{"id":17766,"date":"2022-04-11T10:18:51","date_gmt":"2022-04-11T07:18:51","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17766"},"modified":"2022-04-11T10:18:51","modified_gmt":"2022-04-11T07:18:51","slug":"spatii-culturale-nr-81-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17766","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 81 (8)"},"content":{"rendered":"

Sara MINA<\/strong><\/p>\n

Delirul unei m\u0103sele de minte<\/strong>
\n[Prozopoem-experiment]<\/em><\/p>\n

Sunt o m\u0103sea de minte, lucioas\u0103, cu r\u0103d\u0103cini puternice, \u00eencovoiate, \u00een nemi\u0219care uitate. Hr\u0103nite \u00een van, s\u0103n\u0103toase, ridic\u0103 spre judecata omului doar lips\u0103 de foloase.
\nC\u00e2ndva, m\u0103run\u021beam carne crud\u0103 \u0219i miez fibros dintr-o p\u0103dure umed\u0103, l\u0103s\u00e2nd aripate s\u0103 se ascund\u0103 doar \u00een zbor tulburat de nor.
\nO singur\u0103 vrabie, \u00een haine vetuste, mi-a \u00eembl\u00e2nzit margini robuste de smal\u021b imaculat \u0219i m-a d\u0103ruit c-un clinchet fin.
\nCuv\u00e2ntul str\u0103in de-atunci tot alint, perfid, chiar umil: C’est quoi \u00e7a?
\n\u00cemi \u021bine isonul \u00een tril pas\u0103rea mea: Voler, moi j’ai pas appris et demain je tomberai, tout e pr\u00e9dit!
\nIar eu: \u00c9clairez-moi, c’est quoi \u00e7a?
\nDin jur, umbra de om \u00eencovoiat, care m\u0103 poart\u0103 prin timp, preface totul \u00een graiul uitat: Ce coas\u0103?! A mor\u021bii?!
\nApoi, mirat, prive\u0219te spre cer: Ce zi \u00eemi aruncar\u0103 ast\u0103zi sor\u021bii?!
\nO lacrim\u0103 se scurge din bolta de h\u00e2rtie: S\u0103 fie la r\u00e2nd chiar 20 martie?!
\nSocote\u0219te \u00een g\u00e2nd: \u00cel uit pe 0, e un nimic, deci, 2 \u0219i cu 3 fac 5, norocul nu mai umbl\u0103 \u00een opinci!
\nD\u00e2ndu-mi, cuminte, nevolnicele griji spre nimicire, doar sunt m\u0103seaua lui de minte, omul \u021b\u00e2\u0219ne\u0219te din trista-i cochilie, c\u0103ci 5 e semnul destinului ce-aduce-acum zvon cald de\u2026 fericireeee!<\/p>\n


\nNicolai T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

br\u00e2ncu\u0219ian\u0103<\/strong><\/p>\n

simplu de tot:
\npas\u0103rea se \u00eenal\u021b\u0103 \u00een zbor
\n\u0219i aici omul vede miracolul
\n– poezia –
\nat\u00e2t de simplu:
\npe\u0219tele \u00eenainteaz\u0103 prin \u00eenot
\n\u0219i aici omul vede miracolul
\n– poezia –<\/p>\n

omul singur
\nmerge, pe uscat, p\u0103\u0219e\u0219te
\nse uit\u0103 \u00eentr-o parte, apoi \u0219i-n cealalt\u0103
\nprive\u0219te \u00een sus, prive\u0219te \u00een jos
\n\u0219i aici omul vede miracolul
\n– poezia –<\/p>\n

e o statuie aici
\ncu un om care are de g\u00e2nd s\u0103 \u00eenainteze
\ncu o pas\u0103re pe um\u0103r
\ncare are de g\u00e2nd s\u0103 zboare
\n\u0219i un pe\u0219te la picioarele lui
\ncare are de g\u00e2nd s\u0103 \u00eenoate
\nastfel vede sculptorul miracolul
\n– poezia –<\/p>\n


\nnevoia\u0219<\/strong><\/p>\n

satul meu
\ndin care am plecat de ceva vreme
\nare uli\u021bele
\npe anumite por\u021biuni
\npavate cu greut\u0103\u021bile vie\u021bii mele
\n… via\u021ba mea de t\u00e2n\u0103r<\/p>\n

le-am pus atunci, la plecare
\nal\u0103turi de greut\u0103\u021bile bunilor mei
\ns\u0103 pot p\u0103\u0219i peste noroaie
\npentru c\u0103
\ndup\u0103 cum, probabil \u0219ti\u021bi
\nla mine \u00een b\u0103r\u0103gan
\npiatra este rar\u0103
\n… doar pentru pra\u0219tie g\u0103seam
\nc\u00e2te una pe zi<\/p>\n

acum, la \u00eentoarcerea mea
\nconstat c\u0103 greut\u0103\u021bile de-atunci
\nale mele \u0219i-ale altora
\nsunt puse la p\u0103strare sub asfalt
\n… le aud gemetele c\u00e2nd calc<\/p>\n


\nSemnal<\/strong><\/em><\/p>\n

Gheorghe MOCANU<\/strong><\/p>\n

O POET\u0102 CU ARIPILE \u00ceNTINSE<\/strong>
\n\"\"

Sofia Antimir ridic\u0103 tr\u0103irea sufleteasc\u0103 la rang de poezie. Nu de pu\u021bine ori ca efect al triste\u021bii izvor\u00e2te din suferin\u021b\u0103. \u00cen aceea\u0219i m\u0103sur\u0103, ca \u00eentr-un balansoar, de cealalt\u0103 parte, g\u0103sim fericirea transpus\u0103 cu m\u0103iestrie \u00een metafore legate \u00eentr-un buchet aromat.
\nOriginalitatea poeziei r\u0103zbate cu destul\u0103 vizibilitate din fiecare exprimare reu\u0219ind, cu asupra de m\u0103sur\u0103, s\u0103 ne redea clipe magice: \u201eM-ai trecut prin clepsidr\u0103\/De mii de ori\/ P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd m-am cristalizat \u00een nisipul pa\u0219ilor t\u0103i…\/ Granule de timp\/ dans\u00e2nd \u00een spiral\u0103\/ mi-au rupt din inim\u0103\/ la tine spre sear\u0103…\/Desfrunzit\u0103 de vise\/ cu privirea spre cer\/ m\u0103 topesc \u00een clepsidr\u0103\/ \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 mai sper\/ pictur\u0103 fluid\u0103 r\u0103m\u00e2n\/ s\u0103 g\u0103sesc\/ Din infinit\/ Nisipul ceresc…\u201d
\nMultitudinea sentimentelor \u00eencarcerate voin\u021bei de a \u00eenvinge destinul aduc optimismul \u0219i \u00eencrederea \u00een prim plan: \u201eNu exist\u0103 nicio colivie care\/ s\u0103-mi opreasc\u0103 aripa\/ care gust\u0103 cerul…\/ Nu s-a n\u0103scut \u00eenc\u0103 acel c\u0103l\u0103u\/ ce poate s\u0103-mi ghilotineze visarea…\u201d
\nPoeta Sofia Antimir \u0219tie s\u0103 se deta\u0219eze de modele, este precaut\u0103, lucid\u0103, ferindu-se de autocomp\u0103timire \u0219i vanitate. Ea creeaz\u0103 o lume interioar\u0103 a emo\u021biei, aduc\u00e2nd \u00een prim plan o putere extraordinar\u0103 de a tr\u0103i la nivel superior: \u201eOchii mei\/ \u0219i-au r\u0103t\u0103cit bra\u021bele\/ Prin fluviul ideii\/ C\u0103ut\u00e2nd trupul transparent al Evei\/ \u0218i s\u0103m\u00e2n\u021ba fructului oprit…\u201d
\nDe departe, iubirea este tema central\u0103 a volumului de poezie \u201eDin cea\u021ba inimii\u201d. Tot ce scrie Sofia Antimir provine din iubire: \u201eStau pe malul m\u0103rii\/ \u0219i privesc\/ Doi pesc\u0103ru\u0219i se iubesc\/ El o alint\u0103 tandru\/ Ea c\u00e2nt\u0103 despre o iubire infinit\u0103…\u201d
\nSe simte forfota unei min\u021bi febrile care decupeaz\u0103 imagini din realitate \u0219i le transpune \u00een poezie, ca \u00eentr-o cas\u0103 \u00een care ai putea locui. La fel de bine contureaz\u0103 imagini din sentimente, din universul ei \u0219i le trimite spre noi spre a o cunoa\u0219te: \u201eR\u0103m\u00e2n statuia unui g\u00e2nd\/ Cum s\u0103 te \u021bin? Cum s\u0103 te prind\u201d
\nSofia Antimir scrie poezie, o face discret, cu timiditate. Volumul de fa\u021b\u0103 este unul unitar prin stil: uneori reflexiv, alteori amar, dar g\u0103sim pe alocuri \u0219i tandre\u021bea \u0219i delicate\u021bea, aspecte inerente iubirii ca sentiment primordial. Volumul se ridic\u0103 la un nivel destul de bun atunci c\u00e2nd este abordat\u0103 poezia cu vers alb, acolo unde rima nu constituie o \u00eengr\u0103dire. Unde grija zurg\u0103l\u0103ului din coad\u0103 nu altereaz\u0103 esen\u021ba mesajului poetic. Tocmai din aceast\u0103 perspectiv\u0103 cred c\u0103 poetei i se potrive\u0219te mai mult versul alb, unde se vede c\u0103 are libertate \u0219i deschidere \u00een exprimarea liric\u0103.
\nO felicit pentru aceast\u0103 apari\u021bie editorial\u0103 \u0219i o a\u0219tept\u0103m \u0219i cu alte realiz\u0103ri la fel de interesante.
\n*SOFIA ANTIMIR<\/strong> \u2013 \u201eDin cea\u021ba inimii\u201d<\/em>, Editura PIM, noiembrie, 2021<\/p>\n


\nSofia ANTIMIR<\/strong><\/p>\n

Arip\u0103 \u00eenghe\u021bat\u0103<\/strong><\/p>\n

Voi fi mereu \u00eensetat\u0103
\nprin p\u0103durile r\u0103t\u0103cite
\n\u00een mine,
\nM\u0103 vor durea c\u0103r\u0103rile
\nce-mi umbl\u0103 prin picioare
\n\u0218i trupul ostenit
\nmereu purtat de umbr\u0103,
\nVor c\u0103uta fl\u0103m\u00e2nde
\nprin marea disperare…
\nDe-at\u00e2tea ore
\nce g\u00e2nduri \u00eemi \u00eennoad\u0103
\ncu stelele
\naprinse-n pieptul meu,
\nM\u0103 simt plutirea
\npe-o arip\u0103 \u00eenghe\u021bat\u0103
\nC\u0103zut\u0103-n palma ta
\ncu tot cu EU…<\/p>\n


\nPl\u00e2ngi<\/strong><\/p>\n

Pl\u00e2ngi fals,
\nPl\u00e2ngi str\u00e2mb,
\nPl\u00e2ngi dobor\u00e2t\u0103 de taifun
\nCu pleoapele uitate-n
\nprima noapte
\nPe p\u00e2nza pictorului anonim
\nCare-a pictat pe trupul t\u0103u senin
\nCei mai frumo\u0219i ochi \u00een exil
\nVeghind, ne\u00eencadra\u021bi \u00een ram\u0103
\nUn tron spoit cu aur \u0219i argint…
\nSub t\u0103lpile-\u021bi aprinse de afar\u0103
\nR\u0103m\u00e2ne trupul seva unui pl\u00e2ns…<\/p>\n


\nPl\u0103m\u0103di\u021bi dintr-un singur bo\u021b de lut<\/strong><\/p>\n

\u00cen ultimul dans al toamnei
\nFrunzele triste s\u0103rut\u0103 p\u0103m\u00e2ntul
\n\u0218i cu fiecare s\u0103rut
\nSimt cum \u00eemi sap\u0103 morm\u00e2ntul…
\nPl\u0103m\u0103di\u021bi dintr-un singur bo\u021b de lut,
\nA fost el, am fost eu \u0219i iubirea,
\nDespicat pe jum\u0103tate l-a durut…
\nSepara\u021bi \u0219i pierdu\u021bi ne\u00eemplinindu-ne menirea…
\nNe-am c\u0103utat \u00een anotimpuri ani la r\u00e2nd
\n\u0218i-n decenii \u0219i \u00een vie\u021bi \u0219i \u00een vise,
\nOre disperate ne-au cerut
\nS\u00e2nger\u00e2nd speran\u021bele promise…
\n\u00centr-o sear\u0103, r\u0103t\u0103cit\u0103-n lacrimi,
\nL-am aflat \u00eentr-un suspin de dor
\n\u0218i am crezut cuprins\u0103 de patimi
\nC\u0103 vom \u00eentregi lutul din nou…
\nDar a fugit, s-a speriat de focul
\nCe-ar fi unit din jum\u0103t\u0103\u021bi cuprinsul
\n\u0218i m-a l\u0103sat s\u0103 delirez pe locul
\nUnde frunzele \u00eemi s\u0103pau morm\u00e2ntul…<\/p>\n


\nO floare din inima mea<\/strong><\/p>\n

Am trecut pe la poarta visurilor tale
\n\u0218i am rupt din liliac o floare,
\nMi-am f\u0103cut rochie din ginga\u0219e petale
\nS\u0103-\u021bi r\u0103m\u00e2n\u0103 parfum pe buzele-\u021bi stelare…
\n\u021ai-am intrat \u00een casa sufletului mut
\nCa un v\u00e2nt de var\u0103 cu viori ce c\u00e2nt,
\n\u021ai-am r\u0103v\u0103\u0219it g\u00e2nduri, \u021bi-am aprins idei,
\n\u021ai-am pres\u0103rat ochii cu mii de sc\u00e2ntei…
\nMi-am f\u0103cut loc prin cea\u021ba inimii tale ascunse
\nDe fugare doruri ce nu au fost spuse,
\nAm s\u0103dit o floare din inima mea
\nCa s-o \u00eenfloreasc\u0103 \u00een furtuni pe-a ta<\/p>\n

***
\nOchii mei
\nAu desf\u0103cut aripa Himerei
\nC\u0103 s\u0103-\u0219i poat\u0103 continua zborul
\nPrin seva timpului
\n\u00cenflorindu-i templele uit\u0103rii.
\n***
\nOchii mei
\nNu mai sunt…
\nS-au pierdut \u00een noapte
\n\u0218i-i caut cu \u0219oaptele degetelor
\nPrin melodia stelelor c\u0103z\u0103toare…<\/p>\n

***
\nOchii mei
\n\u0218i-au r\u0103t\u0103cit bra\u021bele
\nPrin fluviul Ideii
\nC\u0103ut\u00e2nd trupul transparent al Evei
\n\u0218i s\u0103m\u00e2n\u021ba fructului oprit…<\/p>\n


\nS\u0103rut m\u00e2na, MAM\u0102<\/strong><\/p>\n

S\u0103rut m\u00e2na, MAM\u0102,
\n\u00een tine ninge trist
\ncu lacrimi \u00eenghe\u021bate
\ndin \u00eengerul r\u0103nit…<\/p>\n

***
\nAm fost plecat\u0103-n lume
\ncu visele-n privire
\n\u0218i azi m\u0103-ntorc la tine
\ncu ger curg\u00e2nd prin vene \u0219i -o inim\u0103 \u00eenstelat\u0103
\ncu flori de ghea\u021b\u0103-n noapte
\n\u0219i -un v\u00e2nt ce m\u0103 sufoc\u0103
\n\u00een g\u00e2nduri \u0219i \u00een \u0219oapte…<\/p>\n

***
\nS\u0103rut m\u00e2na, MAM\u0102,
\n\u00een tine amurgul pl\u00e2nge
\ncu lacrimi disperate
\ndin soarele apus
\n\u0219i-aduni raze de foc
\n\u0219i le-mplete\u0219ti cu tine –
\ne\u0219ti pansamentul vie\u021bii
\npe \u00eengerul c\u0103zut…<\/p>\n

***
\nAm fost str\u0103in\u0103 vie\u021bii,
\no c\u0103l\u0103toare-n vis,
\nun simplu vers pierdut
\nprin ce\u021bile str\u0103ine
\n\u0218i-acum m\u0103-ntorc la tine
\n\u0219i-n palme str\u00e2ng p\u0103m\u00e2nt
\ns\u0103 nu-mi mai lase pa\u0219ii
\ns\u0103 r\u0103t\u0103ceasc\u0103-n umbre…<\/p>\n


\nGalina MARTEA<\/strong>
\n\"\"

Emil Cioran \u00een critica universal\u0103 (II)<\/strong><\/p>\n

La fel \u0219i Tobias Dahlkvist (dr., profesor la Universitatea din Stockholm), prin lucrarea \u201eEremiten i Paris. Emil Cioran och pessimismen som levnadskonst\u201d\/ \u201ePustnicul din Paris. Emil Cioran \u0219i pesimismul ca art\u0103 de a tr\u0103i\u201d (2013), \u00eencearc\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 \u201ecum firul comun \u00een scrierea lui Cioran este o utilizare practic\u0103 a pesimismului. Cioran transform\u0103 pesimismul teoretic ini\u021bial \u00eentr-o art\u0103 de a tr\u0103i, cu mari asem\u0103n\u0103ri cu epicurianismul antic\u201d; totodat\u0103 complet\u00e2nd: \u201eTradi\u021bia pesimist\u0103 din filozofie cunoa\u0219te mul\u021bi excentrici cu ochi negri, mul\u021bi stili\u0219ti orbitori, mul\u021bi umori\u0219ti negri. \u00centrebarea este dac\u0103 cineva a unit acest lucru \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 precum filosoful rom\u00e2n Emil Cioran.\u201d[4]. Respectiv, \u00een volumul \u201eThe Temptations of Emile Cioran\u201d (American University Studies, 1997)\/ \u201eTenta\u021biile lui Emile Cioran (Studii universitare americane)\u201d, scriitorii americani William Kluback \u0219i Michael Finkenthal afirm\u0103 c\u0103 \u201eEmile Cioran, n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia, este una dintre cele mai importante figuri ale filozofiei \u0219i literaturii franceze moderne\u201d. Opinii generoase, obiective \u0219i solide despre crea\u021bia literar\u0103 a filozofului Emil Cioran au fost expuse \u0219i de scriitoarea francez\u0103 Sylvie Jaudeau \u00een lucrarea \u201eCioran ou le dernier homme\u201d\/ \u201eCioran sau ultimul om\u201d (Corti, 2001), care \u00eenscrie: \u201ePesimismul operei lui Cioran apare doar celor care nu au \u00een\u021beles sensul s\u0103u ultim. Aceast\u0103 ne\u00eencetare fa\u021b\u0103 de sine nu este altceva dec\u00e2t un mod de a merge p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul sinelui, \u00een care percepem toate etapele unei c\u0103l\u0103torii spirituale autentice care, de la ruin\u0103 la ruin\u0103, dezv\u0103luie \u00een cele din urm\u0103 omul suprem ro\u0219it prin luciditate. Mai degrab\u0103 dec\u00e2t un om f\u0103r\u0103 credin\u021b\u0103, este un om dezam\u0103git care, ca \u0219i budi\u0219tii, vede \u00een aceast\u0103 dezam\u0103gire drumul regal c\u0103tre con\u0219tiin\u021ba suprem\u0103 a neantului. Cu toate acestea, Cioran simte o rudenie mai profund\u0103 cu gnosticii cre\u0219tini. La fel ca ei, el m\u0103rturise\u0219te c\u0103 singura cunoa\u0219tere pe care omul o poate pretinde este c\u0103 aceast\u0103 lume este produsul unei c\u0103deri. Omul scufundat \u00een timp nu mai aspir\u0103 la nimic altceva dec\u00e2t la el \u00eensu\u0219i s\u0103 scape \u0219i s\u0103 revin\u0103 la starea edenic\u0103 original\u0103. Acest r\u0103u, nu este vorba de a-l ignora, ci de a sc\u0103pa de el, de a-l exorciza, de a-l pune la distan\u021b\u0103 \u00een cuvinte. Astfel, disperatul pentru m\u00e2ntuirea sa devine un estet. Stilul frumos l-a vindecat de boala sa. Dar, astfel purificat de acest r\u0103u, el se g\u0103se\u0219te \u0219i el vindecat de el \u00eensu\u0219i. Ultimul om este un om gol. El este \u00een\u021beleptul timpurilor moderne.\u201d[5].
\nReferindu-ne la monografia \u201eSearching for Cioran\u201d\/ \u201e\u00cen c\u0103utarea lui Cioran\u201d (2009), de istoricul literar \u0219i traduc\u0103toarea rom\u00e2no-american\u0103 Ilinca Zarifopol-Johnston, descoperim o cercetare prin care se prezint\u0103 ca atare \u201ePortretul scriitoarei despre Cioran, care este completat de o relatare autobiografic\u0103 captivant\u0103 a redescoperirii propriului trecut rom\u00e2nesc\u201d. Prin marea dorin\u021b\u0103 de a-l \u00eent\u00e2lni pe filozoful rom\u00e2n la Paris, \u00een cele din urm\u0103 la \u00eenceputul anilor\u2019 90 are loc schimbul de idei \u00eentre doi cona\u021bionali, iar descrierea\/biografia critic\u0103 a Ilinc\u0103i Zarifopol-Johnston se concentreaz\u0103 pe anii de formare a viitorului filozof ca revolu\u021bionar mistic atras de politica na\u021bionalist\u0103 de dreapta din Rom\u00e2nia interbelic\u0103 \u0219i despre scrierile sale din aceast\u0103 perioad\u0103, \u0219i, evident, despre exilul autoimpus \u00een Fran\u021ba din anii 1937.
\nP\u0103reri lucide le exprim\u0103 scriitorul \u0219i profesorul francez Philippe Tiffreau \u00een monografia \u201eCioran ou la Dissection du gouffre\u201d\/ \u201eCioran sau Disec\u021bia abisului\u201d (1991, volum colectiv), unde spune \u201eFilozof entuziast, sceptic prin excelen\u021b\u0103, dar \u0219i iconoclast \u0219i insolent, amar \u0219i ironic, Cioran este mereu deconcertant: este unul dintre cei mai corozivi \u0219i lucizi g\u00e2nditori ai secolului nostru. Aceast\u0103 lucrare ne invit\u0103 s\u0103 descoperim acest mo\u0219tenitor singular al morali\u0219tilor din epoca Iluminismului, a c\u0103rui reflectare este o perpetu\u0103 incitare la revolta intelectual\u0103. El revendic\u0103 suveranitatea min\u021bii; \u00eendoiala, sarcasmul, paradoxul sunt armele sale cele mai eficiente pentru a ajunge la descoperirea adev\u0103rului – un adev\u0103r care nu este \u00eentotdeauna bun de spus, deoarece nu ofer\u0103 r\u0103spunsuri, ci \u00eentreb\u0103ri despre marele r\u0103u al fiin\u021bei, istorie, civiliza\u021bie, misticism, literatur\u0103, art\u0103 \u0219i sisteme metafizice.\u201d[6]. Corespunz\u0103tor, scriitorul \u0219i traduc\u0103torul german Bernd Mattheus prin intermediul volumului \u201eCioran: Portr\u00e4t eines radikalen Skeptikers\u201d\/ \u201eCioran: Portretul unui sceptic radical\u201d (Matthes und Seitz, 2007, Berlin) relateaz\u0103: \u201eAutorul unor aforisme \u0219i eseuri stilistice str\u0103lucitoare de cel mai pesimist personaj a provocat \u00een cele din urm\u0103 senza\u021bie cu lucrarea \u201eTratat de descompunere\u201d publicat\u0103 \u00een 1949. Cartea, care l-a f\u0103cut cunoscut la nivel interna\u021bional, a fost tradus\u0103 \u00een german\u0103 de Paul Celan \u0219i \u0219i-a stabilit reputa\u021bia de sceptic necru\u021b\u0103tor.\u201d[7]. Sub aceea\u0219i formul\u0103, doctorul \u00een filozofie Nicole Parfait \u00een lucrarea \u201eCioran ou Le d\u00e9fi de l’\u00eatre\u201d\/ \u201eCioran sau provocarea fiin\u021bei\u201d (2001, Paris) citeaz\u0103: \u201eCu o luciditate implacabil\u0103, Cioran nu a \u00eencetat niciodat\u0103 s\u0103 denun\u021be iluziile vremii sale, iar secolul al XX-lea a disp\u0103rut sub imprec\u0103rile sale, a\u0219a cum al XIX-lea se \u00eencheiase sub anatemele lui Nietzsche. Dar, chiar mai radical dec\u00e2t predecesorul s\u0103u, Cioran, refuz\u00e2nd n\u0103lucile supreme ale supermanului \u0219i sinuciderii, a renun\u021bat pentru a salva o realitate care se sustrage pentru totdeauna. Din ad\u00e2ncul disper\u0103rii sale, el a c\u0103utat doar s\u0103 m\u0103reasc\u0103, actor eroic, singurele apari\u021bii prin compunerea \u0219i interpretarea propriului rol, \u00een spatele aforismelor sclipitoare n\u0103scute sub inspira\u021bia st\u0103rilor sale \u0219i al c\u0103ror labirint exprim\u0103 dorin\u021ba de a se dezv\u0103lui \u00een timp ce se ascunde, se ascunde o viziune asupra lumii care constituie un sistem coerent \u0219i completat.\u201d[8]. Pe c\u00e2nd scriitorul, psihologul \u0219i jurnalistul elve\u021bian Roland Jaccard \u00een monografia \u201eCioran et compagnie\u201d\/ \u201eCioran \u0219i companie\u201d (2005, Paris, P.U.F.) spune: \u201eTimpul unei vie\u021bi, a\u021bi avut o c\u0103l\u0103torie bun\u0103? – Mai pu\u021bin mai r\u0103u dec\u00e2t mi-am imaginat. – Ce atribui\u021bi? – Prieteniei pe care mi-a adus-o Cioran, la \u00eendr\u0103zneala pe care mi-au dat-o c\u0103r\u021bile sale. \u0218i compania a c\u00e2torva tinere care au venit din Orientul \u00cendep\u0103rtat pentru a \u00eenmuia am\u0103r\u0103ciunea zilelor \u0219i a da un pic mai mult\u0103 intensitate volupt\u0103\u021bii efemerului. Ce mai a\u0219tep\u021bi? – S\u0103 m\u0103 la\u0219i \u00een pace”. Aici este \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri tonul general al acestor pagini dezam\u0103gite despre via\u021b\u0103, cum s\u0103 \u00eenfrun\u021bi moartea, deoarece este necesar s\u0103 punem cap\u0103t vie\u021bii? O scriere care pare frivol\u0103 \u0219i indiferent\u0103, profund serioas\u0103.\u201d[9].
\n\u00centr-adev\u0103r, cele scrise de Emil Cioran se bazeaz\u0103 \u00een totalitate pe realitatea vie\u021bii umane, lucruri care se \u00eent\u00e2mpl\u0103, credem, \u00een via\u021ba fiec\u0103rui individ din ast\u0103 lume \u2013 dezam\u0103gire \u00een ac\u021biuni neesen\u021biale, uneori importante sau mai pu\u021bin \u00eensemnate pentru traiul de toate zilele; decep\u021bie \u00een rutina cotidian\u0103, \u00een aproapele t\u0103u, dar \u0219i \u00een propria fiin\u021b\u0103, depinde de caz \u0219i situa\u021bie; c\u00e2t \u0219i multe alte aspecte vitale. Asemenea lucruri se pot \u00eent\u00e2mpla \u00een existen\u021ba oric\u0103rui om \u0219i se pot produce \u00een diverse etape ale vie\u021bii; \u00eens\u0103 aceste st\u0103ri suflete\u0219ti, care sunt ap\u0103s\u0103toare psihicului uman, pot trece sau ameliorate numai prin g\u0103sirea unui echilibru emo\u021bional adecvat sau prin punerea \u00een aplicare a unei activit\u0103\u021bi corespunz\u0103toare care s\u0103 sustrag\u0103 de la g\u00e2ndurile \u0219i condi\u021bia deprimant\u0103. Astfel, marele filozof rom\u00e2n, g\u0103sindu-\u0219i refugiul prin scriere, \u00een cele din urm\u0103 a l\u0103sat omenirii un tezaur literar nespus de pre\u021bios, con\u021binutul operelor filozofice fiind despre lume \u0219i r\u0103ul din acest univers, despre cultura \u0219i identitatea propriului neam, dar \u0219i despre propriile manifest\u0103ri condi\u021bionate de cotidianitate \u0219i mediul \u00eenconjur\u0103tor, \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, despre destinul personal transpus \u00een memoriile autobiografice. Indiferent de toate, opera literar\u0103 a distinsului filozof rom\u00e2n Emil Cioran este o capodoper\u0103 universal\u0103, iar calitatea fundamental\u0103 a personalit\u0103\u021bii sale este inteligen\u021ba impresionant\u0103 \u0219i plin\u0103 de luciditate. Cu asemenea calit\u0103\u021bi, Domnul Cioran a fost \u00een slujba scrisului timp de aproape 60 de ani, iar prin intermediul preocup\u0103rilor sale ce s-au perindat prin st\u0103ri \u0219i procese de decep\u021bie vital\u0103, atrase \u0219i de fenomene negative, s-a creat acea oper\u0103 literar\u0103 care, \u00een consecin\u021b\u0103, s-a dovedit a fi ca una nespus de interesant\u0103 \u0219i foarte bun\u0103 pentru cultura universal\u0103.
\nLu\u00e2nd \u00een discu\u021bie monografia \u201eEin S\u00e4ulenheiliger ohne S\u00e4ule: Begegnung mit E. M. Cioran\u201d\/ \u201eUn sf\u00e2nt st\u00e2lp f\u0103r\u0103 st\u00e2lp: \u00eent\u00e2lniri cu EM Cioran\u201d (1998, Gras, Wiena, Literaturverlag Droschl), de filozoful german Thomas St\u00f6lzel, aceasta este \u201eO abordare eseistic\u0103 a unui mare aforist \u0219i o reflec\u021bie asupra efectelor speciale ale textelor sale \u00eentunecate \u0219i elocvente\u201d, a\u0219a se pronun\u021b\u0103 autorul c\u0103r\u021bii; respectiv acesta \u00eenregistr\u00e2nd secven\u021be despre \u00eent\u00e2lnirile \u0219i discu\u021biile sale cu Emil Cioran la Paris, \u00een rezultat Thomas St\u00f6lzel marc\u00e2nd c\u0103 \u201e\u00een toate acestea apare imaginea vie a unei min\u021bi remarcabile, contradictorii \u0219i fascinante\u201d. Corespunz\u0103tor, Thomas St\u00f6lzel ilustreaz\u0103: \u201e\u00cei po\u021bi face ceva mai r\u0103u lui Cioran dec\u00e2t s\u0103 \u00eencerci s\u0103-l \u00een\u021belegi (s\u0103-l \u00een\u021belegi, s\u0103-l explici)? Cu greu. El \u00eensu\u0219i a considerat efortul presupus de succes de a \u00een\u021belege cel mai r\u0103u care i s-ar putea \u00eent\u00e2mpla unui autor. \u00abSt\u00f6lzel se salveaz\u0103 pe sine, pe cititorii s\u0103i \u0219i pe Cioran de aceast\u0103 nenorocire \u0219i descrie istoria etichetelor cu care Cioran a fost dat de-a lungul deceniilor cu o batjocur\u0103 u\u0219oar\u0103 – \u0219i, de altfel, las\u0103 \u00eensu\u0219i poetul-filosof s\u0103-\u0219i spun\u0103 cuv\u00e2ntul.\u201d[10]. \u00cen cazul dat, credem, nu sunt necesare explica\u021biile de rigoare la cele interpretate, claritatea textului este evident\u0103.
\nC\u00e2t despre studiul \u201eIl demone della lucidit\u00e0. Il \u00abcaso Cioran\u00bb tra psicoanalisi e filosofia\u201d\/ \u201eDemonul clarit\u0103\u021bii. \u201eCazul Cioran\u201d dintre psihanaliz\u0103 \u0219i filosofie\u201d (2005, Rubbettino), de profesorul italian Giovanni Rotiroti (Universitatea din Napoli), afl\u0103m urm\u0103toarele: \u201eCeea ce este \u00een joc \u00een aceast\u0103 carte este de a oferi puncte de vedere \u00een multe privin\u021be inedite \u0219i care s\u0103 ilumineze unul dintre cei mai controversa\u021bi scriitori \u0219i g\u00e2nditori care au ap\u0103rut \u00een Occident. Cartea analizeaz\u0103 \u00een diferitele sale fa\u021bete tema de baz\u0103 a lui Cioran, luciditatea, care a jucat un rol de privilegiu, dar \u0219i de condamnare pentru scriitor, care s-a dovedit a fi o resurs\u0103, dar \u0219i o \u00eenfr\u00e2ngere, unde spiritul tragediei \u0219i al \u00een\u021belepciunii ajunge s\u0103 rezulte \u00een actul subiectiv al unei alegeri de libertate \u0219i \u00een aterizarea existen\u021bial\u0103 c\u0103tre un destin fatidic cumva dorit\u201d; totodat\u0103 profesorul Rotiroti afirm\u00e2nd \u201eCioran, n\u0103scut \u00een inima Transilvaniei \u00een 1911 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i murit la Paris \u00een 1995, este considerat de cei mai aten\u021bi critici drept cel mai mare prozator de dup\u0103 Val\u00e9ry \u0219i drept cel mai original dintre g\u00e2nditorii francezi ai secolului trecut. Unul dintre cei mai esen\u021biali autori ai secolului al XX-lea, are un public uria\u0219 \u00een lume. Cu toate acestea, opera sa, \u00een special cea scris\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, a \u00eempov\u0103rat at\u00e2t responsabilitatea ideologic\u0103 a unei ader\u0103ri efemere la misticismul na\u021bionalist \u00een vog\u0103 \u00een climatul cultural dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie din Europa, c\u00e2t \u0219i faptul c\u0103 c\u0103r\u021bile sale au oferit psihopatologie astfel de perspective. pentru a face din acesta un caz de \u201edepresie creativ\u0103\u201d. Ambele interpret\u0103ri date operei sale trebuie redimensionate \u0219i, \u00een acest sens, eseurile con\u021binute \u00een acest volum iau \u00een considerare mai presus de toate scrierile timpurii ale filosofului, retr\u0103iesc cele mai evidente tr\u0103s\u0103turi ale voca\u021biei sale la scris, prietenii, contexte, lecturi, idei, marele salt \u00een trecut, deta\u0219area
\nlingvistic\u0103 \u0219i exilul voluntar.\u201d[11]. Adev\u0103r obiectiv care nu poate fi \u0219ters cu buretele despre via\u021ba unui om, acest adev\u0103r r\u0103m\u00e2ne pentru totdeauna \u00eenscris \u00een istorie, cu at\u00e2t mai mult \u00een biografia unui scriitor.
\nPe l\u00e2ng\u0103 toate, criticul literar american Susan Sontag, realiz\u00e2nd o introducere la volumul \u201eThe temptation to exist\u201d by E.M. Cioran\u201d\/ \u201eTenta\u021bia de a exista\u201d de Emil Cioran\u201d (1998, University Of Chicago Press), a scris: \u201eautorul a fost de acord cu acei g\u00e2nditori din tradi\u021bia modern\u0103 care considerau metafizica \u0219i teologia sistematic\u0103 ca \u201efantezia dep\u0103\u0219it\u0103 a min\u021bii, o parte a provincialismului spiritului, copil\u0103ria omului\u201d. Responsabilitatea principal\u0103 pentru aceasta rezid\u0103 \u00een \u00eendoielile moderne cu privire la sfera puterilor noastre intelectuale. O consecin\u021b\u0103 a fost \u00eenclina\u021bia c\u0103tre filosofarea \u201emutilat\u0103, incomplet\u0103\u201d favorizat\u0103 de scriitori precum Nietzsche, Kierkegaard \u0219i Cioran – scriere \u201epersonal\u0103 (chiar autobiografic\u0103), aforistic\u0103, liric\u0103, antisistematic\u0103\u201d. \u00cen continuare, Susan Sontag complet\u00e2nd: \u201eCioran, \u00een scrierea sa matur\u0103, manifest\u0103 pu\u021bin interes pentru \u201ebuc\u0103\u021bi bune de experien\u021b\u0103\u201d \u0219i, ca un recluz, ar fi avut pu\u021bini destui de contemplat. Dar, av\u00e2nd \u00een vedere dispozi\u021bia sa mental\u0103, nu ar fi contat cu adev\u0103rat. El a fost mereu preocupat de realit\u0103\u021bile umane de tip \u201euniversal\u201d a c\u0103ror re\u021binere nu necesit\u0103 o experien\u021b\u0103 extins\u0103: ofuscarea mortalit\u0103\u021bii prin \u201ea face\u201d; \u201esentimentul nostru de a fi totul \u0219i dovada de a nu fi nimic\u201d; preocuparea noastr\u0103 inexplicabil\u0103 cu viitorul \u0219i convingerea particular\u0103 a nemuririi. \u0218i cum se face c\u0103 fiecare genera\u021bie m\u00e2ndr\u0103 simte c\u0103 nu are nimic de \u00eenv\u0103\u021bat de la predecesorii s\u0103i \u0219i se afl\u0103 \u201ela v\u00e2rf, dac\u0103 nu la sf\u00e2r\u0219itul istoriei\u201d? Cioran nu era puritan, dar ceva de genul celor spuse de Tate despre Dickinson s-ar putea spune \u0219i despre acest exclusiv rom\u00e2n expatriat la Paris; pentru el, la fel ca \u0219i pentru Dickinson, mortalitatea era adev\u0103rul general care nu putea fi ignorat \u00een medita\u021bia asupra imediatit\u0103\u021bilor con\u0219tiin\u021bei \u0219i comportamentului.\u201d[12].
\nOpinii de rigoare sunt realizate de profesorul \u0219i scriitorul Rupert Guth (dr., Universitatea din Salzburg) \u00een lucrarea \u201eDie Philosophie der einmaligen Augenblicke: \u00dcberlegungen zu E.M. Cioran\u201d\/ \u201eFilozofia momentelor unice. Reflec\u021bii asupra E.M. Cioran\u201d (1990, K\u00f6nigshausen & Naumann, Germany), de sociologul \u0219i psihologul iugoslav Branko Bokun \u00een lucrarea \u201eEmile Cioran’, in Memoirs of a Nomadic Humorist\u201d\/ \u201eEmile Cioran, \u00een Memoriile unui umorist nomad\u201d (2007), de scriitoarea \u0219i profesorul Aleksandra Gruzinska (Universitatea din Arizona, SUA) \u00een lucrarea \u201eEssays on E.M. Cioran\u201d\/ \u201eEseuri despre E.M. Cioran\u201d (1999, 2003), de criticul literar rom\u00e2no-german Mariana Sora \u00een lucrarea \u201eCioran jadis et nagu\u00e8re, Entretien \u00e0 T\u00fcbingen\u201d\/ \u201eCioran ast\u0103zi \u0219i ieri, O convorbire la T\u00fcbingen\u201d (Paris, L’Herne, 1988), de poetul \u0219i traduc\u0103torul francez-elve\u021bian Armel Guerne \u00een lucrarea \u201eLettres de Guerne \u00e0 Cioran 1955-1978\u201d\/ \u201eScrisori din Guerne c\u0103tre Cioran 1955-1978\u201d (2001), de jurnalistul \u0219i scriitorul francez Patrice Bollon \u00een monografia \u201eCioran l’h\u00e9r\u00e9tique\u201d\/ \u201eCioran ereticul\u201d (1997, Gallimard), de eseistul \u0219i filozoful spaniol Fernando Savater \u00een studiul \u201eVersuch \u00fcber Cioran\u201d\/ \u201eExperimenteaz\u0103 prin Cioran\u201d (Traducere din spaniol\u0103 de Claus-Bernhard Schmidt, 1985, Raben-Verlag, M\u00fcnchen), precum \u0219i de mul\u021bi al\u021bii \u2013 la r\u00e2ndul lor, cu to\u021bii pun\u00e2nd \u00een valoare capacitatea intelectual\u0103 a filozofului Emil Cioran, indiferent de faptul c\u0103 unii dintre ei, printre altele, au \u00eencercat s\u0103-l compromit\u0103 \u00een limitele inteligen\u021bei \u0219i modestiei sale. La r\u00e2ndul s\u0103u, prin discursul propus, marele filozof rom\u00e2n a compus o oper\u0103 literar\u0103 dup\u0103 propriul instinct \u0219i \u00eensu\u0219ire, \u00een rezultat pun\u00e2nd \u00een eviden\u021b\u0103 modelul personalit\u0103\u021bii sale, care, prin sinceritate, ofer\u0103 \u0219i descrieri deschise despre manifest\u0103rile\/ sentimentele personale, \u00eens\u0103, din nefericire, relat\u0103rile respective nu \u00eentotdeauna sunt \u00een\u021belese de publicul cititor.
\nDe specificat, despre opera literar\u0103 a marelui g\u00e2nditor Cioran s-au referit foarte mul\u021bi scriitori, critici \u0219i personalit\u0103\u021bi notorii din societatea rom\u00e2n\u0103 \u0219i universalitate, recenziile, studiile \u0219i monografiile acestora fiind scrise \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een multiple limbi str\u0103ine, respectiv critica literar\u0103 referindu-se at\u00e2t asupra operelor publicate \u00een Rom\u00e2nia \u00een limba rom\u00e2n\u0103, c\u00e2t \u0219i asupra celor editate \u00een limba francez\u0103 dup\u0103 exilul \u00een Fran\u021ba.
\n_______________
\n4https:\/\/ellerstroms.se\/butik\/eremiten-i-paris-emil-cioran-och-pessimismen-som-levnadskonst\/
\n5https:\/\/www.amazon.fr\/Cioran-dernier-homme-Sylvie-Jaudeau\/dp\/2714307523
\n6https:\/\/www.amazon.com\/Philippe-Tiffreau\/e\/B001K7KK16%3Fref=dbs_a_mng_rwt_scns_share
\n7https:\/\/www.perlentaucher.de\/buch\/bernd-mattheus\/cioran.html
\n8https:\/\/www.bol.com\/nl\/nl\/p\/cioran-ou-le-defi-de-l-etre\/9200000034393886\/
\n9https:\/\/www.amazon.fr\/Cioran-compagnie-Roland-Jaccard\/dp\/2130521452
\n10https:\/\/www.droschl.com\/buch\/ein-saeulenheiliger-ohne-saeule\/
\n11https:\/\/www.store.rubbettinoeditore.it\/catalogo\/il-demone-della-lucidita-il-caso-cioran-tra-psicanalisi-e-filosofia\/
\n12https:\/\/fortnightlyreview.co.uk\/2019\/10\/e-m-cioran\/<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sara MINA Delirul unei m\u0103sele de minte [Prozopoem-experiment] Sunt o m\u0103sea de minte, lucioas\u0103, cu r\u0103d\u0103cini puternice, \u00eencovoiate, \u00een nemi\u0219care<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":17213,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17766"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17766"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17766\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17768,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17766\/revisions\/17768"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/17213"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17766"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17766"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17766"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}