ftiin\u0163a tragic\u0103 a b\u0103rbatului \u2013 schema interpretativ\u0103 propus\u0103 de lingvistul D. Uritescu nu exprim\u0103 poezia Floare albastr\u0103, ci este mai mult o fic\u0163iune, o interpretare fic\u0163ional\u0103.
\nVizavi de interpretarea speculativ\u0103 a lui D.U., consider c\u0103 postura de geniu, prezen\u0163a absolutului \u00een g\u00e2ndurile femeii \u015fi ale iubitului ei, precum \u015fi con\u015ftiin\u0163a tragic\u0103 a personajului-\u201egeniu\u201d sunt doar specula\u0163iile interpretului \u015fi c\u0103 personajele poeziei Floare albastr\u0103 sunt, cu toat\u0103 \u00eendep\u0103rtarea de cotidian a b\u0103rbatului \u00eendr\u0103gostit, personaje fire\u015fti. Poezia nu ne furnizeaz\u0103, a\u015fadar, date, versuri prin care s\u0103 decret\u0103m nici postura de geniu a b\u0103rbatului, nici con\u015ftiin\u0163a sa tragic\u0103, nici absolutul amestecat \u00een g\u00e2ndirea femeii \u015fi \u00een c\u0103ut\u0103rile \u201emetafizice\u201d ale personajului masculin. Interpretarea lui D.U. este o fic\u0163iune. El d\u0103 poeziei semnifica\u0163ii pe care aceasta nu le are. De ce suntem domina\u0163i de acest tip de interpretare fantezist\u0103, c\u00e2nd poezia \u00eens\u0103\u015fi nu sugereaz\u0103, \u00een mod real, aceast\u0103 interpretare? De ce nu putem \u00een\u0163elege poezia Floare albastr\u0103 prin ceea ce ne comunic\u0103 ea cu adev\u0103rat, a\u015fadar ca pe un poem de dragoste pur \u015fi simplu?<\/p>\n

Filozoficul \u2013 o fals\u0103 autoritate \u00een poezie<\/strong><\/p>\n

Spre finalul discursului s\u0103u, Dorin Uritescu g\u0103se\u015fte c\u0103 are destule argumente s\u0103 cuprind\u0103 poezia Floare albastr\u0103 \u201e\u00een \u015firul crea\u0163iilor filozofice de profund\u0103 cugetare \u015fi \u00eendelung\u0103 medita\u0163ie\u201d (p. 47)\u2026
\nPoate fi inclus\u0103 poezia Floare albastr\u0103 \u201e\u00een \u015firul crea\u0163iilor filozofice de profund\u0103 cugetare \u015fi \u00eendelung\u0103 medita\u0163ie\u201d? Ce anume este filozofic, profund filozofic \u00een aceast\u0103 poezie? S\u0103 fie versurile de mai jos \u2013
\n\u201eAcolo-n ochi de p\u0103dure,
\nL\u00e2ng\u0103 bolta cea senin\u0103
\n\u015ei sub trestia cea lin\u0103
\nVom \u015fedea \u00een foi de mure.<\/p>\n

\u015ei mi-i spune-atunci pove\u015fti
\n\u015ei minciuni cu-a ta guri\u0163\u0103,
\nEu pe-un fir de romani\u0163\u0103
\nVoi cerca de m\u0103 iube\u015fti.\u201d \u2013<\/p>\n

marcate filozofic? Cred c\u0103 prin includerea poeziei \u201e\u00een \u015firul crea\u0163iilor filozofice\u2026\u201d \u00eei atribuim acesteia o calitate pe care ea nu o are. Postura filozofic\u0103 a poeziei Floare albastr\u0103 este doar o fic\u0163iune a interpretului. O alt\u0103 fic\u0163iune a lui.
\nDe ce sus\u0163ine D. Uritescu faptul c\u0103 ne-am afla \u00een fa\u0163a unei poezii filozofice, c\u00e2nd poezia nu este, de fapt, filozofic\u0103? Ar avea ceva de c\u00e2\u015ftigat Floare albastr\u0103 (sau o alt\u0103 poezie care nu este filozofic\u0103) dac\u0103 ar fi cuprins\u0103 cu de-a sila de c\u0103tre interpret \u00een \u201e\u015firul crea\u0163iilor filozofice…?\u201d S\u0103 fie oare superior filozoficul \u00een rela\u0163ia lui cu poezia, pentru ca poezia s\u0103 c\u00e2\u015ftige un plus de valoare \u00een momentul \u00een care noi o decret\u0103m \u201efilozofic\u0103\u201d? Nicidecum! Toate tipurile de crea\u0163ie \u2013 crea\u0163ia poetic\u0103, proza, drama, pictura, sculptura, muzica, dansul, crea\u0163ia filozofic\u0103 etc. \u2013 au valoare prin ele \u00eensele, deci prin perspectiva\/ viziunea lor asupra valorilor umane pe care le \u00eenglobeaz\u0103 \u00een discurs, prin viziunea care le este specific\u0103 \u2013 poetic\u0103, epic\u0103, filozofic\u0103… Toate tipurile de crea\u0163ie ne-filozofice \u00ee\u015fi sunt, prin modul lor propriu de a fi, suficiente lor \u00eensele \u015fi nu au nevoie de piatra filozofal\u0103 a filozoficului. Poezia se recepteaz\u0103 \u015fi judec\u0103 poetic, pictura se \u00een\u0163elege \u015fi judec\u0103 \u00een calitatea ei de pictur\u0103 \u015fi a\u015fa mai departe.
\nPrea des uit\u0103m c\u0103 poezia \u2013 filozofic\u0103 sau nu \u2013 trebuie s\u0103 valoreze \u00een primul r\u00e2nd ca o crea\u0163ie de tip poetic, deci ca poezie. \u015ei ea nu valoreaz\u0103 ca poezie dec\u00e2t atunci c\u00e2nd exprim\u0103 o viziune poetic\u0103 \u015fi o configura\u0163ie artistic\u0103. Caracteristica filozofic\u0103 nu salveaz\u0103 prin ea \u00eens\u0103\u015fi nicio crea\u0163ie\/ oper\u0103 exterioar\u0103 operei filozofice, fie aceast\u0103 crea\u0163ie poezie, proz\u0103, dram\u0103, comedie, pictur\u0103, sculptur\u0103 sau muzic\u0103\u2026, pentru c\u0103 ea, caracteristica filozofic\u0103, nu exprim\u0103 nicidecum specificul, esen\u0163a acestor arte. Valoarea poeziei nu cre\u015fte, a\u015fadar, pentru c\u0103 ea este \u201efilozofic\u0103\u201d, ci pentru c\u0103 discursul poeziei este \u00een spiritul viziunii \u015fi al artei poetice; dac\u0103 este. De fapt, se observ\u0103 c\u0103 a\u015fa-zisa \u201epoezie filozofic\u0103\u201d este de cele mai multe ori didactic-filozofic\u0103 \u015fi c\u0103 ea este ratat\u0103 ca poezie tocmai din aceast\u0103 cauz\u0103.
\nDin nefericire, \u00eenc\u0103 nu am sc\u0103pat de ideea preconceput\u0103 c\u0103 filozofia este culmea g\u00e2ndirii umane \u015fi c\u0103 ea are capacitatea s\u0103 \u00eennobileze tot ceea ce atinge cu aripa, ba chiar s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 tr\u0103s\u0103turile specifice ale unei arte sau alteia\u2026 \u00cempotriva suprema\u0163iei filozoficului asupra genurilor literare sau ale artelor \u00een general, vom spune c\u0103 toate tipurile de crea\u0163ie ale spiritului, \u00een care intr\u0103 fire\u015fte \u015fi filozofia, au aceea\u015fi \u00eendrept\u0103\u0163ire spiritual\u0103 \u015fi c\u0103 \u00eentre ele nu exist\u0103 ierarhii. De\u015fi desigur c\u0103 eu \u015fi oricine altcineva punem prefera o art\u0103 sau alta, dup\u0103 sensibilitatea de gen pe care o avem \u015fi dup\u0103 harul pe care \u00eel manifest\u0103m \u00eentr-o direc\u0163ie sau alta.
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte poezia Floare albastr\u0103, aceasta nu intersecteaz\u0103 \u00een nici un fel filozoficul, doar dac\u0103 nu vom considera c\u0103 dragostea este o problem\u0103 filozofic\u0103\u2026 \u2013 \u201eFibra\u201d, dimensiunea filozofic\u0103 i-a fost ad\u0103ugat\u0103 acestei poezii de c\u0103tre interpret. Floare albastr\u0103 este o poezie \u201ede dragoste\u201d pur \u015fi simplu. O poezie care este la un pas de a fi de dragoste nebun\u0103 \u015fi albastr\u0103. <\/p>\n

O lectur\u0103 \u00een cheie poetic\u0103\u2026<\/strong><\/p>\n

Pentru poezie, mai important\u0103 dec\u00e2t lectura \u00eentr-o for\u0163at\u0103 cheie filozofic\u0103 este citirea acesteia \u00een cheia care \u00eei este proprie, deci \u00een cea poetic\u0103… Mai important ar fi s\u0103 observ\u0103m, a\u015fadar, c\u0103 poetul pune \u00een antitez\u0103, prin g\u00e2ndirea expres\u0103 a personajului feminin, dou\u0103 vie\u0163i: una \u00eensingurat\u0103 a iubitului ei \u015fi alta a cuplului \u00eenchipuit de femeia \u00eendr\u0103gostit\u0103 ca un cuplu mundan care \u00ee\u015fi caut\u0103, doar prin ini\u0163iativa ei, fericirea. De fapt, pentru fericirea acestui cuplu, femeia \u00eendr\u0103gostit\u0103 \u2013 \u015fi Eminescu, \u00een calitate de autor al poeziei \u2013 coboar\u0103 dragostea pe p\u0103m\u00e2nt cale de nou\u0103 strofe, majoritatea de tipul
\n\u201eDe mi-i da o s\u0103rutare,
\nNime-n lume n-a s-o \u015ftie,
\nC\u0103ci va fi sub p\u0103l\u0103rie \u2013
\n\u015e-apoi cine treab\u0103 are!\u201d
\n\u00cen aceea\u015fi idee a mundaniz\u0103rii iubirii celor doi, poetul concepe un personaj masculin care nu ilustreaz\u0103 doar condi\u0163ia unui \u00eensingurat, c\u00e2t \u015fi pe aceea a unui \u00eendr\u0103gostit care regret\u0103, ca orice om \u00eendr\u0103gostit, desp\u0103r\u0163irea de iubita sa \u2013
\n\u201e\u015ei te-ai dus, dulce minune,
\n\u015e-a murit iubirea noastr\u0103 \u2013
\nFloare-albastr\u0103! floare-albastr\u0103!…
\nTotu\u015fi este trist \u00een lume!\u201d
\nCa interpre\u0163i nep\u0103rtinitori ai poeziei discutate, nu putem s\u0103 acordam aten\u0163ie posturii de \u00eensingurat (\u00eenstr\u0103inat?) a personajului masculin \u00een defavoarea posturii sale mundane, de om comun, \u015fi s\u0103 extragem din \u00eensingurarea acestuia postura de geniu. Prin\u015fi de nervul unor interpret\u0103ri speculative hiperbolizante de acest fel, uit\u0103m s\u0103 ne punem problemele propriu-zise ale artei poetice, pe care le cere orice abordare critic\u0103 a poeziei: realizarea emo\u0163iei, a lirismului, a viziunii poetice \u015fi tensiunii semantice, a\u015fadar a calit\u0103\u0163ii poetice\/estetice a poeziei.
\nSedu\u015fi de valoarea \u201efilozofic\u0103\u201d a poeziei, fire\u015fte c\u0103 nu mai observ\u0103m cele c\u00e2teva st\u00e2ng\u0103cii: construc\u0163ia par\u0163ial incoerent\u0103 a versurilor \u201e\u00cen zadar r\u00e2uri \u00een soare\/ Gr\u0103m\u0103de\u015fti-n a ta g\u00e2ndire\u201d, din care ar fi s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 \u00een g\u00e2ndire sunt \u00eengr\u0103m\u0103dire \u201er\u00e2uri \u00een soare\u201d\u2026, nefericitul verb din \u201eGr\u0103m\u0103de\u015fti-n a ta g\u00e2ndire\u201d, diminutivul de alint al iubitei, \u201emititica\u201d, at\u00e2t de pauper, din \u201eAstfel zise mititica\u201d, o calificare minor\u0103 fa\u0163\u0103 de liricul \u201efloare albastr\u0103\u201d, mult prea \u015fcol\u0103rescul \u201ecodrul cu verdea\u0163\u0103\u201d, din versul \u201eHai \u00een codrul cu verdea\u0163\u0103\u201d.
\nToate acestea stau \u00eens\u0103 al\u0103turi de versuri izbutite, care ar fi s\u0103 ne cucereasc\u0103 emo\u0163ional \u2013
\n\u201e\u00cenc-o gur\u0103 \u2013 \u015fi dispare…
\nCa un st\u00e2lp eu stam \u00een lun\u0103! (s.n.)
\nCe frumoas\u0103, ce nebun\u0103
\nE albastra-mi, dulce floare!\u201d <\/p>\n

\u015ei te-ai dus, dulce minune,
\n\u015e-a murit iubirea noastr\u0103 \u2013
\nFloare-albastr\u0103! floare-albastr\u0103!…
\nTotu\u015fi este trist \u00een lume!\u201d<\/p>\n

\u015ei acum, dac\u0103 tot am sc\u0103pat de interpretarea fic\u0163ional\u0103 \u015fi de autoritatea filozoficului asupra poeziei, putem remarca efortul \u015fi capacitatea autorului de a r\u0103spunde unor interpret\u0103ri discutabile \u015fi adesea eronate ale manualelor. Spunem acest lucru referindu-ne, desigur, \u015fi la celelalte poezii analizate de lingvist: De ce-a\u015f fi trist (Arghezi), Plumb (Bacovia) \u015fi \u00cen gr\u0103dina Ghetsemani (Voiculescu). <\/p>\n

1. Gabriel Liiceanu<\/strong>, Tragicul, o fenomenologiei a limitei \u015fi dep\u0103\u015firii<\/em>, Editura Univers, Bucure\u015fti, 1975. <\/p>\n


\nMariana C\u00ceL\u0162<\/strong>
\n\"\"

IMAGINE<\/strong><\/p>\n

Privesc prin fereastra cerului
\ndincolo de \u00eengeri
\ncum Poezia face schimb de impresii
\nla o cafea cu Inspira\u021bia.<\/p>\n

Uneori, e prea trivial dansul
\npic\u0103turilor de ploaie
\nlovind puternic
\ngeamul mat
\n\u00eenc\u00e2t face realitatea
\ns\u0103 l\u0103crimeze.<\/p>\n

De undeva,
\nse aude suspinul unui vers,
\nsincronizat cu zborul
\naripii fluturelui albastru.
\nOrizontul prive\u0219te marea,
\n z\u00e2mbe\u0219te,
\ntrage aer \u00een piept
\n\u0219i se pierde \u00een nori.<\/p>\n


\nPLOAIE<\/strong><\/p>\n

Ploua.
\nCerul c\u0103p\u0103tase nuan\u021ba
\nvie\u021bii,
\ncu mici urme
\nde melancolie,
\niar secundele continuau
\ns\u0103 se scurg\u0103
\n\u00een pic\u0103turi amestecare
\nde z\u00e2mbete, gesturi,
\nsuflete…<\/p>\n


\nTOT<\/strong><\/p>\n

Fiecare perseid\u0103,
\na c\u0103rei lumin\u0103
\na c\u0103zut peste obrazul t\u0103u,
\nascundea \u00een pleoapa nop\u021bii
\no mare de minuni
\nduse departe,
\npictate \u00een aur
\npeste inspira\u021bia mea
\nde a scrie,
\nde a tr\u0103i,
\nde a respira…<\/p>\n

Aceea\u0219i poveste veche
\ncu oamenii n\u0103scu\u021bi din p\u0103cat
\nmi-o spune \u00een fiecare sear\u0103
\nluna,
\ntotul plute\u0219te p\u00e2n\u0103 departe,
\ncor\u0103biile alunec\u0103 spre \u00eentuneric,
\nm\u00e2inile noastre
\nstr\u00e2nse \u00een jocul de-a via\u021ba
\nm\u00e2ng\u00e2ie valurile misterului,
\n\u00een vreme ce
\ntotul e TOT. <\/p>\n


\nDEFINI\u021aIE<\/strong><\/p>\n

Ce s\u0103 mai lungesc vorba,
\nDumnezeu
\ncunoa\u0219te absolutul
\ndin inima fiec\u0103ruia.
\nEu sunt doar o fiin\u021b\u0103
\ncare \u0219tie s\u0103 priveasc\u0103
\nuniversul
\ncu coada ochiului
\n\u0219i s\u0103-l captureze
\n\u00eentr-o poezie. <\/p>\n


\nMaria M\u00c2NZAL\u0102<\/strong><\/p>\n

De S\u00e2nziene<\/strong><\/p>\n

Leg\u0103nat\u0103 de b\u0103t\u0103ile inimii,
\nsorb lini\u015ftea din fiin\u0163a mea
\np\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu, c\u00e2nd se aprinde o stea.
\n\u00cempletesc coroni\u0163\u0103 din s\u00e2nziene,
\no str\u00e2ng \u00een vraj\u0103 \u015fi-n mii de mistere,
\np\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00een miez de noapte,
\ndurerile facerii vin mai aproape.
\nCuvintele intr\u0103 \u00een jocul prefacerii.
\nAlerg pe c\u00e2mpie,
\nm\u0103 joc cu stelele,
\ncu zmeiele.
\nE noaptea focurilor.
\nTu te \u00eentreci \u00een rotirea f\u0103cliilor,
\nsc\u00e2nteile, ca s\u0103ge\u0163ile, \u00eempung cerul.
\nTu sari peste foc,
\neu m\u0103 scald, ca \u00eentr-un joc,
\n\u00een roua de pe s\u00e2nziene.
\nCuv\u00e2ntul m\u0103 unge
\npe pleoap\u0103, pe gene.
\nLini\u015ftea de decusear\u0103
\nse prelinge \u00een acorduri de vioar\u0103.<\/p>\n


\nOdihn\u0103 <\/strong><\/p>\n

Pe c\u00e2mpul necopt
\nm\u0103 odihnesc.
\nCum seara vine
\ncrengile \u00eemi str\u0103pung zidurile,
\nsfarm\u0103 oasele,
\nc\u0103ut\u00e2nd r\u0103d\u0103cinile.
\nCu frunze tunate \u00een verde
\n\u015fterg \u00eentunericul de pe ochiul
\ncare vegheaz\u0103
\ncoacerea c\u00e2mpului.
\nFrunzele se leag\u0103n\u0103,
\nr\u0103d\u0103cinile \u015ferpuiesc
\nurc\u00e2nd c\u0103tre ad\u00e2ncurile vie\u0163ii
\nprecum unda de r\u00e2u.
\nAud ca niciodat\u0103
\nmi\u015fcarea luminii
\npun\u00e2nd cing\u0103toare
\nbobului de gr\u00e2u.
\nM\u0103 odihnesc.<\/p>\n


\n\tDorin\u0163\u0103 <\/strong><\/p>\n

Construiesc castele
\ndin lumini \u015fi umbre,
\n\u015fterg\u00e2nd praful
\nde pe g\u00e2ndurile sumbre,
\nlas s\u0103 se \u00eenal\u0163e
\nturnurile mele
\np\u00e2n\u0103 sus la lun\u0103,
\ndincolo de stele
\n\u015fi din corn de lun\u0103,
\ncald eu voi suna,
\ns\u0103 se \u015ftie-n ceruri
\nc\u0103 pe veci voi sta
\n\u00een c\u0103ldura lunii,
\npe un col\u0163 de stea,
\nspun\u0103 gura lumii
\nc\u00e2t \u015fi cum o vrea.<\/p>\n


\nPoezie <\/strong><\/p>\n

Eu storc din versuri albe
\npicuri aromate pentru salbe.
\nChiar parfumate sucuri
\nadun din vechi \u015fi r\u0103zle\u0163ite ruguri,
\nc\u0103ci la marele festin
\na\u015fezat \u00een ceruri, poate de destin,
\nsuna-vor \u00een clinchet
\nlic\u0103ri cristaline,
\n\u00eendulcite cu litere aldine,
\nvenite \u00een dar, \u00een zorii omenirii,
\n\u00een Marele Altar.<\/p>\n


\nB\u0103r\u0103gan<\/strong><\/p>\n

Ochiul se av\u00e2nt\u0103
\n\u00een c\u00e2rdul de ulii,
\npeste \u015fesurile aplecate
\nde rodul bogat,
\nse intersecteaz\u0103
\ncu drumurile sc\u0103ldate
\nde fluviile galbene
\nale B\u0103r\u0103ganului,
\nunde \u00eemi leg\u0103n pa\u015fii
\n\u00een dansul dropiilor,
\nbronzate de azuriul
\npe\u015ftilor din C\u0103lm\u0103\u0163ui,
\nm\u0103 \u00eentorc \u00een B\u0103r\u0103ganul
\ng\u00e2nguritului dint\u00e2i.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Virgil DIACONU Interpretarea fic\u0163ional\u0103 a poeziei. Falsa autoritate a filozoficului Cunoscut \u00eendeosebi ca lingvist, cu 15 lucr\u0103ri\/ volume de specialitate<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17855"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17855"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17855\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17865,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17855\/revisions\/17865"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17855"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17855"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17855"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}