{"id":17775,"date":"2022-04-13T10:56:32","date_gmt":"2022-04-13T07:56:32","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17775"},"modified":"2022-04-13T10:56:32","modified_gmt":"2022-04-13T07:56:32","slug":"spatii-culturale-nr-81-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17775","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 81 (10)"},"content":{"rendered":"

Gela ENEA<\/strong>
\n\"\"

Cuvinte \u00eenc\u0103tu\u0219ate & pledoaria pentru libertate<\/strong><\/p>\n

La editura Aius din Craiova, colec\u021bia Poesii, de care se ocup\u0103 Maria Dinu, av\u00e2ndu-l ca redactor de carte pe scriitorul Petri\u0219or Militaru, a ap\u0103rut \u00een anul 2019 placheta Ultimul tren spre infinit, semnat\u0103 de Tiana Badea, cu un Cuv\u00e2nt \u00eenainte de Dan Ionescu.
\nC\u0103l\u0103toria cu trenul Tianei Badea nu \u0219tiu dac\u0103 are ca destina\u021bie infinitul, dup\u0103 cum se confeseaz\u0103 t\u00e2n\u0103ra poet\u0103, \u00eenc\u0103 din titlul acestei plachete, dar cu siguran\u021b\u0103 o destina\u021bie exist\u0103 \u0219i ea nu poate fi, la v\u00e2rsta autoarei, dec\u00e2t dragostea; dragostea multiplicat\u0103, dragostea cu at\u00e2tea fa\u021bete, c\u00e2te poate induce lectorului surpriza ingeniozit\u0103\u021bii imaginii \u0219i a unui talent ce promite.
\nDeschidem cartea \u0219i ne racord\u0103m la ecoul pantofilor stileto, ascult\u00e2nd cum ploaia cap\u0103t\u0103 culori, fream\u0103t, via\u021b\u0103, prin urmare, \u201ecap\u0103t\u0103 un orgoliu umezit de poezie\u201d.(Ploaia)
\n\u00cen textele urm\u0103toare fiorul poetic este alimentat de antiteze \u00eentr-un discurs tu\u0219at \u00eenspre apolinic, din care nu lipsesc ochii verzi, canavaua amintirii \u0219i relativizarea spa\u021biului, mai degrab\u0103 interior: Departe, Aproape.
\nDar lumina se estompeaz\u0103 destul de repede, a\u0219a c\u0103 am\u0103r\u0103ciunea, povara e\u0219ecului asimilate unei a\u0219tept\u0103ri pe o banc\u0103 sau confuziei dintr-un club sunt temele din poezia Omul, ce se \u00eencheie cu o concluzie dur\u0103: am ajuns s\u0103 iubesc un om, care este sau nu mai este om.
\nPentru a se face auzit\u0103, Tiana Badea recurge \u0219i la oximoronul declarativ, gen t\u0103cere asurzitoare sau la personific\u0103ri hiperbolizante, \u201eUrl\u0103 noaptea alerg\u00e2nd dup\u0103 mine\u201d (Unde e\u0219ti?, dar efectul poetic nu \u00een astfel de construc\u021bii trebuie c\u0103utat, ci \u00een confesiuni precum eu sunt cea mai frumoas\u0103 dintre ele, dintre toate t\u0103cerile. (Cuvinte r\u0103t\u0103cite)
\nC\u00e2nd iube\u0219ti, a\u0219a cum iube\u0219te Tiana Badea, poezia devine tributar\u0103 sentimentului, un EL provoac\u0103 metafora sau o alung\u0103: e\u0219ti haina ce-mi \u00eembrac\u0103 g\u00e2ndul, ochii \u0219i inima,\/ \u00eentr-o inspira\u021bie vag\u0103.(Tu e\u0219ti)
\nSuntem \u00een preajma unui suflet clocotitor, de aceea trecem prin stuf\u0103ri\u0219ul oximoronic \u0219i de paradoxuri, av\u00e2nd \u00een\u021belepciunea s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 fiecare dintre noi a tr\u0103it astfel de momente, pendul\u00e2nd \u00eentre extazul clipei \u0219i agonia timpului dilatat de a\u0219tept\u0103ri: Dar, de\u0219i inexistent\u0103, simt c\u0103 te iubesc dintotdeauna,\/dinainte ca tu s\u0103 cuno\u0219ti inexisten\u021ba mea…\/A\u0219adar ascult\u0103, te rog, glasul meu ce nu exist\u0103, mut.(Subsol)
\nC\u00e2nd versul tinde s\u0103 se transforme \u00eentr-o controvers\u0103, \u00eentr-un repro\u0219 din sfera cotidianului banal, Tiana g\u0103se\u0219te \u00een recuzita sa m\u0103rturisiri revelatorii, care plonjeaz\u0103 textul \u00een poeticitate: nu mai pot s\u0103 \u00ee\u021bi aud cuvintele\/A\u0219ezate \u00een zid. (Cum s\u0103 te ur\u0103sc?)
\nVr\u00e2nd s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 o cas\u0103 \u00een p\u0103dure, din lemn \u0219i vise, Tiana \u00ee\u0219i asum\u0103 condi\u021bia singur\u0103t\u0103\u021bii, \u0219tie c\u0103 este posibil ca fiin\u021ba s\u0103-i fie acompaniat\u0103 de corul ciorilor. (Dac\u0103 ai \u0219ti)
\nIncertitudinea se extinde \u0219i autoarea dore\u0219te s\u0103 se autocunoasc\u0103, s\u0103 \u00eenceap\u0103 periplul existen\u021bial cu sine \u00eens\u0103\u0219i. (Pe mine (nu) m\u0103 iubesc)
\nA fost c\u00e2ndva, ne spune t\u00e2n\u0103ra autoare \u0219i trebuie s-o credem pe cuv\u00e2nt, Tabloul perfect \u00een care am\u00e2ndoi ne-am \u00eent\u00e2lnit la cap\u0103tul lumii, dar cum lumea are un cap\u0103t, \u0219i tabloul se dovede\u0219te mereu perfectibil.
\nLa col\u021bul inimii pare a fi refugiul sentimentului care traverseaz\u0103 aceast\u0103 plachet\u0103 \u0219i e foarte bine, pentru c\u0103 unde, dac\u0103 nu \u00een inim\u0103, ascundem ceea ce iubim?!
\nCitim \u00een poezia Iubirea e ceea ce numesc eu ur\u0103 c\u0103 soarta e o factur\u0103 trimis\u0103 lunar de…iubire, considera\u021bii ce nu atenueaz\u0103 copil\u0103rirea autoarei, ci dimpotriv\u0103, o plaseaz\u0103 \u00eentr-o cochet\u0103rie cu versul pe care , suntem convin\u0219i, \u00eel va cuceri cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, mai ales c\u0103 simte primejdia: \u00cemi curg prin vene cuvinte \u00eenc\u0103tu\u0219ate de culoarea nop\u021bii de duminic\u0103.( Cuvinte \u00eenc\u0103tu\u0219ate)
\nPrin asumarea unui curaj al rostirii, prin non\u0219alan\u021ba tinere\u021bii, v\u00e2rst\u0103 a aventurilor, \u00eentre care \u0219i cele lirice, \u00een cazul de fa\u021b\u0103, Tiana Badea reu\u0219e\u0219te s\u0103 se impun\u0103, conving\u00e2nd juriul unor concursuri literare c\u0103 merit\u0103 a fi premiat\u0103, concursuri printre care se num\u0103r\u0103 Giovani e Poesia, de la Triuggio, Italia ( organizat de IPA Regiunea 1 Bucure\u0219ti, \u00een colaborare cu IPA, regiunea Lombardia, cu Centrul lingvistic Cultural QUI, Bulgaria), concursul Oana Diana Renea ori Festivalul-Concurs Titel Constantinescu, ca s\u0103 amintesc doar c\u00e2teva dintre cele la care s-a bucurat de considera\u021bie.
\n\u00cei dorim Tianei Badea s\u0103 elibereze cuvintele din c\u0103tu\u0219e, s\u0103 se bucure de libertatea acestora, sub cerul \u00eenalt \u0219i primitor al Poeziei!<\/p>\n


\nMarius MANTA<\/strong>
\n\"\"

Destine, luciul apelor<\/strong><\/p>\n

Nu zic o noutate, fiecare are o sum\u0103 de volume de care nu se va desp\u0103r\u021bi toat\u0103 via\u021ba; de obicei, str\u00e2nsa leg\u0103tur\u0103 cu asemenea c\u0103r\u021bi se \u00eenfirip\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie \/ \u00eenceput de adolescen\u021b\u0103, atunci c\u00e2nd tainele lumii par mai accesibile \u0219i c\u00e2nd condi\u021bia de erou pare s\u0103 \u00eembrace credibil dimensiunile propriului viitor. \u021ain minte c\u0103 printre titlurile la care reveneam mereu se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 fie un \u201ePistruiatu\u201d, \u201eFram, ursul polar\u201d, \u201eCire\u0219arii\u201d, dar mai ales \u201eToate p\u00e2nzele sus\u201d \u0219i \u201eWinnetou\u201d. Aventurile imaginate de Radu Tudoran urmau s\u0103 acompanieze multe genera\u021bii, deschiz\u00e2nd drumurile imaginare ale libert\u0103\u021bii dar \u0219i posibilitatea de a ie\u0219i din anonimat; e aproape unica posibilitate de a evada din spa\u021biul extrem de previzibil al cotidianului \u0219i de a te acomoda cu locuri exotice, implicit cu noi provoc\u0103ri. Mi-a pl\u0103cut cum, cu simplitate, Florin Bican ar\u0103ta: \u201eCitind, devii membru al fantasticului echipaj de pe Speran\u021ba. Dac\u0103 e\u0219ti mic, te vei sim\u021bi mare \u0219i puternic, iar dac\u0103 e\u0219ti deja mare \u0219i puternic, te vei sim\u021bi din nou copil, vr\u0103jit de farmecul acestei c\u0103r\u021bi picur\u00e2ndu-\u021bi \u00een suflet elixirul tinere\u021bii f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be\u201d. Cu deosebit interes am privit, peste ani, \u201eCartea sor\u021bilor\u201d, un text superb semnat de Niadi Cernica, care suport\u0103 mai multe chei de lectur\u0103, antren\u00e2nd disponibilit\u0103\u021bi neoromantice, c\u00e2t \u0219i tu\u0219e fine ce analizeaz\u0103 \/ discut\u0103 asupra condi\u021biei personajului \u00een raport cu diegeza \u0219i celelalte instan\u021be narative.
\nSchimb\u00e2nd registrul, \u00eemi aduc aminte cum undeva departe, cu prilejul lans\u0103rii \u201eIndiilor gre\u0219ite\u201d \u2013 sper s\u0103 nu m\u0103 \u00een\u0219ele memoria! -, am avut \u0219ansa s\u0103 vorbesc pentru prima dat\u0103 \u00een fa\u021ba unui public numeros \u0219i de calitate despre o carte care, cum altfel, m\u0103 surprinsese peste m\u0103sur\u0103, care dezertase din spa\u021biul tuturor grilelor de lectur\u0103 \u00een care am vrut-o \u00eenchis\u0103. Chiar dac\u0103 am apropiat-o atunci fie de realismul magic, fie de fantasticul eliadesc, aduc\u00e2nd-o vag \u00een preajma unor decupaje de ordin psihanalitic, de altfel la mod\u0103, intuiam c\u0103 peste toate, scriitura genereaz\u0103 un soi de intertext ciudat, \u00een stare de a stabili puncte de leg\u0103tur\u0103 ultra-rapid, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een ra\u021biunile progresiei geometrice. Anun\u021ba ceva dintr-o alt\u0103 literatur\u0103 a viitorului, care aducea \u00een acela\u0219i loc \u0219i ideea \u0219i taina, \u0219i ma\u0219in\u0103ria \u0219i vibra\u021bia. Era o literatur\u0103 a noii moderne, a unui dialog p\u00e2n\u0103 atunci imposibil de imaginat, o rostire polifonic\u0103 \u00een care se g\u0103seau cufundate energii neb\u0103nuite. Constat\u0103ri asem\u0103n\u0103toare aveam s\u0103 formulez \u0219i ulterior.
\nTotu\u0219i, dintre scrierile Niadei Cernica, \u00eentru totul subiectiv, \u201eCartea sor\u021bilor\u201d mi-e cea mai apropiat\u0103 inimii. Motivul a devenit evident: atras de acela\u0219i imaginar al romanului \u201eToate p\u00e2nzele sus\u201d, am fost deosebit de entuziasmat de \u201erezolv\u0103rile\u201d g\u0103site de autoare. Dac\u0103 \u201eL\u2019Esperance\u201d va str\u0103bate marea-n lung \u0219i-n lat, sentimentele de prietenie total\u0103, pre\u021buire reciproc\u0103, iubire vor str\u0103bate o literatur\u0103 a ad\u00e2ncurilor suflete\u0219ti, a\u0219ez\u00e2nd armonic, pe acela\u0219i portativ, asemenea valori eterne. Evad\u00e2nd din statutul de fiin\u021b\u0103 de h\u00e2rtie, \u00eensufle\u021bit de voin\u021ba unei copile, Pierre Vaillant se treze\u0219te locuind o iubire la care nici nu spera, \u00eentr-un joc al \u00eendep\u0103rt\u0103rilor \u0219i al apropierilor c\u0103rora le g\u0103se\u0219te mai mereu \u00eensemn\u0103tatea. Aflat \u00eentr-o solitudine impus\u0103 pe insula Musarah, t\u00e2n\u0103rul comandant tr\u0103ie\u0219te luxul de a-\u0219i fi putut \u00een\u0219ela creatorul, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een afara \u201edesf\u0103\u0219ur\u0103rii evenimentelor\u201d pre\u021b de ceva timp, aproape 18 ani, pentru a se bucura de prezen\u021ba copilei, mai apoi a adolescentei \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd a tinerei ce avea s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru via\u021ba matur\u0103 \u0219i care, iat\u0103, acum putea fi privit\u0103 prin mrejele unui rar erotism: \u201eNu voi uita curbele corpului t\u0103u, ca de corabie, \u0219i nici cuvintele tale \u00eenaripate ca velele flutur\u00e2nd \u00een v\u00e2nt, nici \u00een\u0103l\u021bimea ideilor…\u201d Con\u0219tien\u021bi deopotriv\u0103 c\u0103 \u201er\u0103m\u00e2ne necesar s\u0103 ne respect\u0103m singur\u0103t\u0103\u021bile\u201d, cei doi poart\u0103 discu\u021bii despre toate minunile lumii, inventariindu-le \u0219i capacit\u00e2ndu-le \u00een numele sentimentului cel mai \u00eenalt. Sinceritatea e total\u0103, amintind fie \u0219i \u00een parte de posibilit\u0103\u021bile introspec\u021biei \u0219i ale memoriei involuntare: \u201eS\u0103 nu-\u021bi \u00eenchipui c\u0103 \u00eencepuse\u0219i s\u0103 m\u0103 plictise\u0219ti. Dar \u00een fiecare marinar (iar eu poate c\u0103 eram mai mult marinar dec\u00e2t constructor de cor\u0103bii) apare, c\u00e2nd st\u0103 prea mult pe \u021b\u0103rm, o melancolie aparte, pe care i-o aduc fo\u0219netul valurilor, vibra\u021bia velelor b\u0103tute de v\u00e2nt, ancora care se ridic\u0103 cu scr\u00e2\u0219nete de fier. C\u00e2t fusesem \u00een lumea ta, nu sim\u021beam acest dor nedeslu\u0219it, dar acum, c\u00e2nd universul nostru se restr\u00e2nsese la Musarah, ajunsesem s\u0103 simt nelini\u0219tea surd\u0103 a matelotului r\u0103mas la \u021b\u0103rm\u201d. \u201eCartea sor\u021bilor\u201d e ultima redut\u0103 a speran\u021bei, e \u00eencrederea \u00een om \u0219i Dumnezeu, \u00een rosturile literaturii \u0219i ale filozofiei: \u201eDup\u0103 mine rostul literaturii era acela de a atrage aten\u021bia asupra valorilor vie\u021bii, pe care noi, \u00een rutina cotidian\u0103, le uit\u0103m\u201d.
\nE poate cea mai tonic\u0103 pagin\u0103 de literatur\u0103 a Niadei Cernica, o lupt\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul c\u0103reia imagina\u021bia iese \u00eenving\u0103toare. Spre deosebire de textul lui Radu Tudoran, care a fost ecranizat cu succes fabulos pentru perioada cenu\u0219iu-comunist\u0103 \u0219i chiar a\u0219ezat ulterior \u00een form\u0103 grafic\u0103 de Puiu Manu, textul Niadei Cernica nu se preteaz\u0103 la un alt mijloc de exprimare artistic\u0103: el se na\u0219te din literatur\u0103 \u0219i este sortit s\u0103 genereze surprinz\u0103toare leg\u0103turi literare. F\u0103r\u0103 a osteni s\u0103 priveasc\u0103 luciul apelor, Niadi Cernica deschide inimi \u0219i speran\u021be.<\/p>\n


\nOttilia Ardeleanu<\/strong>
\n\"\"

Iubirea urc\u0103 pe scara lui Iacob<\/strong>
\n\"\"

Gabriel Nicolae Mih\u0103il\u0103 este un t\u00e2n\u0103r poet g\u0103l\u0103\u021bean care c\u00e2\u0219tig\u0103 \u00een 2013 premiul editurii Charmides la sec\u021biunea debut a Concursului Na\u021bional de Poezie \u201ePorni luceaf\u0103rul…”, edi\u021bia a XXXII-a, \u00een urma c\u0103ruia se na\u0219te acest volum cu un titlu nichitian, a\u0219 spune, dac\u0103 iau \u00een seam\u0103 versurile marelui poet din poezia Dez\u00eembl\u00e2nzirea a\u0219ezate drept motto \u00eenaintea poeziilor autorului, \u0219i anume: \u00cen mine e ALB, NEGRU \u0219i TU la mijloc.
\nDup\u0103 cuv\u00e2ntul \u00eenainte al domnului Dionisie Duma, poetul g\u0103se\u0219te de cuviin\u021b\u0103 s\u0103 fac\u0103 o intrare limpede \u00een poezia sa \u0219i anume cu un autoportret pe scurt, aduc\u00e2ndu-ne la cuno\u0219tin\u021b\u0103, \u00een \u201ebiografie selectiv\u0103\u201d, cronologic, c\u00e2teva date importante din perind\u0103rile sale de la na\u0219tere \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezentul apari\u021biei c\u0103r\u021bii.
\n\u00ce\u0219i calculeaz\u0103 ruta optim\u0103 prin poezie \u0219i \u00ee\u0219i alege dou\u0103 c\u0103i: Geneza \u0219i drumul poetului \u0219i Muza.
\nDesigur c\u0103 exist\u0103 un parcurs gradual, o introspec\u021bie prin care poetul caut\u0103 s\u0103-\u0219i cunoasc\u0103 propriile for\u021be prin toate mijloacele de analiz\u0103 \u0219i cercetare a sinelui, nelipsindu-se de o serie de \u00eentreb\u0103ri la care se str\u0103duie\u0219te s\u0103 g\u0103seasc\u0103 rezolv\u0103ri personale.
\nDe la bun \u00eenceput, poetul denume\u0219te felul poeziei sale, \u00eei face o descriere succint\u0103, dar relevant\u0103: \u201enumesc poezia pragul ultimului \u021b\u0103rm\/ pragul dincolo de care oamenii\/ nu mimeaz\u0103 via\u021ba\u201d.
\nCum \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te Gabriel Nicolae Mih\u0103il\u0103 calea poeziei? Simplu, prin metamorfozarea s\u00e2ngelui \u00een cuvinte; de altfel, m\u0103rturise\u0219te c\u0103 prin venele sale curge numai poezie. Chiar invoc\u0103 starea de poezie: \u201es\u0103 ning\u0103 poezie, s\u0103 se depun\u0103 strat gros\/ s\u0103 \u021bin\u0103 cald p\u0103m\u00e2ntului dinl\u0103untru, oamenilor \u00eengropa\u021bi\u201d
\nPoetul \u00ee\u0219i alege repere bine pozi\u021bionate \u00een poezie, puncte de revolt\u0103, de pasiune, de via\u021b\u0103, de atitudine \u0219i astfel, \u00eentr-un caz aparent judiciar, de catharsis – cum singur \u00eel nume\u0219te, Gabriel Nicolae Mih\u0103il\u0103 aduce \u00een loja martorilor la\u0219itatea, moartea, \u00eentunericul, m\u00e2na, inima, femeile, iubirea, omul \u0219i chiar pe Dumnezeu, ca ni\u0219te personaje din teme literare universale care au ceva important de spus cititorului de oriunde, venindu-\u0219i cumva \u00een ap\u0103rare.
\nDac\u0103 \u00een omul obi\u0219nuit acesta vede un inadaptabil, un exploziv, un element de n\u0103ruire, f\u0103r\u0103 ca r\u0103d\u0103cinile sale existen\u021biale s\u0103 mai poat\u0103 fi bine \u00eenfipte \u00een realitate, \u00een spa\u021biu \u0219i timp, concluzion\u00e2nd c\u0103 \u201eomul a ajuns s\u0103 fie cea mai ieftin\u0103 moned\u0103 de schimb\u201d, \u00een Dumnezeu vede totul: \u201eDumnezeu e \u00een tot\/\/ Doamne \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea asta lupta asta cu tine sper s\u0103 mi te fac\u0103\/ un prieten adev\u0103rat\/\/ \u00eentre mine \u0219i Tine e o \u00eenchisoare\/ un lag\u0103r de concentrare\/\/ Doamne\/ hai s\u0103 \u00eel d\u0103r\u00e2m\u0103m \u00eempreun\u0103\u201d.
\nC\u00e2t despre iubire, poetul afirm\u0103 non\u0219alant: \u201eiubirea e ca o hain\u0103 nou\u0103 pe care trebuie s\u0103 o p\u0103strezi curat\u0103 \u0219i s\u0103 o \u00eembraci tot timpul cu m\u00e2ndrie\u201d.
\nPoemele sale masive au particularitatea c\u0103 definesc anumite st\u0103ri temperamentale, etape, leg\u0103turi, cu iz sarcastic uneori, ilar alteori, \u0219i subliniate prin scriere cu italic, inserate \u00een masa de versuri, a\u0219a cum \u00een cazul acestora: caz de catharsis, 245111, b\u0103rbatul de pe strada 7 \u0219i altele.
\n\u00cen volumul prezentat, sunt multe poezii dedicate poetului pe care c\u00e2nd \u00eel idolatrizeaz\u0103, c\u00e2nd d\u0103 cu el de p\u0103m\u00e2nt, \u0219tiindu-se dintotdeauna c\u0103 frumuse\u021bea care curge din mintea, inima \u0219i m\u00e2inile sale \u00een poezie nu face concuren\u021b\u0103 traiului s\u0103u ori fericirii sale p\u0103m\u00e2nte\u0219ti. Poe\u021bii sunt alimenta\u021bi cu spirit! Juc\u00e2ndu-se cu emo\u021biile, Gabriel Nicolae Mih\u0103il\u0103 trateaz\u0103 poetul \u201edin punct de vedere legal\u201d, consider\u00e2nd toate manifest\u0103rile acestuia, aspira\u021biile, dorin\u021bele, ambi\u021biile, vanit\u0103\u021bile care pot lovi \u00een poetul t\u00e2n\u0103r, \u00een formare, dornic s\u0103 fie recunoscut. Astfel, el aspir\u0103 la a fi geniu, \u00eens\u0103 pentru asta se vede nevoit s\u0103 treac\u0103 ni\u0219te obstacole, s\u0103 nu ajung\u0103 s\u0103 se prostitueze moral, emo\u021bional, intelectual, s\u0103 nu cad\u0103 de partea poetului manelist, poetului de duzin\u0103, poetului de whatsapp sau messenger etc. Desigur, autorul consider\u0103 crea\u021bia la nivel de genera\u021bie, ca pe un curent care vine s\u0103 aduc\u0103 ceva modern \u00een poezie, ceva de-a dreptul istoric: \u201epoetul spunea c\u0103 poezia este tatuajul unei c\u0103r\u021bi, cartea este emblema unei genera\u021bii \u0219i genera\u021bia este steagul pe care istoria \u00eel \u00eenfige \u00een timp\u201d. Totodat\u0103, poetul este perceput ca un sportiv de for\u021b\u0103 printre cuvinte, un pugilist de exemplu care love\u0219te \u0219i love\u0219te. Cumva trist, el vede decesul c\u0103r\u021bii de poezie \u00eentr-un anticariat unde este \u00eenmorm\u00e2ntat pentru totdeauna: \u201eb\u0103rbatul de pe strada 7\/ \u00ee\u0219i g\u0103sise ad\u0103postul \u00eentr-un anticariat de lux\/ nu avea pre\u021b \u0219i putea fi citit doar o singur\u0103 dat\u0103\/\/ nu putea fi al nim\u0103nui \u0219i totu\u0219i era al tuturor\u201d.
\nLipsa de comunicare dintre oameni, viitorul rigid \u0219i dezumanizat \u00eel determin\u0103 pe autor s\u0103 scrie despre o lume robotizat\u0103 \u00een care chiar \u0219i poe\u021bii vor ajunge s\u0103 reac\u021bioneze \u0219i s\u0103 creeze automat, f\u0103r\u0103 pic de tr\u0103ire: \u201e\u00een c\u00e2\u021biva ani nu se va mai numi moartea unui om ci defec\u021biunea\/ iremediabil\u0103 a unui robot\/ cimitirele vor fi doar de fiare vechi iar oameni vei putea g\u0103si\/ doar \u00een rafturile\/ din biblioteci care la r\u00e2ndul lor vor deveni muzee\u201d.
\nGabriel Nicolae Mih\u0103il\u0103 folose\u0219te adesea expresii, metafore, sintagme de rece, ca \u0219i cum lumea \u00een care \u00ee\u0219i scrie poezia este una f\u0103r\u0103 sentimente pentru care el, poetul, lupt\u0103 s\u0103 o trezeasc\u0103 la emo\u021bie, la o via\u021b\u0103 \u00een care c\u0103ldura sufleteasc\u0103 este principalul bra\u021b de lemne care \u00eenc\u0103lze\u0219te inimi. De\u0219i foarte t\u00e2n\u0103r, realit\u0103\u021bile pe care le descoper\u0103 \u0219i le m\u0103rturise\u0219te \u00een poezie sunt tragicomice, dramatice chiar, un \u0219ir de supradoze, singur\u0103t\u0103\u021bi, disper\u0103ri, de sinucideri, de sf\u00e2r\u0219ituri. Simte nevoia s\u0103 scrie titluri \u00een toate limbile pe care le cunoa\u0219te ca s\u0103-\u0219i demonstreze c\u0103 poezia nu are hotare, dar are acelea\u0219i universuri triste, devoratoare de via\u021b\u0103! \u00cen le jardin noir, par exemple, \u00eent\u00e2lne\u0219te nu pentru prima oar\u0103 singur\u0103tatea, dar \u00eei acord\u0103 puteri animalice: \u201eprivesc jum\u0103tatea goal\u0103 de pat ca pe o capcan\u0103 de urs\u201d.
\nO poezie reu\u0219it\u0103 este \u0219i cea pentru Ana. Pentru Ana are mere, Ana copil\u0103riei din abecedar care nu se mai \u00eentoarce \u0219i care pare zidit\u0103 acolo undeva ca Ana lui Manole. Autentic\u0103 punere fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 a dou\u0103 ane remarcabile ca importan\u021b\u0103 \u00een via\u021ba celui care urmeaz\u0103 calea scrisului.
\nPrivind muza, referin\u021ba crea\u021biei sale, Gabriel Nicolae Mih\u0103il\u0103 afirm\u0103 c\u0103 este o \u201efemeie pe care mul\u021bi nu au cunoscut-o \u00eenc\u0103\u201d. \u00cen fond, femeia este idolatrizat\u0103. Ea este cristalul de Bohemia, femeia cerului \u0219i a p\u0103m\u00e2ntului, femeia stea, femeia soldat, femeia imortalizat\u0103 \u00een romane ori pe p\u00e2nz\u0103, cantabil\u0103, bun\u0103 de pus la ran\u0103, ispititoare \u00eentr-ale iubirii \u0219i poeziei. Partea a doua din volum \u00eei este, cu alte cuvinte, dedicat\u0103 femeii. \u0218i totu\u0219i, \u00een povestea iubirii arz\u0103toare, femeia ideal\u0103 pare s\u0103 lipseasc\u0103: \u201ece \u0219ans\u0103 ar fi fost\/ s\u0103 \u00eentind din nou m\u00e2na c\u0103tre inima ta\/ ca \u00eenspre un stup de albine\/ pentru a-i gusta mierea\/\/… noi ne-am vorbit\/ absen\u021belor noastre p\u00e2n\u0103\/ ne-au dat iar via\u021b\u0103\u201d.
\nIubirea este descris\u0103 emo\u021bional, este scoas\u0103 din tr\u0103iri \u0219i a\u0219ezat\u0103 \u00eentr-o liric\u0103 pre\u021bioas\u0103, transmisibil\u0103 tocmai fiindc\u0103 are ceva transcendentar, de pild\u0103, iubirea are \u201etensiune de aviator\u201d, se afl\u0103 \u00een propulsie spre a \u00een\u0103l\u021ba poezia; sau, iubirea este interpretat\u0103 ca o dumnezeire cobor\u00e2t\u0103 \u00een inimi odat\u0103 cu anotimpul \u00een care se face sim\u021bit\u0103: \u201eun anotimp\/ \u00een care inimile se desfac ca ni\u0219te nuferi\/ pe care \u00eengerii \u00eei culeg \u015fi \u00eei ofer\u0103 Domnului\u201d; mai este iubirea \u0219i \u201eo mu\u0219c\u0103tur\u0103 de gutuie\u201d, aroma aceea ie\u0219it\u0103 de sub puful galben-auriu; iubirea este astral\u0103, stelar\u0103, poetul f\u0103c\u00e2nd uz de imagina\u021bia sa cosmic\u0103: \u201e\u00eemi imaginam c\u0103 \u0219i stelele \u00eendr\u0103gostite privesc c\u0103tre p\u0103m\u00e2nt\/ neput\u00e2nd s\u0103 perceap\u0103 distan\u021be\/ poate c\u0103 \u0219i ele \u00ee\u0219i aleg un om norocos pe care s\u0103-l urm\u0103reasc\u0103\/ pentru tot restul vie\u021bii\u201d; iubirea este perceput\u0103 \u00een tot ce exist\u0103 viu \u0219i care ar putea intra sub inciden\u021ba ei f\u0103r\u0103 rezerve: \u201eiubirea e cea mai firav\u0103 vie\u021buitoare de pe\/ p\u0103m\u00e2nt un animal pe cale de dispari\u021bie\/ sunt momente c\u00e2nd iubirea e ca un scorpion care te \u00een\u021beap\u0103\/ doar de curiozitate un leu cu coama deas\u0103 \u0219i cu r\u0103getul\/ ca un fulger care love\u0219te de mai multe ori \u00een acela\u0219i loc\/inim\u0103\u201d.
\nS-ar crede c\u0103 iubirea poetului se cheam\u0103 Anastasia, dup\u0103 cum \u00eei este confident\u0103: \u201emie mi-a spus c\u0103 o cheam\u0103 Anastasia\/ \u015fi c\u0103 m-a ascuns \u00een singurul loc de pe P\u0103m\u00e2nt unde nu m\u0103 poate\/ g\u0103si nimeni\/ \u00een inima ei\/\/ apoi s-a pierdut printre oameni\u201d.
\nDar, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, iubire este atunci c\u00e2nd \u201enoi vom uita \u00eentotdeauna un nasture deschis\/ \u00een dreptul pieptului pe unde\/ s\u0103 ne strecur\u0103m\u201d.
\n\u00centre poemul de intrare, intro, \u0219i poemul de ie\u0219ire, outro, Gabriel Nicolae Mih\u0103il\u0103 str\u0103bate la rece h\u00e2rtia velin\u0103 cu o poezie care pare s\u0103 urce scara lui Iacob, cer\u00e2nd \u0219i rug\u00e2nd iubire, neg\u00e2nd efectul de ser\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care, r\u0103mas cu singur\u0103tatea sa, \u00eencearc\u0103 doar senza\u021bii de \u00eenghe\u021b: \u201eprivesc cum termometrul \u00eenghea\u021b\u0103 \u00een toate locurile\/ din care lipse\u0219ti \u00eemi mor cuvintele h\u00e2rtia asta a devenit at\u00e2t de\/ rece\/ e doar un morm\u00e2nt pe care nu-l mai vizitezi\u201d.
\n\u00cens\u0103, poetul simte c\u0103 nu se poate opri, \u0219i atunci, gra\u021bie sentimentului de continuare, de \u00eenaintare printre lumi-obstacole, el las\u0103 o fil\u0103 alb\u0103 \u00een via\u021ba sa, care s\u0103 poat\u0103 fi motiv de completare a oric\u0103rui gol: \u201epagin\u0103 alb\u0103\/\/ aici sunt toate lucrurile\/ pe care nu \u0163i le-am putut spune\/ nu \u0163i le pot spune \u015fi nu \u0163i le voi putea spune\u201d.
\nEste, de altfel, \u0219i o invita\u021bie la lectur\u0103 \u0219i exprimare a unei p\u0103reri personale din partea oric\u0103rui cititor. Un volum atractiv!
\nParadoxal, Emil Cioran afirma c\u0103 \u201e\u00een iubire ne gust\u0103m, ne savur\u0103m pe noi \u00een\u0219ine, ne \u00eenc\u00e2nt\u0103m cu volupt\u0103\u021bile tremurului nostru erotic, din acest motiv, iubirea este cu at\u00e2t mai intens\u0103 \u0219i mai profund\u0103 cu c\u00e2t distan\u021ba de persoana iubit\u0103 e mai mare.\u201d<\/p>\n

*Gabriel Nicolae Mih\u0103il\u0103<\/strong>, \u00cen mine e ALB, NEGRU \u0219i TU la mijloc<\/em><\/p>\n


\nTudor CICU<\/strong>
\n\"\"

Cheia unor lec\u021bii de via\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

Cititorului \u00eei este dat s\u0103 parcurg\u0103 (cu ochii, mintea \u0219i inima) o carte de eseuri (19 la num\u0103r), \u00eentr-o carte de suflet: Depinde de noi (de Elena C\u0103p\u0103\u021b\u00een\u0103\/ ed. Alchimia cuv\u00e2ntului, 2021), \u00een care autoarea acestei c\u0103r\u021bi despre \u201eni\u0219te\u201d lec\u021bii de via\u021b\u0103, \u00ee\u0219i propune, \u00een fiecare din articole, o \u201edecodificare a informa\u021biilor primite de-a lungul vie\u021bii\u201d \u2013 dup\u0103 cum ne m\u0103rturise\u0219te \u00een Jurnalul imaginar ce \u021bine loc de \u201ecuv\u00e2ntul \u00eenainte\u201d semnat de c\u0103tre autoare. \u201eNumai rostit, cuv\u00e2ntul \u00ee\u0219i poate \u00eemplini rostul ad\u00e2nc, acela de a fi vehicul al revela\u021biei\u201d, spunea Matei C\u0103linescu. \u0218i ca un bun \u201eobservator cu ochii sufletului\u201d, autoarea c\u0103r\u021bii de eseu se pune \u0219i \u00een fotoliul comod al povestitorului de basm, \u0219i care, ca la o \u0219ez\u0103toare apare \u00een fiecare dintre noi nevoia imperioas\u0103 de a spune adev\u0103rul nostru. \u015ei nu-l putem spune oricui. \u015ei nici ascunde \u00een noi la nesf\u00e2r\u015fit: \u201eA\u0219a mi-am descoperit biserica din inima mea, templul Duhului Sf\u00e2nt. \u0218i toate acestea, s\u0103 le descoperi, s\u0103 te descoperi, depinde doar de tine\u201d. Cartea se adreseaz\u0103 celor afla\u021bi pe b\u0103ncile \u0219colii, tinerilor care p\u0103\u0219esc cu ne\u00eencredere \u00een via\u021b\u0103 (\u0219i nu numai lor) \u201espre a-i ajuta s\u0103-\u0219i descopere propria inteligen\u021b\u0103, pentru a-\u0219i cultiva darurile, talan\u021bii din propriul suflet\u201d. Descoperi\u021bi-v\u0103 singuri, adev\u0103rata valoare! – e mesajul autoarei. Fiindc\u0103 (\u0219i o spune \u00een stil socratian): \u201eA\u0219a cum Crea\u021bia \u00eencepe cu noi \u00een\u0219ine, tot a\u0219a \u0219i schimbarea pe care \u0219i-o dore\u0219te fiecare dintre noi, s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu noi \u00een\u0219ine: cunosc\u00e2ndu-ne, (sco\u021b\u00e2nd \u00eent\u00e2i b\u00e2rna din propriul ochi \u0219i apoi paiul dintr-al celuilalt), descoperindu-ne tainele \u0219i talan\u021bii…\u201d. Ca \u00een pilda biblic\u0103. Tot astfel, cu ajutorul pildelor, al proverbelor \u0219i zic\u0103torilor populare autoarea se face pl\u0103cut\u0103 \u0219i urm\u0103rit\u0103 cu mult interes pe tot parcursul lecturii. Fiindc\u0103 povestea-parabol\u0103 e un \u00eengr\u0103\u0219\u0103m\u00e2nt al spiritului, iar autoarea o face \u0219i ea, c\u0103l\u0103torind \u201ecu g\u00e2ndul\u201d \u0219i privind via\u021ba \u201ecu ochii sufletului\u201d, dar l\u0103s\u00e2ndu-\u0219i imagina\u021bia s\u0103 zburde nestingherit\u0103. Despre tainele din c\u0103r\u021bile citite de-a lungul vie\u021bii, \u0219i descoperite \u201e…ca pe miriadele din Cuv\u00e2ntul de la \u00eenceput\u201d, nu t\u0103g\u0103duie\u0219te s\u0103 ne transmit\u0103, cam ceea ce st\u0103 scris \u0219i \u00een cartea sf\u00e2nt\u0103: \u201eCi \u00een legea Domnului e voia lui \u015fi la legea Lui va cugeta ziua \u015fi noaptea\u201d (Psalmi cap. 1\/v.2). Mesajul care se desprinde din aceste eseuri, e ca tinerii s\u0103 ia din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd BIBLIA \u0219i s\u0103 citeasc\u0103 c\u00e2te ceva din ea, pentru c\u0103 frica de Dumnezeu (cum spune un proverb) este \u00eenceputul \u00een\u021belepciunii. \u0218i s\u0103 nu cread\u0103 cineva c\u0103 numai dac\u0103 cerem ajutorul lui Dumnezeu \u0219i-l chem\u0103m prin rugile noastre, el vine s\u0103 ne acorde ajutorul. Chemat sau nechemat, Dumnezeu va fi de fa\u021b\u0103 \u00een toate momentele vie\u021bii noastre. \u00centr-un prim eseu \u201eProverbe \u0219i ziceri rom\u00e2ne\u0219ti\u201d, Elena C\u0103p\u0103\u021b\u00een\u0103 face o pledoarie pentru limba vorbit\u0103, cotrob\u0103ind, ici-colo, pe t\u0103r\u00e2mul din lumea basmelor, acolo unde fiecare copil p\u0103trunde \u00een lumea frumuse\u021bilor create de popor \u00een limba graiului s\u0103u: \u201eM-am reg\u0103sit \u00eentre cei care confec\u021bionau buzdugane din cuvinte pure, rom\u00e2ne\u0219ti, iar acestea loveau, cu putere, atunci c\u00e2nd trebuia s\u0103 ne aten\u021bioneze c\u0103 ne dep\u0103rt\u0103m de Cale.\u201d Fiindc\u0103 proverbele, zic\u0103torile, pildele noastre populare au acea frumuse\u021be care \u201ea fost pus\u0103 de Dumnezeu la vedere\u201d \u0219i sunt \u201eadev\u0103rate reguli de conduit\u0103\u201d, care au o moral\u0103 desprins\u0103 din via\u021b\u0103. Un oarecare filosof, Kretschmer, afirma c\u0103 pentru oamenii normali morala e pre\u021buit\u0103 ca sarea \u00een bucate. E necesar\u0103, dar s\u0103 nu abuz\u0103m de ea. \u00cen analiza factorilor care intervin \u00een construc\u021bia psihismului superior al oamenilor, Kretschmer a ales numai unul: \u201edinamismul vie\u021bii instinctive\u201d. Instinctiv \u00ee\u0219i \u00eencepe autoarea c\u0103ut\u0103rile despre iubire \u0219i mul\u021bumire sufleteasc\u0103 \u00een urm\u0103torul eseu \u201eLa pomul l\u0103udat\u201d, pornind de la ideea c\u0103 \u0219i un pom, ca s\u0103 creasc\u0103 frumos, \u00een armonie, trebuie stropit \u201ecu aten\u021bia mea, cu iubire, cu mul\u021bumire, ar fi fost la fel de frumos ca pe vremea copil\u0103riei mele\u201d. \u0218i asta, dac\u0103 \u201evrem s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m ceva sau s\u0103 schimb\u0103m o stare cu una mai armonioas\u0103\u201d. \u00cen \u201eCinste\u0219te-i pe b\u0103tr\u00e2ni, c\u0103ci \u0219i tu vei fi b\u0103tr\u00e2n\u201d, lec\u021bia de via\u021b\u0103 a b\u0103tr\u00e2nilor no\u0219tri sun\u0103 ca \u00een acel motto la eseu: \u201eCine n-are b\u0103tr\u00e2ni, s\u0103-\u0219i cumpere!\u201d B\u0103tr\u00e2nii, ace\u0219ti necunoscu\u021bi care sufer\u0103 \u00een t\u0103cere, \u00eenchi\u0219i \u00eentre patru pere\u021bi f\u0103r\u0103 posibilitatea de a ie\u0219i pentru a cere ajutorul cuiva, sunt oameni singuri, suflete c\u0103zute \u00een depresie. Lovi\u021bi de drame \u00een fa\u021ba c\u0103rora cei mai mul\u021bi dintre noi ar claca f\u0103r\u0103 drept de apel. Ce putem re\u021bine din acest interviu interesant cu un b\u0103tr\u00e2n?… 1) \u201eLas\u0103-\u021bi intui\u021bia s\u0103 zburde \u0219i s\u0103-\u021bi decodifice informa\u021bii cu care intr\u0103 \u00een rezonan\u021b\u0103 sufletul\u201d. 2) Un b\u0103tr\u00e2n este iubit de copii \u201eprin pove\u0219tile pline de t\u00e2lc din care po\u021bi \u00eenv\u0103\u021ba istorie adev\u0103rat\u0103\u201d. 3) Un dar de pre\u021b: \u201eiubirea (lor) necondi\u021bionat\u0103\u201d 4) \u201eMul\u021bi citesc, dar pu\u021bini \u00een\u021beleg \u0219i deslu\u0219esc misterul din spatele cuvintelor\u201d \u2013 scrie autoarea. Totu\u0219i, m\u0103 \u00eendoiesc c\u0103 mul\u021bi citesc, \u00eentruc\u00e2t statisticile recente spun c\u0103 peste 90 la sut\u0103 dintre rom\u00e2ni nu cump\u0103r\u0103 nicio carte \u00eentr-un an. Iar scriitorul rom\u00e2n, f\u0103r\u0103 partenerul de dialog, cititorul, pare a fi o Cassandr\u0103 care vorbe\u0219te \u00een pustiu. Dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 oamenii citeau, \u00een loc de altceva, \u00eentr-un timp \u00een care toate lipseau? Alte statistici ar\u0103tau c\u0103 38% din cei care totu\u0219i, au citit o carte, nu \u00een\u021beleg nimic din ce citesc, iar 31% din rom\u00e2ni n-au citit vreodat\u0103 o carte. Iar dac\u0103 e s\u0103 ne raport\u0103m la \u021b\u0103rile \u00een care cititorii au citit m\u0103car o carte pe an, suntem pe locul 27 din 28 de \u021b\u0103ri din Europa, continentul \u00een care s-a f\u0103cut statistica. C\u0103 doar 16% din tinerii no\u0219tri spun c\u0103 au citit lunar c\u00e2te-o carte, s\u0103 \u00een\u021beleg c\u0103 e mul\u021bumitor?… \u00cen fine: 5) Despre cele \u201e\u0219apte \u0219tiin\u021be fundamentale (muzica, matematica, chimia, fizica, astronomia, biologia \u0219i filosofia), afl\u0103m din acel interviu cu un b\u0103tr\u00e2n, c\u0103 nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor au fost ele g\u00e2ndite, ci sunt desprinse din lucrarea \u201eFacerea Lumii\u201d \u00een cele \u0219apte zie de crea\u021bie ale lui Dumnezeu. A\u0219adar, s\u0103-i cinstim \u201epe cei b\u0103tr\u00e2ni \u0219i de sfat s\u0103 le mul\u021bume\u0219ti\u201d. Dintr-un alt eseu intitulat \u201eMatematica\u201d \u00een\u021belegem c\u0103 aceast\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 este limba cu care Dumnezeu a scris Universul, \u0219i dup\u0103 Platon \u201ecea mai \u00eenalt\u0103 form\u0103 a g\u00e2ndirii pure\u201d. Autoarea face o pledoarie pentru puterea unui punct care are curajul s\u0103 se mi\u0219te \u0219i din mi\u0219carea lui \u201es\u0103 ia na\u0219tere o nou\u0103 REALITATE\u201d. Ca \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 (scrie autoarea), \u201edepinde de noi dac\u0103 suntem curio\u0219i, manifest\u00e2ndu-ne inten\u021bia de a ne l\u0103rgi Calea\u201d spre cunoa\u0219tere. U\u0219or, u\u0219or, eseurile \u00eencep s\u0103 se construiasc\u0103 armonios din registre diferite \u0219i complementare. Cum e \u0219i urm\u0103torul eseu: \u201eCel fricos \u00eei \u00eenfrico\u0219eaz\u0103 \u0219i pe al\u021bii\u201d, scris ca povestea unui \u021binut cu \u201eoameni-copaci\u201d. Pornind \u00een c\u0103utarea unei p\u0103duri vr\u0103jite, autoarea g\u0103se\u0219te o lume \u00een care, privindu-ne ca \u00eentr-o oglind\u0103, putem descoperi \u00een fiecare adev\u0103rul dup\u0103 care alerg\u0103m de-o via\u021b\u0103.
\nKafka ne atr\u0103sese aten\u0163ia, c\u0103 \u201enu putem vedea adev\u0103rul, dar putem fi adev\u0103r\u201d, \u00een lupta noastr\u0103 cu acel ra\u0163ionament care r\u00e2vne\u015fte s\u0103 aduc\u0103 lumin\u0103 \u00eentr-o cea\u0163\u0103 de mistere. Dup\u0103 ce-ai gustat din \u00een\u0219el\u0103ciunile vie\u021bii, aceste sfaturi ale \u00een\u021belep\u021bilor \u021bi se par c\u0103 au venit prea t\u00e2rziu. Sau poate c\u0103 are dreptate Socrate: \u201eDac\u0103 nu acum, atunci c\u00e2nd?\u201d. (Se spune c\u0103 Socrate, care a ales s\u0103 moar\u0103 b\u00e2nd cucut\u0103, dup\u0103 ce al\u021bii d\u0103duser\u0103 infama judecat\u0103 ce-i hot\u0103r\u00e2r\u0103 soarta, a chemat un profesor de muzic\u0103 s\u0103-l \u00eenve\u021be s\u0103 c\u00e2nte la harp\u0103. C\u00e2nd unul dintre jura\u021bi s-a mirat c\u0103 un om care mai avea doar c\u00e2teva ore de tr\u0103it are o astfel de dorin\u021b\u0103, Socrate ar fi spus ceva de genul \u201eDac\u0103 nu acum, atunci c\u00e2nd?\u201d. Are o logic\u0103 dorin\u021ba filozofului? ne \u00eentreb\u0103m noi. Are. Pentru c\u0103 filosoful \u00ee\u0219i credea sufletul nemuritor). Lec\u021bii de via\u021b\u0103 g\u0103sim \u0219i \u00een eseul \u201eO m\u00e2n\u0103 spal\u0103 pe alta \u0219i-am\u00e2ndou\u0103 obrazul\u201d, unde suntem purta\u021bi prin copil\u0103rie, punct\u00e2nd pe \u00eensemn\u0103tatea cuvintelor din popor: \u201ecei \u0219apte ani de-acas\u0103\u201d \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103mintele care se desprind de aici. \u00cen \u201eAscult\u0103 cu urechile, vezi cu ochii, dar tac\u0103-\u021bi gura!\u201d, avem de re\u021binut fraza: \u201eAm pierdut m\u0103sura, vorbind verzi \u0219i uscate, lu\u00e2ndu-ne gura pe dinainte, lungind vorba, av\u00e2nd, de multe ori, piper pe limb\u0103.\u201d De unde \u0219i zicala: \u201eCine seam\u0103n\u0103 v\u00e2nt, culege furtun\u0103!\u201d Cu o trimitere la pilda sem\u0103n\u0103torului din Biblie, eseul \u201eCultura este ceea ce r\u0103m\u00e2ne c\u00e2nd ai uitat tot ce ai \u00eenv\u0103\u021bat\u201d, are bucuria frumosului mesaj literar, c\u0103 doar prin cultur\u0103 \u201es\u0103m\u00e2n\u021ba c\u0103zut\u0103 \u00een teren bun, rode\u0219te \u00eenmiit\u201d.
\n\u00centrebarea e: c\u00e2t \u00eei reu\u0219e\u0219te autoarei s\u0103 descopere g\u00e2ndurile cititorului aflat dincolo de fereastra la care st\u0103 la p\u00e2nd\u0103 cel care scrie? A\u0219a cum via\u021ba celui care scrie este chiar lumea fireasc\u0103 \u0219i nu t\u00e2nguirea sa \u00eentr-o icoan\u0103, uneori paginile scrise devin un soi de jurnal al clipei; tr\u0103ire, extaz, medita\u021bie, revela\u021bie… \u00eentr-un prezent etern al tr\u0103irii \u00een poveste (vezi \u0219i \u201eCu furca-n br\u00e2u, cu g\u00e2ndul dus…\u201d). Cunoa\u0219terea de sine ( frumos spus!) \u201eeste un prim pas spre \u00eens\u0103n\u0103to\u0219ire\u201d, iar \u201evalul vremii ne coboar\u0103 dac\u0103 uit\u0103m de valul vie\u021bii care ne ridic\u0103\u201d. Confucius ilustra aceast\u0103 idee prin pilda \u021b\u0103ranului nelini\u0219tit de faptul c\u0103 holdele sale de gr\u00e2u nu cre\u0219teau de la o zi la alta, v\u0103z\u00e2nd cu ochii: el s-a dus s\u0103 le smulg\u0103 pe jum\u0103tate, s\u0103 le trag\u0103 \u00een sus, ca s\u0103 le fac\u0103 s\u0103 creasc\u0103 mai repede.
\nAtunci, unde s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un copil aflat pe b\u0103ncile \u0219colii, ori un t\u00e2n\u0103r c\u0103ruia i se adreseaz\u0103 autoarea, cheia \u00een\u021belegerii fericirii? \u00cendemnul acestor lec\u021bii de via\u021b\u0103 este: citind c\u00e2t mai mult, descoperind \u00een h\u0103\u021bi\u0219ul acestor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri ale vie\u021bii toate aceste taine ale ei, fiindc\u0103 \u201ea venit timpul s\u0103 ne maturiz\u0103m! S\u0103 fim con\u0219tien\u021bi de mediul \u00eenconjur\u0103tor \u0219i de faptul c\u0103 noi influen\u021b\u0103m totul\u201d. Cu toate acestea iluzia realit\u0103\u021bii dorite e at\u00e2t de puternic\u0103, \u00eenc\u00e2t senza\u021bia de team\u0103 a existat permanent \u00een via\u021ba copiilor lipsi\u021bi de busola unor cuno\u0219tin\u021be temeinice. \u0218i da! Via\u021ba planetei depinde de noi. Primul g\u00e2nd \u00een scrierea acestor articole au trimis-o c\u0103tre acel copil care nu \u0219tie cum s\u0103 treac\u0103 peste un e\u0219ec, cum s\u0103-l \u201eadministreze\u201d (ar spune psihologii), cum s\u0103 \u00eenve\u021be din aceste experien\u021be de unul singur. Articolele din aceast\u0103 carte \u00eei ofer\u0103 un r\u0103spuns, acela unde s\u0103 caute el r\u0103spunsuri. Nu c\u0103uta s\u0103 \u00een\u021belegi totul (decodific\u0103m noi efortul autoarei), dar m\u0103car \u021bine minte unde trebuie s\u0103 cau\u021bi c\u00e2nd vei avea nevoie de un sfat, de o pild\u0103 ajut\u0103toare, c\u00e2ndva. Iar cea mai bun\u0103 educa\u021bie este s\u0103 \u00eei aminte\u0219ti mereu \u0219i mereu copilului t\u0103u despre \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile BIBLIEI. S\u0103 cau\u021bi Biblia, \u0219i c\u00e2nd se ive\u0219te ocazia deschide cartea c\u0103r\u021bilor \u0219i cite\u0219te-i din \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile lui Iisus. Fiindc\u0103, \u00een via\u021b\u0103, ca simbol al credin\u021bei, trebuie s\u0103 crezi \u00een ceva. Unii cred \u00een Dumnezeu, al\u021bii \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, fiecare crede ce crede, dar esen\u021bial este s\u0103 crezi \u00een ceva, s\u0103 po\u021bi iubi curat \u0219i s\u0103 ier\u021bi \u00eentotdeauna. Dac\u0103 ne vom l\u0103sa prad\u0103 unui drob de sare creat de fricile care anuleaz\u0103 ra\u021biunea (ca-n povestea lui Creang\u0103), copiii vor ajunge s\u0103 nu mai g\u0103seasc\u0103, niciodat\u0103, \u201etalan\u021bii din propriul suflet\u201d. Aceasta e cheia pentru taina lumii; p\u0103\u0219ind peste fiin\u021b\u0103 \u00een ad\u00e2ncul tuturor lucrurilor. Adic\u0103, o nesf\u00e2r\u0219it\u0103 c\u0103utare a singurului lucru care exist\u0103 \u00een lume, mai bine zis, chiar LUMEA ascuns\u0103 \u00eentr-un cuv\u00e2nt magic, povestea scris\u0103.<\/p>\n


\nTudor CICU<\/strong><\/p>\n

\u021b\u00e2r\u00e2iau din ierburi greierii-n ceairuri…<\/strong><\/p>\n

\u021b\u00e2r\u00e2iau din ierburi greierii-n ceairuri
\nc\u00e2nd sosi cu p\u00e2nza s\u0103 o spele-n lac
\neu c\u0103zut pe g\u00e2nduri, \u00een uimiri de-a \u0219iruri…
\npulpele ei goale m-au l\u0103sat buimac!
\ncred c\u0103 luna-n mreje st\u0103p\u00e2nise iazul
\nc\u00e2nd intrase-n und\u0103 cu al ei picior
\n\u0219i prins \u00een fereastr\u0103 mi-am ciupit obrazul
\ntoate-am pus \u00een seama, doar a viselor.
\nnumai c\u0103 \u0219i bluza \u00eei c\u0103zuse-n trestii
\np\u0103rul str\u00e2ns codi\u021be se zb\u0103tea la v\u00e2nt
\nc\u00e2nd p\u0103\u0219i spre s\u0103lcii, nuferi \u0219i-alte chestii,
\np\u00e2n\u0103 ce \u00een ap\u0103 \u00ee\u0219i f\u0103cu av\u00e2nt.
\na\u0219 fi vrut ca luna s\u0103 ia-n seceri norii
\nsau \u00een furci hidoase s\u0103-i alunge h\u0103t…
\nca prins \u00een painguri m\u0103 g\u0103sir\u0103 zorii;
\nnumai ea din ce\u021buri nu veni-‘nd\u0103r\u0103t.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gela ENEA Cuvinte \u00eenc\u0103tu\u0219ate & pledoaria pentru libertate La editura Aius din Craiova, colec\u021bia Poesii, de care se ocup\u0103 Maria<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":17213,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17775"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17775"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17775\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17777,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17775\/revisions\/17777"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/17213"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17775"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17775"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17775"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}