{"id":17848,"date":"2022-04-21T12:01:39","date_gmt":"2022-04-21T09:01:39","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17848"},"modified":"2022-04-21T12:04:37","modified_gmt":"2022-04-21T09:04:37","slug":"spatii-culturale-nr-39-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17848","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 39 (4)"},"content":{"rendered":"

Ioan Dumitru DENCIU<\/strong>
\n\"\"

De fericita \u00eent\u00e2mplare (jurnal secund)<\/strong><\/p>\n

25 septembrie 2011<\/strong>
\n N-au trecut nici dou\u0103 zile de la sosirea la Bal\u015f pentru a rupe cu treaba intelectual\u0103 \u015fi, iat\u0103, simt nevoia s\u0103 scriu ceva. \u015ei ce e mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 dec\u00e2t s\u0103 povestesc ce s-a mai \u00eent\u00e2mplat \u00een nepre\u0163uita-mi existen\u0163\u0103? Dar acum, c\u00e2nd m\u0103 exprim a\u015fa u\u015furatic \u015fi calm, nu uit ce sens am dat \u201e\u00eent\u00e2mpl\u0103rii\u201d nu de mult, la Foc\u015fani, \u00eentr-o conversa\u0163ie cu prietenul G. Funica (fost elev al meu), ultimul cu care pot discuta relaxat, neamenin\u0163at (sper) de p\u00e2nde psihologice, dup\u0103 alunecarea \u00een b\u0103nuial\u0103 a lui M. Dinutz.
\n Ziceam eu c\u0103tre amic, descoperind atunci c\u0103 avea chichirez ce spuneam: Via\u0163a e foarte imprevizibil\u0103 \u00een orice moment, o adev\u0103rat\u0103 aventur\u0103 care poate c\u00e2rmi oric\u00e2nd spre tragic, \u015fi, dac\u0103 te scute\u015fte de pericol, \u00een ciuda lipsei tale de veghere, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ai noroc. Destin \u2013 a pronun\u0163at Gabi. El s-ar vrea Mihail, cu sabia scoas\u0103, dar e mai degrab\u0103 anun\u0163\u0103tor de bun augur, de pozitivitate \u00een \u00eenclina\u0163ii, ale altora \u015fi ale sale, cu alte cuvinte de (real\u0103) comunicare. Da \u2013 am admis. Se pare \u00eens\u0103 c\u0103 acesta (Destinul) nu este ceea ce trebuie s\u0103 fie, ci mai cur\u00e2nd ce trebuie s\u0103 se \u00eent\u00e2mple (Soart\u0103). A\u015fadar, necesitate a hazardului sau hazard care \u00ee\u015fi creeaz\u0103 necesitatea? C\u00e2t conteaz\u0103 dorin\u0163a \u015fi voin\u0163a noastr\u0103? A contat \u015fi dorul dinaintea voii? Dorim, apoi voim (numai din acest moment fiin\u0163\u0103m), dar numaidec\u00e2t se deschide \u00eentrebarea dac\u0103 voim sau ni se d\u0103 voie. Pe urm\u0103, trecem la ac\u0163iune. Iar rezultatul poate fi p\u00e2n\u0103 \u015fi cel dorit, voit, de\u015fi tot din \u00cent\u00e2mplare, cuv\u00e2ntul ipostaziat av\u00e2nd leg\u0103tur\u0103 \u015fi cu templul, \u015fi cu timpul..
\n*
\n C\u0103t\u0103lin a venit \u201es\u0103-\u015fi \u00eencarce bateriile\u201d la Bal\u015f, unde a crescut \u2013 excelent \u2013 \u00een grija \u015fi cu dragostea bunicii sale, p\u00e2n\u0103 la 7 ani. De fapt, \u015fi-a pus \u00een mi\u015fcare un \u00eentreg complex psihic: s\u0103 ne ajute \u015fi pe noi, s-o omagieze pe Mama aflat\u0103 \u00een pragul celui de-al 90 an (a, ce capacitate previzional\u0103 la racul de el!)… Ne-am sim\u0163it \u00eenc\u0103 o dat\u0103 proteja\u0163i de copilul nostru, ca \u015fi cum el ar fi fost p\u0103rintele \/ bunicul! \u00cengereasc\u0103, dumnezeiasc\u0103 protec\u0163ie acordat\u0103 cvasi-nemeritat prin genetica uman\u0103. R\u0103splat\u0103, pentru ce? Pentru memoria afectiv\u0103, sentimental\u0103, sufleteasc\u0103 necurmat\u0103 \u00een ciuda mai mult dec\u00e2t mizeriilor vie\u0163ii? Dar eu am fost cam rigid \u00een asta.
\n Am f\u0103cut cu el trei culesuri: 1. de porumb (o retractilitate a bog\u0103\u0163iei la minimum, cam ca \u00een prima epoc\u0103 neolitic\u0103); 2. de cartofi (o reiterare a s\u0103cule\u0163ului pe care \u00eel vor fi adus \u00een Europa \u00eent\u00e2ii pre\u0163uitori de bulbi amerindieni); 3. de nuci (cam prea devreme, dar fiul nostru \u2013 al Omului, s\u0103 ni se ierte modestia! \u2013 a \u0163inut s\u0103 urce \u00een copac ca \u00een paradisul copil\u0103riei, de\u015fi are un picior accidentat \u015fi remediat cu tij\u0103… Taumaturgie \u00een traumatologie, domnule anestezist!).
\n Altminteri, m-am str\u0103duit s\u0103 narez o simpl\u0103 \u00eent\u00e2mplare de familie.
\n Cine nu mai poate vorbi de familie (\u015fi de poporul s\u0103u) e o fantom\u0103.
\n Mama-soacr\u0103 r\u0103zbun\u0103 soarta p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 a copilului ei, mort la v\u00e2rsta unui str\u0103nepot. Eu o r\u0103zbun pe tat\u0103lui meu, devenit \u201ecopilul meu\u201d \u015fi chiar pe a mamei mele, pe cale de a deveni \u201esora mea\u201d.
\n Triad\u0103: paradisul pierdut \u2013 copil\u0103ria \u2013 \u00eent\u00e2mplarea fericit\u0103.
\n Toat\u0103 via\u0163a noastr\u0103 e o tr\u0103ire preliminar\u0103 fa\u0163\u0103 de revela\u0163ia \u00eentru moarte, care este ve\u015fnicia \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. \u00cens\u0103 exist\u0103 un liminar al bucuriei ce parc\u0103 \u0163\u00e2\u015fne\u015fte din imanent.<\/p>\n

1 octombrie 2011 <\/strong>
\n Probabil ca o consecin\u0163\u0103 a medita\u0163iei anterioare, ajung la o viziune destul de ciudat\u0103 asupra divinit\u0103\u0163ii supreme \u015fi unice, pe care \u00eemi amintesc c\u0103 am intuit-o \u00eentr-un flash din vremea redact\u0103rii unui eseu din R\u0103t\u0103ciri II. Ziceam acolo, pe urmele lui Heraclit, c\u0103 Divinul e ca un copil care se joac\u0103. \u015ei eram \u2013 f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt \u2013 admirativ. Deoarece iubeam copiii, fascinat de ai mei \u015fi pun\u00e2nd \u00een parantez\u0103 experien\u0163a didactic\u0103. Aveam \u015fi o rezerv\u0103, pandantul negativ, iscat de autodeprecierea din copil\u0103ria mea zdruncinat\u0103, \u00eens\u0103 \u00eel (o) ignoram, l\u0103s\u00e2nd arri\u00e8re-g\u00e2ndul s\u0103-mi mai otr\u0103veasc\u0103 doar existen\u0163a de adult. De atunci, s-au petrecut acumul\u0103ri \u015fi poate chiar o muta\u0163ie \u00een sim\u0163irea mentalului meu (sic!). V\u0103z\u00e2nd cre\u015fterea s\u0103lbatic\u0103, liberal\u0103 a nepo\u0163elului nostru A., am \u00een\u0163eles mai bine ce e cu jocul acesta primar, c\u00e2t este el de microfizic \u00een metafizica lui. C\u00e2t e \u201edincolo de Bine \u015fi de R\u0103u\u201d, \u00eenc\u0103rcat poten\u0163ial \u015fi de tot binele \u015fi tot r\u0103ul. Copilul o ia de la cap\u0103t precum Demiurgul din particula elementar\u0103, se creeaz\u0103 \u015fi genereaz\u0103 universul s\u0103u \u00een singurul mod cu putin\u0163\u0103, prin \u00eencerc\u0103ri \u015fi e\u015fecuri \u00een gaura hazardului, pe care \u00eel \u015fi cunoa\u015fte (c\u0103ruia \u00eei arunc\u0103 lumin\u0103) \u015fi asum\u0103. Aten\u0163ie \u015fi la felul cum tatoneaz\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi l\u0103rge\u015fte spa\u0163iul vital \u015fi totodat\u0103 timpul orice pui de animal, un pisoi de exemplu.
\n Este plauzibil, deci, ca Dumnezeu s\u0103 fi devenit apoi adolescent, t\u00e2n\u0103r, matur, b\u0103tr\u00e2n, pe m\u0103sura atingerii unor praguri de \u201era\u0163ionalitate\u201d (automotiva\u0163ie). Dar, \u00een eternitate, El r\u0103m\u00e2ne copil \u00een esen\u0163\u0103 sau, dac\u0103 sufer\u0103\/ parcurge un soi de circularitate, d\u0103 mereu \u00een mintea copiilor. Nu are alt\u0103 cale. De aceea lumea este cum este: extrem de frumoas\u0103 \u015fi divers\u0103, armonioas\u0103 \u015fi totu\u015fi absurd\u0103. Cumplit de crud\u0103 \u015fi seduc\u0103toare, calin\u0103, \u00eembl\u00e2nzitoare…
\n M\u0103 tem c\u0103 stadiul religios de Domn adult, salvific (m\u00e2ntuitor) nu e dec\u00e2t \u00eenc\u0103 un antropomorfism (antropism psihic), inspirat de performan\u0163a \u00een\u0163elep\u0163ilor, sfin\u0163ilor. \u00cen cazul acesta, maximum de calitate (!) care i s-ar putea atribui ar fi aceea de imita\u0163ie-repercusiune a unui \u00eent\u00e2mpl\u0103tor echilibru divin!
\n*
\n Mi-e clar c\u0103 Dumnezeu se face \u015fi om, mai exact oameni, cum se face \u015fi mineral, plant\u0103, animal de toate soiurile. Nu \u015ftiu \u00een schimb nimic despre posibilitatea Sa de adult echilibrat, \u201era\u0163ional\u201d, de a se \u00eencarna \u00een Om. Acesta este adev\u0103ratul mister. C\u00e2t despre preten\u0163ia unui om de a se considera D-zeu \u2013 \u015fi trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 de copil \u2013, ea este justificat\u0103 dincolo de orice paranoia (care, am impresia, e o boal\u0103 matur\u0103 \u015fi legat\u0103 de gustul puterii). \u00cen fond, sinele individual (dac\u0103-l descoperi sub eu \u015fi non-eu) e consubstan\u0163ial cu Marele Sine. Omul-zeu este \u00eens\u0103 doar tenden\u0163ial Zeu; niciodat\u0103 efectiv. \u015ei trebuie s\u0103 moar\u0103 ca s\u0103 \u015fi devin\u0103, s\u0103-\u015fi afle confirmarea. Fiul \u015fi Tat\u0103l semneaz\u0103 pactul abia dup\u0103.<\/p>\n

2 octombrie 2011 <\/strong>
\n Duminic\u0103. Dar o duminic\u0103 ad litteram nu este un timp ad libitum!
\n \u00centr-o nou\u0103 teorie a hazardului ar \u00eenc\u0103pea \u015fi explica\u0163ia faptului c\u0103 lumea de ast\u0103zi \u0163ine tot mai mult s\u0103 se distreze. Nu mai vrea s\u0103 se ia \u00een serios, s\u0103 lucreze cu ra\u0163iunea, s\u0103 economiseasc\u0103, s\u0103 valorifice tradi\u0163ia, s\u0103 cread\u0103 \u00een real \u015fi suprareal. Dore\u015fte, biata de ea, s\u0103 se reinventeze. A\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd crizele debu\u015feaz\u0103 \u00een haos?
\n S\u0103-mi domolesc aversiunea fa\u0163\u0103 de decaden\u0163\u0103? S\u0103-i simpatizez pe \u015fturlubaticii petrec\u0103re\u0163i de diminea\u0163a p\u00e2n\u0103 noaptea? Da, dac\u0103 n-ar fura ca s\u0103 aib\u0103 ce risipi pe b\u0103utur\u0103, droguri etc. Dac\u0103 nu s-ar omor\u00ee \u015fi nu ne-ar omor\u00ee pe unde apuc\u0103. Dac\u0103 nu s-ar \u00eempreuna \u015fi linge b\u0103los pe ecranele tembelizorului. Dac\u0103 nu \u015fi-ar extinde pl\u0103cerile pe sminternet \u015fi n-ar polua comunicarea telefonic\u0103. Dac\u0103…
\n Nu gra\u0163ia, ci grea\u0163a chefliului se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte.
\n Alt\u0103 tendin\u0163\u0103 a lumii acesteia (occidentale \u015fi occidentalizante): tot mai numero\u015fi sunt cei\/ cele ce se cred ori se doresc arti\u015fti: c\u00e2nt\u0103re\u0163i, dansatori, scamatori, actori… E un elan de mas\u0103, mai ales din cea joas\u0103. Analfabe\u0163i, afoni \u015fi chiar afazici se \u00eenghesuie, urc\u0103 pe scen\u0103 s\u0103 fie promova\u0163i de ni\u015fte semeni ai lor care s-au strecurat mai \u00eenainte cu dou\u0103 lungimi de genunchi de broasc\u0103, \u00een sfera vedetelor. Arma, atuul lor: imita\u0163ia \u00eenso\u0163it\u0103 de o strop\u015fire a englezei.
\n*
\n Voi face o specula\u0163ie etimologic\u0103 \u00een stilul meu la cuv\u00e2ntul \u00abv\u00e2nt\u00bb. Intr\u0103 \u015fi \u00een \u00abaventur\u0103\u00bb, desigur, \u00een m\u0103sura \u00een care se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu \u00aba veni\u00bb. F\u0103r\u0103 nazalizarea lui (latin\u0103) e sinonim cu \u00abv\u00e2ntul-aer\u00bb slav \u015fi \u00abeterul\u00bb elenic. \u015ei cu \u00abvremea\u00bb c\u0103rui filon lingvistic? De asemenea, cu \u00abanul\u00bb albanez \u015fi \u00abetatea\/ v\u00e2rsta\u00bb plus \u00abvechimea\u00bb latino-romanice. Cu nazala d\u0103 nu numai peste r\u0103d\u0103cina verbului amintit, ci \u015fi peste aceea a sufl\u0103rii mai mult dec\u00e2t indoeuropene an-.
\n Dar surpriza acum inter-vine. Un soi de nega\u0163ie a sa duce la zv\u00e2nt-are, al c\u0103rei radical \u00eemi sugereaz\u0103 pe sf\u00e2nt. Altfel spus, sfin\u0163enia pare ceea ce e scos (extras) din v\u00e2nt, aer, vreme, timp, aventur\u0103. Ceva stabilizat, eter-nizat \u015fi care merit\u0103 p\u0103strat, respectat, adorat cu \u00eenfiorare.
\n Concurentul acestuia, sacru, \u015ftiu ce \u00eenseamn\u0103 prin origine: ceva t\u0103iat (cf. secure), vas\u0103zic\u0103 o halc\u0103 (bun\u0103) dintr-un \u00eentreg. Practica sacrificiilor, animale \u015fi \u2013 vai! \u2013 umane.
\n C\u00e2t de aerat\u0103, nobil\u0103, era \u2013 prin compara\u0163ie \u2013 concep\u0163ia celor care au creat no\u0163iunea de \u00absf\u00e2nt\u00bb mo\u015ftenit\u0103 de noi! Hiti\u0163i, etrusco-italici, frigo (-vlaho)-dacici, balto-slavi, iranici\u2026 S-ar putea ca \u015fi alte neamuri \u2013 indoeuropene sau neIE \u2013 s\u0103 fi smuls v\u00e2ntului, vremii, aventurii ceea ce \u00eenainte credeau a datora securii, sabiei! <\/p>\n

3 octombrie 2011<\/strong>
\n Am o idee ciudat\u0103. C\u0103 p\u0103s\u0103rile \u2013 \u015fi rudele lor reptile \u015fi pe\u015ftii \u2013 nu sunt animale, c\u0103 reprezint\u0103 alt regn. Poate sunt superioare binomului animalo-uman. Poate avem de-a face cu o \u00eenf\u0103\u015furare a acestuia de cel volanto-reptilo-natant; din care se recruteaz\u0103 \u015fi mon\u015ftrii \u015fi salvatorii din imaginarul sufletului. Noi, sistemul contradictoriu umano-animal, \u00eenf\u0103\u015fur\u0103m regnul vegetalo-microorganic? Care la r\u00e2ndul s\u0103u \u00eenf\u0103\u015foar\u0103 pe cel mineralo-anorganic? \u00cen centru ar fi cuantico-spiritualul!
\n Dar expansiunea universului este un v\u00e2rtej, o desf\u0103\u015furare. Astfel c\u0103 ceea ce a fost la \u00eenceput trebuie s\u0103 fie ast\u0103zi \u015fi periferic pe spiral\u0103 sau \u2013 la limit\u0103 \u2013 pe suprafa\u0163a sferei. (Spiral\u0103 \u015fi sfer\u0103 par reductibile la acela\u015fi arhilexem, cuprinz\u00e2nd totodat\u0103 spiritul \u2013 mai p\u0103m\u00e2ntesc! \u2013 \u015fi sufletul din \u015fuierul \u015fi \u015ffichiul v\u00e2ntului cosmic.) \u00cemi imaginez \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia divino-cuantic\u0103 drept o marj\u0103-halou a existen\u0163ei noastre (deci c\u00e2t suntem \u00een via\u0163\u0103) \u015fi ca o coaj\u0103-plachie etern\u0103 pe cerul nemuririi noastre (= moartea definitiv\u0103).
\n S-ar putea totu\u015fi ca divinul \u015fi cuanticul s\u0103 se separe: divinul s\u0103 se duc\u0103 mereu \u00een afar\u0103 \u015fi cuanticul s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, sting\u00e2ndu-se \u00een\u0103untru. Moarte intern\u0103. \u015ei promisiune de via\u0163\u0103 relativ-ve\u015fnic\u0103 departe?
\n Dincoace de \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia suprem\u0103 ar fi Regatul p\u0103s\u0103rilor, latura pozitiv\u0103, \u015fi al reptilelor (din paleozoic, prin mezozoic, \u00een neozoic), care nu sunt sigur c\u0103 alc\u0103tuiesc partea negativ\u0103; poate simbolizeaz\u0103 deplina noastr\u0103 fericire! Este Edenul imaginarului nostru, subiacent celui al sim\u0163irii noastre?
\n Ar urma Principatul omului-animal, adic\u0103 al puterii noastre nechibzuite. Iar \u201emai jos\u201d domnia pirului \u2013 cel mai peren vegetal, dup\u0103 cuno\u015ftin\u0163a mea izvor\u00e2t\u0103 dintr-o aprig\u0103 lupt\u0103 anual\u0103 cu el, \u00eentr-un anume spa\u0163iu tot mai amenin\u0163at de sec\u0103tuire \u2013 \u015fi a bacteriilor, apoi a pietrelor \u015fi a viru\u015filor, rezisten\u0163\u0103 cu orice pre\u0163 (moralitatea deja nu mai conteaz\u0103 c\u00e2nd ai \u00eenceput s\u0103 mori organic \u015fi sufletesc), manipulat\u0103 ca arm\u0103 de atac de speciali\u015ftii mecanicii mor\u0163ii (inclusiv pe computere). E posibil, totu\u015fi, ca virusului s\u0103-i revin\u0103 sarcina fatal\u0103 de scurt-circuitant, lichidator intim, \u00een timp ce pirul ar recomanda evadarea piric\u0103 (prin foc) c\u0103tre Divin. Incinera\u0163ia ca mod de apropriere rapid\u0103 a ceea ce p\u0103rea at\u00e2t de departe, de rece?<\/p>\n

4 octombrie 2011<\/strong>
\n Nevoit s\u0103 m\u0103 implic \u00een repararea cavoului familiei \u201esocre\u015fti\u201d, nu m\u0103 simt deloc \u00eenc\u00e2ntat s\u0103 m\u0103 \u201em\u0103rit\u201d \u00een el. Dar dac\u0103 m-o apuca pe aici cle\u015ftele \u0103la fatal… Probabil c\u0103, presim\u0163indu-l, m-a\u015f g\u00e2ndi drept consolare la tradi\u0163iile egiptean\u0103, megalitic\u0103, traco-tirenian\u0103 (ciste, morminte cu dromos etc.) pe care le-am studiat un pic. De\u015fi groapa plat\u0103 de la Iv\u0103nce\u015fti m-ar \u201earanja\u201d mai bine; mi-ar leg\u0103na somnul de veci mai agrarian-neolitic. Movilele\/ gorganele scito-sarmatice din apropiere, de pe c\u00e2mpul dinspre Odobe\u015fti, nu m-ar deranja prea mult, pentru c\u0103 nu scot fantome de c\u0103l\u0103re\u0163i r\u0103zboinici, ba poate mi-ar completa patafizic percep\u0163ia fostului rai al copil\u0103riei cu fantasme de iezi, miei \u015fi vi\u0163ei p\u0103sc\u00e2ndu-mi iarba de pe \u0163east\u0103. M-ar alina \u015fi plimbarea c\u00e2te unui m\u00e2nz pe la ceaf\u0103, la coast\u0103…<\/p>\n

5 octombrie 2011<\/strong>
\n Zvon de crud\u0103 realitate din vecini. Se ocup\u0103 cu distilarea; fac \u0163uic\u0103. Femeia t\u00e2n\u0103r\u0103 strig\u0103: \u201ePleac\u0103 de-aici! Vrei s\u0103 mori?!\u201d Am crezut c\u0103 se adreseaz\u0103 copilului s\u0103u, \u00een v\u00e2rst\u0103 de vreo 5 ani. \u00cens\u0103 ea a continuat: \u201eDac\u0103 vrei s\u0103 mori, mori odat\u0103! Dar nu de b\u0103utur\u0103!\u201d Deci, \u00eel mu\u015ftruluia pe b\u0103tr\u00e2n, bunicul ei \u015fi str\u0103bunicul copilului.
\n Mai \u00eenainte, rumegasem: B\u0103tr\u00e2ne\u0163ea te cam trage la \u00een\u0163elepciune. Nu mai po\u0163i s\u0103… \u015fi s\u0103…
\n Dar probabil c\u0103 asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu cel \u00eempins demult spre echilibru. C\u00e2nd modul t\u0103u de via\u0163\u0103 a fost excesul… Exces care este, chipurile, calea cea mai scurt\u0103 spre m\u00e2ntuire! Cu condi\u0163ia unui sf\u00e2r\u00e2it final, de total regret \u015fi abandonare \u00een credin\u0163\u0103! (T\u00e2lharul de pe cruce sau criminalul de pe scaunul electric.)<\/p>\n

6 octombrie 2011<\/strong>
\n Nu cumva autoironia e singura form\u0103 de con\u015ftien\u0163\u0103 a M\u0103riei Sale Sinele? Sau, m\u0103 rog, forma primar\u0103. Iar ironia ar fi iubirea \u00eens\u0103\u015fi (pentru crea\u0163ie) \u00een stare pur\u0103, ini\u0163ial\u0103. C\u0103ci, subiectiv\u0103 ca un capriciu, nu ignor\u0103 obiectivitatea; vede \u201erealist\u201d \u015fi defectele. (De aceea sunt acuzat c\u0103 nu iubesc deplin, fiindc\u0103 nu \u015ftiu s\u0103 ironizez obiectul dragostei? \u015ei de aceea am impresia c\u0103 nu sunt iubit c\u00e2nd persoana drag\u0103 m\u0103 \u015ficaneaz\u0103?)
\n Voi mai medita la p\u0103catele mele, deoarece le-am cam pus \u00een parantez\u0103, le-am cam l\u0103sat subcon\u015ftientului. Acum s\u0103 continuu cu ironia \u015fi autoironia. \u015ei lor le-am intuit c\u00e2ndva esen\u0163a (Omul paradoxal, finalul) \u00een leg\u0103tur\u0103 cu hazardul. \u00cens\u0103 constat c\u0103 era mai \u00een\u0163eleapt\u0103 fuga (de atunci) a condeiului, determinat\u0103 de jocul articula\u0163iilor m\u00e2inii, dec\u00e2t activitatea neuronal\u0103. Cum s-ar zice, o \u00eencheiere din condei inspirat\u0103, nu realmente sim\u0163it\u0103, tr\u0103it\u0103.
\n Dezlegarea nodului (complexului) ironic s-ar putea s\u0103 depind\u0103 de etimologia termenului. Mi-ar pl\u0103cea s\u0103 aib\u0103 de-a face cu pacea (gr. eirene), dar are mai degrab\u0103 cu m\u00e2nia (lat. ira), iritarea. Radicalul con\u0163ine mai mult ca sigur ideea de ridicare. \u015ei \u00een sensul \u201eparadoxal adic\u0103 normal\u201d (tot eu am scris odat\u0103) al ariciului: c\u00e2t de m\u00e2ng\u00e2ietoare trebuie s\u0103 fie pentru puii s\u0103i atingerea de \u0163epii mamei! \u015ei \u00een acela de repetare, re\u00eennoire: chiar prefixul gr\u0103ie\u015fte \u015fi adverbul nostru iar \u00eei \u0163ine isonul, cel englez ever prelungindu-l p\u00e2n\u0103 spre \u201emereu, totdeauna\u201d. \u015ei \u00een cel de \u00een\u0103l\u0163are pur \u015fi simplu, care nu este tocmai modest de vreme ce poate atinge bolta: \u00een mitologia elen\u0103, zei\u0163a Iris (simboliz\u00e2nd curcubeul), rapid\u0103, u\u015foar\u0103, \u00eenaripat\u0103, era considerat\u0103 mesagera zeilor (\u00een special Zeus \u015fi Hera), comunicanta p\u0103m\u00e2ntului cu cerul. (Hesiod \u00eei atribuie, dac\u0103 \u00eemi amintesc bine, drept tat\u0103 pe Thaumas \u2018uimirea\u2019 \u015fi drept mam\u0103 pe Electra, al c\u0103rei nume nu mai are nevoie de comentarii. De ce n-a fost pu\u0163in ironic s-o declare \u015fi sor\u0103 cu Eriniile?!)
\n \u00centotdeauna \u201eam dep\u0103\u015fit\u201d ironia \u00een direc\u0163ia sarcasmului. Care reprezint\u0103 o \u00eencercare de a-l pune pe Cel\u0103lalt, ca pe un bondar sup\u0103r\u0103tor, \u00eentr-un sarcofag. Oricum, \u00eentr-o cutie, la dispozi\u0163ia posesiei tale \u015fi eventual spre a-l fagocita, consuma. E o atitudine egoist\u0103 \u015fi \u00een acela\u015fi timp vinovat\u0103 fa\u0163\u0103 de spiritul ironic. Acesta, \u00een ciuda aparen\u0163elor (sau a prostiei), este viu, dinamic, deschis \u015fi infinit iubitor.
\n Dar hai s\u0103 merg \u015fi de ast\u0103dat\u0103 \u2013 c\u00e2nd voi sc\u0103pa de acest n\u0103rav, c\u00e2nd \u00eemi voi \u00eensu\u015fi, \u00eentr-o alt\u0103 existen\u0163\u0103, \u00een\u0163elepciunea pe\u015ftilor? \u2013 c\u0103tre presupusele universalii lingvistice. Ar fi fascinant s\u0103 se constate c\u0103 pacea \u015fi r\u0103zboiul se leg\u0103nau \u00eengem\u0103nate la originile vorbirii. Nu a celei indoeuropene, nu a celei euroasiatice, ci poate \u00een r\u0103d\u0103cinile care \u0163\u00e2\u015fnesc \u00eenc\u0103 din gura aborigenilor africani, australieni, amerindieni, caucazo-tibetani… Cum s\u0103 le g\u0103sesc \u00eens\u0103 din postura mea de specialist \u00een psihologie intim\u0103 care duce la nimic \u015fi de ageamiu \u00een cea colectiv\u0103 care conduce la maipularea a tot?
\n Dup\u0103 \u00eensemnarea aceasta, \u015fi pipa \u015fi pachetul de tutun s-au pr\u0103bu\u015fit inexplicabil de pe butucul ce \u00eemi serve\u015fte ca mas\u0103 de lucru. <\/p>\n


\nVictoria MILESCU<\/strong>
\n\"\"

SCUMPIRE<\/strong><\/p>\n

S-a scumpit lumina
\nde aceea umblu cu o saco\u015f\u0103 plin\u0103 cu stele
\n\u015fi cu alte obiecte ce lumineaz\u0103:
\nc\u0103ni, cle\u015fti, pahare
\nochi, inimi, genunchi, flori, portocale
\ndin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd un r\u00e2u vine dup\u0103 mine
\n\u00eemi pune pe\u015fti fosforescen\u0163i \u00een buzunare
\nbani de aur \u00een pantofii l\u0103rgi\u0163i
\nt\u0103lpile-mi sclipesc
\nm\u00e2inile s-au albit ca z\u0103pada
\n\u015fi ea s-a scumpit
\n\u00eentreg ora\u015ful se gr\u0103be\u015fte s\u0103 o \u00eencarce \u00een camioane
\ns\u0103-\u015fi fac\u0103 provizii
\npentru noaptea cea mare
\ndar ea, obi\u015fnuit\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pe picior mare
\nnu se va deranja pentru ni\u015fte s\u0103r\u0103ntoci…<\/p>\n


\n\u00ceN GERUL DE AFAR\u0102<\/strong><\/p>\n

Azi a nins
\nam stat \u00een cas\u0103 \u015fi am scris
\nde\u015fi nimic nu-mi place mai mult dec\u00e2t
\ns\u0103 ies afar\u0103, \u00een ger, s\u0103 gust fulgii
\ncarne din carnea eternit\u0103\u0163ii
\n\u00eemi place s\u0103 las s\u0103 cad\u0103
\npeste mine ninsoarea p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd
\nsub alba povar\u0103, la cap\u0103tul zilei
\ndevin o fiin\u0163\u0103 diform\u0103,
\nabia p\u0103\u015find, ferindu-m\u0103
\nde \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103rile accidentale,
\nde un s\u0103rut insolent
\nmerg\u00e2nd pe str\u0103du\u0163ele \u00eentunecate
\najung\u00e2nd la o fereastr\u0103 luminat\u0103
\nunde cineva milos aduce \u00een cas\u0103
\nun om de z\u0103pad\u0103 ca mine…<\/p>\n


\nM\u0102TUR\u0102TORUL <\/strong><\/p>\n

Nu veni, nu veni, nu veni
\nnoapte, zi
\nnu m\u0103 amesteca \u00een valul de frunze uscate
\nal m\u0103tur\u0103torului
\ncu vest\u0103 fluorescent\u0103
\nm\u0103tur\u0103torul \u00ee\u015fi face treaba c\u00e2nt\u00e2nd
\n\u00een miez de noapte
\nadun\u0103 pa\u015fii zilei
\nunii len\u0163i, al\u0163ii gr\u0103bi\u0163i
\npa\u015fi t\u00e2r\u015fi\u0163i, obosi\u0163i, b\u0103tr\u00e2ni, bolnavi
\npa\u015fi de \u00eendr\u0103gosti\u0163i, de prichindei
\nsun\u00e2nd din clopo\u0163ei
\nel pune \u00een tomberon resturi de gesturi, cuvinte
\nce n-au apucat s\u0103 fie rostite
\npetele de ne\u015fters ale fantomelor
\nm\u0103tur\u0103torul m\u0103tur\u0103
\nd\u00e2re de ani ferici\u0163i
\nstrig\u0103t de ro\u0163i, de glon\u0163, de obraji sf\u0103r\u00e2ma\u0163i
\nde din\u0163i auri\u0163i, de \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri
\nde cutii care explodeaz\u0103 uneori
\n\u015fi arunc\u0103 \u00een aer un jet de bancnote colorate…<\/p>\n


\nRUDA MEA, PLOAIA<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd plou\u0103
\nies afar\u0103 s\u0103 pl\u00e2ng \u00een voie
\nsunt rud\u0103 de lacrim\u0103 cu ploaia
\nnu \u015ftim cine \u00ee\u015fi termin\u0103
\nprima muni\u0163ia, ea sau eu
\nnu \u015ftiu cine ud\u0103 petuniile din gr\u0103din\u0103
\nea sau eu
\nmireasma lor ne sec\u0103tuie\u015fte
\nde cuvinte
\n\u00een lipsa lor pl\u00e2ngem
\nplou\u0103 s\u0103 pl\u00e2ng \u00een voie
\no mare favoare a cerului
\nstelele nu se z\u0103resc, ele pl\u00e2ng
\n\u00eentorc\u00e2ndu-\u015fi fa\u0163a de la p\u0103m\u00e2nt
\nmai decente dec\u00e2t mine. <\/p>\n


\nNU O JUDECA\u0162I <\/strong><\/p>\n

Nu o judeca\u0163i prea aspru pe v\u0103duva
\n\u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een ro\u015fu aprins
\nl\u00e2ng\u0103 groapa s\u0103pat\u0103-n p\u0103m\u00e2ntul reav\u0103n
\nc\u00e2nd coboar\u0103 pe scripe\u0163i co\u015fciugul
\nfostului ei so\u0163
\nnu o judeca\u0163i prea aspru pe v\u0103duva
\n\u0163in\u00e2nd cu distinc\u0163ie \u0163igaretul de filde\u015f
\n\u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een norul de vanilie, scor\u0163i\u015foar\u0103
\na \u00eemp\u0103r\u0163it pungi cu inimioare de turt\u0103 dulce
\nc\u00e2teva au alunecat l\u00e2ng\u0103
\npantofii ei cu tocuri ca suli\u0163ele, \u00eenfig\u00e2ndu-se
\n\u00een iarba din jur ca o barb\u0103 de preot t\u00e2n\u0103r
\nnu o judeca\u0163i prea aspru pe v\u0103duva
\nplec\u00e2nd g\u00e2nditoare
\npe aleile cimitirului cu pl\u0103ci \u015fi cruci somptuoase
\nsub care dorm fo\u015fti iubi\u0163i, cunoscu\u0163i
\nea \u00ee\u015fi pune ochelarii de soare
\nde\u015fi afar\u0103 s-a \u00eentunecat
\nse aud voci, sunete languroase
\n\u00een aer plute\u015fte parfum de flori de tei
\ncad stele
\nnimic nu le poate convinge s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00eenapoi. <\/p>\n


\nCORNELIEI<\/strong><\/p>\n

Te-am \u00eengropat \u00eentr-o petal\u0103
\nde crizantem\u0103 ondulat\u0103 de ger
\nte-am \u00eengropat \u00eentr-un fulg de z\u0103pad\u0103
\nsau de pas\u0103re singular\u0103 grifer
\nte-am \u00eengropat \u00eentr-o lacrim\u0103
\nde lum\u00e2nare albind subit
\n\u00een diminea\u0163a incert\u0103
\nnedumeri\u0163i fiind \u00eenc\u0103
\n\u00een secret parc\u0103, tem\u00e2ndu-ne
\ns\u0103 nu ni te fure vreun poem
\na\u015ftept\u00e2nd sub arbori de cea\u0163\u0103
\nte-am \u00eengropat \u00eentr-o s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103
\nce poate va \u00eenflori de Armindeni
\nmorm\u00e2ntul poetului e pretutindeni…<\/p>\n


\nCU BAGAJUL F\u0102CUT DIN TIMP <\/strong><\/p>\n

\u00cen buc\u0103t\u0103rie, femeia taie ceapa, curg lacrimile
\n\u00een sufragerie, b\u0103rbatul scrie despre
\ntriste\u0163ea unei zile cu soare
\n\u00een baie, femeia spal\u0103 rufe, le stoarce, le \u00eentinde
\npe s\u00e2rma vr\u0103biilor, se ap\u0103r\u0103 s\u0103 nu-i
\nciuguleasc\u0103 ochii portocalii
\n\u00een dormitor b\u0103rbatul scrie despre
\nfurtuna din paharul f\u0103cut \u0163\u0103nd\u0103ri
\n\u00een curte femeia m\u0103tur\u0103 resturile zilei
\ns\u0103tule \u015fi bete
\nb\u0103rbatul urc\u0103 pe acoperi\u015ful lumii \u015fi scrie:
\nvia\u0163a e o minciun\u0103!<\/p>\n


\nR\u0102GAZ<\/strong><\/p>\n

Bat la u\u015fa ta cu p\u00e2ine \u015fi sare
\ndrumul de \u00eenapoiere
\ncu r\u0103scruci \u015fi h\u00e2rtoape
\nse destram\u0103 ca o iubire
\nprea mare, nemeritat\u0103
\nse ridic\u0103 \u00een loc mun\u0163i, ape
\nvocea ta se aude prin abur \u015fi cea\u0163\u0103
\nvocea ta nici tunet, nici \u015foapt\u0103
\nnici bl\u00e2nd\u0103, nici furioas\u0103:
\nnu \u00eenc\u0103, nu \u00eenc\u0103… <\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u0162U<\/strong>
\n\"\"

Marionete<\/strong><\/p>\n

ne-am n\u0103scut pe partea gre\u015fit\u0103 a cortinei de fier
\nne-o spune criv\u0103\u0163ul mirosind a vodc\u0103
\n\u015fi-a kala\u015fnikov, criv\u0103\u0163ul
\ncare m\u0103tur\u0103 str\u0103zile noastre f\u0103r\u0103 lumin\u0103;
\ndegeaba ne-am scos din uniforme,
\ncus\u0103turile lor au r\u0103mas \u00een carne \u015fi supureaz\u0103
\nnu ne vindem \u0163ara, strig\u0103m ca apuca\u0163ii, dar
\nimport\u0103m pe valut\u0103 p\u0103duchi din barba lui Lenin,
\n\u00eei l\u0103s\u0103m s\u0103 se-ngra\u015fe din noi, fac bine
\nla creier, \u00eel spal\u0103 de tot: tratament naturist garantat,
\n\u0163i-o spune orice v\u00e2nz\u0103tor de biblii alternative;
\ndincolo, la curtea aceluia\u015fi st\u0103p\u00e2n, poloniul
\n\u0163i-l servesc decent, pe tartine cu caviar \u015fi \u015fampanie
\ndezbr\u0103catele lor, \u00eenv\u0103\u0163ate de mici
\ncu tarife, asalturi \u015fi str\u0103pungerea \u00eencercuirii
\nna\u015fa strana are grij\u0103 matern\u0103 de balalaica lor,
\ntoate sunt albe \u015fi grase c\u00e2ndva; dezbr\u0103catele noastre
\nse ascund sub farduri ca vechii haiduci
\n\u00een codrii Vl\u0103siei, p\u00e2n\u0103 dispar, m\u0103cinate
\nde sida \u015fi silicon
\npuietul lor se export\u0103 pentru inima sl\u0103bit\u0103,
\nce bate \u00een toate punctele cardinale,
\npentru proprietarii de stele cu diamante \u00een loc de ochi
\n\u015ftim, ne-am n\u0103scut pe partea gre\u015fit\u0103 a cortinei de fier,
\nto\u0163i cu dou\u0103 inimi \u015fi cu dou\u0103 fe\u0163e,
\nuna la vest, una la est,
\nspre est ne-nchin\u0103m, de-acolo, orice-ar fi,
\nvin \u015fi lumina, \u015fi gazul, \u015fi matahalele cu m\u00e2na pe robinet,
\n\u015fi pove\u015ftile despre vagoane cu aur,
\ncu istoria noastr\u0103 rupt\u0103-n buc\u0103\u0163i,
\n\u015fi cu fluturii-fra\u0163i, ie\u015fi\u0163i pe jum\u0103tate din coconul de piatr\u0103:
\nda, ne-am n\u0103scut pe partea gre\u015fit\u0103 a cortinei de fier.<\/p>\n


\nMihai MERTICARU<\/strong>
\n\"\"

SONETUL LIMBII ROM\u00c2NE<\/strong><\/p>\n

Limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, tu e\u015fti casa noastr\u0103,
\nSarea cu p\u00e2inea, soarele cu luna,
\nMarea \u015fi Carpa\u0163ii dintotdeauna,
\nBasmul din b\u0103tr\u00e2ni \u015fi bolta albastr\u0103,<\/p>\n

Izvorul \u00een mun\u0163i \u015fi-n curte f\u00e2nt\u00e2na,
\nTrei culori precum florile \u00een glastr\u0103,
\nRaza de aur ce bate-n fereastr\u0103,
\nS\u00e2ngele-n vene, s\u0103m\u00e2n\u0163a, \u0163\u0103r\u00e2na.<\/p>\n

Din gint\u0103 latin\u0103 ne-ai f\u0103cut popor,
\nSepar\u00e2ndu-ne de-o \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie,
\n\u015ei ne-ai pl\u0103m\u0103dit din dragoste \u015fi dor.<\/p>\n

\u0162ine-ne mereu sub acela\u015fi tricolor,
\nCurgi \u00eenainte ca o ap\u0103 vie,
\nDu-ne f\u0103r\u0103 preget spre ve\u015fnicie !<\/p>\n


\n CALEA ROBILOR<\/strong><\/p>\n

\u2026 am intrat \u00een lumea aceasta
\npe calea robilor \u00eenot\u00e2nd prin apa tulbure
\na \u00eendoielii \u015fi a suspinelor
\n\u00een spate duc\u00e2nd o rani\u0163\u0103 plin\u0103 cu temeri
\ncu blesteme \u015fi p\u0103cate ancestrale<\/p>\n

duios c\u0103lc\u00e2nd pe jar \u015fi pe spini
\nfericit c\u0103 numai o s\u0103geat\u0103 bine-ascu\u0163it\u0103
\nmi-a r\u0103mas \u00eenfipt\u0103 \u00eentre coaste<\/p>\n

m\u00e2ndru c\u0103 n-am sc\u0103pat niciodat\u0103 \u00een noroi
\ncrucea pe care urma s\u0103 fiu r\u0103stignit<\/p>\n

ame\u0163it de simfonia minciunilor fulgurante
\nde sub cupola himerei<\/p>\n

vr\u0103jit de zigzagul clipei lunecoase prin fluviul de cuvinte
\nmu\u015fcat de o singur\u0103tate turbat\u0103
\nfermecat de c\u00e2ntecul de siren\u0103 al de\u015fert\u0103ciunii \u015fi de potecile basmului \u00een care m-am r\u0103t\u0103cit
\nm\u00e2ng\u00e2iat de neant \u015fi
\nispitit de z\u00e2mbetul colorat al iluziei
\ng\u0103unoase<\/p>\n

t\u00e2njind cu petulan\u0163\u0103 dup\u0103 o str\u0103fulgerare de absolut \u0219i o a\u0219chie de lini\u0219te<\/p>\n

pentru a-mi g\u0103si s\u0103la\u015ful \u00eentr-un limb
\nal disper\u0103rii din miezul nimicului cel mare
\nprizonier \u00een n\u0103vodul unei aprehensiuni
\ntaina \u015fi t\u0103cerea \u00eennobil\u00e2ndu-m\u0103<\/p>\n

totul e \u015fi va fi iluzie<\/p>\n

din str\u0103vechime a\u015fa decide
\ndomnul Parmenide\u2026<\/p>\n


\nBE\u0162E\u015eTI<\/strong><\/p>\n

\u2026 acelea\u015fi explozii de miresme \u015fi culori te \u00eent\u00e2mpin\u0103
\nla intrarea \u00een satul natal
\naceea\u015fi org\u0103 grav\u0103 de melancolii \u015fi \u00eenfior\u0103ri<\/p>\n

acela\u015fi glas de clopot se t\u00e2nguie \u00een clopotni\u0163a bisericii
\nde pe dealul de unde copil fiind atingeai cerul cu fruntea
\naceea\u015fi t\u0103cere panseaz\u0103 cu smerenie r\u0103nile
\nmult prea ad\u00e2nci cu care se f\u0103lo\u015fesc s\u0103tenii
\nstrecur\u00e2ndu-se b\u00e2jb\u00e2ind prin amintirile din cel\u0103lalt veac
\nlini\u015ftea izvor\u0103\u015fte din fiecare piatr\u0103
\ndin pustiul zilelor \u00eendoliate
\ndin at\u00e2tea r\u0103ni nevindecate<\/p>\n

din clipocitul g\u00e2ndurilor nerostite
\ndin p\u0103durea r\u0103mas\u0103 doar \u00een amintire
\n\u015fi din triste\u0163ea z\u0103vor\u00e2t\u0103 \u00een l\u0103zile de zestre<\/p>\n

Bistri\u0163a curge printre fiordurile de aur ale memoriei
\nduc\u00e2nd la vale umbrele pe\u015ftilor zglobii de odinioar\u0103<\/p>\n

pa\u015fii t\u0103i m\u0103soar\u0103 ad\u00e2ncimea dintre m\u00e2hnirea de ieri
\n\u015fi cea de azi a be\u0163e\u015ftenilor mult mai boga\u0163i \u00een pagube<\/p>\n

\u00eel vezi pe copilul ce-ai fost umbl\u00e2nd descul\u0163 prin
\nbruma dimine\u0163ilor de fum<\/p>\n

\u00een t\u00e2mple \u00eencep s\u0103-\u0163i viscoleasc\u0103 nostalgii
\n\u015fi auzi ecoul carelor de lemn<\/p>\n

neamurile te urm\u0103resc de dup\u0103 gardurile \u00eentr-o
\nr\u00e2n\u0103 \u015fi nu \u015ftiu pe cine caut\u0103 \u00een ast\u0103 am\u0103r\u0103ciune
\nstr\u0103inul ce-\u015fi poart\u0103 lacrima pe obraz
\nca pe un scump trofeu sau ofrand\u0103 adus\u0103 unui zeu<\/p>\n

prin oase \u00ee\u0163i curge o \u00eenserare
\ncare mult te doare
\nprin g\u00e2nduri \u00ee\u0163i bat v\u00e2nturile toamnelor
\ncu rod jefuit de nerod<\/p>\n

cocorii pleac\u0103 r\u00e2nduri- r\u00e2nduri
\nde-at\u00e2ta pustietate mult te mai<\/p>\n


\nSILFID\u0102<\/strong><\/p>\n

\u2026 erai a\u015fa de trist\u0103 c\u0103 \u00een jurul t\u0103u
\ntoate se transformaser\u0103 \u00een piatr\u0103
\nc\u0103rbune zgur\u0103 smoal\u0103 \u0219i \u00eenml\u0103\u0219tinat\u0103
\n nevolnicie<\/p>\n

\u00eentr-un t\u00e2rziu c\u00e2nd ai z\u00e2mbit entazic
\npustiul din jur s-a f\u0103cut gr\u0103din\u0103 luxuriant\u0103<\/p>\n

c\u00e2nd ai r\u00e2s \u00een hohote
\nz\u0103rile au \u00eenceput s\u0103 te strige pe nume
\nbalta plin\u0103 cu n\u0103mol a devenit izvor cristalin
\napoi fluviu rostogolindu-se-n cascade \u0219i
\nocean de miracole<\/p>\n

femeie
\ncatedral\u0103 a \u00eenc\u00e2nt\u0103rii cu portal \u00eentrandafirat
\nerai o t\u0103cere elizeic\u0103 eram un extaz<\/p>\n

erai o fee pant\u00e9e
\neram o alborad\u0103 dinamitard\u0103<\/p>\n

fecioreasc\u0103 uimire
\nfemeie silfid\u0103
\ntu nu \u015ftii c\u0103 numele t\u0103u
\ne feerie \u0219i c\u00e2nt celest<\/p>\n

tu nu \u015ftii c\u0103 e\u015fti lacrima
\ncare sprijin\u0103 muntele
\ns\u0103 nu se pr\u0103v\u0103leasc\u0103 \u00een neant<\/p>\n

tu \u00eenc\u0103 nu \u015ftii c\u0103 f\u0103r\u0103 tine
\ntoate planetele ar lua-o razna
\nprin Univers\u2026<\/p>\n


\n\u00ceNC\u00c2NTARE \u015eI STUPOARE<\/strong><\/p>\n

\u2026 doar c\u00e2teva ceasuri (poate veacuri)
\na c\u00e2ntat numai pentru mine
\npas\u0103rea aceea ciudat de m\u0103iastr\u0103
\nprilejuindu-mi fulgurante clipe de magie
\n\u0219i extaz
\nde cum am ie\u015fit din p\u0103durea fermecat\u0103
\nde pe acel t\u0103r\u00e2m celest
\nnu mai cunosc locurile<\/p>\n

nu recunosc \u015fi nu m\u0103 recunoa\u015fte nimeni
\ntotul e schimbat<\/p>\n

singur griul m\u00e2nje\u015fte \u015fi p\u0103m\u00e2nt \u015fi v\u0103zduh
\nr\u00e2urile \u015fi-au uitat albia
\ncrucile \u00eemp\u00e2nzesc orizonturile<\/p>\n

oamenii par a fi fanto\u015fe de nictalopi
\nnu mai m\u0103n\u00e2nc\u0103 roadele p\u0103m\u00e2ntului
\n(\u00eenghit ni\u015fte pastile)
\nnu mai beau ap\u0103 de izvor
\n(se mul\u0163umesc cu un strop de esen\u0163\u0103 de pustiu)
\nnu mai vorbesc o limb\u0103 inteligibil\u0103
\n(le este suficient\u0103 o coaj\u0103 de idiom zdren\u0163uit)<\/p>\n

neantul pare a fi \u00eentemeiat
\ndinastia nisipului \u015fi a zgurii
\npe pragul dintre aici \u015fi dincolo
\nnumai zei de piatr\u0103 \u015fi \u00eengeri de ghips
\nca o paralax\u0103 a amintirii unui paradis
\npierdut \u015fi a scufund\u0103rii unui continent
\ndin imperiul inocen\u0163ei<\/p>\n

dezorientat \u015fi cuprins de team\u0103
\nm-am \u00eentors \u00een p\u0103durea fermecat\u0103<\/p>\n

n-am mai g\u0103sit-o
\ndisp\u0103ruse f\u0103r\u0103 urm\u0103
\ncu tot cu pas\u0103rea m\u0103iastr\u0103<\/p>\n

restul e ignominie\u2026<\/p>\n


\nDiana VRABIE<\/strong><\/p>\n

PROZA SCURT\u0102 PENTRU COPII
\n \u00ceNTRE TRADI\u0162IONALISM \u015eI
\nPOSTMODERNISM (I)<\/strong><\/p>\n

\t\u00cen cea de-a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XXI-lea, literatura rom\u00e2n\u0103 din perimetrul basarabean se contureaz\u0103 pe un fundal proteic, animat de contradic\u0163ii \u015fi reconcilieri at\u00e2t social-politice, c\u00e2t \u015fi cultural-artistice. Ne afl\u0103m la confluen\u0163a a dou\u0103 veacuri refractare la procesele \u015fi curentele epocii, \u00een care evenimentele literare plutesc \u00eentr-o deriv\u0103 descurajant\u0103. \u00cen interiorul unei culturi h\u0103r\u0163uite de vicisitudinile timpului \u015fi \u00eencorsetat\u0103 \u00een doctrine, literatura r\u0103m\u00e2ne ostatic\u0103 ideologiz\u0103rii, ader\u00e2nd, previzibil, la criteriile sociopolitice \u015fi etice \u00een detrimentul celor estetice. Este chiar destinul literaturii rom\u00e2ne din Basarabia, \u201ece nu apuc\u0103 nicidecum s\u0103 se maturizeze \u015fi s\u0103 se cristalizeze, ci mai degrab\u0103 se cicatrizeaz\u0103\u201d (Grigore Chiper).
\n\u00cen perioada sovietic\u0103, \u00een contextul unei totale instabilit\u0103\u0163i istorice \u015fi politice, \u015fansa scriitorilor din Basarabia a constituit-o refugiul \u00een spa\u0163iul ocrotitor al literaturii pentru copii, chiar dac\u0103 reminiscen\u0163ele balastului ideologic \u00ee\u015fi vor face sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a \u015fi aici. Intui\u0163ia genial\u0103 pe care a avut-o Spiridon Vangheli, spre exemplu, consacr\u00e2ndu-se exclusiv carierei de scriitor pentru copii, i-a asigurat un loc meritoriu \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, \u00een condi\u0163iile ofensivei proletcultismului acerb. A\u015fa se face c\u0103 segmentul literaturii pentru copii va ob\u0163ine un profil distinct \u00een raport cu alte arii literare, devenind \u201eunul din prestigioasele compartimente ale literaturii basarabene\u201d (Mihai Cimpoi).
\nDincolo de statutul controversat \u015fi apartenen\u0163a mereu suspectat\u0103, literatura pentru copii din Basarabia va ob\u0163ine treptat pre\u0163uirea binemeritat\u0103. St\u00e2ngace la \u00eenceput, situat\u0103 \u00een imediata vecin\u0103tate a pedagogiei prin con\u0163inutul ostentativ moralizator, conceput\u0103 \u00eentr-un registru stilistic al \u201emoldovenismului\u201d rudimentar, ea va tatona toate genurile literare. Cu o eficient\u0103 reprezentare \u00een genul liric, literatura pentru copii ob\u0163ine un profil distinct \u00een genul epic, cu prec\u0103dere la nivelul prozei scurte. Concizia, flexibilitatea, caracterul alert, disponibilitatea, operativitatea, motiveaz\u0103 succesul ei \u00een lectura copiilor.
\nNutrit\u0103 din esen\u0163a galant\u0103 a epicii, proza scurt\u0103 \u00ee\u015fi \u00eent\u00e2rzie, indecis\u0103, pa\u015fii \u00een fa\u0163a unei palete complexe \u015fi ambigue \u2013 cu defini\u0163ii incerte \u015fi glisante \u2013 de specii epice, cum ar fi nuvela, povestirea, povestea, schi\u0163a, miniatura. Ferm \u00eencet\u0103\u0163enite \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, acestea \u00ee\u015fi continu\u0103 traiectoria cu bogate tradi\u0163ii, dac\u0103 \u0163inem cont de faptul c\u0103 proza rom\u00e2neasc\u0103 a stat, la debutul ei \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al XX-lea, sub domina\u0163ia textului scurt. Prezen\u0163e active, speciile prozei scurte \u00ee\u015fi vor consolida ulterior statutul de categorii esen\u0163iale \u00een cadrul unei literaturi, care are preten\u0163ia de a fi luat\u0103 \u00een seam\u0103. Proza scurt\u0103 pentru copii va fi recunoscut\u0103, \u00eendeosebi, datorit\u0103 specificit\u0103\u0163ii sale \u2013 dimensiunea redus\u0103, limbajul simplu, ac\u0163iunea trepidant\u0103, secven\u0163ialitatea, temele predilecte, existen\u0163a implicit\u0103 a unei scheme morale, optimismul, elementele fantastice, evitarea subiectelor \u201efierbin\u0163i\u201d, perspectiva umoristico-ludic\u0103 etc.
\nImpunerea prozei scurte \u00een spa\u0163iul literaturii din Basarabia se produce anemic, fiind marcat\u0103 de diletantism \u00een perioada de existen\u0163\u0103 a RASSM (1924-1940), c\u00e2nd e conceput\u0103\/ valorificat\u0103, \u00een general, de autodidac\u0163i. Doar for\u0163\u00e2nd nota, vom putea extrage c\u00e2teva secven\u0163e incorporabile domeniului, ilustrat modest de Gheorghe V. Madan (Ciubo\u0163elele lui Ionel), Sergiu V.Cujb\u0103 (Povestiri din copil\u0103rie), Vera Bantalovschi (Fiul c\u00e2mpului, Doi prieteni mici), dar \u015fi de unii reg\u0103\u0163eni, cum ar fi cazul lui Boris Jordan (Vitrina cu p\u0103pu\u015fi de por\u0163elan) \u015f.a. Scriitorii se orienteaz\u0103 spre tema copil\u0103riei nefericite, pe urmele lui Victor Hugo, care a creat \u00een veacul al XIX-lea o adev\u0103rat\u0103 \u201emod\u0103\u201d a prozei universului copil\u0103riei dramatice. Dac\u0103 Gheorghe V. Madan surprinde povestea tragic\u0103 a unui b\u0103iat basarabean, c\u0103lit \u00een mediul p\u0103storilor, ce viseaz\u0103 la ni\u015fte ciubo\u0163ele noi, pe care nu ajunge s\u0103 le \u00eencal\u0163e \u00eentruc\u00e2t, umbl\u00e2nd descul\u0163, se \u00eemboln\u0103ve\u015fte \u015fi moare, Vera Bantalovschi \u00ee\u015fi \u00eembrac\u0103 nara\u0163iunea \u00eentr-un final ceva mai luminos, datorit\u0103 rela\u0163iilor copiilor vitregi\u0163i de soart\u0103 cu micile vie\u0163uitoare. A\u015fa cum limitele, \u00een general, \u00eencorseteaz\u0103, vom \u00eenregistra \u00een aceste produc\u0163ii analize st\u00e2ngace, personaje cu individualitate precar\u0103, elementarizate \u00een exces, pe un tipar comun al artificialit\u0103\u0163ii, claustr\u0103rii, falsit\u0103\u0163ii, banalit\u0103\u0163ii etc.
\nDeceniul postbelic (1945-1955) \u00ee\u015fi consum\u0103 \u00een mod nefericit destinul, \u00een detrimentul valorii estetice, pe calapodul proletcultist, monstruos \u201epat procustian\u201d. Vor circula, mai ales, traduceri din literatura rus\u0103, dar \u015fi din cea a popoarelor URSS, care elogiau \u201emarea prietenie\u201d, dup\u0103 \u201emoda ideologic\u0103 a timpului\u201d, \u00een lumina unui fals optimism. \u00cenc\u0103 \u00een anii r\u0103zboiului, partidul comunist se angajase ferm \u00een ac\u0163iunea de \u201e\u00eendrumare\u201d a procesului de crea\u0163ie artistic\u0103, adopt\u00e2nd hot\u0103r\u00e2ri \u015fi legi speciale. Acestea aveau drept scop canalizarea aten\u0163iei oamenilor de art\u0103 spre ilustrarea prieteniei \u201ede nezdruncinat\u201d dintre popoarele URSS, a recuno\u015ftin\u0163ei tuturor popoarelor \u00eencorporate \u00een necuprinsul imperiu r\u0103s\u0103ritean fa\u0163\u0103 de \u201emarele\u201d popor rus, a luptei \u0162\u0103rii Sovietice pentru pace etc.
\n\u00censtr\u0103ina\u0163i de matricea spiritual\u0103, \u00een urma rupturii tran\u015fante cu tradi\u0163ia, condamna\u0163i s\u0103 se alimenteze dintr-o pseudoliteratur\u0103, pe un fond marcat puternic de vigilen\u0163a \u00eenver\u015funat\u0103 a organelor represive ale statului sovietic, autorii de literatur\u0103 \u201emoldoveneasc\u0103\u201d din Transnistria vor promova, inevitabil, arta de propagand\u0103, inclusiv \u00een literatura pentru copii. Povestirile lui David Vetrov, Iacob Cutcove\u0163chi, Nichita Marcov, Ion Canna \u015fi, din p\u0103cate, multe altele vor reprezenta marca absolut\u0103 a neantiz\u0103rii con\u015ftiin\u0163ei estetice.
\nRudimentare, u\u015for teziste, \u00eenscrise \u00een linia unui sentimentalism rustic, dar comport\u00e2nd avantajul unei unduiri de fraz\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 sunt povestirile lui Grigore Adam (O serbare) \u015fi Alexandru Cosmescu (Dealul viei). Protagonistul Gheorghi\u0163\u0103 din O serbare \u00eentruchipeaz\u0103 visul copilului de la \u0163ar\u0103, dornic s\u0103 urmeze studiile \u00een circumstan\u0163e prea pu\u0163in favorabile. Amprentele r\u0103zboiului \u00een destinele umane, copil\u0103ria mutilat\u0103 de evenimentele istorice vor re\u0163ine aten\u0163ia multor scriitori. Ace\u015ftia \u00eembin\u0103, \u00een mod paradoxal, sentimentalismul cu un anumit eroism al rezisten\u0163ei \u00een fa\u0163a terorii istorice dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial.
\n\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, \u00eencep s\u0103 se produc\u0103 unii autori forma\u0163i \u00een contextul interbelic, cum este cazul lui George Meniuc, care ne va l\u0103sa c\u00e2teva sclipiri ale prozei scurte abia peste un deceniu (Delfinul, 1969). Desantul dat reune\u015fte, \u00een principiu, scriitori care au debutat pe parcursul deceniului 1955-1965: Valentin Ro\u015fca (1954), Aureliu Busuioc (1955), Vladimir Be\u015fleag\u0103 (1956), Gr. Vieru (1957), Alexandru Gromov (1957), Gheorghe Gheorghiu (1958), Vitalie Filip (1959), Gheorghe Dimitriu (1960), Vasile Vasilache (1960), Ion Dru\u0163\u0103 (1962), Spiridon Vangheli (1962), Anatol Gujel (1962), Raisa Lungu-Ploaie (1962), Liviu Damian (1964). Acestora li se vor asocia ceva mai t\u00e2rziu scriitorii Ion Vatamanu (1966), Mihail Garaz (1966), Lidia Hlib (1967), Mihail Gheorghe Cibotaru (1969), Victor Prohin (1969), Iuliu C\u00e2rchelan (1969), Aurel Ciocanu (1970), Dumitru Matcovschi (1971), Vasile Galaicu (1971), Ion Gheorghi\u0163\u0103 (1971), Nicolae Esinencu (1972), Sanda Lesnea (1972), \u015etefan Tudor (Melnic) (1973), Aurel Scobioal\u0103 (1974), Nicolae Vieru (1974), Victor Dumbr\u0103veanu (1975), Anatol Ciocanu (1977), Gheorghe Vod\u0103 (1979) \u015f.a.
\n\u00cen tentativa de evitare a \u201ecroielii\u201d ideologice, ace\u015fti autori, refugia\u0163i \u00een mantia literaturii pentru copii, vor tatona reabilitarea esteticului, scriind deopotriv\u0103 pentru cei \u201emari\u201d \u015fi cei \u201emici\u201d, f\u0103r\u0103 false prejudec\u0103\u0163i. \u00cenregistr\u00e2nd un salt calitativ fa\u0163\u0103 de \u201eera\u201d anterioar\u0103, aceast\u0103 genera\u0163ie \u00ee\u015fi va unifica efortul \u00een \u201e\u00eembog\u0103\u0163irea diapazonului de c\u0103ut\u0103ri creatoare\u201d (Eliza Botezatu), ceea ce va duce la diversificarea genurilor \u015fi speciilor literare. Al\u0103turi de parabolele \u00een proz\u0103, cultivate cu succes de Aureliu Busuioc, o pagin\u0103 splendid\u0103 o vor constitui miniaturile pentru pre\u015fcolari \u015fi \u015fcolarii mici, semnate de Spiridon Vangheli (\u00cen \u0162ara fluturilor, 1962; B\u0103ie\u0163elul din coliba albastr\u0103, 1964), Gr. Vieru (F\u0103gura\u015fii, 1963), Nicolae Esinencu (Harbuzul lui F\u0103nel, 1972) \u015f.a.<\/p>\n


\nCamelia Manuela SAVA<\/strong>
\n\"\"

Femeile \u00een romanele \u0219i piesele de
\n teatru ale lui Camil Petrescu<\/strong>
\n\"\"

Femeile au reprezentat \u00een toate epocile literare surse inepuizabile de inspira\u021bie, \u00een versuri sau \u00een proz\u0103, \u00een teatru, \u00een balade, doine, basme, legende, nuvele sau romane. Cea mai interesant\u0103 epoc\u0103 literar\u0103 care a adus un plus valoric \u00een \u201eeternul mister feminin\u201d a fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, perioada interbelic\u0103, prin romancierii s\u0103i de excep\u021bie: Mircea Eliade, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Mihail Sebastian, Anton Holban, scriitoarele pun\u00e2nd altfel \u00een lumin\u0103 prezen\u021ba femeilor \u00een literatur\u0103: Hortensia Papadat Bengescu, Henriette Yvonne Stahl, Ioana Postelnicu, Ticu Archip, Cella Serghi, Sorana Gurian \u0219.a.
\nEroinele din proza interbelic\u0103 surprind printr-o prospe\u021bime intelectual\u0103, printr-o condi\u021bie modern\u0103, aflat\u0103 \u00een evolu\u021bie permanent\u0103, aflat\u0103 \u00eentr-o lupt\u0103 cu sinele, interbelicul pun\u00e2nd pentru prima dat\u0103 problema emancip\u0103rii femeii \u00een societate.
\nPornind de la celebra fraz\u0103 a eroului camilpetrescian care a declan\u0219at toat\u0103 drama \u00een romanul \u201eUltima noapte de dragoste, \u00eent\u00e2ia noapte de r\u0103zboi\u201d: \u201eEram \u00eensurat de doi ani cu o coleg\u0103 de la Universitate \u0219i b\u0103nuiam c\u0103 m\u0103 \u00een\u0219al\u0103\u201d, putem s\u0103 realiz\u0103m c\u0103 at\u00e2t femeile, c\u00e2t \u0219i b\u0103rba\u021bii tr\u0103iesc intens, arz\u0103tor sentimentul geloziei, pe de o parte, la modul absolut pe cel al iubirii. Astfel, so\u021bia lui \u0218tefan Gheorghidiu, Ela, fiind reconstituit\u0103 prin intermediul memoriei afective a naratorului-personaj, devine obiectul unei iubiri posesive, boln\u0103vicioase, obsesive.
\n Dac\u0103, ini\u021bial, eroul recunoa\u0219te c\u0103 leg\u0103tura lor s-a \u00eenfiripat din orgoliu, fiindc\u0103 fata era una dintre cele mai frumoase studente la Litere, treptat, Gheorghidiu ajunge s\u0103 cread\u0103 c\u0103 femeia aceasta este unic\u0103 pentru el, cum este mama sa, a\u0219a cum singur declar\u0103: \u201eSim\u021beam c\u0103 femeia aceasta era a mea \u00een exemplar unic; a\u0219a ca eul meu, ca mama mea\u2026\u201d, concep\u021biile sale despre iubire \u0219i despre moarte fiind influen\u021bate de filozofia de via\u021b\u0103 care se remarc\u0103 \u00een idei ca: \u201eO iubire mare e mai cur\u00e2nd un proces de autosugestie\u2026 Trebuie timp \u0219i trebuie complicitate pentru formarea ei\u201d sau: \u201eCei ce se iubesc au drept de via\u021b\u0103 \u0219i de moarte unul asupra celuilalt\u201d.
\n Dragostea pentru femeia sa devine tr\u0103ire superioar\u0103, provocat\u0103 de o stare de excep\u021bie ce se na\u0219te din fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri, scepticism, pesimism, tensiune intelectual\u0103, de aceea la sf\u00e2r\u0219itul romanului, \u00een capitolul \u201eComunicat apocrif\u201d, \u00eei va reda Elei libertatea, anun\u021b\u00e2nd c\u0103 va divor\u021ba, eliber\u00e2ndu-se de teroarea geloziei, a incertitudinilor. Viziunea asupra Elei se schimb\u0103 \u00een momentul \u00een care vede c\u0103 r\u0103zboiul \u0219i moartea sunt experien\u021be limit\u0103, care \u00eel fac s\u0103 con\u0219tientizeze altfel valorile unei vie\u021bi lini\u0219tite.
\nO femeie deosebit\u0103 r\u0103m\u00e2ne Doamna T din \u201ePatul lui Procust\u201d, construit\u0103 pe alt\u0103 dimensiune spiritual\u0103 dec\u00e2t Ela, pentru c\u0103 la ea \u00eent\u00e2lnim \u00eemplinirea dragostei ce presupune o comuniune intelectual\u0103 cu b\u0103rbatul iubit. Pentru Camil Petrescu, Doamna T este feminitatea \u00eens\u0103\u0219i, misterul ascuns \u00een suferin\u021be, \u00een demnitate, \u00een speran\u021ba c\u0103 e\u0219ti iubit, c\u0103 e\u0219ti r\u0103spl\u0103tit a\u0219a cum meri\u021bi pentru dedicarea, pentru sinceritatea ta, pentru d\u0103ruirea mistuitoare.
\n\u00cen piesa \u201eJocul ielelor\u201d, Maria Saru Sine\u0219ti, so\u021bia ministrului justi\u021biei, Saru Sine\u0219ti, este amanta lui Gelu Ruscanu, un ziarist, b\u0103rbat frumos, \u201eca de 27-28 de ani\u201d, tipul intelectualului care crede \u00een idei absolute: \u00een iubirea absolut\u0103, \u00een dreptatea absolut\u0103. Femeie frumoas\u0103 \u0219i delicat\u0103, \u00eemp\u0103r\u021bindu-se \u00eentre un so\u021b brutal \u0219i un iubit hipersensibil, Maria tr\u0103ie\u0219te \u0219i ea o dram\u0103 a ne\u00eemplinirii. O fire melancolic\u0103, dar apreciat\u0103 \u00een societate, o mam\u0103 iubitoare \u0219i jertfelnic\u0103, ea reprezint\u0103 pentru Ruscanu obiectul unei iubiri aprinse, ce se sf\u00e2r\u0219e\u0219te \u00een compromis \u0219i \u00een moarte. Maria vine s\u0103 \u00eel roage pe Gelu s\u0103 nu publice scrisoarea \u00een care ap\u0103rea p\u0103tat\u0103 imaginea ei de mam\u0103 prin leg\u0103tura amoroas\u0103 ce o aveau, tem\u00e2ndu-se pentru copiii ei, pentru soarta ei. De\u0219i se iubiser\u0103 c\u00e2ndva, Gelu nu cedeaz\u0103 \u0219i nu va accepta compromisul, singura ie\u0219ire din aceast\u0103 situa\u021bie limit\u0103 fiind sinuciderea, repet\u00e2nd gestului propriului tat\u0103.
\nPe de alt\u0103 parte, Ioana Boiu – Dorcani, fiica lui Matei Boiu – Dorcani, numit\u0103 \u0219i \u201eJup\u00e2ni\u021ba\u201d este iubit\u0103 de Andrei Pietraru, un t\u00e2n\u0103r cu un poten\u021bial intelectual excep\u021bional, care accept\u0103 slujba obscur\u0103 de bibliotecar \u00een casa Dorcani, numai pentru a fi aproape de fiin\u021ba de care este \u00eendr\u0103gostit. Fata, superioar\u0103 ca statut social, \u00eel trateaz\u0103 de sus, \u00eel consider\u0103 la \u00eenceput \u201eun ratat\u201d, dar Andrei continu\u0103 s\u0103 spere c\u0103 ea va realiza ce sentimente profunde nutre\u0219te, chiar dac\u0103 Ioana crede c\u0103 exist\u0103 numai \u201esuflete de slugi \u0219i suflete de st\u0103p\u00e2ni\u201d. \u00cen final, c\u00e2nd situa\u021bia se va schimba, Ioana regret\u0103 atitudinea ei orgolioas\u0103, \u00eens\u0103 e prea t\u00e2rziu, eroul lupt\u0103 cu sentimentele sale \u0219i va renun\u021ba la acest ideal, plec\u00e2nd departe, aleg\u00e2nd s\u0103 fie lini\u0219tit \u00een lumea sa.
\n Astfel, personaje omogene, de\u0219i privite \u00eentr-o perspectiv\u0103 relativ\u0103, de o mare autenticitate, alc\u0103tuite pe tipuri viabile, eroinele camilpetresciene, unele delicate, sensibile \u0219i frumoase, altele orgolioase \u0219i puternice, av\u00e2nd trufia de a se \u0219ti iubite, adorate, reprezint\u0103 un tipar specific perioadei interbelice: femeia ca obiect al iubirii pentru b\u0103rba\u021bii care sunt c\u0103ut\u0103torii de absolut \u0219i care nu se \u00eemplinesc prin visul lor de cunoa\u0219tere absolut\u0103, pentru c\u0103 potrivit concep\u021biei scriitorului: \u201e..toate sufletele acestea de carne \u0219i m\u0103tase devin prea t\u00e2rziu, \u0219i de prisos, bune.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ioan Dumitru DENCIU De fericita \u00eent\u00e2mplare (jurnal secund) 25 septembrie 2011 N-au trecut nici dou\u0103 zile de la sosirea la<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17848"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17848"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17848\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17852,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17848\/revisions\/17852"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17848"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17848"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17848"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}