{"id":17636,"date":"2022-03-26T22:53:34","date_gmt":"2022-03-26T19:53:34","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17636"},"modified":"2022-03-26T22:53:34","modified_gmt":"2022-03-26T19:53:34","slug":"spatii-culturale-nr-40-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17636","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 40 (6)"},"content":{"rendered":"

Mircea V. HOMESCU<\/strong>
\n\"\"

UMORUL LUI IISUS<\/strong><\/p>\n

Bucuria mea, zice Domnul Iisus, s\u0103
\nr\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een voi \u015fi bucuria voastr\u0103
\ns\u0103 fie deplin\u0103
\n Sf. Ioan Hrisostom (Evrei, omil. III)
\n Un singur lucru este vrednic de
\nm\u00e2hnire: a p\u0103catului, iar altceva
\nnimic.
\nIoan \u2013 15, 11<\/em><\/p>\n

Umorul lui Iisus? Doamne, ce n\u0103stru\u015fnic\u0103 vorb\u0103 mai poate s\u0103 fie \u015fi asta? Nu se potrive\u015fte cu sobrietatea \u015fi nici cu solemnitatea Bibliei \u00een ansamblu \u015fi a Evangheliei \u00een chip de \u201eglas\u201d direct al lui Iisus. Se \u015ftie \u015fi se accept\u0103 c\u0103 cre\u015ftinismul, tezele, dogmele, conceptele \u015fi morala lui ca scop explicit, nu sunt compatibile cu\u2026 neseriozitatea pe care o implic\u0103 \u2013 de obicei \u2013 gluma, \u015fotia, ironia, umorul. Se vehiculeaz\u0103 azi \u00een lumea \u201eserioas\u0103\u201d a religiozit\u0103\u0163ii \u2013 \u015fi cre\u015ftinismul nu face excep\u0163ii \u2013 c\u0103 ironia, umorul ar fi \u201edeplasate\u201d \u00een contextul abord\u0103rii \u015fi predaniei \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii evanghelice. Se accept\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 o asemenea atitudine, deoarece se ignor\u0103 \u2013 \u00een necuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 \u2013 c\u0103 ironia este creatoare, pe calea spre excelsior, \u00een vreme ce sobrietatea este trist\u0103, solemn\u0103, dar \u015fi\u2026 static\u0103, anti-creatoare \u00een mare m\u0103sur\u0103. Se mai vehiculeaz\u0103, \u00een sferele fundamentaliste ale cre\u015ftinismului, c\u0103 religia trebuie s\u0103 \u0163inteasc\u0103 mai mult spre eternitate \u015fi mai pu\u0163in spre istoricitate, cu toate ne\u00eemplinirile acesteia. Dogmele au prioritate absolut\u0103 \u2013 dup\u0103 unii \u2013 asupra inten\u0163iilor de corectare prin metafore, simboluri \u015fi parabole educative; ceea ce abund\u0103, pentru cine are \u201eochi\u201d s\u0103 le vad\u0103, \u00een \u00eentreaga activitate \u00eenv\u0103\u0163\u0103toreasc\u0103 a lui Iisus. Se percepe insuficient faptul esen\u0163ial c\u0103 scopul adev\u0103rat al Evangheliilor este \u201emai binele\u201d relativ al oamenilor, aici pe lume \u015fi \u00een via\u0163a omeneasc\u0103, \u015fi doar \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 \u201ebinele absolut\u201d, teoretic, dogmatic, dup\u0103 apoftegma: cu ochii la cer, dar cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt. Se acrediteaz\u0103 \u00een mod eronat ideea c\u0103 religiozitatea cre\u015ftin\u0103 trebuie s\u0103 stea smerit\u0103 \u00een fa\u0163a nimicniciei sau a micimii extreme a omului, cople\u015fit de m\u0103re\u0163ia supranaturalului. F\u0103r\u0103 a atinge cu ceva m\u0103re\u0163ia mistic\u0103 a Creatorului, religia trebuie acreditat\u0103 totu\u015fi \u015fi cu scopul de a-l ridica pe om la statutul cu care l-a h\u0103r\u0103zit Dumnezeu atunci c\u00e2nd l-a creat. Se mai zice c\u0103 pl\u00e2nsul ar fi umil \u015fi ar \u201erima\u201d mai potrivit cu credin\u0163a religioas\u0103, \u00een vreme ce r\u00e2sul ar fi nepotrivit, fiindc\u0103 exprim\u0103 trufie \u015fi orgoliu. Este cel pu\u0163in o eroare, \u00eentruc\u00e2t, dac\u0103, pl\u00e2ng\u00e2nd, omul se \u00eencredin\u0163eaz\u0103 \u2013 pasiv \u2013 atotputerniciei divine, prin umor spiritul uman combate tot ce este josnic \u00een demnitatea uman\u0103. Umorul este expresia creatoare a speran\u0163ei \u00een ne\u00eencetata educabilitate a fiin\u0163ei umane. Umorul adev\u0103rat exclude r\u0103utatea jignitoare, tocmai fiindc\u0103 dore\u015fte s\u0103 vindece tot ce n-a putut recupera\/ ob\u0163ine\u2026 pl\u00e2nsul. Chiar \u015fi \u00een fa\u0163a mor\u0163ii, omul s-ar cuveni s\u0103 fie, dac\u0103 nu vesel, cel pu\u0163in s\u0103 nu dramatizeze fenomenul prin\u2026 absurda aspira\u0163ie la ve\u015fnicie. Umorul este apanajul exclusiv al omului, al adev\u0103ratului om, pentru a c\u0103rui \u201ezidire\u201d a trudit Iisus, \u00een \u00eentreaga Lui activitate predicatoare. Umorul \u00eenlocuie\u015fte \u2013 \u00een mod normal \u2013 duritatea\/ r\u0103utatea\/ agresivitatea \u00een condi\u0163ii de rela\u0163ii realiste interumane. De aici \u015fi sintagma: \u201ela acela\u015fi stimul animalele atac\u0103, iar oamenii\u2026 r\u00e2d. Bun psiholog fiind, se pare c\u0103 Iisus \u015ftia c\u0103 umorul detensioneaz\u0103\/ descarc\u0103 tendin\u0163ele spre r\u0103utate ale omului. Avantajul valoric, pentru sufletul omului, al ironiei const\u0103 \u00een aceea c\u0103 pl\u00e2nsul este solitar, individual, iar ironia \u015fi r\u00e2sul, colective \u015fi contagioase. Statica dogmatizare, absolut\u0103 \u015fi integral\u0103 a cre\u015ftinismului \u2013 dup\u0103 unele dorin\u0163e \u2013 \u00eel \u00eendep\u0103rteaz\u0103 mult de dorin\u0163ele lui Iisus, care nu dorea, pentru Dumnezeu, un om f\u0103r\u0103 individualitate, ci unul activ, participant convins la punerea \u00een oper\u0103 a iconomiei divine. Domina\u0163ia ritualului asupra finalit\u0103\u0163ii educative, \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile evanghelice, cum vor fundamentali\u015ftii cre\u015ftini, este periculoas\u0103, dac\u0103 nu se recurge, un pic \u015fi la \u015ffichiul ironiei, pentru sublinierea nucleului ideatic al preceptelor. Umorul lui Iisus, r\u0103sp\u00e2ndit \u00een multe texte evanghelice, tocmai a\u015fa ceva urm\u0103re\u015fte \u015fi reu\u015fe\u015fte s\u0103 ob\u0163in\u0103. Se pretinde c\u0103 cre\u015ftinismul trebuie s\u0103 fie sobru, adic\u0103 solemn, trist, ceea ce nu e bine dac\u0103 se accept\u0103 \u00een mod absolut. Umorul \u015fi seriozitatea sunt doar alternative reciproce, nu contradic\u0163ii antagonice, \u00een vreme ce seriozitatea este incompatibil\u0103 mai ales cu frivolitatea. Cine asociaz\u0103 umorul cu frivolitatea, gre\u015fe\u015fte \u00een mod inadmisibil. Om \u015fi Dumnezeu \u00een aceea\u015fi persoan\u0103, Iisus nu putea fi lipsit de acele componente ale fiin\u0163ei, c\u0103rora le zicem tr\u0103s\u0103turi psihologice, ca atare nu putea s\u0103 fie lipsit de umor \u015fi ironie. \u00cenainte \u00eens\u0103 de orice, l-a caracterizat \u00eenclina\u0163ia spre simbol, semnifica\u0163ie, parabol\u0103, fabul\u0103. Realitatea imediat\u0103 se pare c\u0103 \u00cei repugna, iar concomitent avea o excep\u0163ional\u0103 \u015fi nefireasc\u0103 disponibilitate pentru suferin\u0163a autoasumat\u0103. Nu se sup\u0103ra pe nimeni, nu dispre\u0163uia pe nimeni, nu-\u015fi ap\u0103ra \u201edrepturile\u201d \u2013 nici m\u0103car pe cele \u201evitale\u201d \u2013 nu cerea judecata nim\u0103nui \u2013 nici pentru sine \u015fi nici pentru al\u0163ii. Putea iubi, \u00een felul Lui, chiar \u015fi pe cei ce-L du\u015fm\u0103neau. Nu contesta nici autoritatea statal\u0103, nici r\u0103zboiul, nici societatea, nici lumea, \u00een ansamblul s\u0103u \u00eenc\u0103rcat de nedrept\u0103\u0163i. Constata r\u0103ul, dar nu-l judeca. Via\u0163a, pentru El, era doar\u2026 \u00een p\u0103rt\u0103\u015fie cu Tat\u0103l din inima Lui. Con\u015ftiin\u0163a Lui m\u00e2ntuitoare este permanent\u0103 \u015fi de aici solemnitatea tragic\u0103 a destinului Lui. Chiar \u015fi ac\u0163iunile Lui, aparent violente, sunt interpretabile: gonirea zarafilor din templu, cu biciul, amenin\u0163\u0103rile fa\u0163\u0103 de unele cet\u0103\u0163i sau oameni p\u0103c\u0103to\u015fi, blestemul smochinului, etc. \u00centre toleran\u0163a generoas\u0103 \u015fi duritatea exploziv\u0103, se plaseaz\u0103 recursul la umor \u015fi ironie pentru a sugera concluziile moralizante ale simbolisticii sale narative. \u015ei-apoi, s\u0103 nu minimaliz\u0103m faptul c\u0103 \u00eentreaga \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 a lui Iisus a fot \u00eemp\u0103nat\u0103, \u00een mod u\u015for sesizabil, cu umor, optimism dublat de z\u00e2mbet, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie sau s\u0103 inten\u0163ioneze a sugera ironia dispre\u0163uitoare. Ironia exclude, \u00een mare m\u0103sur\u0103, iubirea, ori morala lui Iisus, chiar c\u00e2nd mustr\u0103, nu ironizeaz\u0103, ci iube\u015fte. Tema existen\u0163ei umorului, \u00een Noul Testament \u015fi \u00een Evanghelii \u00een mod deosebit, este destul de veche \u015fi la fel de disputat\u0103, de la negare \u015fi p\u00e2n\u0103 la identificarea\u2026 chiar \u015fi acolo unde lipse\u015fte ca finalitate moralizant\u0103. Tradi\u0163ia iudaic\u0103-talmudic\u0103 evoc\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi asum\u0103 \u2013 uneori ostentativ \u2013 umorul \u015fi ironia. Cre\u015ftinismul este mai rezervat, mai \u00eenclinat spre sobrietate solemn\u0103, uit\u00e2nd, uneori, c\u0103 \u2013 \u00een sine \u2013 Evanghelia, vestea cea bun\u0103 a lui Iisus \u2013 este bucurie \u015fi iar bucurie; bucuria m\u00e2ntuirii omului; cu toate urm\u0103rile \u00eembucur\u0103toare ale recuper\u0103rii omenirii de sub destinul la care o condamnase p\u0103catul protop\u0103rin\u0163lor Adam \u015fi Eva. Cu destul\u0103 u\u015furin\u0163\u0103 putem identifica trei categorii de op\u0163iuni, versus existen\u0163a umorului \u00een Evanghelii: a) negativi\u015ftii, cei care exclud aceast\u0103 posibilitate; b) intermediarii, care nu cred c\u0103 se poate r\u00e2de \u00een Evanghelii ci doar c\u0103 se z\u00e2mbe\u015fte, \u00een contextul unei presupuse \u201ebucurii a inimii\u201d\u2026 moderat\u0103 \u015fi discret\u0103 (ru\u015finoas\u0103, oare?); c) sus\u0163in\u0103torii, care confirm\u0103 plenar existen\u0163a umorului \u00een cre\u015ftinismul evanghelic \u015fi care, conform p\u0103rerii lui Gary Webster, sunt convin\u015fi c\u0103 \u201enimic \u00een lumea Noului Testament nu e f\u0103cut cu sobrietate rece, nimic cu excep\u0163ia m\u00e2ntuirii sufletului\u201d. O p\u0103rere particular\u0103 are teologul Rudolf Bultman care crede c\u0103 Iisus \u201enu a r\u00e2s niciodat\u0103\u201d (a pl\u00e2ns \u00eens\u0103, o singur\u0103 dat\u0103, c\u00e2nd a intrat \u00een Ierusalim c\u0103lare pe asin\u0103), deoarece umorul ar fi intim legat de \u201einsatisfac\u0163ia ne\u00eemplinirii \u015fi de con\u015ftiin\u0163a c\u0103derii\u201d, ceea ce nu a caracterizat niciodat\u0103 statutul activit\u0103\u0163ii predicatoare a lui Iisus. Celor doritori s\u0103 afle mai multe \u2013 pe marginea acestei teme \u2013 le stau la dispozi\u0163ie trei titluri din literatura teologic\u0103: M.C. Hazard \u2013 Biblical World (Humor and irony \u00een the Bible), 1919; Elton Trueblood \u2013 the Humor of Christ, Harper, San Francisco, 1964; C. Hyler \u2013 The Comic Vision of the Christian Faith, New York, 1981. \u00cen ciuda multor contradic\u0163ii \u015fi indecizii se cuvine s\u0103 accept\u0103m c\u0103, dac\u0103 nu via\u0163a, mai degrab\u0103 predicile simbolice ale lui Iisus\u2026 nu sunt str\u0103ine de o und\u0103 delicat\u0103 de umor, f\u0103r\u0103 nimic peiorativ \u00een esen\u0163a acestui tip de umor. Ca atare, nu cred c\u0103 umorul poate fi exclus din multe texte neo-testamentale, precum: – remarca na\u015fului de la nunta din Cana, privind ordinea servirii vinului (Ioan \u2013 2,10); – comentariul episodului cu femeia adulter\u0103 (Ioan \u2013 8,9); – \u00eentrebarea \u201eistea\u0163\u0103\u201d a orbului din na\u015ftere, adresat\u0103 evreilor (Ioan \u2013 9,27); – episodul femeii cu scurgere de s\u00e2nge \u015fi\u2026 doctorii (Marcu \u2013 5,26); – povestea celor 99 de drep\u0163i care resping poc\u0103in\u0163a (Luca \u2013 15,7): – schimbul de refuzuri, la ni\u015fte \u00eentreb\u0103ri dintre Iisus \u015fi evrei (Matei \u2013 21,27). \u00cemping\u00e2nd \u201edisec\u0163ia\u201d originilor p\u00e2n\u0103 dincolo de\u2026 \u201eultima Thule\u201d posibil\u0103, se cuvine, ori de c\u00e2te ori descoperim o inten\u0163ie ironic\u0103-umoristic\u0103, s\u0103 identific\u0103m\u2026 cui atribuim inten\u0163ia: lui Iisus, scriitorul Evangheliei (unul dintre cei patru canonic), sau primilor interpre\u0163i ai textului din epoca cre\u015ftinismului primar? \u015ei \u00eenc\u0103 s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 se acrediteaz\u0103, tot mai intensiv, ideea c\u0103 ar putea exista \u015fi o ironie\/ umor metafizic, altceva dec\u00e2t ceea ce accept\u0103m noi sub numele de umor. De pild\u0103 accept\u0103m, sau nu, drept umor mistic\/divin\u2026 \u00eencerc\u0103rile supraliminare la care a fost supus Iov, din partea lui Dumnezeu spre \u201e\u00eencercarea\u201d t\u0103riei credin\u0163ei lui? \u015ei \u00een acela\u015fi context de\u2026 \u201e\u015fugubea\u0163\u0103\u201d conduit\u0103, putem \u00eencadra \u015fi alte momente din epoca \u201eactiv\u0103\u201d a vie\u0163ii lui Iisus: – fuga Sa de acas\u0103, c\u00e2nd avea 12 ani; – dispari\u0163ia lui Iisus, \u00een \u201eeter\u201d?, de pe st\u00e2nca ispitirii nereu\u015fite de c\u0103tre Diavol; – dispari\u0163ia (?) dup\u0103 minunea p\u00e2inilor. De remarcat este \u015fi faptul c\u0103 r\u00e2sul\/umorul lui Iisus este de un anume tip apofactic, specific teologiei cre\u015ftine, dup\u0103 care cei aparent inap\u0163i, sunt tocmai\u2026 cei capabili s\u0103 duc\u0103 la \u00eemplinirea anumitor precepte\/ porunci. Nu lipsesc, din abordarea umorului lui Iisus, nici extremele pe care trebuie s\u0103 le cunoa\u015ftem pentru ca \u00eentre ele s\u0103 c\u0103ut\u0103m locul exact al scopului cu care eu am a\u015fternut g\u00e2nduri pe h\u00e2rtie. Dac\u0103 un anume pol \u201enegativ\u201d poate fi: \u201eIisus nu a r\u00e2s niciodat\u0103\u201d, polul altern este sigur: \u201eIisus\u2026 arlechin\u201d (Romano Guardini: \u201eLudicul liturgic\u201d \u00een \u201eL`esprit de la liturgie\u201d, Paris, Plon, 1929). Re\u0163inem c\u0103 ipostaza de \u201ebufon\u201d sfideaz\u0103 tradi\u0163iile vremii \u015fi autorit\u0103\u0163ile; ipostaza de \u201etrubadur\u201d ambulant rezult\u0103 din lipsa unui acoperi\u015f sub care s\u0103 se ad\u0103posteasc\u0103; ipostaza de \u201eclown\u201d rezult\u0103 din sfidarea \u015fi satirizarea formalismelor (c\u0103l\u0103rirea pe o asin\u0103); ipostaza de \u201emenestrel\u201d ni-L arat\u0103 pe Iisus ca participant la cine \u015fi reuniuni cu diver\u015fi p\u0103c\u0103to\u015fi. \u00cens\u0103\u015fi crucificarea este cabotinizat\u0103, \u00een acest context extremist-denigrator, prin inscrip\u0163ia \u201erex iudeorum\u201d a\u015fezat\u0103 deasupra capului. Am toate motivele s\u0103 cred c\u0103 umorul lui Iisus nu lipse\u015fte nici m\u0103car din Cuv\u00e2ntarea de pe Munte (Luca \u2013 6,22), unde, \u00eentre alte perechi de alternative adverse, se zice: \u201eferice de voi care acum pl\u00e2nge\u0163i, pentru c\u0103 voi ve\u0163i r\u00e2de\u201d. Imprevizibilul, diametral contradictoriu, este sursa z\u00e2mbetului evanghelic. Recursul la paradox, metafor\u0103, eufemizare antipodic\u0103, sunt doar instrumente prin care inten\u0163ia lui Iisus cap\u0103t\u0103 aspect de umor, care nu r\u0103ne\u015fte \u015fi nici nu umile\u015fte. Dar, mai conving\u0103tor dec\u00e2t orice comentariu, este \u00eensu\u015fi textul evanghelic al \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor lui Iisus, \u00eemp\u0103nat cu umor delicat, ziditor de precepte moralizatoare. Din mul\u0163imea acestor texte exemplificative eu am ales dou\u0103zeci \u015fi nou\u0103, asupra c\u0103rora voi z\u0103bovi, oarec\u00e2t, pentru a-mi sus\u0163ine convingerea c\u0103, Om \u015fi Dumnezeu fiind, Iisus nu putea ocoli forma stilistic\u0103 a umorului, pentru a-\u015ei atinge scopul moralizator al predicilor sale.
\n1.\t\u00cen Matei, 6, \u00eent\u00e2lnim comentariul imanentei r\u0103spl\u0103\u0163i pentru faptele s\u0103v\u00e2r\u015fite. Paragraful 2 ne arat\u0103 c\u0103 actul milosteniei nu se tr\u00e2mbi\u0163eaz\u0103 f\u0103\u0163arnic, \u00een stil fariseic. Paragraful 5 ne spune s\u0103 nu fim trufa\u015fi, rug\u00e2ndu-ne \u00een v\u0103zul lumii. Paragraful 16 ne spune s\u0103 nu postim cu posomoral\u0103 \u00een suflet.
\n2.\t\u00cen Matei, 6, suntem \u00eendruma\u0163i s\u0103 nu purt\u0103m, excesiv, grija zilei de m\u00e2ine.
\n3.\t\u00cen Matei, 7, ni se dezv\u0103luie reciprocitatea care se afl\u0103 \u00eentre fapt\u0103 \u015fi r\u0103splat\u0103. Paragraful 12 zice s\u0103 facem oamenilor ceea ce a\u015ftept\u0103m noi de la ei. \u00centr-o similitudine de simbolistic\u0103 ne sf\u0103tuie\u015fte \u015fi Luca (6, 37) s\u0103 nu judec\u0103m, pentru a nu fi judeca\u0163i, s\u0103 nu os\u00e2ndim ca s\u0103 nu fim os\u00e2ndi\u0163i, s\u0103 iert\u0103m pentru a fi ierta\u0163i.
\n4.\t\u00cen Matei,7, suntem \u00eendruma\u0163i s\u0103 fim obiectivi \u00een evalu\u0103ri \u015fi, din acestea, s\u0103 nu ne omitem\u2026 pe noi. Paragrafele 3 \u015fi 4 ofer\u0103 ridicolul \u201evederii\u201d paiului din ochiul altuia \u015fi ignorarea b\u00e2rnei din ochiul nostru. Luca (6, 41) ne spune acela\u015fi lucru.
\n5.\t\u00cen Matei, 7, \u00eent\u00e2lnim \u00eendemnul de a nu da m\u0103rg\u0103ritare porcilor, adic\u0103 s\u0103 nu d\u0103m ceva deosebit, cui nu se cuvine, nu merit\u0103. Paragraful 6 face referire la ideea c\u0103 adev\u0103rurile sfinte, l\u0103sate pe m\u00e2na cui nu le poate \u00een\u0163elege sunt profanate, pentru ca apoi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 asupra cui le-a \u201earuncat\u201d; final moralizant: recuno\u015ftin\u0163a porcilor.
\n6.\t\u00cen Matei, 7, afl\u0103m relatarea despre pomi \u015fi roadele lor. Paragraful 16 spune \u2013 glume\u0163, prin antitez\u0103 \u2013 c\u0103 spinii nu fac struguri, nici m\u0103r\u0103cinii nu rodesc smochine. Ideea este reg\u0103sit\u0103 \u015fi \u00een Luca (6, 44).
\n7.\t\u00cen Matei, 11, ni se relev\u0103 mustr\u0103rile ne\u00een\u0163elese, simbolizate \u00een paragrafele 16, 19, dar \u015fi \u00een Luca (7, 31-35), prin textul: \u201ela c\u00e2ntec vesel nu juca\u0163i, la c\u00e2ntec trist nu pl\u00e2nge\u0163i\u201d \u015fi \u201edespre Ioan Botez\u0103torul a\u0163i zis c\u0103 are \u201edemon\u201d \u015fi \u201edespre Iisus, care m\u00e2nca \u015fi bea s-a zis c\u0103 este prietenul p\u0103c\u0103to\u015filor\u201d. Decodificarea semanticei, aflat\u0103 \u00een text, arat\u0103 c\u0103 \u00een ciuda \u00eend\u0103r\u0103tniciei oamenilor, \u00een\u0163elepciunea divin\u0103 se impune prin faptele lui Ioan Botez\u0103torul, ale lui Iisus.
\n8.\t\u00cen Matei, 12, se lanseaz\u0103 precepte despre \u00eenr\u0103irea omului, prin simbolul demonilor lui Belzebut (\u201edomnul\u201d dracilor) \u2013 paragraful 27 \u2013 pe care Iisus \u00eei alung\u0103, moment reg\u0103sit \u015fi \u00een Luca (11,19). Ideea urm\u0103rit\u0103 este aceea a p\u0103catului care nu se iart\u0103, adic\u0103 \u00eend\u0103r\u0103tnicia oamenilor de a nu crede \u00een minunile lui Iisus, ci de a le atribui diavolului, Belzebul.
\n9.\t\u00cen Matei, 8, ni se poveste\u015fte despre \u00eengroparea mor\u0163ilor \u00eentr-o manier\u0103 surprinz\u0103toare\/ bizar\u0103, semi-umoristic\u0103, dar ad\u00e2nc simbolic\u0103,\u2026 tot de c\u0103tre \u201emor\u0163i\u201d. Paragraful 22 (dar \u015fi Luca \u2013 9,60) precizeaz\u0103 \u201emor\u0163ii s\u0103-\u015fi \u00eengroape mor\u0163ii lor\u201d. Referirea \u00eei vizeaz\u0103 pe cei mor\u0163i \u201espiritual\u201d, nedemni de a fi urma\u015fii\/ucenicii lui Iisus, destina\u0163i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, mai departe, \u00eentre cei \u201emor\u0163i\u201d, adic\u0103 lipsi\u0163i de credin\u0163\u0103.
\n10.\t\u00cen Matei, 15, se accentueaz\u0103 asupra t\u0103riei puterii \u015fi credin\u0163ei, prin analogii paradoxale. Paragraful 5 ne relateaz\u0103 o perfid\u0103 ofrand\u0103 adus\u0103 Domnului pentru a r\u0103scump\u0103ra neefectuarea altei obliga\u0163ii legice \u015fi morale, darul Corban, care nu poate sp\u0103la p\u0103catul neajut\u0103rii mamei, sau a tat\u0103lui. Relatarea se afl\u0103 \u015fi \u00een Marcu (7, 9-13) cu aceea\u015fi simbolistic\u0103.
\n11.\t\u00cen Matei, 15, afl\u0103m unde ajung doi orbi ca se\u2026 \u201ec\u0103l\u0103uzesc\u201d unul pe altul. Paragraful 14 descrie situa\u0163ia cu scopul de a sublinia eroarea fariseist\u0103 a dogmatiz\u0103rii Legii, \u00een defavoarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii lui Iisus, totul \u00eencadrat \u00een conceptul global al cur\u0103\u0163eniei, sau necur\u0103\u0163eniei dup\u0103 optica fariseist\u0103.
\n12.\t\u00cen Matei, 15, mai afl\u0103m \u015fi despre p\u00e2inea copiilor care se d\u0103 la c\u00e2ini. Paragraful 26 (dar \u015fi Marcu 7,27) relateaz\u0103 metaforic despre \u201ep\u00e2ine\u201d, simboliz\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura cea bun\u0103 care ar trebui \u2013 fariseic g\u00e2ndind \u2013 p\u0103strat\u0103 pentru copii (fiii lui Israel \u015fi ai lui Dumnezeu) \u015fi nu dat\u0103 c\u00e2inilor (prin care se \u00een\u0163eleg p\u0103g\u00e2nii, neiudeii \u00een acel timp). Ceea ce era \u2013 fire\u015fte \u2013 un mod eronat de a pune problema, fiindc\u0103 Iisus venise pe lume tocmai pentru a aduce Vestea\/ \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura cea bun\u0103, a Lui, tuturor, nu doar evreilor.
\n13.\t\u00cen Matei, 16, lu\u0103m cuno\u015ftin\u0163\u0103 de schimbarea numelui pescarului Simon \u00een simbolul de \u201epiatr\u0103 a temeliei Bisericii\u201d, Petru. Paragraful 18 ne relateaz\u0103 \u00eemprejurarea \u00een care Iisus se recunoa\u015fte \u2013 \u00een fa\u0163a Apostolilor \u2013 c\u0103 El este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Cel viu; nici Ioan Botez\u0103torul, nici Ieremia, nici vreun alt proroc. Petru \u2013 piatr\u0103 \u2013 este de fapt simbolul temeliei apostolice a Bisericii, dar Petru \u00eei reprezint\u0103 \u015fi pe to\u0163i Apostolii lui Iisus.
\n14.\t\u00cen Matei, 16, cunoa\u015ftem un mod, la fel de paradoxal, al lui Iisus de a aprecia inadecvarea unei atitudini a lui Petru paragraful 21, 22, 23), apreciere izvor\u00e2t\u0103 spontan din iubirea lui Petru fa\u0163\u0103 de Iisus; \u00eentruc\u00e2t Iisus nu putea \u015fi nici nu dorea s\u0103 \u201eevite\u201d crucificarea\u2026 care reprezenta \u00eensu\u015fi scopul\/sensul venirii Lui pe lume, \u00eentre oameni, \u201e\u00een\u201d trup de om. \u015ei Marcu (8, 23) descrie identic \u00eemprejurarea. Este \u2013 de fapt \u2013 prima dat\u0103 c\u00e2nd Iisus anun\u0163\u0103 \u00een public patimile pe care urma s\u0103 le suporte, iar Petru cap\u0103t\u0103 rol de\u2026 Satana, prin dorin\u0163a lui ca Iisus s\u0103 se sustrag\u0103 patimilor.
\n15.\t\u00cen Matei, 18, avem o antitez\u0103 de atitudine, cuprins\u0103 \u00een parabola micului \u015fi marelui datornic. Paragraful 28 descrie \u00eemprejurarea paralel\u0103 a datorniciei \u015fi reac\u0163ia dur\u0103 a slugii care nu \u015fi-a iertat datornicul, \u00een vreme ce st\u0103p\u00e2nul fusese generos \u015fi iertase sluga de datoria pe care o avea fa\u0163\u0103 de el. Sugestia conduce la Dumnezeu \u2013 st\u0103p\u00e2nul \u2013 \u015fi la om, sluga neiert\u0103toare fa\u0163\u0103 de semenul ei.
\n16.\t\u00cen Matei, 19, ne \u00eent\u00e2lnim cu parabola c\u0103milei care ar putea trece prin urechile acului dac\u0103\u2026 Paragraful 24 (dar \u015fi Marcu \u2013 10, 25 \u015fi Luca \u2013 18, 25) redau acela\u015fi mod metaforic, de compara\u0163ie, \u00eentre dimensiunile unor fapte\u2026 iertabile. Prelu\u00e2nd sensul parabolei referitoare la accesul \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor, a bogatului, Fer. Augustin zice c\u0103 \u201eboga\u0163ii, atunci vor intra acolo\u2026 c\u00e2nd s\u0103r\u0103ciile le vor da voie!\u201d. Unii lingvi\u015fti pretind c\u0103 n-ar fi vorba de c\u0103mila (mamifer), ci de Kamila (funia folosit\u0103 la legarea cor\u0103biei la cheiul din port) care nici ea nu poate s\u0103 treac\u0103 prin urechile acului de cusut; umorul exist\u00e2nd \u00een ambele variante de interpretare.
\n17.\t\u00cen Matei, 23, ne afl\u0103m \u00een fa\u0163\u0103 cu o mai veche discrepan\u0163\u0103, ridicol\u0103 \u015fi nedemn\u0103, dintre ce spune cineva \u015fi ce face acela\u015fi. Se pare c\u0103 aceast\u0103 nedemn\u0103 conduit\u0103 este mai veche dec\u00e2t ne-am a\u015ftepta noi, de vreme ce nici m\u0103car pe vremea lui Iisus nu era o raritate a-\u0163i folosi limba ca s\u0103-\u0163i ascunzi g\u00e2ndurile \u015fi nu invers, precum reiese din paragraful 3. Din totdeauna, omul a dorit s\u0103 vad\u0103 o echivalen\u0163\u0103 \u00eentre vorbe \u015fi fapte, ridicolul izvor\u00e2nd tocmai din ruptura dintre ele.
\n18.\t\u00cen Matei, 23, afl\u0103m \u015fi c\u0103, concomitent cu nerespectarea demnit\u0103\u0163ii vorbelor, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii p\u0103c\u0103to\u015fi \u00ee\u015fi sporesc ornamentele \u0163inutei\/ve\u015fmintelor, pentru\u2026 a compensa indignitatea faptelor: \u00ee\u015fi sporesc filacterele (cutii sacre cu citate simbolice din Lege) dar \u015fi ciucurii de la poalele ve\u015fmintelor.
\n19.\t\u00cen Matei, 23, mai afl\u0103m \u015fi o alt\u0103 nemernicie c\u0103rtur\u0103reasc\u0103\/fariseic\u0103. Paragraful 13 (dar \u015fi Luca \u2013 11,15) ne spune despre cei ce \u00eenchid calea oamenilor spre ceruri, unde \u2013 de altfel \u2013 nici ei nu au acces. De fapt acest avertisment punitiv este adresat c\u0103rturarilor farisei, al\u0103turi de \u00eenc\u0103 \u015fase avertismente similare, la care se refer\u0103 paragrafele 16-32.
\n20.\t\u00cen Matei, 23, o alt\u0103 parabol\u0103 ne arat\u0103, cu umor, c\u00e2t de ridicol\u0103 \u015fi nedemn\u0103 este exagerarea \u2013 unde nu e cazul \u2013 \u015fi larghe\u0163ea \u2013 unde ar fi cazul. Paragraful 24 exemplific\u0103 situa\u0163ia prin grija de a \u201estrecura\u201d \u0163\u00e2n\u0163arul \u015fi prin indiferen\u0163a cu care se \u201e\u00eenghite\u201d c\u0103mila.
\n21.\t\u00cen Matei, 23, se arat\u0103 ridicolul sp\u0103l\u0103rii paharului pe dinafar\u0103, iar \u00een\u0103untru e plin de resturi. Paragraful 25 ( dar \u015fi Luca \u2013 11, 52) descrie contextul dintre murd\u0103ria moral\u0103, a sufletului, \u015fi poleiala perfid\u0103 a aparen\u0163elor.
\n22.\t\u00cen Matei, 23, se vorbe\u015fte \u015fi despre mormintele curate pe dinafar\u0103 \u015fi pline de \u201enecur\u0103\u0163enie\u201d \u00een interior. Paragraful 27 subliniaz\u0103 tocmai \u201ecorectitudinea\u201d aspectului \u015fi \u201ef\u0103r\u0103delegea\u201d interiorului.
\n23.\t\u00cen Matei, 24, se vorbe\u015fte despre prezen\u0163a vulturilor \u00een locurile pline de cadavre. Paragraful 28 metaforizeaz\u0103, astfel, semnalarea \u2013 \u00een perspectiv\u0103 eshatologic\u0103 \u2013 a \u00eenvierii mor\u0163ilor, prin adunarea \u00eengerilor \u00een locurile cu mor\u0163i. \u00cen mod similar red\u0103 \u015fi Luca \u2013 17,37, aluzia la eshatologic.
\n24.\t\u00cen Matei, 24, ni se spune c\u0103 imprevizibilul ne p\u00e2nde\u015fte de peste tot. Paragraful 43 (dar \u015fi Luca \u2013 19,39) descrie ca imprevizibil\u0103 a doua venire a lui Iisus, pentru Judecat\u0103, asem\u0103n\u00e2nd-o cu intrarea furului \u00een cas\u0103, printr-o u\u015f\u0103 \u015fi la o or\u0103\u2026 greu de ghicit; de aceea se recomand\u0103 veghea\/a\u015fteptarea \u00een cur\u0103\u0163enie, pentru a binemerita la judecat\u0103.
\n25.\t\u00cen Marcu, 4, afl\u0103m despre locul \u2013 de drept \u2013 al f\u0103cliei\/l\u0103mpii, pe mas\u0103 \u015fi sub pat. Paragraful 21 ne arat\u0103 eroarea celor ce ard \u201ecombustibilul\u201d din lamp\u0103, inutil din moment ce o \u0163in sub obroc, alias sub pat.
\n26.\t\u00cen Luca, 5, se discut\u0103 despre post (paragrafele 33-39) insist\u00e2ndu-se ca acesta s\u0103 aib\u0103 timpul \u015fi rostul lui, nu s\u0103 \u201erespecte\u201d un scop formal, demonstrativ. \u00cen alte paralele Iisus se refer\u0103 \u015fi la lipsa de \u201esens\u201d c\u00e2nd se bea vin vechi dup\u0103 ce ai b\u0103ut din cel nou, asimil\u00e2nd situa\u0163ia cu cel ce pune petic nou pe hain\u0103 veche.
\n27.\t\u00cen Luca, 11, (par. 8) \u015fi 18 (par. 5) se eviden\u0163iaz\u0103 valoarea conving\u0103toare a st\u0103ruin\u0163ei, oarecum asem\u0103n\u0103toare zicalei rom\u00e2ne\u015fti: cine cere nu piere, dar nici nume bun nu are.
\n28.\t\u00cen Luca, 16, g\u0103sim pilda administratorului nedrept. Paragrafele 1-9 descriu o deosebit de \u201e\u00eenc\u00e2lcit\u0103\u201d metaforizare a modului de acces \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia divin\u0103. Iisus laud\u0103 prevederea iconomului\/vechilului, dar nu e de acord cu incorectitudinea. Accept\u0103 pruden\u0163a dar nu \u015fi modul prin care vechilul \u015fi-a pus \u00een practic\u0103 prevederea. A\u015fa cum vechilul \u015fi-a creat prieteni \u2013 prin bunurile st\u0103p\u00e2nului s\u0103u \u2013 la fel \u015fi noi s\u0103 ne facem prieteni\u2026 folosindu-ne calit\u0103\u0163ile pozitive. Imaginea din text este de o excep\u0163ional\u0103 sugestivitate (paragraf 9): \u201eface\u0163i-v\u0103 prieteni (chiar) prin bog\u0103\u0163ie nedreapt\u0103, pentru ca atunci c\u00e2nd bog\u0103\u0163ia v\u0103 va lipsi, prietenii s\u0103 v\u0103 primeasc\u0103 \u00een corturile ve\u015fnice\u201d. Cei cu care ne-am \u00eemprietenit vor fi la u\u015fa cerului\u2026 s\u0103 ne \u00eent\u00e2mpine. Iisus a blamat sever iubirea de argin\u0163i ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 l\u0103comia este un pat pustiitor, cauza multor crime. Parabola pune \u00een discu\u0163ie dilema izvor\u00e2t\u0103 din nevoia noastr\u0103 real\u0103 de \u201ebani\u201d, pentru cele trebuincioase existen\u0163ei, versus lupta din noi\u2026 referitoare la cel pe care trebuie s\u0103-l slujim: argin\u0163ii, sau Acela d\u0103t\u0103tor de \u201eargin\u0163i pentru via\u0163a ve\u015fnic\u0103\u201d, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura cea bun\u0103.
\n29.\t\u00cen Luca, 22, afl\u0103m c\u0103 \u015fi \u00eemp\u0103ra\u0163ii pot s\u0103 fie binef\u0103c\u0103tori. \u00cen paragraful 25 se \u00eentrevede clar c\u0103 \u201ecei mari trebuie s\u0103 fie servitori \u015fi nu servi\u0163i\u201d, pentru a-\u015fi \u00eemplini misiunea divin\u0103, iar Iisus va fi, nu doar \u00een slujba oamenilor, ci chiar Binef\u0103c\u0103torul oamenilor. R\u0103m\u00e2nem, din text, cu concluzia c\u0103 \u015fi al\u0163i \u00eemp\u0103ra\u0163i ai omenirii ar trebui s\u0103 aspire a fi \u201ebinef\u0103c\u0103tori\u201d ai popoarelor lor.
\nAm \u00eencercat \u00een paginile precedente s\u0103 supun \u2013 imaginea bultmanian\u0103 conven\u0163ionalizat\u0103, a unui Iisus care nu a r\u00e2s niciodat\u0103 \u2013 unei provoc\u0103ri antinomice\u2026 pro-ironice. Nu pentru alte motive, ci pentru c\u0103 eu sunt convins c\u0103 Iisus a r\u00e2s (am dovedit-o p\u00e2n\u0103 acum \u015fi o voi dovedi \u00een continuare)\u2026 \u015fi nu o singur\u0103 dat\u0103. S\u0103 fim \u00een\u0163eleg\u0103tori \u015fi s\u0103 \u201evedem\u201d c\u0103 \u00een Evanghelii se afl\u0103 mult mai mult umor dec\u00e2t am fi noi dispu\u015fi s\u0103 recunoa\u015ftem. S\u0103 m\u0103 refer doar la acele pasaje, din parabole \u015fi din dialogurile aparent paradoxale, care par de ne\u00een\u0163eles dac\u0103 le lu\u0103m doar ca \u201eproz\u0103 sobr\u0103\u201d \u015fi care ne reveleaz\u0103 sensul lor profund\/ real numai dup\u0103 ce ne-am eliberat mintea de prezum\u0163ia gratuit\u0103 c\u0103 Iisus n-a glumit niciodat\u0103. Iar aceast\u0103 eliberare a Evangheliilor, de sub excesul prezumtiv de sobrietate (permanent\u0103 \u015fi exclusiv\u0103), rezult\u0103 doar din convingerea c\u0103 Iisus nu era permanent angajat \u00een discu\u0163ii \u015fi discursuri permanent-pioase, ci OM \u015fi DUMNEZEU fiind, \u00ee\u015fi permitea uneori \u015fi s\u0103 glumeasc\u0103\u2026 inclusiv pentru demonstrarea unor \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi \u201especifice\u201d \u2013 religioase. \u015ei apoi s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Evangheliile \u2013 fondul principal de ironie a \u201eziselor\u201d lui Iisus \u2013 sunt destinate primordial unor scopuri\u2026 evanghelice (duhovnice\u015fti) \u015fi doar, \u00een subsidiar, pot servi ca documentar istoric, cronologic, laic. Ca atare inten\u0163iile ironice trebuie c\u0103utate, fiindc\u0103 altfel r\u0103m\u00e2n ne\u00een\u0163elese sau gre\u015fit \u00een\u0163elese. \u00cen vreme ce, dac\u0103 scopul Evangheliilor ar fi fost prioritar istoric-documentar, elementele ironice ar fi ie\u015fit mai u\u015for \u00een eviden\u0163\u0103, nemaifiind necesare eforturile de identificare a ironiei din noianul de sobrietate prezum\u0163ioas\u0103. S\u0103 mai recunoa\u015ftem \u00eenc\u0103\u2026 \u015fi c\u0103 textele evanghelice sunt mai greu de \u201edisecat\u201d, din punctul de vedere al c\u0103ut\u0103torului de licen\u0163e umoristice, fa\u0163\u0103 de alte texte biblice; epistolele paulinice, de pild\u0103 (dar nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor). De ce? Fiindc\u0103 Pavel este un deschiz\u0103tor de drumuri \u00een textologia monoteist-cre\u015ftin\u0103, iar opus-urile lui reproduc direct, ne\u015flefuit \u015fi neprotectiv, patrimoniul viitoarelor dogme cre\u015ftine, \u00een vreme ce Evangheliile (fie \u015fi numai cele patru canonice) sunt mai \u201eelaborate\u201d, mai reticente, mai \u201ecenzurate\u201d\u2026 mai stilizate strategic. S\u0103 ne g\u00e2ndim doar la epoca \u00een care Pavel \u015fi-a scris Epistolele \u2013 cca. 50 d.Hr. p\u00e2n\u0103 spre cca. 62 d. Hr. \u2013 comparativ cu epoca \u00een care s-au definitivat Evangheliile \u2013 cca. 70 d. Hr. p\u00e2n\u0103 spre cca. 120 d. Hr. \u2013 \u015fi vom \u00een\u0163elege \u201ecauzele\u201d diferen\u0163elor. Cu aceast\u0103 ocazie, \u00eens\u0103, se cuvine s\u0103 apreciem aportul lui Pavel la r\u0103sp\u00e2ndirea doctrinei lui Iisus \u00een afara evreimii vremii, respectiv \u00een lumea \u201ep\u0103g\u00e2n\u0103\u201d \u2013 greci, romani, etc. \u2013 \u015fi s\u0103 ne referim doar la Epistola c\u0103tre Romani care, r\u0103m\u00e2ne, pentru totdeauna, o autentic\u0103 Evanghelie \u201eredus\u0103 la esen\u0163e\u201d\u2026, pre-evanghelic\u0103. \u00cen privin\u0163a op\u0163iunii mele de exprimare, de a m\u0103 referi \u00een ansamblul repertoriului pe care \u00eel stabilesc \u00een sfera umorului evanghelic, la umorul lui Iisus \u015fi nu la umorul lui Hristos, trebuie s\u0103 precizez c\u0103 fac referiri la Iisus, fiindc\u0103 EL este persoana istoric-uman\u0103 a DUMNEZEULUI-OM, \u00een vreme ce Hristos corespunde persoanei mistic-divin\u0103 a DUMNEZEULUI-OM care a venit \u00eentre oameni ca s\u0103-i m\u00e2ntuiasc\u0103. Iisus este al istoriei, Hristos este al credin\u0163ei. Ca persoan\u0103 uman\u0103 Iisus a putut s\u0103 r\u00e2d\u0103 \u015fi s\u0103 glumeasc\u0103, \u00een vreme ce Hristos al credin\u0163ei a putut s\u0103 fie numai sobru \u015fi chiar numai trist. Din cele 29 de texte tematice prin care am ilustrat umorul lui Iisus a reie\u015fit, destul de clar, c\u0103 Iisus \u015ei-a tratat adesea adversarii cu ironie. \u015ei n-au fost pu\u0163ini ace\u015fti adversari, din moment ce El dorea \u201ereformarea\u201d religiei \u015fi a cultului, \u00een tot ce era formalist \u015fi inconsecvent \u00een spiritualitatea religioas\u0103 iudaic\u0103 a vremii aceleia. Cu o imprevizibil\u0103 surprindere (paradoxal\u0103 concomitent) Iisus \u00eei avertizeaz\u0103 pe evreii contemporani cu El c\u0103 n-a venit s\u0103 aduc\u0103\u2026 pacea, ci sabia. Anticipa astfel c\u0103 predica Lui urma s\u0103-i st\u00e2rneasc\u0103 \u2013 contra Lui \u2013 pe cei din aceea\u015fi \u201ecas\u0103\u201d cu El, cu acela\u015fi s\u00e2nge ca \u015fi El. Ceea ce s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat, \u00een final, culmin\u00e2nd cu crucificarea Lui. De aici \u015fi p\u00e2n\u0103 la a afirma \u2013 apoftegmatic \u2013 c\u0103 nimeni nu e profet \u00een \u0163ara lui, r\u0103m\u00e2ne doar un singur pas\u2026 din care nu lipse\u015fte ironia, deoarece firesc ar fi fost ca, primii care s\u0103-L accepte, s\u0103 fie ai Lui. Dramatismul ne\u00een\u0163elegerii\/neaccept\u0103rii lui Iisus, de c\u0103tre ai Lui, urc\u0103 p\u00e2n\u0103 la situa\u0163ia \u00een care propria Lui Mam\u0103\u2026 nu L-a \u00een\u0163eles o vreme, situa\u0163ie \u00een care Iisus, la un moment dat, zice, cu amar\u0103 ironie, c\u0103 cine vrea s\u0103-L urmeze trebuie\u2026 s\u0103-\u015fi \u201eurasc\u0103\u201d tat\u0103l \u015fi mama. Un alt strop de umor se poate identifica \u015fi \u00een calificativul cu care Iisus \u00eel \u201eporecle\u015fte\u201d pe Irod, c\u00e2nd (\u00een Luca \u2013 13\\ 32) se adreseaz\u0103 fariseilor care-L avertizau c\u0103 Irod vrea s\u0103-L omoare: \u201espune\u0163i vulpii\u2026 aceleia (etc.)\u201d. Ironia este dubl\u0103, deoarece ni\u015fte \u201evulpi\u201d \u2013 fariseii, \u00cel avertizau despre inten\u0163iile altei \u201evulpi\u201d \u2013 Irod. Apelativul \u201evulpe\u201d con\u0163ine, \u00een cazul de fa\u0163\u0103, sensul de meschin, pref\u0103cut, prin care Iisus \u2013 care se afl\u0103 \u00een ultimele sale zile \u2013 \u00ee\u015fi permitea s\u0103 \u201ez\u00e2mbeasc\u0103\u201d \u00een sinea Lui, prin asemuirea vicleanului Irod cu o vulpe. O alt\u0103 ironie, de aceast\u0103 dat\u0103 mai dur\u0103, este replica lui Iisus, de \u201er\u0103sturnare\u201d a r\u0103spunsului la \u00eentrebarea lui Pilat dac\u0103 este regele iudeilor, printr-un efect de bumerang: \u201etu ai spus-o\u201d (Marcu \u2013 15, 5). \u00cen domeniul unei insisten\u0163e \u2013 aparent exagerat\u0103 \u2013 cu care Iisus se lupt\u0103 \u2013 \u00een Evanghelii \u2013 cu fariseii, trebuie \u015ftiut c\u0103 aceast\u0103 categorie de iudaici laici, supraformali\u015fti \u015fi suprarigizi \u00een aplicarea Torei, domina \u00een vremea lui Iisus societatea evreiasc\u0103. Nu erau clerici, dar \u00eei concurau pe ace\u015ftia \u00een materie de \u201eprelucrare aplicativ\u0103\u201d a Legii. Locul \u00een care-\u015fi practicau, preferen\u0163ial, politica lor religioas\u0103, domin\u00e2nd intensiv \u201emasele\u201d prin bigotismul lor fanatic, era sinagoga, \u00een vreme ce clericii \u201eoficiali\u201d, saduceii, aveau drept loc de cult, templul. Fariseii erau laici, dar extremi\u015fti \u00een sfera credin\u0163ei. Ori pe \u2013 Iisus \u2013 \u00een \u00eentreag-I concep\u0163ie monoteist\u0103, cuprins\u0103 \u00een Evanghelii, \u00cel define\u015fte tocmai spiritul, esen\u0163a unei norme legice, \u015fi mai pu\u0163in rigiditatea manierei formale \u00een care se aplica, \u00een via\u0163\u0103, norma respectiv\u0103. El era con\u015ftient c\u0103 nu interdic\u0163iile, dintr-un cod normativ, au valoare, ci rectitudinea, echitatea \u015fi, \u00een final, \u015ftacheta etic\u0103 urm\u0103rit\u0103. Pornind \u2013 poate \u2013 de la aceast\u0103 pozi\u0163ie principial\u0103 a lui Iisus, \u00een zilele noastre sociologii one\u015fti au stabilit c\u0103 un mod sigur de a descoperi \u201etipologia habitual\u0103\u201d a unei colectivit\u0103\u0163i\/ popor const\u0103 \u00een\u2026 a-i identifica \u015fi num\u0103ra\u2026 interdic\u0163iile! Fariseii \u015ftiau, desigur, c\u0103 dominau lejer religiozitatea poporului \u015fi de aceea Iisus i-a considerat drept adversari, mai de temut chiar \u015fi dec\u00e2t pe saducei. Formalismul lor excesiv, \u00een sfera aplic\u0103rii Legii, vis-\u00e0-vis de \u00eenc\u0103lcarea ei \u2013 pe ascuns \u2013 a oferit lui Iisus un c\u00e2mp bogat \u2013 \u00een conjuncturi ironice \u2013 cu care s\u0103 conving\u0103 \u201emasele\u201d c\u0103 dreptatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103toreasc\u0103 era de partea Lui. Poporul \u00eens\u0103 a dovedit \u2013 \u015fi \u00een cazul lui Iisus \u2013 c\u0103 fariseii \u00eei \u201econtrolau\/ dominau\u201d concep\u0163iile religioase, a\u015fa \u00eenc\u00e2t la \u00eentrebarea lui Pilat \u2013 privind eliberarea unuia dintre cei doi condamna\u0163i \u00een ajun de Paste, Baraba sau Iisus \u2013 a cerut cru\u0163area lui Baraba, iar pe Iisus L-a trimis la crucificare. Cu multe secole, dup\u0103 acest moment op\u0163ional\/ decizional, Blaise Pascal avea s\u0103 \u00eencadreze comportamentul \u201edeviant\u201d al gloatei \u00een faimoasa lui apoftegm\u0103: \u201eoamenii nu fac niciodat\u0103 o r\u0103utate, cu at\u00e2ta voio\u015fie \u015fi at\u00e2t de integral, ca atunci c\u00e2nd o fac din convingeri religioase\u201d. Fariseii \u00eel urau pe Iisus fiindc\u0103 le submina \u201estabilitatea\u201d \u00een con\u015ftiin\u0163a vulgului, demasc\u00e2nd sfera cea mai vulnerabil\u0103 din practica lor religioas\u0103\u2026 excesul de sobrietate \u015fi rigoare, afi\u015fate cu ostenta\u0163ie. \u00cen aceste condi\u0163ii ne este u\u015for s\u0103 \u00een\u0163elegem de ce, \u00een vremea noastr\u0103, prin fariseism denumim pref\u0103c\u0103toria \u00eentruchipat\u0103, imoral\u0103, \u015fi agresiv\u0103 atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi vedea privilegiile periclitate. Mi-a\u015f permite s\u0103 fac o paralel\u0103, \u00een domeniul virulen\u0163ei atacului lui Iisus contra fariseilor, cu virulen\u0163a atacului lui Socrate contra sofi\u015ftilor; \u015fi sofi\u015ftii \u015fi fariseii \u00ee\u015fi jucau \u201epolitica\u201d pe aceea\u015fi tem\u0103 sensibil\u0103 a spiritului \u015fi erau \u2013 tocmai de aceea \u2013 periculo\u015fi at\u00e2t pentru tezele lui Socrate, c\u00e2t \u015fi pentru cele a lui Iisus. De altfel biografia \u015fi destinul lui Iisus seam\u0103n\u0103 cu cele ale lui Socrate, \u00een mai multe privin\u0163e; cu ani buni \u00een urm\u0103 Karl Jaspers a consacrat ni\u015fte str\u0103lucite pagini de reflec\u0163ii, asem\u0103n\u0103rilor dintre cele dou\u0103 destine \u201ecelebre\u201d, Iisus \u015fi Socrate. Aspir\u00e2nd la perfec\u0163ionism, fariseii c\u0103deau \u00een capcana automul\u0163umirii cl\u0103dit\u0103 pe form\u0103, nu pe con\u0163inut. Cam \u00een aceea\u015fi vreme \u00een lumea filozofic\u0103 circula constatarea c\u0103 \u201esupra-adev\u0103rul este, el \u00eensu\u015fi, o eroare\/ minciun\u0103, a\u015fa cum mai-mult-dec\u00e2t-dreptatea este, ea \u00eens\u0103\u015fi, o nedreptate\u201d. Exact ceea ce comb\u0103tea, prin pilde ironice, Iisus \u00een activitatea Lui predicatoare. Fiindc\u0103 ceea ce \u00eei \u00eenv\u0103\u0163a Iisus pe adep\u0163ii Lui era confundabil cu unele \u201eteze\u201d fariseiste, \u00een multe privin\u0163e (Iisus pune accentul pe zidirea ideilor \u00een inima omului, nu pe exteriorizarea \u00een forme sclipitoare de credin\u0163\u0103 \u00eendoielnic\u0103), El obi\u015fnuia s\u0103-\u015ei \u00eenceap\u0103 predicile cu avertismentul: \u201dasculta\u0163i-M\u0103, voi to\u0163i \u015fi \u00een\u0163elege\u0163i (adic\u0103 face\u0163i diferen\u0163a dintre spusele mele \u015fi spusele altora)\u201d. \u00cempotriva concep\u0163iilor perfec\u0163ioniste ale fariseilor, Iisus a lansat teza Sa\u2026 c\u0103 \u201enici un om nu este pe de-a-ntregul curat\u201d. Aici se inser\u0103 \u015fi principiul lui Iisus c\u0103 preacurvia nu este doar fapta s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, ci chiar \u015fi numai privirea\/dorin\u0163a pofticioas\u0103, dorin\u0163\u0103 care tot din inim\u0103 izvor\u0103\u015fte, nu doar din ochi. M\u0103re\u0163ia ironiei lui Iisus const\u0103 tocmai \u00een eviden\u0163ierea neputin\u0163ei de a atinge perfec\u0163iunea \u015fi \u00een ridicolul orgoliului fariseic de a-\u015fi asuma exact ceea ce era, de fapt, \u201etrufia virtu\u0163ii imposibile\u201d\u2026, perfec\u0163iunea. Tr\u0103ind cu convingerea imposibilit\u0103\u0163ii de a fi perfect, \u015fi consecvent fa\u0163\u0103 de toate \u201enormele\u201d\u2026 faci mai pu\u0163ine gre\u015feli\/ p\u0103cate, dec\u00e2t adopt\u00e2nd trufia virtu\u0163ii absolute, perfec\u0163iunea. C\u00e2nd Iisus simte c\u0103 i se spun minciuni recurge la tachinarea ironic\u0103 a interlocutorului, precum a f\u0103cut \u00een conversa\u0163ia cu femeia samariteanc\u0103, l\u00e2ng\u0103 f\u00e2nt\u00e2na lui Iacov (Ioan \u2013 4,7-19). Mult\u0103 importan\u0163\u0103 a acordat Iisus falsului intelectual (cum i-am zice azi) pe care-l comiteau fariseii c\u00e2nd amalgamau poruncile divine din Lege, cu interpret\u0103rile rabinice de circumstan\u0163\u0103, oblig\u00e2nd masa popula\u0163iei credincioase s\u0103 le \u201eobserve\u201d (termen cultic specific pentru no\u0163iunea de respect), cu o religiozitate \u00eempins\u0103 la absurd: s\u0103 nu faci nimic \u00een ziua sabatului, nici salvezi pe cineva\u2026 chiar de la moarte nici s\u0103 nu faci focul, nici s\u0103 m\u0103n\u00e2nci oul ouat de g\u0103in\u0103 \u00een ziua sabatului. Tot aici se afl\u0103 \u015fi interdic\u0163ia de a-\u0163i ajuta mama \u015fi tat\u0103l \u00een vreun fel\u2026 prestator de munc\u0103, inclusiv \u201edarul Corban\u201d tradi\u0163ional (Marcu \u2013 7, 11-13). Aceea\u015fi ironie neiert\u0103toare o reg\u0103sim \u015fi \u00een activitatea de vindec\u0103tor a lui Iisus. Dac\u0103 \u00een domeniul bolilor \u201esomatice\u201d (cum le zicem azi, ale trupului) fariseii nu aveau argumente valide de contestare, \u00een domeniul bolilor mintale (demonice, li se zicea atunci) g\u0103siser\u0103 posibilitatea s\u0103-L combat\u0103 dup\u0103 zicala: cui pe cui se scoate, ho\u0163 cu ho\u0163 se prinde. \u00cen spe\u0163\u0103 dac\u0103 Iisus alunga demonii din oameni\u2026 El \u00eensu\u015fi trebuia s\u0103 fie posedat de demoni, sau era demon (Marcu \u2013 3, 22). Replica ironic\u0103 a lui Iisus (Matei \u2013 12, 27) le arat\u0103 fariseilor c\u0103 \u201efiii lor scot demonii tot cu Belzebul (precum \u00eel acuzaser\u0103 pe El), sau \u2013 eventual \u2013 nu-i scot\u201d, ceea ce tot o neseriozitate p\u0103c\u0103toas\u0103 ar fi. Iar pentru a nu ie\u015fi din limitele Legii \u2013 pe care Iisus o respect\u0103 \u00een spirit, nu \u015fi \u00een form\u0103 \u2013 El spune \u00eenv\u0103\u0163\u0103ceilor Lui acele vorbe r\u0103mase celebre p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, cu referire riguroas\u0103 la clericii, de atunci, de azi \u015fi din totdeauna: \u201efiindc\u0103 stau \u00een locul lui Moise, face\u0163i \u015fi observa\u0163i\/ respecta\u0163i ce v\u0103 SPUN ei, nu ce FAC, c\u0103ci ei doar ZIC, DAR NU FAC\u201d (Matei \u2013 23, 2-3). De atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 azi antagonismul dintre predic\u0103 \u015fi fapte a r\u0103mas o deplorabil\u0103 compromitere, o \u00een\u015fel\u0103ciune, un p\u0103cat pentru to\u0163i cei surprin\u015fi \u00een flagrant de\u2026 pref\u0103c\u0103torie, de \u201ep\u0103c\u0103lire\u201d a lui Dumnezeu. De remarcat r\u0103m\u00e2ne faptul c\u0103, \u00een privin\u0163a corectitudinii conduitei religioase, Iisus nu face, \u00een predicile Sale, o diferen\u0163\u0103 radical\u0103 \u00eentre r\u0103spunderea fariseilor \u015fi cea a preo\u0163ilor\/ saduceilor, deoarece ambele categorii de \u201eprofesioni\u015fti\u201d ai credin\u0163ei \u2013 institu\u0163ionaliza\u0163i sau nu \u2013 excelau \u00een ostenta\u0163ia cu care-\u015fi practicau activit\u0103\u0163ile cultice sau de \u201einstruire\u201d a popula\u0163iei \u00een cunoa\u015fterea \u015fi \u201eobservarea\u201d Legii. Desigur c\u0103, pentru Evanghelia Lui, Iisus nu dorea astfel de slujitori. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00eens\u0103\u2026 exact cum nu se dorise. \u00cenceput\u0103 prin smerenie, simplitate \u015fi umilin\u0163\u0103 \u2013 conform \u201eimaginii\u201d sp\u0103l\u0103rii picioarelor de c\u0103tre Iisus \u00censu\u015fi \u2013 credin\u0163a cre\u015ftin\u0103, institu\u0163ionalizat\u0103 \u00een Biseric\u0103 \u2013 avea s\u0103 cad\u0103, dup\u0103 genera\u0163ii succesive de adep\u0163i \u015fi ofician\u0163i clericariza\u0163i, \u00een tenta\u0163ia grandorii, repet\u00e2nd istorice\u015fte orgoliul\u2026 celor ce-\u015fi \u00eenmul\u0163eau filacterele \u015fi ciucurii ve\u015fmintelor, f\u0103c\u00e2nd parad\u0103 de evlavie, cer\u00e2nd saluturi deosebite \u00een locuri publice, v\u00e2n\u00e2nd locuri alese \u00een capul mesei la ospe\u0163e, etc., precum avertizau textele evanghelice din Matei \u2013 23, 5; Marcu \u2013 12, 38. \u00cen privin\u0163a ironiei\u2026 amare cu care Iisus face referiri la soarta profe\u0163ilor\/ prezic\u0103torilor pe care to\u0163i \u00eei admir\u0103, dar foarte pu\u0163ini \u00eei cred, se cade evocat modul ironic \u00een care G.B. Shaw, \u00een piesa lui \u201eSf\u00e2nta Ioana\u201d (1924), se pronun\u0163\u0103 asupra faptului c\u0103 singurii profe\u0163i tolera\u0163i, de c\u0103tre \u201emasa\u201d credincio\u015filor, sunt profe\u0163ii\u2026 r\u0103posa\u0163i, iar profe\u0163iile \u00een sine sunt \u201eapreciate\u201d numai dup\u0103 ce perioada lor de premoni\u0163ie s-a epuizat\u2026 de c\u00e2teva veacuri. Dramaturgul construie\u015fte, conflictual, parabola scenic\u0103, l\u0103s\u00e2nd-o pe Sf\u00e2nta Ioana s\u0103 propun\u0103 a-\u015fi folosi \u201eputerea\u201d\u2026 pentru a \u00eenvia la via\u0163\u0103, \u00een prima jum\u0103tate a secolului nostru. Este trist\u0103 \u015fi ridicol\u0103, concomitent, panica pe care o treze\u015fte perspectiva de a primi, de la \u00eenviata profet\u0103 \u2013 conform tradi\u0163iei moralizante a profe\u0163ilor \u2013 impreca\u0163ii \u015fi avertismente, fa\u0163\u0103 de conduita imoral\u0103 a \u201ecet\u0103\u0163enilor lumii\u201d acestui secol; fiindc\u0103 azi, ca \u015fi \u00een vremea scrierii Evangheliei de c\u0103tre Matei (23, 29), profe\u0163ii se bucurau, simptomatic, de\u2026 elanul cu care oamenii f\u0103\u0163arnici \u201ezideau mormintele profe\u0163ilor \u015fi \u00eempodobeau monumentele celor mari\u201d. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u00een toate discu\u0163iile lui Iisus cu \u201e\u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii, saduceii\u201d, ace\u015ftia n-au prea avut ce s\u0103 conteste \u00een con\u0163inutul \u00cenv\u0103\u0163\u0103turii Lui, dar I-au contestat autoritatea de \u201ecap\u201d al noii credin\u0163e. Fiindc\u0103 lipsea (\u00eenc\u0103) institu\u0163ia (forma organizatoric\u0103, \u00eei zicem azi) credin\u0163ei respective; ceea ce ulterior avea s\u0103 se constituie \u015fi se va numi Biserica Cre\u015ftin\u0103. A\u015fa cum Legea, la evrei, se institu\u0163ionalizase, \u00een miile de ani de c\u00e2nd exista, cre\u00e2ndu-\u015fi un aparat de slujitori (profesioni\u015fti \u2013 saduceii, \u015fi laici \u2013 fariseii), la fel considerau saduceii c\u0103 ar fi trebuit s\u0103 existe \u015fi la noua credin\u0163\u0103, pentru ca predicile lui Iisus s\u0103 se fac\u0103 \u201e\u00een numele\u201d acestei institu\u0163ii\u2026 care \u00eenc\u0103 nu se constituise.<\/p>\n

– \/\/\/ –<\/p>\n

\u00cen \u00eentreaga \u00eenl\u0103n\u0163uire de idei, expus\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, nu vreau s\u0103 se cread\u0103 c\u0103 prezumtivul umor, identificat \u00een Evanghelii \u015fi apar\u0163in\u00e2nd \u2013 prioritar \u2013 lui Iisus, ar fi fost destinat ob\u0163inerii unor efecte preconcepute, prin cultivarea paradoxului \u015fi prin specularea expresiilor-standard, cu scopul ca \u201e\u00eenc\u0103rc\u0103tura\u201d inten\u0163iilor ini\u0163iale s\u0103 genereze \u2013 subtil \u2013 o cu totul particular\u0103\u2026 parantez\u0103 ideatic\u0103. Precum am afirmat, \u00een partea de \u00eenceput a \u201eopusculului\u201d meu, am vrut s\u0103 dovedesc c\u0103 Iisus \u2013 Om \u015fi Dumnezeu fiind \u2013 nu a ezitat \u2013 \u015fi nici n-a evitat \u2013 umorul (componenta specific uman\u0103 a \u201epersoanei\u201d Lui), ci l-a folosit cu finalitate moralizatoare, de cele mai multe ori. Nu este posibil \u015fi nici n-am inten\u0163ionat ca \u00een \u201epersoana\u201d lui Iisus s\u0103 se separe \u201ecomponenta\u201d divin\u0103 de cea uman\u0103, fenomen \u015fi moment cronologic unic \u015fi irepetabil \u00een succesiunea de acte taumaturgice ale lui Dumnezeu. Am \u0163inut mereu seama de simbolul de excep\u0163ie, al venirii lui Iisus \u00een lume, \u015fi l-am evocat ca unic \u015fi irepetabil, la r\u00e2ndul lui. Iar simbolul const\u0103 \u00een\u2026 schimbarea pe care a produs-o Iisus \u00een \u201edestinul\u201d soteriologic al \u00eentregii crea\u0163ii divine \u015fi \u00een mod special pentru omenire. Iisus ne-a transformat, pe noi to\u0163i, \u00een fii ai lui Dumnezeu, adic\u0103 din \u201ecrea\u0163i\u201d, \u00een \u201en\u0103scu\u0163i\u201d (a crea \u00eenseamn\u0103 a face ceva\u2026 dar altceva dec\u00e2t firea ta \u00eens\u0103\u0163i; a na\u015fte \u00eenseamn\u0103 a face ceva identic cu firea ta, fiindc\u0103 prin na\u015ftere nu \u201efaci\u201d dec\u00e2t\u2026 tot ceea ce e\u015fti tu), ceea ce implic\u0103 tranzi\u0163ie de la via\u0163a biologic\u0103, animalic\u0103, la via\u0163a spiritual\u0103 \u2013 atemporal\u0103 \u2013 ve\u015fnic\u0103. Prin venirea lui Iisus \u00eentre noi \u015fi prin crucificarea Lui \u2013 \u00een locul nostru \u2013 omenirea a fost m\u00e2ntuit\u0103 deja, adic\u0103\u2026 \u00een principiu. R\u0103m\u00e2nea \u00eens\u0103 \u2013 \u015fi r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare \u2013 ca noi oamenii s\u0103 ne \u00eensu\u015fim, s\u0103 ne asum\u0103m, s\u0103 dorim \u015fi s\u0103 accept\u0103m\u2026 m\u00e2ntuirea, prin jertfa lui Iisus; fiindc\u0103 pa rtea cea mai grea (\u00eenc\u0103rcat\u0103 de suferin\u0163\u0103 fizic\u0103), pe care noi n-am fi putut s\u0103 o facem \u201eprin\u201d noi \u00een\u015fine, a fost f\u0103cut\u0103 \u2013 pentru noi \u2013 de c\u0103tre Iisus. Noi, neput\u00e2nd s\u0103 ne \u00een\u0103l\u0163\u0103m la via\u0163a spiritual\u0103 numai prin voin\u0163a\/ puterea noastr\u0103, via\u0163a spiritual\u0103 a cobor\u00e2t la noi prin Iisus. Cum putem noi s\u0103 ne \u00eensu\u015fim\/ asum\u0103m m\u00e2ntuirea pe care ne-a oferit-o Iisus? Numai deschiz\u00e2nd por\u0163ile fiin\u0163elor \u015fi inimilor noastre, pentru\u2026 OMUL \u00een care via\u0163a spiritual\u0103 a fost \u00eemplinit\u0103 \u00een mod plenar \u015fi care \u2013 de\u015fi era Dumnezeu \u2013 a fost \u2013 pentru noi \u2013 \u015fi om adev\u0103rat. Dar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 ceea ce-I dator\u0103m noi \u2013 Lui \u2013 nu este doar credin\u0163\u0103, ci \u015fi fapte\u2026 pe m\u0103sura credin\u0163ei \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor Lui. Adic\u0103 exact ceea ce a vrut El s\u0103 ne \u00eenve\u0163e: s\u0103 \u00eemplinim esen\u0163a\/ ideea \u015fi forma\/ fapta, \u00eentr-un \u201egest\u201d unic, via\u0163a noastr\u0103 ideatic\u0103 \u015fi faptic\u0103. \u015ei fiindc\u0103 doresc s\u0103 \u00eenchei \u00eentr-o atmosfer\u0103 optimist\u0103, senin\u0103, g\u00e2ndurile pe care le-am \u00eenchinat umorului lui Iisus, a\u015f propune celor ce se chinuiesc azi s\u0103 asigure prioritate credin\u0163ei asupra faptelor, sau invers (\u015fi nu sunt pu\u0163ini, din moment ce au construit \u201esepara\u0163ii\u201d ad\u00e2nci \u00eentre cultele cre\u015ftine, adic\u0103 \u00een masa celor ce-L recunosc pe Iisus drept Domn, M\u00e2ntuitor, \u00cenv\u0103\u0163\u0103tor), o glum\u0103 referitoare la aceast\u0103 prioritate: ce-ar fi dac\u0103 \u00eentr-o disput\u0103 similar\u0103 ne-am r\u0103t\u0103ci \u00eentreb\u00e2ndu-ne\u2026 la o foarfec\u0103, care bra\u0163\/ lam\u0103 este mai necesar\u2026 bra\u0163ul credin\u0163ei sau bra\u0163ul faptelor?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mircea V. HOMESCU UMORUL LUI IISUS Bucuria mea, zice Domnul Iisus, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een voi \u015fi bucuria voastr\u0103 s\u0103 fie<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17636"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17636"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17636\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17637,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17636\/revisions\/17637"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17636"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17636"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17636"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}