{"id":17673,"date":"2022-03-31T21:53:24","date_gmt":"2022-03-31T18:53:24","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17673"},"modified":"2022-03-31T21:53:24","modified_gmt":"2022-03-31T18:53:24","slug":"spatii-culturale-nr-40-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17673","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 40 (11)"},"content":{"rendered":"

Ionel POPA<\/strong>
\n\"\"

VINTIL\u0102 HORIA \u2013 CAVALERUL RESEMN\u0102RII la timpul prezent<\/strong><\/p>\n

La finalul romanului Cavalerul resemn\u0103rii (edi\u0163ia francez\u0103, 1961; traducerea rom\u00e2neasc\u0103, 1991) autorul adaug\u0103 o \u201cnot\u0103 final\u0103\u201d din care citez:
\n,,Aceast\u0103 carte a fost scris\u0103 \u00een 1959, imediat dup\u0103 terminarea precedentei, Dumnezeu s-a n\u0103scut \u00een exil, \u015fi \u00eenainte de a cunoa\u015fte soarta care o a\u015ftepta, vreau s\u0103 spun \u00eenainte de r\u0103spunsul editorului. Este la fel de contemporan\u0103 ca \u015fi cealalt\u0103, \u00een pofida cadrului ei istoric.
\nTrebuie adesea acceptat\u0103 perspectiva exilului pentru a ajunge, precum Radu-Negru, la acea resemnare care nu este \u00een fond dec\u00e2t o lupt\u0103 mai dur\u0103 dec\u00e2t alta, mai atr\u0103g\u0103toare \u015fi mai direct\u0103, dar de sf\u00e2r\u015fitul c\u0103reia depinde tot ceea ce este omenesc \u00een om. Turcii ca \u015fi Vene\u0163ia, p\u0103durea ca \u015fi Erratino, nu sunt dec\u00e2t simboluri vii. Cititorului \u00eei revine sarcina de a le recunoa\u015fte, pun\u00e2ndu-le la timpul prezent.\u201d
\nS\u0103 citim \u015fi noi Cavalerul resemn\u0103rii la timpul prezent.
\nO prim\u0103 caracteristic\u0103 a romanelor lui VH este ,,jocul\u201d \u00eentre istorie \u015fi prezent, prin care trama lor se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een dou\u0103 planuri \u00eengem\u0103nate: unul etic-filosofic, cel\u0103lalt politic, av\u00e2nd drept problem\u0103, printre altele, exilul at\u00e2t de acut dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial.
\nA doua caracteristic\u0103: cadrul istoric (\u00een realitate pseudoistoric) este construit, narativ \u015fi stilistic, \u00een a\u015fa manier\u0103, \u00eenc\u00e2t s\u0103 trimit\u0103, f\u0103r\u0103 echivoc, la contemporaneitatea autorului.
\nRomanul e construit pe un binom ai c\u0103rui termeni sunt \u00eentr-un raport de opozi\u0163ie: aici\/ acolo (P\u0103durea valah\u0103 a principelui Radu-Negru\/ Vene\u0163ia \u2013 Apusul). Descriind cele dou\u0103 lumi desp\u0103r\u0163ite de cortin\u0103 scriitorul face trimitere discret\u0103 la realitatea din Europa de dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial, perioad\u0103 numit\u0103 de politicieni \u015fi ideologi ,,r\u0103zboiul rece\u201d. Fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 grani\u0163\u0103 dictat\u0103, personajele romanului manifest\u0103 dou\u0103 atitudini: una de refuz cu speran\u0163a dispari\u0163iei ei, cealalt\u0103 de ignorare-acceptare. Prima atitudine e ilustrat\u0103 de Radu-Negru, \u00een ciuda \u015fov\u0103ielilor sale, \u015fi de rom\u00e2nii s\u0103i refugia\u0163i \u00een ,,p\u0103durea r\u0103zvr\u0103tit\u0103\u201d, de dalmatul Undina Burbur \u015fi neamul s\u0103u de p\u0103stori \u015fi plugari, de medicul vene\u0163ian de la curtea valah\u0103, Della Porta, de pictorul italian Aloisio Loredan, de c\u0103lug\u0103rul ordinului Marcedarilor, Joaquin. Cortina este ignorat\u0103 de Vene\u0163ia care a \u00eencheiat ,,pactul de neagresiune\u201d, pact de pace \u015fi comer\u0163, cu Semiluna (secera \u2026). F\u0103r\u0103 mari probleme de con\u015ftiin\u0163\u0103, pu\u015fi la ad\u0103post de tratatul cu Imperiul de la r\u0103s\u0103rit, Vene\u0163ia \u015fi locuitorii ei se complac \u00een luxul \u015fi bun\u0103starea lor. Undina Burbur \u00eei spune lui Radu-Negru: ,,Exist\u0103 \u00eens\u0103 ceva mai r\u0103u dec\u00e2t turcii, vreau s\u0103 zic oamenii de la noi care \u015fi-au p\u0103r\u0103sit credin\u0163a, care cred \u00een Profet \u015fi se poart\u0103 r\u0103u cu noi ceilal\u0163i cre\u015ftini. Ei cred c\u0103 turcii vor cuceri lumea, c\u0103 toate popoarele cre\u015ftine li se vor supune, c\u0103 Dumnezeul nostru a murit de vreme ce a \u00eencetat s\u0103 ne mai apere. \u00cei prigonesc pe cei care \u015fi-au p\u0103strat, \u00een pofida a orice, credin\u0163a, se duc la ora\u015f ca s\u0103-i denun\u0163e pa\u015fei, la un loc ca s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 victoriile necredincio\u015filor \u015fi s\u0103-i oblige pe copiii no\u015ftri s\u0103 mearg\u0103 la \u015fcoala muezinului. Sunt mai r\u0103i dec\u00e2t turcii.\u201d Un astfel de tr\u0103d\u0103tor (\u201ccoad\u0103 de topor\u201d) este Dragomir, cel trimis de Domn sol la Vene\u0163ia.
\n\u00cen spatele cortinei care ascunde s\u00e2ngele v\u0103rsat \u015fi \u00een\u0103bu\u015f\u0103 strig\u0103tele nevinova\u0163ilor istoria continu\u0103. Grani\u0163a este acceptat\u0103 de cei ,,de dincolo\u201d cu o anume u\u015furare c\u0103ci ea \u00eei scute\u015fte de s\u00e2c\u00e2ielile remu\u015fc\u0103rilor. (cf. Monica Nedelcu)
\n\u00cen timpul ceremonialului \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii B\u0103tr\u00e2nului voievod, Radu-Negru rememoreaz\u0103 secven\u0163e din lupta p\u0103rintelui s\u0103u \u00eempotriva cotropitorilor. \u00cen felul acesta, scriitorul contureaz\u0103 opozi\u0163ia dintre Valahia \u015fi Vene\u0163ia (Apus). Pe de o parte, atitudinea grav\u0103 \u015fi responsabil\u0103 a rom\u00e2nilor \u00een fa\u0163a amenin\u0163\u0103rii du\u015fmanului; de cealalt\u0103 parte, atitudinea trufa\u015f\u0103 \u015fi arogant\u0103 a ,,crucia\u0163ilor cre\u015ftini\u201d. \u00cenc\u0103lec\u00e2nd \u015fi amestec\u00e2nd timpii istorici, romancierul sugereaz\u0103 un spa\u0163iu al faptei, al experien\u0163ei, al \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii \u00een opozi\u0163ie cu altul doar al preten\u0163iilor orgolioase; ,,\u00abInamicul se desf\u0103\u015fura lent, cu o mi\u015fcare aproape imperceptibil\u0103 pe care o \u015ftiam bine. Eram singurul care cuno\u015fteam sensul ascuns al acestei mi\u015fc\u0103ri, c\u0103ci eram singurul dintre to\u0163i ace\u015fti principi cre\u015ftini care \u00eei \u00eenfruntasem deja \u015fi \u00eei \u00eenvinsesem. Am cercat s\u0103-i \u00een\u015ftiin\u0163ez, era \u00eens\u0103 prea t\u00e2rziu. Cavalerii apuseni se puser\u0103 \u00een mi\u015fcare, \u00eenaintau \u00een zorn\u0103itul uria\u015f al armurilor, drept spre masa aceea aparent diform\u0103 care se \u00eencovoia sub \u015foc, \u00eei \u00eenghi\u0163i, \u00eei \u00een\u0103bu\u015fi, \u00eei sufoc\u0103 \u00eenaintea c\u0103derii nop\u0163ii. M-am n\u0103pustit \u00eempreun\u0103 cu oamenii mei \u00een \u00eencle\u015ftare, sigur fiind deja de \u00eenfr\u00e2ngere. Dar cum s\u0103 scap? M-ar fi \u00eenvinuit de la\u015fitate sau de tr\u0103dare [\u2026] M-am pomenit seara pe o colin\u0103 de unde am v\u0103zut la st\u00e2nga, focurile de bucurie pe care necredincio\u015fii le aprinser\u0103 pe c\u00e2mpie, iar la dreapta apele Dun\u0103rii. [\u2026] M\u0103 tem pentru tine, fiule, \u015fi pentru fiii t\u0103i, \u015fi pentru fiii fiilor t\u0103i. Continu\u0103 lupta, strive\u015fte-i pe p\u0103g\u00e2ni. [\u2026] A\u015f vrea ca o dat\u0103 \u015fi o dat\u0103 s\u0103 stau lini\u015ftit \u00een morm\u00e2nt\u00bb.\u201d
\nVorbele B\u0103tr\u00e2nului [\u201cat\u00e2t de simplu dup\u0103 vorb\u0103, dup\u0103 port\u201d] sun\u0103 a testament.
\nLa cap\u0103tul experien\u0163elor de via\u0163\u0103 \u015fi de cunoa\u015ftere, t\u00e2n\u0103rul prin\u0163 \u00een\u0163elege c\u0103 B\u0103tr\u00e2nul avea dreptate c\u00e2nd \u00eei da ,,\u00eenv\u0103\u0163\u0103turi: ,,Noi suntem prea pu\u0163in cruzi cu vr\u0103jma\u015fii no\u015ftri, nu vom reu\u015fi niciodat\u0103 s\u0103 form\u0103m un imperiu. Noi suntem chema\u0163i s\u0103 \u00eenf\u0103ptuim o misiune diferit\u0103, cine \u015ftie care, \u015fi cine \u015ftie c\u00e2nd, \u00eentr-un viitor \u00eendep\u0103rtat, c\u00e2nd oamenii vor fi mai umani, f\u0103cu\u0163i pe m\u0103sura noastr\u0103. Trebuie ca poporul nostru s\u0103 se p\u0103streze pentru aceast\u0103 misiune. Deocamdat\u0103, trebuie s\u0103 \u015ftim s\u0103 a\u015ftept\u0103m \u015fi s\u0103 \u00eendur\u0103m. Orcice m\u0103re\u0163ie \u00eencepe prin suferin\u0163\u0103.\u201d \u00cen vorbele sale, Voievodul sintetizeaz\u0103 pe Iisus, Eminescu \u015fi Blaga!
\nAceast\u0103 credin\u0163\u0103 \u00eentr-o posibil\u0103 \u015fi viitoare misiune istoric\u0103 a poporului s\u0103u este una din ideile cheie ale romanului (Monica Nedelcu).
\nCu toate \u00eendoielile \u015fi dezam\u0103girile pe care le are \u00een timpul \u015federii la Vene\u0163ia ca sol, Radu-Negru este, \u00een fiin\u0163a sa profund\u0103, un \u00eencrez\u0103tor \u00een victoria binelui. Misteriosului b\u0103rbat care \u00eel avertizeaz\u0103 de primejdiile care \u00eel p\u00e2ndesc \u015fi care \u00eei spune: ,,Cauza pe care o ap\u0103r\u0103 Alte\u0163a voastr\u0103 [\u2026] este o cauz\u0103 pierdut\u0103\u201d, prin\u0163ul rom\u00e2n \u00eei r\u0103spunde: ,,Nu e\u015fti prea \u00eencurajator messer. Cauza pe care o ap\u0103r este cea a drept\u0103\u0163ii. Ea va triumfa \u00eentr-o bun\u0103 zi.\u201d Ascult\u00e2ndu-i spusele messerul, profund impresionat, \u00eei zice, ca un profet: \u201cAlte\u0163a voastr\u0103 nu este un tr\u0103d\u0103tor.\u201d
\nLa polul opus se afl\u0103 Dragomir: ,,Nu mai am principe \u2013 se adreseaz\u0103 lui Radu-Negru dup\u0103 ce, cu ajutorul complicilor, \u00eel prinde \u015fi-l pred\u0103 turcilor. Principe sunt eu, \u015fi te condamn. \u015ei apoi, v\u00e2r\u0103-\u0163i asta bine \u00een cap: turcii nu sunt du\u015fmanii no\u015ftri. Ei sunt purt\u0103torii p\u0103cii \u015fi ai unei noi credin\u0163e pentru oameni. \u0162ara noastr\u0103 va cunoa\u015fte \u00een cur\u00e2nd binefacerile acestei noi religii. M-am lep\u0103dat eu \u00eensumi de vechea noastr\u0103 credin\u0163\u0103 \u015fi cred \u00een Profet. Asta m\u0103 face s\u0103 v\u0103d lumea altfel \u015fi m\u0103 simt mai bine musulman dec\u00e2t cre\u015ftin.\u201d
\nDiploma\u0163ia vene\u0163ian\u0103, \u00een multe situa\u0163ii, a practicat o politic\u0103 a \u00eencetinitorului, a r\u0103bd\u0103rii, a status quo-lui. Dup\u0103 mult\u0103 a\u015fteptare, prin\u0163ul rom\u00e2n e primit \u00een audien\u0163\u0103 de Doge care, dup\u0103 ce \u00eei ascult\u0103 motivul soliei sale, \u00eei spune protector: \u201c- nu v\u0103 descuraja\u0163i, Alte\u0163\u0103. Am avut prea mult\u0103 stim\u0103 pentru augustul dumneavoastr\u0103 p\u0103rinte \u015fi apreciez prea mult lupta \u00een care se afl\u0103 angajat poporul dumneavoastr\u0103, pentru a nu \u00eencerca m\u0103car s\u0103 v\u0103 dau oarecare speran\u0163e. Ave\u0163i bun\u0103tatea s\u0103 primi\u0163i s\u0103 mai r\u0103m\u00e2ne\u0163i \u00eenc\u0103 o lun\u0103 printre noi. \u00cen c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni v\u0103 voi da un r\u0103spuns definitiv. Voi tatona pentru dumneavoastr\u0103 terenul la Roma, la Madrid, la Paris, chiar la Viena \u015fi la Londra. Voi scrie ambasadorilor no\u015ftri. Lucrurile se schimb\u0103 repede \u00een politic\u0103. Trebuie s\u0103 ave\u0163i r\u0103bdare.\u201d
\nMai e nevoie de comentarii, de ,,traducere\u201d?!
\nLa aceste promisiuni, principele Radu-Negru r\u0103spunde cump\u0103tat, con\u015ftient de adev\u0103r: \u201c- Voi a\u015ftepta, Alte\u0163\u0103 Serenissim\u0103. Dispun de o lun\u0103 \u00eentreag\u0103. Dup\u0103 care, dac\u0103 r\u0103spunsul dumneavoastr\u0103 este prea pu\u0163in \u00eencurajator, m\u0103 voi \u00eentoarce singur \u015fi vom continua s\u0103 ne batem, f\u0103r\u0103 ajutorul celor care ar trebui s\u0103 ne ajute. \u00cei mul\u0163umesc Alte\u0163ei voastre pentru bun\u0103tatea \u015fi ospitalitatea sa, at\u00e2t de generoas\u0103, pe care a binevoit s\u0103 mi-o acorde \u2026\u201d
\nCa \u00een cazul tuturor citatelor: non comment!
\nCeea ce prime\u015fte principele de la Doge este doar un permis de vizitare a Arsenalului. Vizit\u00e2nd Arsenalul, Radu-Negru se \u00eentreab\u0103: ,,care ar fi ast\u0103zi aspectul Europei dac\u0103 turcii ar \u00eenceta s\u0103 mai reprezinte o amenin\u0163are?\u201d (S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 romanul este publicat \u00een 1961 \u015fi c\u0103 Noul Imperiu al ,,semilunii\u201d \u015fi ciocanului tot din r\u0103s\u0103rit a venit, ca \u015fi Imperiul Semilunii).
\n\u00cen timpul vizit\u0103rii Arsenalului, \u00eentre ofi\u0163erul ghid \u015fi principele Radu-Negru are loc un schimb de opinii:
\n,,- [\u2026] cu vasele cump\u0103rate de la voi, cineva ar putea s\u0103 v\u0103 atace \u015fi s\u0103 v\u0103 distrug\u0103 \u00eentr-o bun\u0103 zi.
\n– Vom fi pruden\u0163i. Deocamdat\u0103 nu exist\u0103 nicio flot\u0103 \u00een stare s\u0103 se m\u0103soare cu a noastr\u0103.
\n– \u015ei turcii? Sunt la por\u0163ile voastre.
\n– Nu vor putea nic\u0103ieri s\u0103 treac\u0103 de ele. \u015ei apoi au semnat un pact de prietenie cu noi, important este s\u0103 construim vase, s\u0103 le vindem atunci c\u00e2nd se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 un bun cump\u0103r\u0103tor \u015fi s\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103m bani, [\u2026].
\n– Exist\u0103 popoare pe care aliatul vostru le \u00eempiedic\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103.
\n– Popoarele astea sunt departe. N-au avut noroc, \u00eens\u0103 nu e vina noastr\u0103. Noi dormim lini\u015fti\u0163i, asta e esen\u0163ialul. Vene\u0163ia nu-i bunul dumnezeu.\u201d
\nCinismul ofi\u0163erului este tot at\u00e2t de dezarmant ca \u015fi minciuna diplomatic\u0103 a Dogelui. Vienei asediate de turci, Vene\u0163ia \u00eei trimite \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103 o solie de \u00eencurajare \u015fi cu promisiuni, format\u0103 din p\u0103rintele Marco, medicul Della Porta \u015fi pictorul Aliosio Loredan. Solia e salvat\u0103 de atacul turcilor de c\u0103tre \u0163\u0103ranii valahi dezertori din armata otoman\u0103. Dup\u0103 acest moment dramatic, \u00eentre Della Porta \u015fi p\u0103rintele Marco are loc urm\u0103torul schimb de replici:
\n,,- Plec cu ei [\u2026]
\n– Ai o misiune de \u00eendeplinit \u2026
\n– Sunte\u0163i doi pentru a o \u00eendeplini, p\u0103rinte. Voi fi \u00een plus la Viena. Nu sunt niciodat\u0103 destui oameni pe l\u00e2ng\u0103 Radu-Negru, acolo unde voi avea cu adev\u0103rat o bun\u0103 misiune de dus la cap\u0103t. [\u2026] voi fi singurul, presupun\u00e2nd c\u0103 sunt un trimis, c\u0103ci eu m\u0103 trimit pe mine \u00eensumi. [\u2026] principele avea dreptate. Nu te po\u0163i smulge amintirilor. Nu fac dec\u00e2t s\u0103 m\u0103 \u00eentorc, \u00eempreun\u0103 cu oamenii ace\u015ftia, la fondul amintirilor mele. M\u0103 credeam un om al m\u0103rii \u015fi iat\u0103 c\u0103 p\u0103durea e ceea care m\u0103 face s\u0103 tr\u0103iesc.
\n[\u2026]
\n– Cine e, la urma urmei, acest Della Porta? \u00eentreb\u0103 p\u0103rintele Marco. \u00cel cuno\u015fti de mult\u0103 vreme?
\n– E un vizionar, r\u0103spunse pictorul.
\n– Un magician?
\n– Da, dac\u0103 vre\u0163i. Un magician care \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 esen\u0163ele cele mai pure \u015fi cele mai simple. Crede \u00een prietenie, \u00een dragoste, \u00een fidelitate. Cunoa\u015fte secretul de a se a\u015feza \u00een afara timpului \u015fi poate \u015fi a spa\u0163iului la urma urmei, dup\u0103 cum a\u0163i v\u0103zut. Face parte la urma urmei din familia principelui Valahiei.
\n– Basarabi, nu-i a\u015fa?
\n– Nu, p\u0103rinte, cred c\u0103 nici un nume n-a fost \u00eenc\u0103 g\u0103sit pentru asta.\u201d
\nToat\u0103 \u00eent\u00e2mplarea \u00eel tulburase \u015fi totodat\u0103 \u00eel entuziasmase pe pop\u0103 \u00eenc\u00e2t acestuia nu i-a r\u0103mas dec\u00e2t s\u0103 se roage (\u201cNe trebuie victorie, doamne; f\u0103 s\u0103 avem victorie!) \u015fi s\u0103-i picure o lacrim\u0103 \u00een barb\u0103. Pentru Della Porta, rug\u0103ciune sunt vorbele lui Radu-Negru: \u201cnu trebuie s\u0103 ui\u0163i nimic; murim c\u00e2nd amintirile ne p\u0103r\u0103sesc.\u201d \u015fi \u201cfiecare trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 dup\u0103 faptele sale.\u201d \u015ei Della Porta ajunge la adev\u0103rul: \u201cC\u00e2nd trebuie s\u0103 cuno\u015fti sau s\u0103 aperi ceva e greu s\u0103 mori.\u201d
\n La dezam\u0103girea fa\u0163\u0103 de politica Vene\u0163iei se adaug\u0103 dezgustul fa\u0163\u0103 de frivolitatea vie\u0163ii acesteia, fa\u0163\u0103 de ,,\u00eenaltele\u201d dezbateri estetice \u015fi filosofice ale \u201celitei\u201d despre frumuse\u0163ea, adora\u0163ia femeii \u015fi dragoste, \u00een timp ce solda\u0163ii Semilunii roiesc la grani\u0163a Vene\u0163iei. La o astfel de \u201cserbare\u201d este invitat \u015fi Radu-Negru. La finalul \u201csimpozionului\u201d i se cere s\u0103-\u015fi exprime punctul de vedere: ,,Am pu\u0163ine lucruri s\u0103 v\u0103 spun, c\u0103ci dragoste, la noi, se face f\u0103r\u0103 comentarii \u015fi nu avem niciodat\u0103 vreme s\u0103 ne \u00eenchipuim cum ar fi femeia des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103. Cred, oricum, c\u0103 o femeie este des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 dincolo de p\u0103rul ei, de gura ei sau de picioarele ei, c\u0103ci nu putem desp\u0103r\u0163i trupul de sufletul ei, nici diferitele p\u0103r\u0163i ale trupului ei \u00een fragmente izolate. Este des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, cred, femeia, \u015fi se spune pe la noi c\u0103 este frumoas\u0103 atunci c\u00e2nd totul e frumos \u00een ea [\u2026] Tot astfel, a\u015f putea spune c\u0103 lumea este frumoas\u0103 \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 nu izolat\u0103 \u00een imaginea unei flori, a unui copac sau a unui munte, ci \u00een \u00eentregul ei, la fel ca o femeie, statuie de marmor\u0103 [\u2026]\u201d Morala vorbelor prin\u0163ului rom\u00e2n? Vene\u0163ienii au rupt unitatea trup-suflet, ba mai mult, s-au lep\u0103dat de suflet.
\nS-a remarcat c\u0103 Vintil\u0103 Horia transfigureaz\u0103 geografia fizic\u0103 a romanelor sale \u00eentr-un spa\u0163iu cu semnifica\u0163ii etice \u015fi politice \u015fi, de aici mai departe, \u00eentr-un spa\u0163iu cu deschidere spre metafizic.
\nDe o puternic\u0103 originalitate, Cavalerul resemn\u0103rii [de fapt toate romanele lui Vintil\u0103 Horia] se al\u0103tur\u0103 marilor romane din a doua jum\u0103tate a secolului XX, \u00een care interoga\u0163ia existen\u0163ial\u0103 \u015fi cea politic\u0103 formeaz\u0103 o unic\u0103 \u015fi unitar\u0103 problem\u0103, av\u00e2nd drept contrafort epic un spa\u0163iu \u015fi un timp istoric fictive.
\nRomanul lui Vintil\u0103 Horia este at\u00e2t de dens ideatic \u015fi at\u00e2t de ad\u00e2nc \u00een cugetare, \u00eenc\u00e2t nu ai voie s\u0103 trunchiezi citatul folosit pentru exemplificare \u015fi argumentare. Unul este efectul psihologic \u015fi gnoseologic al contactului direct cu textul \u015fi altul c\u00e2nd \u00eel rezumi \u015fi parafrazezi.<\/p>\n

Bibliografie consultat\u0103<\/em>
\n
\n1.\tMonica Nedelcu, Postfa\u0163\u0103 la Vintil\u0103 Horia, Dumnezeu s-a n\u0103scut \u00een exil (traducere \u00een rom\u00e2n\u0103, Ed. Europa, Craiova,1990) \u015fi la Vintil\u0103 Horia, Cavalerul resemn\u0103rii (traducere \u00een rom\u0103n\u00e2,1991, Ed. Europa, Craiova )
\n2.\tGeorgeta Orian, Vintil\u0103 Horia, un scritor contra timpului s\u0103u, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2008
\n3.\tPompiliu Cr\u0103ciunescu, Vintil\u0103 Horia. Transliteratur\u0103 \u015fi realitate, Ed Curtea Veche, Bucuresti, 2011
\n4.\tIonel Popa, Vintil\u0103 Horia \u2013 Mai sus de miaz\u0103noapte, \u00een rev. ,,Spa\u0163ii culturale\u201d, R\u00e2mnicu S\u0103rat, anul VI, Nr.27\/2013<\/em><\/p>\n


\n Valeria MANTA T\u0102ICU\u0162U<\/strong>
\n\"\"

PODUL<\/strong><\/p>\n

cred c\u0103 sunt vie pentru c\u0103 mierla aceasta
\n\u00eemi c\u00e2nt\u0103 pe um\u0103r cu ciocul \u00eentors
\nspre lumin\u0103
\nla cel\u0103lalt cap\u0103t al podului sunt tot eu,
\ncu alt\u0103 mierl\u0103 pe um\u0103r, privind \u00een ochi
\nalt\u0103 noapte
\narcul de cerc ne une\u015fte sau ne desparte,
\ndepinde c\u00e2t \u015ftim despre spa\u0163iul curbat;
\neu \u015ftiu c\u0103 pe-un pod po\u0163i s\u0103 mergi
\ndintr-un cap\u0103t \u00eentr-altul \u015fi \u00eenapoi,
\n\u00een timpul t\u0103u, nu al lui;
\npo\u0163i vedea cel\u0103lalt cap\u0103t de pod \u015fi pe tine acolo,
\ndar, oric\u00e2t ai fugi,
\nnu te po\u0163i prinde din urm\u0103,
\ncum nu po\u0163i contopi c\u00e2ntecul celor dou\u0103 mierle:
\ne\u015fti\/ sunt s\u0103geata pornit\u0103 din arc:
\ncum s\u0103 te \u00eent\u00e2lne\u015fti cu tine \u00eens\u0103\u0163i
\nmai t\u00e2n\u0103r\u0103 cu trei zile \u015fi vie?
\nca s\u0103 adorm, trebuie s\u0103 chem \u00eenl\u0103untru un r\u00e2u,
\ntrecerea lui peste pietre, \u00eentre maluri zdren\u0163uite
\nsub greutatea at\u00e2tor brazi dobor\u00e2\u0163i de lun\u0103 cere efort
\nde imagina\u0163ie, fiecare piatr\u0103 are somnul ei,
\ngreu de scos, de limpezit \u00een und\u0103 \u015fi lipit de
\nsomnul celeilalte pietre, \u015fi-al celeilalte, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd
\nobosesc \u015fi r\u00e2ul, \u015fi ochiul interior, \u015fi vine, \u00een sf\u00e2r\u015fit,
\nca o c\u0103ma\u015f\u0103 de zale, somnul acela chemat
\ndincolo de el e o p\u0103dure de brazi,
\ncabana cu capete \u00eemp\u0103iate de cerb \u015fi p\u0103s\u0103ri
\ngrote\u015fti b\u0103tute-n perete
\nacolo timpul \u00ee\u015fi pierde forma \u015fi culoarea,
\n\u00eel pierzi, la r\u00e2ndu-\u0163i, oric\u00e2t te-ai ag\u0103\u0163a de el,
\nnu mai po\u0163i reveni \u00een timpul de acas\u0103,
\n\u00een somnul lui cu ferestre prin care noaptea
\nnu prive\u015fte niciodat\u0103.<\/p>\n


\nIon RO\u015eIORU <\/strong>
\n\"\"

Un roman de zile mari<\/em><\/p>\n

Noul roman al lui Constantin Arcu, M\u0103\u015ftile exilului, vede lumina cernelii tipografice la Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 (Bucure\u015fti, 2014) \u015fi e girat exegetic, inclusiv pe coperta a IV-a, de trei corifei ai criticii literare actuale: Al Cistelecan, Mircea A. Diaconu \u015fi Cornel Ungureanu.
\n Structurat \u00een trei p\u0103r\u0163i: \u0162intuit pe cerul Europei, Pe p\u0103m\u00e2nt str\u0103in \u015fi Din nou la origini, romanul num\u0103r\u0103 360 de pagini \u015fi e de o stringent\u0103 actualitate politic\u0103, moral\u0103 \u015fi economic\u0103, viz\u00e2nd f\u0103r\u0103 menajamente moravurile mafiote ale celor ce ajung, prin manevrele electorale cu iz balcanic bine \u015ftiute, la putere. Naratorul, h\u0103ituit pentru c\u0103 a ajuns persona non grata, rezum\u0103 astfel atmosfera care-l for\u0163eaz\u0103 s\u0103 ia, pentru o vreme, calea surghiunului: \u201eGa\u015fca puterii se afla deocamdat\u0103 pe cai mari, nu i se putea \u0163ine piept. Se prezenta ca partid politic – Frontul Prooccidental al Democra\u0163iei \u015fi Libert\u0103\u0163ii. Coloneleasa se d\u0103dea drept v\u00e2rful \u201eintelighen\u0163iei\u201d grup\u0103rii locale, cu mare influen\u0163\u0103 printre oamenii lor din zon\u0103. Comunicatul ei, fusesem asigurat de prieteni necunoscu\u0163i, \u00eensemna practic ordinul exilului. Numai dac\u0103 m-a\u015f fi \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat s\u0103 nu iau \u00een seam\u0103 avertismentul, treceau la m\u0103suri mult mai dure\u201d (p.14). Nara\u0163iunea, \u00eentru totul savuroas\u0103, pigmentat\u0103 cu portrete caricaturale care nu se uit\u0103 u\u015for, superlativ \u00een acest sens fiind al str\u0103-str\u0103-str\u0103bunicei Katy, rezult\u0103 din \u00eenvr\u00e2starea firului diegetic propriu-zis, cel al c\u0103l\u0103toriei cu avionul c\u0103tre Italia, cu analepse nu mai pu\u0163in suculente inspirate din trecutul s\u0103u mai mult sau mai pu\u0163in dep\u0103rtat. Ca \u00eentr-o situa\u0163ie-limit\u0103, naratorului \u00eei defileaz\u0103 prin minte, \u00eentre veghe \u015fi vis, \u00eentre realitate \u015fi halucina\u0163ie, scene terifiante care i-au marcat existen\u0163a: moartea stupid\u0103 a Alla-Dinei, fata cu care urma c\u00e2ndva s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103, intruzionarea \u00een via\u0163a sa a lui Barb\u0103ro\u015fie, un crai pentru care naratorul tocme\u015fte doi uciga\u015fi ucrainieni s\u0103-l lichideze, amintiri de la Gazeta de Nord unde ajunsese redactor \u00een urma m\u0103tr\u0103\u015firii de la Universitate, migrarea, cu arme \u015fi bagaje a odioasei Colonelese Taifun, redactor asociat, la oficiosul puterii, Oglinda actualit\u0103\u0163ii, de unde \u00eemproa\u015fc\u0103 toat\u0103 opozi\u0163ia cu noroi \u015fi calomnii sfruntate etc.
\n Partea a doua a romanului este \u00een primul r\u00e2nd o demitizare f\u0103r\u0103 menajamente a prejudec\u0103\u0163ii comune c\u0103 \u00een Occident ar fugi c\u00e2inii cu covrigi \u00een coad\u0103. \u00cen or\u0103\u015felul s\u0103u de provincie naratorul o cunoscuse pe doamna Gina, care ar fi tr\u0103it, chipurile, pe picior mare la Roma. Ajuns aici, cu toat\u0103 averea \u00eentr-un rucsac \u015fi cu c\u00e2\u0163iva dolari \u015fi euroi care s\u0103-i ajung\u0103 pentru c\u00e2teva zile, povestitorul o caut\u0103 pe aceast\u0103 doamn\u0103 \u015fi constat\u0103 c\u0103 respectiva rom\u00e2nc\u0103 o ducea foarte str\u00e2mtorat \u015fi c\u0103 de fapt locuia nu \u00een capitala Italiei ci la Ardea, o sta\u0163iune turistic\u0103 mediteranean\u0103 care, o dat\u0103 cu venirea anotimpului rece, r\u0103m\u00e2nea pe m\u00e2na str\u0103inilor ce o ocupau abuziv, rom\u00e2nii \u015fi \u0163iganii de\u0163in\u00e2nd o pondere deloc neglijabil\u0103 printre expansioni\u015fti. Trage la un motel administrat de un maramure\u015fan \u015fi unde constat\u0103 c\u0103 e singurul client. Fiul Ginei, Drago\u015f, pe care ea \u00eel zugr\u0103vise \u00een cele mai roze culori filiale, \u00eel \u00eent\u00e2mpin\u0103 c-o ostilitate care st\u0103 s\u0103 irump\u0103 violent \u00een orice clip\u0103 de vizit\u0103 a compatriotului intrus, drept care acesta se felicit\u0103 \u00een g\u00e2nd cu nu le-a acceptat cuno\u015ftin\u0163elor sale fanfaroane g\u0103zduirea, a\u015fa cum fusese tentat la aterizarea pe aeroportul din Fiumicino. Complexul turistic e, \u00een realitate, o cloac\u0103 \u00een care colc\u0103ie droga\u0163ii, ciorditorii \u015fi prostituatele, promiscuitatea cea mai abject\u0103 fiind aici la ea acas\u0103. Pentru un escroc precum domnul Cristi, falsificator de acte, sta\u0163iunea, de fapt colonia rom\u00e2neasc\u0103 a tuturor interlopilor atra\u015fi aici de mirajul unei vie\u0163i mai u\u015foare, e o adev\u0103rat\u0103 man\u0103 cereasc\u0103 \u00een acest Occident care nu e deloc ceea ce s-a crezut c\u0103 este. La semnalul cuiva c\u0103 stau s\u0103 descind\u0103 carabinierii o zbughesc to\u0163i ca pot\u00e2rnichile printr-o u\u015f\u0103 aflat\u0103 \u00een spatele unui \u015fifonier. Un alt popas al acestui fugar, care \u00eentrune\u015fte toate tr\u0103s\u0103turile unui personaj picaresc, e cel din localitatea Arezzo, mai precis de la periferia ei, locul doamnei Gina fiind jucat aici de Ligia, o moldoveanc\u0103 aflat\u0103 de 30 de ani \u00een peninsul\u0103, de patru ani fiind v\u0103duv\u0103. Aceasta organizeaz\u0103, pun\u00e2nd la b\u0103taie o oaie sf\u00e2\u015fiat\u0103 de c\u00e2ini, o petrecere pentru rom\u00e2nii din zon\u0103, prilej pentru noul sosit s\u0103 creioneze alte \u015fi alte destine ale cona\u0163ionalilor s\u0103i stabili\u0163i printre macaronari. Umorul \u015fi autoironia, dat fiind c\u0103 rom\u00e2nul e ne\u00eentrecut \u00een a face haz de necaz, nu-l p\u0103r\u0103sesc nicio clip\u0103 pe povestitorul ce dovede\u015fte un spumos spirit parodic, ca atunci c\u00e2nd se compar\u0103, \u00een devafoarea lui, fire\u015fte, cu un agent din filmele poli\u0163iste sau de spionaj. Italienii sunt mult mai discre\u0163i dec\u00e2t rom\u00e2nii atunci c\u00e2nd le intr\u0103 \u00een vizor un str\u0103in. Din p\u0103cate, rom\u00e2nii de care a fost sf\u0103tuit s\u0103 se fereasc\u0103, fojg\u0103iesc la tot pasul, iar bun\u0103voin\u0163a lor ascunde cele mai incredibile viclenii, precum a grupulului heteroclit condus de Levi care, contra unei taxe de trei sute de euro, \u00ee\u0163i g\u0103sea, chipurile, un loc de munc\u0103, de fapt te vindea pe al\u0163i cinci sute de euro. A\u015fa se face c\u0103 transfugul rom\u00e2n, fost profesor universitar \u015fi jurnalist, se pomene\u015fte \u00eentr-un lag\u0103r de sclavi c\u0103rora li se anihila voin\u0163a \u015fi, implicit, dorul de libertate. Naratorul, care nu se desparte de laptopul cu ajutorul c\u0103ruia spera s\u0103 alerteze autorit\u0103\u0163ile cu privire la ceea ce se petrecea \u00een a\u015fa-zisa tab\u0103r\u0103 clandestin\u0103 a lui don Morton, devine nu at\u00e2t factorul declan\u015fator al ac\u0163iunii de demascare a f\u0103r\u0103delegilor \u015fi cruntei exploat\u0103ri a unei mase de oameni f\u0103r\u0103 c\u0103p\u0103t\u00e2i, c\u00e2t martorul ei lucid pentru simplul motiv c\u0103 nu se atinsese de terciul \u00een care truditorilor abrutiza\u0163i le erau inoculate droguri. Dorul de \u0163ar\u0103 se transform\u0103 nu o singur\u0103 dat\u0103 \u00eentr-o durere pe care o resimte ap\u0103s\u0103tor \u015fi insuportabil precum \u00een acest pasaj deloc str\u0103in de lec\u0163ia patriotic\u0103 a lui Aleco Russo din Chant de la Roumanie: \u201eMi-am str\u00e2ns pleoapele, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-mi \u00een\u0103bu\u015fesc pl\u00e2nsul (…). Nu eram copil, ce se \u00eent\u00e2mpla cu mine? Ochii \u00eemi erau \u00eemp\u0103ienjeni\u0163i de lacrimi. Privind \u015foseaua, m\u0103 g\u00e2ndeam la robii care au \u015fezut \u015fi pl\u00e2ns amarnic la Apa Vavilonului, amintindu-\u015fi de Sion. La fel pl\u00e2ngeam \u015fi eu la margine de \u015fosea, pentru c\u0103 acolo, departe, se afl\u0103 p\u0103m\u00e2ntul pe care curg r\u00e2uri de lapte \u015fi miere. \u00cemi era dor de miri\u015ftea sc\u0103ldat\u0103 \u00een soare prin care sar \u0163\u00e2r\u00e2ind \u015fi intersect\u00e2ndu-se insecte, de un iaz cu stuf\u0103ri\u015f \u00een coad\u0103, plin de c\u0103r\u0103\u015fei \u015fi inundat de or\u0103c\u0103itul broa\u015ftelor, de l\u0103tratul unui c\u00e2ine \u00een noaptea ad\u00e2nc\u0103, de mirosul strugurilor cop\u0163i pe coarda de vi\u0163\u0103 de vie, un v\u0103lm\u0103\u015fag miraculos ce urca p\u00e2n\u0103 \u00een \u0163inuturile copil\u0103riei \u015fi de care nu m\u0103 puteam rupe. Era Sionul din sufletul meu\u201d (p.193). \u0162ara este prezent\u0103, \u00een acest roman, nu doar sub v\u0103lul nostalgiei naratorului, ci, mai ales, sub acela al luptelor dintre putere \u015fi opozi\u0163ie, cu manifest\u0103ri s\u00e2ngeroase \u00een Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii pentru suspendarea Pre\u015fedintelului. Accentele pamfletare sunt ne\u00eencetat prezente \u00een trama romanesc\u0103: \u201eHabar n-aveam de mi\u015fc\u0103rile de trupe din parlament. Nu d\u0103deam doi bani pe scursurile \u00eengr\u0103m\u0103dite acolo, \u00eens\u0103 voturile lor l-ar fi putut trage pe dreapta pe Pre\u015fedinte. To\u0163i sperau c\u0103 asta putea s\u0103 tempereze impertinen\u0163a \u015fi zelul ho\u0163ilor din jurul s\u0103u\u201d (294). Nemul\u0163umi\u0163i, manifestan\u0163ii tineri c\u0103rora li se confiscase, cu dou\u0103 decenii \u00een urm\u0103, Revolu\u0163ia, mai sperau ca democra\u0163ia s\u0103 devin\u0103 o realittate \u015fi tagma ho\u0163ilor de la conducerea \u0163\u0103rii s\u0103 se retrag\u0103 din punctele strategice pe care \u015fi le consolidase cu neru\u015finat tupeu \u015fi cu impertinen\u0163\u0103. Eroul picaresc \u015fi umilit pretutindeni viseaz\u0103 s\u0103-i adune pe to\u0163i rom\u00e2nii afla\u0163i \u00een Peninsul\u0103 \u015fi s\u0103 fomeze din ei o legiune \u00een fruntea c\u0103reia s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u0163ara pe care s-o elibereze, ca un nou Garibaldi sau mai precis ca un Vlad \u0162epe\u015f secundat de bravii eroi din \u0162iganiada lui Ioan Budai Deleanu. E un bun prilej de a zeflemisi toate miturile eroice istoriei: \u201eO clip\u0103 \u00eemi d\u0103du prin cap c\u0103 ar trebui s\u0103 le \u0163in o cuv\u00e2ntare, precum a procedat Napoleon \u00een fa\u0163a piramidelor din Egipt. Aceea \u00een care \u00ee\u015fi avertiza solda\u0163ii c\u0103 de la \u00een\u0103l\u0163imea acelor piramide \u00eei privesc cinci milenii de istorie, cam a\u015fa ceva. Partea proast\u0103 e c\u0103 aici nu e niciun fel de \u00een\u0103l\u0163ime. M-a\u015f putea referi la ruinele romane, numai c\u0103 a\u015f \u015ftirbi ceva din grandoarea momentului. Nu merge. E greu s\u0103 te pui cu tipul \u0103la. Ce s-o lungim, Napoleon a fost un trombonist de prim\u0103 m\u00e2n\u0103\u201d (p. 260).
\n Naratorul acestei c\u0103r\u0163ii cu miz\u0103 parodic\u0103 de bun\u0103 calitate se ini\u0163iaz\u0103 \u00een R\u0103ul universal din \u0163ar\u0103, ca \u015fi din afara acesteia, spre a putea spera, precum la parcurgerea unui basm, c\u0103 for\u0163ele Binelui vor ie\u015fi \u00een cele din urm\u0103 biruitoare. \u015ei se va \u00eentoarce, cu toate peripe\u0163iile de rigoare \u00een \u0163ar\u0103, mai precis \u00een Bucovina natal\u0103 spre a-\u015fi continua \u015fi mai f\u0103\u0163i\u015f lupta cu Coloneleasa Taifun care, \u00eentre timp, \u00eei racolase fiul adoptiv, pe Matei, crescut \u00eempreun\u0103 cu matusalemica doamn\u0103 Katy, \u015fi-l supunea, \u00een lag\u0103rul paramilitar de la Gorun, unor exerci\u0163ii de sp\u0103lare a creierului, spre a-l transforma \u00een terorist veritabil care s\u0103 ucid\u0103 cu cel mai rece s\u00e2nge din lume spre a ap\u0103ra o putere abuziv\u0103 \u015fi completamente psihopat\u0103.
\n Radiografie a lumii interlope din \u0163ar\u0103 \u015fi din diaspora, M\u0103\u015ftile exilului e o carte scris\u0103 \u00een nesf\u00e2r\u015fit de multe tonalit\u0103\u0163i \u015fi registre: oniric, fantastic, poetic, realist, comic, umoristic, horror, naturalist etc., galeria de personaje care defileaz\u0103 prin fa\u0163a cititorului fiind la fel de diversificat\u0103: ziari\u015fti gata s\u0103 ling\u0103 m\u00e2na puterii chiar dac\u0103 o ur\u0103sc, politicieni lipsi\u0163i de orice scrupul, \u015fu\u0163i de cea mai joas\u0103 spe\u0163\u0103, uciga\u015fi cu \u015fi f\u0103r\u0103 simbrie, cer\u015fetori, sc\u0103l\u00e2mbi, prostituate, pe\u015fti, poli\u0163i\u015fti justi\u0163iari sub acoperire, naivi care cred \u00eentr-o lume mai bun\u0103 \u015fi mai dreapt\u0103, cheflii, bestii, escroci, iude, fanfaroni, gogomani, resemna\u0163i etc. Printre ace\u015fti dezmo\u015fteni\u0163i ai soartei nu rareori se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 descoperi, odat\u0103 cu prozatorul inepuizabil, suflete frumoase, precum al lui Beniamin, s\u0103racul cu duhul, ajuns \u00een lag\u0103rul mafiotului don Morton \u015fi care are ca unic scop al existen\u0163ei sale larvare s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, dup\u0103 ce va fi str\u00e2ns ceva bani, \u00een \u0163ar\u0103, spre a-\u015fi scoate sora internat\u0103 \u00eentr-un balamuc \u015fi de a avea grij\u0103 de ea \u00eentr-o c\u0103su\u0163\u0103 modest\u0103. Imposibil s\u0103 nu te g\u00e2nde\u015fti la ciorditorul Gheorghe din Groapa lui Eugen Barbu care visa, \u015fi n-a mai apucat, s\u0103 se lase de meserie \u015fi, retras \u00eentr-o c\u0103su\u0163\u0103 modest\u0103 din mahala, s\u0103 creasc\u0103 porumbei.
\n \u00cenainte de a fi f\u0103cut\u0103 de oameni, dreptatea pare a fi apanajul divinit\u0103\u0163ii. Astfel, pentru malefica doamn\u0103 Taifun nu se putea o mai bun\u0103 \u015fi adecvat\u0103 pedeaps\u0103 dec\u00e2t metamorfozarea ei \u00een c\u0103\u0163ea turbat\u0103, ipostaz\u0103 \u00een care este \u00eempu\u015fcat\u0103 \u00eenainte de a se mai fi decuplat de c\u00e2inele cu care o \u00eenn\u0103diser\u0103 sc\u00e2rbavnicele-i c\u0103lduri. Alt monstru, haidamacul de Dudu care face parte din ga\u015fca lui Levi \u015fi care are o pl\u0103cere atavic\u0103 s\u0103 g\u00e2tuiasc\u0103 oamenii, sf\u00e2r\u015fe\u015fte prin a se sp\u00e2nzura.
\n Pe naratorul aflat mereu \u00een situa\u0163ii-limit\u0103 \u00eel salveaz\u0103 de fiecare dat\u0103 \u00eengerul s\u0103u p\u0103zitor Gabriel, \u00eenger pe care cel aflat \u00een custodie \u00eel be\u015ftele\u015fte, amical, ori de c\u00e2te ori \u00eei vine bine: \u201eNemul\u0163umit de presta\u0163ia lui din ultima vreme, m-am pref\u0103cut c\u0103 nici nu-l bag \u00een seam\u0103. \u00cel spionam totu\u015fi s\u0103 v\u0103d de ce e vesel \u015fi juc\u0103u\u015f. Nu \u015ftiu de ce se bucura pu\u015flamaua, c\u00e2nd eu eram b\u0103gat p\u00e2n\u0103 la g\u00e2t \u00een necazuri. Sau poate avea de g\u00e2nd s\u0103-\u015fi ia rolul \u00een serios \u015fi s\u0103 m\u0103 scape de belele, am presupus f\u0103r\u0103 convingere. N-ar fi fost prima oar\u0103 c\u00e2nd domni\u015forul ap\u0103rea dup\u0103 nu \u015ftiu c\u00e2t timp \u015fi \u00eencerca s\u0103 m\u0103 duc\u0103 cu z\u0103h\u0103relul. De parc\u0103 a\u015f fi fost fraierul lui\u201d (p. 312).
\n Romancierului de real\u0103 notorietate \u015fi cu o inegalabil\u0103 voluptate a povestitului, a\u015fa cum \u00eei st\u0103 bine oric\u0103rui prozator moldav care se respect\u0103, \u00eei plac suspansurile tot a\u015fa de mult pe c\u00e2t \u00eei plac loviturile de teatru. Nimic nu e \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een nara\u0163iunea sa, chiar dac\u0103 se consum\u0103 multe pagini p\u00e2n\u0103 s\u0103 mai ridice un col\u0163i\u015for de v\u0103l de pe fe\u0163ele misterioaselor personaje: colegii de banchet\u0103 din avionul care-l poart\u0103 spre Roma vor fi \u00eent\u00e2lni\u0163i ca poli\u0163i\u015fti sub acoperire \u00een lag\u0103rul lui Morton; traficantul de sclavi Levi nu-i altcineva dec\u00e2t fiul sec\u0103turii de Barb\u0103ro\u015fie cel care-i distrusese naratorului frumoasa poveste de dragoste, respectiv mariajul cu Alla-Dina; mult mai t\u00e2rziu el afl\u0103 c\u0103 frumoasa poli\u0163ist\u0103 Sofia care i se d\u0103ruie f\u0103r\u0103 rezerve povestitorului re\u00eentors din aventura sa interlop\u0103 italian\u0103 era fiica Alla-Dinei \u015fi sor\u0103 geam\u0103n\u0103 a lui Matei. \u015ei exemplele de acest tip ar putea continua.
\n M\u0103\u015ftile exilului \u00eentrege\u015fte conving\u0103tor bibliografia lui Constantin Arcu: Cenu\u015fa zilei (1995), Omul \u015fi fiara (1996), Faima de dincolo de moarte (2001), Ceremonii de desp\u0103r\u0163ire (2005), Cocteil \u00een cranii mici (2011) \u015f.a. \u00cent\u00e2lnirile cu scrisul s\u0103u inconfundabil sunt tot at\u00e2tea s\u0103rb\u0103tori ale spiritului.<\/p>\n


\nOctavian MIHALCEA<\/strong>
\n\"\"

SEDUC\u021aIE \u0218I EVADARE<\/strong><\/p>\n

Volumul semnat de Ana Calina Gara\u0219, Broderii \u00een vid (Editura Rao, Bucure\u0219ti, 2014), eviden\u021biaz\u0103 caracterul ne\u00eentrerupt al c\u0103ut\u0103rilor \u00eentr-o sfer\u0103 existen\u021bial\u0103 foarte divers\u0103. Considerabile nuan\u021be panteiste anim\u0103 aceste c\u0103l\u0103torii lirice. Feminit\u0103\u021bii \u00eei este subliniat statutul de ax\u0103 a fiin\u021bei, av\u00e2nd foarte variabile manifest\u0103ri particulare. Seduc\u021bia intervine pe fondul unor remarcabile estetiz\u0103ri: „Fascinat\u0103 de luxul din m\u0103t\u0103suri moi,\/ amnezic\u0103 trecea prin lume trufa\u0219\u0103\/ \u00eemb\u0103tat\u0103 de elegan\u021b\u0103 \u0219i grab\u0103.\/ \u00cenflorindu-i pe buze vraja t\u00e2njea\/ dup\u0103 sur\u00e2suri, sim\u021bindu-se\/ o Ev\u0103 contopit\u0103 cu \u0219arpele ei.\/ Sufletul\/ \u00eemb\u0103tat de lumea luxuriant\u0103\/ \u00eei hot\u0103ra cobor\u00e2rea spre odiseele r\u0103t\u0103cirii,\/ cu treceri efemere peste trupul ei.\/ Cu disperare\/ sim\u021bea cum se l\u0103b\u0103r\u021beaz\u0103 c\u0103derea.\/ Cu picioarele str\u00e2nse \u00ee\u0219i p\u0103zea\/ pudoarea, se dorea ne\u00eenfr\u00e2nt\u0103.\/ Visa revenirea\/ hr\u0103nit\u0103 cu lumin\u0103, cu arome amare\/ de nuc b\u0103tr\u00e2n, miresme de fragi \u0219i bure\u021bi\/ frumosul simplu\/ cu icoane din suflet de copil,\/ calde z\u00e2mbete de sfinte chipuri de p\u0103rin\u021bi.\/ Dorea\/ o risipire a aburului vinov\u0103\u021biei\/ sim\u021bindu-se p\u0103c\u0103toas\u0103 \u0219i sf\u00e2nt\u0103”. (Tain\u0103 vinovat\u0103) Ira\u021bionalitatea iubirii se conjug\u0103 cu adesea greu comprehensibila natur\u0103 feminin\u0103. Deoarece visul e situat \u00een siajul idealului, mundaneitatea cap\u0103t\u0103 caracteristicile inconsisten\u021bei. Astfel, o militant\u0103 atitudine apropiat\u0103 normelor existen\u021bialismului se desprinde din versurile Anei Calina Gara\u0219: „Str\u0103in de tine \u00eensu\u021bi\/ tr\u0103ie\u0219ti \u00eentr-un Babilon de desfr\u00e2u,\/ ros de vicii,\/ imbecilizare prin televiziune.\/ Cultura \u021bi-e video-cultura.\/ Telefonul un fir de speran\u021b\u0103,\/ iluzia c\u0103 nu e\u0219ti singur,\/ computerul ca un virus ce contamineaz\u0103\/ lumea\/ \u0219i-o duce spre o demen\u021b\u0103 absolut\u0103.\/\/ Mergi pe un drum f\u0103r\u0103 orizont\/ alergi spre nic\u0103ieri.\/ Progresul \u00eel folose\u0219ti pentru confort,\/ s\u0103 distrugi \u0219i s\u0103 furi eficient.\/ Cinismul \u00eel simulezi perfect,\/ milos f\u0103r\u0103 s\u0103 fii, dar crud ca un lup,\/ viclean ca o vulpe.\/\/ Morala o crezi bun\u0103 pentru predici,\/ nu mai ai valori sfinte,\/ invalid cu sufletul, credin\u021ba ta-i f\u0103r\u0103 fervoare.” (\u00cencotro omule?) Sunt subliniate anumite p\u0103r\u021bi contestabile ale condi\u021biei umane. Puternice constante suflete\u0219ti determin\u0103 reprezent\u0103rile estetice din volumul Broderii \u00een vid. Putem spune c\u0103 toate aceste fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri existen\u021biale deriv\u0103 din abisalitatea atotputernicei Shakti: „Mister al naturii \u0219i cosmosului\/ Femeia,\/ r\u0103nit\u0103 periodic\/ sub semnul unui secret selenar,\/ ascunde taina \u00een p\u00e2ntec,\/ ce a purtat de grij\u0103\/ la facerea lumii.\/\/ Femeia descoper\u0103\/ partea copil din b\u0103rbat.\/\/ Sur\u00e2z\u00e2nd cu ochi cere\u0219ti\/ cu \u00eempotriviri sfioase\/ \u00eei d\u0103 pic\u0103turi de dragoste,\/ dorul\/ s\u0103-l munceasc\u0103 s\u0103-l \u021bin\u0103 \u00eensetat.\/ E gura de rai, prin care b\u0103rbatul\/ cunoa\u0219te extraordinarul,\/ \u00eel urc\u0103 pe toate culmile,\/ s\u0103-i fie c\u0103derea mai ame\u021bitoare.\/\/ E greu pentru b\u0103rba\u021bi\/ de prins acest cod fragil,\/ Femeia,\/ farmecul \u0219i fidelitatea-i efemer\u0103.\/ Oglinda-i str\u0103lucitoare\/ n-o s\u0103 cuprind\u0103 numai pe unul.\/\/ Firea ei cu toane multe,\/ \u00eei \u021bine pe b\u0103rba\u021bi pururea-n mirare.\/ E focul\/ de care s\u0103 nu se dep\u0103rteze prea mult,\/ s\u0103 nu se apropie prea tare.\/\/ Din partea ei s\u0103 se a\u0219tepte\/ ca \u0219i din partea lui Dumnezeu,\/ la imprevizibil.” (Femeia) C\u00e2teodat\u0103, manifest\u0103rile amoroase vizeaz\u0103 strict pl\u0103cerea dragostei, f\u0103r\u0103 alte implica\u021bii ce mai mult ar \u00eencorseta spontaneitatea. Discursul autoarei denot\u0103 o profund\u0103 cunoa\u0219tere a rela\u021biilor dintre b\u0103rba\u021bi \u0219i femei. Se deta\u0219eaz\u0103 tema abord\u0103rii existen\u021bei \u00een clip\u0103, special elogiu al perenului carpe diem. Starea de beatitudine poate fi un absolut scop \u00een sine: „G\u00e2nd al meu, din al t\u0103u g\u00e2nd, egoul s\u0103 nu\/ ne separe, tr\u0103ind o vindecare ie\u0219ind din\/ str\u00e2mtele tipare,\/ dou\u0103 flori puse \u00eempreun\u0103\/ p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i fiecare culoarea rar\u0103.\/\/ Lumina\u021bi de aura bucuriei, ochii s\u0103-\u0219i\/ vorbeasc\u0103, prin poarta lor s\u0103 intr\u0103m \u00een\/ ad\u00e2ncul fiin\u021bei celuilalt f\u0103r\u0103 team\u0103.\/ M\u0103re\u021b de pure, trupurile \u0219i sufletele, s\u0103\/ aib\u0103 ce s\u0103-\u0219i spun\u0103, palmele umpl\u00e2ndu-se\/ de m\u00e2ng\u0103ieri.\/\/ S\u0103 fim la unison, vase comunicante, oglinzi\/ ce se reflect\u0103 una \u00een alta, doi regi cu un\/ singur imperiu.\/ Aspira\u021bia sufletului s\u0103 fie fuzionare cu alt\/ suflet.\/ Via\u021ba s\u0103 reprezinte \u00eenceputul, iar iubirea\/ culmea. (Cum mi-am dorit iubirea)
\n \u00cens\u0103, dac\u0103 avem \u00een vedere inautenticitatea ritmurilor cotidiene, ajungem la ideea conform c\u0103reia imaginea ideal\u0103 a iubirii nu este dec\u00e2t un reper intangibil \u00eentr-o fiin\u021bare supus\u0103 \u00eenstr\u0103in\u0103rii. Abord\u0103rile exotice pot reprezenta, cu siguran\u021b\u0103, solu\u021bia evad\u0103rii dintr-un areal constr\u00e2ng\u0103tor. R\u0103nile din iubire sunt sublimate estetic. Ana Calina Gara\u0219 sondeaz\u0103 cu asiduitate \u00een zona tribula\u021biilor din cuplu, totul conduc\u00e2nd la solu\u021bia dezm\u0103rginirii, a transgres\u0103rii limitelor, a\u0219a (re)integr\u00e2ndu-ne \u00eentr-un univers complex \u0219i deschis, propriu iubirii. <\/p>\n


\nNicolae CIOBANU<\/strong><\/p>\n

\u201eAlecsandri, b\u0103c\u0103uanul\u201d\u2026* <\/strong><\/p>\n

\u2026 e \u015fi titlul prezentei recenzii, luat din crestoma\u0163ia omonim\u0103*, alc\u0103tuit\u0103 \u015fi editat\u0103-n 2008 de dl. Ioan D\u0103nil\u0103.
\nActualul conf. univ. dr. Ioan D\u0103nil\u0103, din Universitatea \u201eVasile Alecsandri\u201d din Bac\u0103u, este una \u015fi aceea\u015fi persoan\u0103 cu binecrescutul, delicatul, gentilul reporter care, ulterior zilei de 16 august 1989, a relatat la Bac\u0103u despre Festivalul multicultural \u201eP\u0103durea de argint\u201d. Era un eveniment deosebit, comemorativ-centenar organizat de t\u00eergu-nem\u0163enii Casei de cultur\u0103 a, pe atunci, sindicatelor, ca s\u0103 re\u00eenvie cultul pentru Veronica Micle \u015fi al s\u0103u Emin. (Pe organizatorii kulturnici \u00eei \u015ftiu, dar nu-i pomenesc, din motive personale, de just\u0103 ranchiun\u0103 pe afronturi ibri\u015finate, reiterate.) De atunci \u015fi p\u00een\u0103-n zilele de Acum, \u00eentre recenzor \u015fi autorul argumentativei pledoarii s-au p\u0103strat empatice sinapse, prilejuite mai ales de unele revederi didactice sau chiar literare. Fiindu \u015fi c\u0103, o vreme, dl. D\u0103nil\u0103 a func\u0163ionat ca vrednic director al Casei Corpului Didactic din Bac\u0103u; fie cu post \u00eentreg, fie-n tandem cu \u201ela catedr\u0103\u201d, dup\u0103 toanele (i)responsabililor cu \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentul, din ministerul de resort; dar \u015fi cu larg, slugi.toresc ecou prin teritorialele inspectorate. \u00cen plus, un excelent pedagog, metodist \u015fi filolog pentru zeci de promo\u0163ii din liceul b\u0103c\u0103uan, pedagogic; p\u00een\u0103 la a se consacra unei deveniri, afirm\u0103ri universitare dup\u0103 1990, \u00een Universitatea \u201eVasile Alecsandri\u201d. Om de osebit\u0103 cultur\u0103, de\u015fi fiu de T\u00eergu-Neam\u0163 \u2013 un an, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor suplinitor la Blebea, de pe aceea\u015fi vale a Ozanei, nemurit\u0103 de legendarul Nic\u0103 -, gentilul Ioan D\u0103nil\u0103 a str\u0103b\u0103tut cu devo\u0163iune toate treptele din voca\u0163ionala sa alegere. A fost mai \u00eent\u00eei rodul copt al unui Institut Pedagogic de 2 ani din Suceava (dup\u0103 Liceul \u201e\u015etefan cel Mare\u201d din Tg.-Neam\u0163), apostolind p\u00een\u0103 la definitivare-n \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentul primar al dou\u0103 \u00eenvecinate jude\u0163e. Cu vremea \u015fi prin studii la zi, a putut accede c\u0103tre catedre-n gimnaziu \u015fi liceu; ca s\u0103 ajung\u0103 profesor de rom\u00e2n\u0103 \u015fi apreciat metodist \u00een liceul ce l-a \u00eennobilat \u00cenv\u0103\u0163\u0103tor. De acolo, p\u00een\u0103 la Universitate n-a fost dec\u00eet o alee, pe care Profesorul a trecut-o, prin concurs pe fa\u0163\u0103. Impresionantul s\u0103u CV profesional se afl\u0103 pe site-ul Universit\u0103\u0163ii \u201eVasile Alecsandri\u201d, la Facultatea de Litere. De acolo am spicuit \u015fi eu unele; pentru altele, tr\u0103ite, am f\u0103cut apel c\u0103tr\u0103 Amintiri, care \u00eenc\u0103 nu m-au tr\u0103dat, cred. Iat\u0103 rezumatul vie\u0163ii intelectuale a domnului \u015fi prietenului meu distins, nu doar profesorul Ioan D\u0103nil\u0103. S\u0103 mai spun c\u0103, mai ales dup\u0103 ce am ie\u015fit la pensie, a fost printre pu\u0163inii care m-au remarcat \u015fi stimulat la scris \u015fi altele, dec\u00eet fi\u015fe de c\u0103r\u0163i\u2026 \u015fi acesta-i un Adev\u0103r.** Dar, m-am \u00eentins prea mult \u00een captarea aten\u0163iei cetitorului, dec\u00eet \u00eentru recenzia despre \u201eAlecsandri, b\u0103c\u0103uanul\u201d.<\/p>\n

Efectul primirii recente a crestoma\u0163iei pro-Alecsandri n\u0103scut, copil\u0103rit la Bac\u0103u a avut direct\u0103 cauz\u0103-n participarea mea la Centenarul Dumitru Alistar, din 18 iulie, 2014. O generoas\u0103 r\u0103splat\u0103 pentru felul \u00een care l-am evocat pe Om \u015fi pe Profesor, care ne-a fost \u015fi decan. Desigur, \u015fi pentru c\u0103 am luat atitudine-n presa ocazional\u0103 local\u0103, pentru c\u0103 nu se ia hot\u0103r\u00eet o m\u0103sur\u0103 de drept inatacabil\u0103 \u00een nici o instan\u0163\u0103 terestr\u0103, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ultima proprietate Alecsandri ce a mai r\u0103mas, ca vai de capul ei cum, \u00eenc\u0103-n picioare, dar tot o ruin\u0103. C\u0103, pe locul adev\u0103ratelor propriet\u0103\u0163i \u015fi Case Alecsandri, kulturnicii proletcul\u0163i au, tot abuziv, decis erijarea unei Case de Cultur\u0103 a sindicatelor; o vreme, nici m\u0103car dedicat\u0103 poetului \u015fi patriotului moldo-rom\u00e2n. Obezitatea arhitectural-cubic\u0103 domin\u0103 \u015fi azi centrul nu \u015ftiu c\u00eet de vechi al Bac\u0103ului; dar nu mai \u015ftiu cu ce func\u0163ii. Sigur c\u0103 multiple, dup\u0103 soarta tuturor \u201ecaselor\u201d din proletcult, ce au primit azi alte destina\u0163ii. Firesc ar fi s\u0103 d\u0103m pe acolo de s\u0103li de biliard \u015fi de p\u0103c\u0103nele, asezonate cu baruri pu\u0163ind a bodegi \u015fi cr\u00ee\u015fme de barier\u0103, \u201emetallica\u201dizate, c\u00eend nu manelizate. De ochii lumii, cu sala de spectacole oare\u015fcum salvat\u0103, de \u201econcerte\u201d la mod\u0103, unde muzica se m\u0103soar\u0103 exclusiv prin grav-destructori decibeli\u2026 C\u0103, unde minte nu-i, muzica-i pfui!
\nPro causa evident\u0103, cea din titlul coper\u0163ii enun\u0163at\u0103, se reitereaz\u0103 ca \u201eAlecsandri, al nostru\u201d la p. 3. Remarc, tehno-biblio-tece\u015fte, renun\u0163area deliberat\u0103 la clasica pagin\u0103 de gard\u0103; nu doar \u00een acest caz, victim\u0103 economiei \u201edin criz\u0103\u201d. C\u0103, de \u201eavem nevoie de modele\u201d, r\u0103ul din mine se str\u00eemb\u0103: \u201ecum?\u2026 pocind din tipicul c\u0103r\u0163ii nu de Guttenberg decise, ci de c\u0103tre premerg\u0103torii tiparni\u0163elor cu litere burinate, cu tot feliul de anluminuri \u015fi minieri calligrafe\u2026 M\u0103car dac\u0103, \u00eentru cinstirea \u00cenainta\u015fului, s-ar fi scris\/ tip\u0103rit ca pe vremea sa\u2026 Nu m\u0103 dau dezam\u0103git, de\u015fi nu-s partizanul na\u015fterii neap\u0103rate a Bardului, nu doar mirce\u015ftean, la\u2026 Bac\u0103u. Eu o s-o \u0163in tot pe legendarea c\u0103linescian\u0103, din \u201eIstoria\u201d sa. P\u00een\u0103 la aflarea unui Act relevant, chiar \u015fi-o declara\u0163ie olograf\u0103 – \u00eens\u0103 tardiv\u0103 fa\u0163\u0103 de petrecerea fericelui eveniment -, de\u015fi nu poate fi atacat\u0103 de nulitate, cade sub inciden\u0163a Legendei: \u201emi-au spus unii c\u0103\u2026\u201d ori, cliuceriul (chelarul?) Vasile, ditamai boierul, ortodox vechil ori revizor pe mo\u015fii m\u00een\u0103stire\u015fti pe deasupra, iubitor de carte, arte \u015fi legi, s\u0103 nu-\u015fi \u00eenregistreze la termen mo\u015ftenitorul identic \u00een nume \u00een vreun catastif bisericesc, aista chiar c\u0103 nu s\u0103 poate, boieri \u015fi Majestate! \u2026 Pricina ne\u00eenregistr\u0103rii \u00ee\u015fi afl\u0103 justa apreciere-n faptul c\u0103 la 1821 ru\u015fii pe de o parte \u015fi turcii pe de alta au zobit la eterie-i\u015fti, v\u00een\u00eendu-i p\u00een\u0103 \u015fi-n taini\u0163ele m\u00een\u0103stirilor \u015fi sihlelor grece\u015fti precum Secu, ba \u015fi ale celor multe \u015fi \u00eenchinate direct Muntelui Athos, autonome de mitropoli\u0163ii moldavi. P\u00eerjolul unor atari m\u00een\u0103stiri (revin la Secu) s-a p\u0103strat p\u00een\u0103 prin anii \u201990 ai dusului secol al XX-lea, din pricin\u0103 c\u0103 at\u00eet otomanii, c\u00eet \u015fi ru\u015fii regulament-organici, apoi sovie\u0163ii proletkul\u0163i i-au tot \u00eempiedicat s\u0103-\u015fi revin\u0103\u2026 Plus c\u0103, prin Vod\u0103-Cuza, s-a decis Secularizarea averilor \u015fi domeniilor m\u00een\u0103stire\u015fti \u00eenchinate ba Athosului, ba \u015fi patriarhiei constantinopolitane***, preo\u0163imea fiind redus\u0103 la statutul de\u2026 func\u0163ionar bugetar.
\nCa s\u0103-\u015fi scape lui pielea \u015fi s\u0103-\u015fi salveze familia, cu ce bruma avere mai adunase, p\u0103rintele poetului s-a b\u0103jenit cu tot cu slugile de n\u0103dejde\u2026 \u015ei nu c\u0103tre Mirce\u015fti, aflat la vadul de p\u00eerjol al pedepsitorilor, ci spre apa \u00een sus a Trotu\u015fului, \u00een mun\u0163i silvatici \u015fi lipsi\u0163i de ademenitoare m\u00een\u0103stiri. Plecarea-n prip\u0103, doar cu c\u00eeteva care de boccele din Bac\u0103u, face credibil\u0103 \u015fi na\u015fterea la ad\u0103postul coviltirului vreunui chervan.
\nNu sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 apreciez de ce Alecsandri a scris, doar o dat\u0103, c\u0103-i n\u0103scut la Bac\u0103u\u2026 Dar pot s\u0103 jur c\u0103 i-am cetit amintirile din copil\u0103rie, toate legate de Mirce\u015fti \u015fi nici m\u0103car una pomenind de Bac\u0103u. \u00cen afara celei note, ori scrisori, eu nu pot spune c\u0103 l-o fi legat vreun sentiment de Bac\u0103u, oric\u00eet l-am cetit. Mai degrab\u0103 de Ia\u015fi, unde se retr\u0103gea (cu) familia iernile; ori de Roman, unde avea zeci de prieteni. \u015ei unde, \u00een curtea micii propriet\u0103\u0163i a unui amic pa\u015foptist (un Donici?) \u015fi unionist, au plantat un stejar, pe care l-au botezat \u201eal Unirii\u201d\u2026 \u015ei care-i azi de tot \u00eenghesuit-strivit de \u201ebloacele\u201d unor decervela\u0163i.
\nVor fi ars ele tone de catastife biserice\u015fti pe la prigoane de tot felul; dar, s\u0103 nu uit\u0103m: Arhivele Statului nu eu le-am \u00eenfiin\u0163at, ci Vod\u0103-Cuza; prietenul contimporan ce-i va sta dator \u015fi dup\u0103 moarte, c\u0103 primul Domnitor al Principatelor unite nu s-a numit\u2026 Vod\u0103 Alecsandri, I-ul!\u2026 Deci, p\u00een\u0103 nu se va dovedi cu acte (de\u015fi alea pot min\u0163i, tenden\u0163ios; ori din prostie uman\u0103, gre\u015fit \u00eentocmite), eu \u2013 incondi\u0163ional prieten \u015fi osebit admirator al dlui Ioan D\u0103nil\u0103 \u2013 r\u0103m\u00een de partea legendo-natal\u0103 a sus\u0163in\u0103torilor.
\nOare cine, de ce \u015fi pe unde-a dosuit registrul na\u015fterilor \u015fi deceselor din Bac\u0103ul anilor una mie optsute \u015fi-n jur de 20 \u2013 multiparohie grecorthodox\u0103, tot pe at\u00eeta prec\u00eet catolicii, plus grecii, italienii, armenii \u015fi desigur evreii?\u2026 Oare, c\u00eet temei au cei care \u2013 mai nou! \u2013 acrediteaz\u0103 tot pe aer c\u0103 Bardul ar fi fost\u2026 catolic?
\nFinalul p\u0103r\u0163ii I, \u201ePentru o dreapt\u0103 cinstire\u201d mi-a l\u0103sat gustul amar al neconvingerii. Un Memorial Vasile Alecsandri nu se poate constitui pe o proprietate ce dubitativ i-ar fi apar\u0163inut; cu obiecte de butaforie \u015fi cu dona\u0163ii livre\u015fti ori manuscripte ce numai \u00een treac\u0103t \u00eel ating pe omul, dramaturgul, memorialistul \u015fi poetul Alecsandri. \u00centr-o vreme \u00een care p\u00een\u0103 \u015fi Mirce\u015ftii continu\u0103 a fi distru\u015fi de c\u0103tre ahtia\u0163ii de noi mo\u015fii, propriet\u0103\u0163i pe daiboji ori cu hapca, gestul pu\u0163in spus eroic al profesorului \u015fi cet\u0103\u0163eanului b\u0103c\u0103uan Ioan D\u0103nil\u0103 este odiseic. Deie Domnul s\u0103 i se-mplineasc\u0103 Ithaca! Eu, necredinciosul, \u00eei voi sta aproape \u015fi promit s\u0103 nu-i fiu doar gic\u0103-contra.
\nPartea a II-a se constituie \u00eentr-un duplex de p\u0103reri \u015fi argumente pentru a-l acredita pe Alecsandri b\u0103c\u0103uan. Primul e un (medic?) ofi\u0163er de carier\u0103, ultimul mo\u015ftenitor direct al unei case, aflat\u0103 acum \u00een litigiu \u015fi paragin\u0103. El aduce-n argument un zapis kirilic, drept act de proprietate prin v\u00eenzare, de la un Alecsandri, c\u0103tre familia sa. Din p\u0103cate, invocatul zapis nu figureaz\u0103 la testimonii, nici m\u0103car redat \u00een litere latine. Fiica generalului e autoarea \u00eenstr\u0103in\u0103rii litigioase, dar se afl\u0103 \u015fi ea-n panoplia celor marca\u0163i de destin.
\nSe trece la mai consistenta Parte a III-a, unde sunt aduna\u0163i 13 emi\u0163\u0103tori de opinii de notorietate nu doar na\u0163ional\u0103. Nu-i enum\u0103r, curio\u015fii s\u0103 caute sursa. Unui mai june elogiant al ora\u015fului s\u0103u, B, i se intituleaz\u0103 opinia cu \u201eEste foarte important s\u0103 ne marc\u0103m istoria\u201d\u2026 Pesemne, inspirat de documentarele Geo, \u00een care tot felul de viet\u0103\u0163i sunt ar\u0103tate explicit cum \u00ee\u015fi marcheaz\u0103 teritoriul. Prea multele opinii pro domo vin din partea unor b\u0103c\u0103uani, fapt ce-i onoreaz\u0103 chiar \u015fi c\u00eend exagereaz\u0103 (astfel: \u201eBac\u0103ul \u2013 o Floren\u0163\u0103 a Moldovei\u201d).
\nO Addenda (\u201e\u00cen ap\u0103rare\u2026\u201d, cu opt voci sau condeie din varii epoci) \u015fi un Supplementum (tot \u00een ap\u0103rare extins\u0103, patrimonial\u0103, de\u0163in\u00eend argumente legislative \u015fi ini\u0163iative salutare trece, cantitativ, lucrarea \u00een categoria c\u0103r\u0163ilor. La asta ajut\u0103 \u015fi Bibliografia cu Anexele. Iar CDul audio o plaseaz\u0103-n raftul documentelor multimedia de bibliotec\u0103.
\nUtil\u0103 oric\u0103rui tip de punct de informare documentar\u0103, mai ales \u00een formarea actualilor \u015fi viitorilor intelectuali locali \u015fi \u2013 de ce nu? \u2013 na\u0163ionali (\u015fi nu m\u0103 refer doar la filologi!), rodul muncii asocia\u0163iei Alumnii \u015fi editurii Alma Mater ale UVA e sigur c\u0103 va deveni o referin\u0163\u0103 de neocolit, at\u00eeta vreme c\u00eet Alecsandri al nostru (nu doar b\u0103c\u0103uanul) va d\u0103inui. Argumentele celor doi consultan\u0163i \u015ftiin\u0163ifici de faim\u0103 \u00een actualitate \u00eei vor incita sigur la pro \u015fi contra pe unii cercet\u0103tori, s\u0103-\u015fi argumenteze opiniile. Cititor de mediu calibru, opinia mea este c\u0103 lucrarea sus\u0163inut\u0103 de profesorul \u015fi \u00eemp\u0103timitul om de cultur\u0103 Ioan D\u0103nil\u0103 este una de excep\u0163ie, \u00een pofida climatului local soci-ostil sub care-i ea realizat\u0103. E o \u00eentreprindere de sisif, de c\u0103r\u0103bu\u015f de aur, de apostol \u015fi misionar al culturii \u00een \u0163inutul Bac\u0103ului.<\/p>\n

*Pentru conformitate, iat\u0103 Descrierea CIP-Bib.Na\u0163.Ro. a lucr\u0103rii, apud verso pag.titlu:
\n\u201eD\u0102NIL\u0102, IOAN – Alecsandri, b\u0103c\u0103uanul \/ Ioan D\u0103nil\u0103 ; Bac\u0103u : Alma Mater , 2008\u201d [\u2026].
\nUnde \u2013 patim\u0103 de fost \u201escriitor de fi\u015fa c\u0103r\u0163ii\u201d timpul a vreo dou\u0103 decenii \u2013 m-am dedat la spa\u0163ierea normativ\u0103 a simbolisticii dup\u0103 STAS-ul cu monografii; c\u0103 prea des, chiar la filologi, ea se confund\u0103 cu mai utilizat-\u015ftiutele semne de punctua\u0163iune. E \u015fi aiasta o patem\u0103 lesne de suprapus chi\u0163ibu\u015f\u0103riei, de c\u0103tr\u0103 superficialii culan\u0163i carii am ajuns, uniia dintre noi, tributari modei IT.
\n** Decantare de avatari, \u00een care un copil ajuns muncitor chiar din adolescen\u0163\u0103 a n\u0103p\u00eerlit \u00een apostol rural \u201ede talie jude\u0163ean\u0103\u201d pre\u0163 de dou\u0103 decenii; ca, simetric aproape, s\u0103 n\u0103p\u00eerleasc\u0103 \u00eenc\u0103 dou\u0103 decenii, ca tot de talie jude\u0163ean\u0103 bibliotecar\u2026 Un bibliotecar \u201ejuruit\u201d de unii kulturnici ante \u015fi post-1990, s\u0103 nu scrie, \u201edec\u00eet rapoarte de activitate \u015fi fi\u015fe de c\u0103r\u0163i\u201d. (Dintr-o asigurare verbal\u0103 din 1998, a unui minabil kulturnic, tot pe at\u00eet de poet, pre c\u00eet mai to\u0163i cei din genera\u0163ia sa. \u015ei-n plus cet\u0103\u0163ean de neonoare \u015fi ordonat cavaler \u00een nu mai \u015ftiu ce clas\u0103, ce-i d\u0103 drept la o \u00eenmorm\u00eentare, mereu am\u00eenat\u0103, \u201ecu onoruri militare\u201d, vai de bietele c\u0103tane\u2026)<\/p>\n

*** Retroced\u0103iala la hurt\u0103, din post-1990, a adus nu numai patriarhia la condi\u0163ia celor mai avu\u0163i latifundiari, \u00een detrimentul unui neam de eterni am\u0103r\u0103\u015fteni; ori, cum cu n\u0103duf ne-a calificat Eminescu de \u201eneamul nevoii\u201d. De atunci, la ordin de sus \u015fi nu prea, c\u0103p\u0103tui\u0163i pe nedrept cu averi imobile necuvenite, po\u0163i s\u0103 cau\u0163i cu lum\u00eenarea, dar via\u0163\u0103 monastic\u0103 nu mai afli nic\u0103ieri \u00een \u0163ar\u0103; numai turism religios, paranghelii \u015fi butaforie. \u015ei sporirea averilor \u00een folosul exclusiv al \u00eenavu\u0163i\u0163ilor peste noapte. A istoriei noastre noapte. Mai remarc: preo\u0163imea \u015fi-a primit \u015fi ce nu i se cuvenea-napoi, dar n-a renun\u0163at la sinecura bugetar\u0103. Iat\u0103, de ce va vota tot cu cine va fi dictat de patriarh.
\nNote audio: 1.- Superficial\u0103, cam infatuat\u0103 (\u201elui madam Alecsandri i-a venit sorocul\u201d \u00een mijlocul Bac\u0103ului); ilogic\u0103: nu fugi de zaver\u0103 duc\u00eendu-te \u00een ghearele ei. 2.- Vorbe gol-faine de \u015farpe cu ochelari. 3.- Adeptul ticului \u201etrebuie\u201d, ni\u0163el dep\u0103\u015fit de idee, b\u00eelb\u00eeie \u015fi cat\u0103 vorbe s\u0103 umple timpul. 4.- Discurs fluent, ci prea diplomatic; evoc\u0103 biunicitatea celor doi \u201eb\u0103c\u0103uani\u201d; promite nimicul. 5.- Invoc\u0103 solu\u0163ia legal\u0103; exagereaz\u0103 cu na\u015fterea b\u0103c\u0103uan\u0103, pe care-o risipe\u015fte cu de la sine voie \u201e\u00een toate istoriile \u015fi tratatele\u201d. 6.- B\u00eelbe de ins care trage alte sfori, cele principale sie\u015fi; recunoa\u015fte: \u201emuzeograful minte\u201d, invoc\u00eend butaforii patente. 7.- Divaga\u0163ie paralel\u0103 cu tema, \u00eel doare de B (\u201elui Bogdan Ghiu\u201d), nu de Bc. \u201eMarcarea\u201d din titlul interviului s\u0103u apare aici \u015fi la el mai evident o crotal\u0103, nu o defulare fireasc\u0103. 8.- Vorbe\u015fte documentat, adepta turismului cultural-istoric, neconsumist. Nu cred c\u0103 mi s-a p\u0103rut, dar a pledat pentru conservarea specificului local, iar nu pentru \u201eoccidentalizarea\u201d t\u00eergurilor. 9.- (defecte tehnice) Sare agil (de\u015fi un senior) peste ideea c\u0103 A. s-ar fi n\u0103scut la Bc.
\nReporterul (totuna cu autorul c\u0103r\u0163ii) a depus toate diligen\u0163ele s\u0103 le serveasc\u0103 discursan\u0163ilor mingi cumin\u0163i la fileu. Unii le-au ratat, al\u0163ii s-au autofentat. Fin psiholog, cinstit \u015fi corect profesionist, d\u00eensul nu a cutezat s\u0103 \u00eendep\u0103rteze nici m\u0103car zgomotul de fond, pe care orice amator IT \u00eel putea estompa prin procedeele actuale. Neaten\u0163ia unora care poate se f\u0103ceau c\u0103 nu observ\u0103 c\u0103 \u201ese intervieveaz\u0103\u201d, ni i-a adus \u00een auz mai neelegant dec\u00eet s-ar putea s\u0103 nu fie d\u00een\u015fii de obicei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ionel POPA VINTIL\u0102 HORIA \u2013 CAVALERUL RESEMN\u0102RII la timpul prezent La finalul romanului Cavalerul resemn\u0103rii (edi\u0163ia francez\u0103, 1961; traducerea rom\u00e2neasc\u0103,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17673"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17673"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17673\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17674,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17673\/revisions\/17674"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17673"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17673"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17673"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}