{"id":17625,"date":"2022-03-24T22:24:34","date_gmt":"2022-03-24T19:24:34","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17625"},"modified":"2022-03-24T22:24:34","modified_gmt":"2022-03-24T19:24:34","slug":"spatii-culturale-nr-40-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17625","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 40 (4)"},"content":{"rendered":"

Mihaela MALEA STROE<\/strong>
\n\"\"

Poemul cuvintelor iubitoare ca pruncii<\/strong><\/p>\n

Iubite, \u00eemi las cuvintele s\u0103 vin\u0103 la tine!
\nLe-am tot prigonit, le-am tot z\u0103vor\u00e2t,
\nAm \u00eencercat s\u0103 le \u021bin de ur\u00e2t,
\nBa \u00een pivni\u021b\u0103, ba \u00een pe\u0219ter\u0103, ba \u00eentr-o colivie aurie,
\n\u00centr-un iatac drapat cu m\u0103tase \u0219i catifea.
\nLe-am dojenit adesea,
\nP\u00e2n\u0103 \u00een ziua c\u00e2nd, nestingherit,
\nA privit soarele \u00eenapoi, dinspre asfin\u021bit.
\nCuvintele
\nN-au \u00eencetat s\u0103 r\u0103sar\u0103, s\u0103 creasc\u0103 rotund,
\n\u00cen corol\u0103 de floare nemaiv\u0103zut\u0103,
\n\u00cen tril de pas\u0103re nemaiauzit\u0103,
\n\u00cen poveste nemaipovestit\u0103…
\nN-au \u00eencetat s\u0103 fie,
\nM\u0103rg\u0103ritare \u00een c\u0103u\u0219 de scoic\u0103 sidefie.<\/p>\n

Sunt cuvinte nest\u0103vilite \u2013 iubitoare ca pruncii
\n\u0218i, aidoma lor, lipsite de griji,
\nNe\u0219tiutoare, inocente, neast\u00e2mp\u0103rate,
\nCu sufletul, mai \u00eent\u00e2i, scrut\u0103toare.<\/p>\n

Uneori r\u00e2d, cristalin, alintate,
\nAlteori pl\u00e2ng, sc\u00e2ncesc \u00een somn
\nDe-o durere nel\u0103murit\u0103, str\u0103in\u0103.
\nUneori viseaz\u0103 \u00een locul meu, al t\u0103u, al cuiva…<\/p>\n

Deseneaz\u0103 pe caldar\u00e2m, pe pere\u021bi, pe unde-apuc\u0103,
\nTot felul de doruri, \u00een form\u0103 de cuib de r\u00e2ndunic\u0103 sau
\n\u00cen form\u0103 de cerc de lumin\u0103 \u00eenchis
\n\u2013 pierdut de un \u00eenger-copil aplecat s\u0103 bea ap\u0103
\nde la vreun izvor din paradis \u2013
\nDor \u00een form\u0103 de miez dulce \u0219i de coaj\u0103 amar\u0103 de nuc\u0103.<\/p>\n

Se joac\u0103 \u2013 de-a prinselea, de-a v-a\u021bi ascunselea
\n\u00cen cele patru z\u0103ri ale inimii mele,
\nPrea str\u00e2mte z\u0103ri \u0219i prea cu z\u0103brele…<\/p>\n

Am ie\u0219it azi afar\u0103, \u00een pridvor, iubite,
\n\u0218i-mi las cuvintele s\u0103 vin\u0103 la tine!<\/p>\n

R\u00e2nduie\u0219te-le, ocrote\u0219te-le tu cumva,
\nAd\u0103poste\u0219te-le \u00eentr-un potir de safir,
\nSau \u00eentr-un anotimp alb, \u00eenc\u0103p\u0103tor,<\/p>\n

… P\u00e2n\u0103 la cea de-a doua venire a ta.<\/p>\n


\nDiana VRABIE<\/strong>
\n\"\"

PROZA SCURT\u0102 PENTRU COPII
\n\u00ceNTRE TRADI\u0162IONALISM \u015eI POSTMODERNISM (II)<\/strong><\/p>\n

Placheta \u00cen \u0163ara fluturilor, de Spiridon Vangheli, las\u0103 s\u0103 se sub\u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 \u015fi fluturii, ca \u015fi copiii, au o \u0163ar\u0103 a lor \u2013 \u0162ara Fluturilor. Protagonistul nuveletelor este Radu, bun prieten cu Salcia \u015fi P\u0103durea, cu Strugurii \u015fi Fulgu\u015forii. Personificarea elementelor naturii \u015fi ale cosmosului \u00een \u00eentregime se produce pe un fundal lirico-poetic, din care str\u0103bate viziunea inventiv\u0103 a copilului ce \u201edecodifica\u201d lumea \u00eentr-un mod inconfundabil. \u00cen micropoemele din B\u0103ie\u0163elul din coliba albastr\u0103, acela\u015fi Radu descoper\u0103 universul \u201ecolibei albastre\u201d, pornind de la propria sa experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi de g\u00e2ndire: fulgu\u015forii sunt harnici, toat\u0103 iarna car\u0103 om\u0103t din cer (Fulgu\u015forii), copacii s-au str\u00e2ns \u00een codru, c\u0103 li-i ur\u00e2t c\u00e2te unul (\u00cen codru), drumul tr\u0103ie\u015fte culcat, dar pe deal se scoal\u0103 \u00een picioare \u015fi se uit\u0103 dac\u0103 nu vine Ploaia (Drumul). Descoperirea acestor raporturi \u015fi explicarea lor st\u0103 sub semnul poeziei sublime, surprinse la v\u00e2rsta inocen\u0163ei. Miniaturile lui Spiridon Vangheli devin un mijloc eficient de aprofundare a adev\u0103rului conceptual, teoretic, verificabil, experimental.
\nUniversul miraculos al copilului este redat delicat de c\u0103tre Gr. Vieru \u00een miniaturile sale \u2013 sensibile pagini evocatoare, calde, duioase, f\u0103r\u0103 zbaterile de mai t\u00e2rziu. Copil\u0103ria la Gr. Vieru este solar\u0103, un t\u0103r\u00e2m al primilor fiori de \u015fcolar, al zilelor neumbrite de niciun nor, un continent al jocului, al pl\u0103cerilor pure. Simple doar \u00een aparen\u0163\u0103, miniaturile sale ascund profunzimi neb\u0103nuite, reclam\u00e2nd, de cele multe ori, noi explor\u0103ri.
\nSituat\u0103 descendent \u00eentre roman \u015fi schi\u0163\u0103, nuvela pentru copii va spori calitativ prin crea\u0163iile lui Vl. Be\u015fleag\u0103 (Buftea, 1962, G\u0103lu\u015fca lui Ilu\u015fca, 1963), Ion Dru\u0163\u0103, care valorific\u0103 nuvela alegoric\u0103 (Cenu\u015fica, 1962; Povestea furnicii, 1963), Vasile Vasilache (Tri\u015fca, 1960), Raisa Lungu-Ploaie (M\u0103r\u0163i\u015foare, 1964) \u015f.a.
\nForm\u0103 esen\u0163ial\u0103 \u015fi arhetipal\u0103 a epicului, povestirea \u00ee\u015fi va diversifica mult con\u0163inutul. Paleta tematic\u0103 renun\u0163\u0103 treptat, dar nesigur la tenta sociologizant\u0103. Este perpetuat\u0103 tema naturii, inspirat\u0103 din universul micilor vie\u0163uitoare, a copil\u0103riei, care, deta\u015fat\u0103 de dimensiunea suferin\u0163ei \u015fi \u00eenstr\u0103in\u0103rii din crea\u0163iile genera\u0163iei anterioare, \u00eembrac\u0103 nuan\u0163e luminoase. Proza lui Ion Dru\u0163\u0103 anun\u0163\u0103 reabilitarea sacrului prin valorificarea unei tematici specifice (graiul matern, vatra str\u0103mo\u015feasc\u0103), izvor\u00e2nd din matca folclorului na\u0163ional. Derivat\u0103 din acestea, tema familiei, a\u015fa cum apare \u00een Gr\u0103m\u0103joar\u0103, de Ion Dru\u0163\u0103, este axat\u0103 pe modelul patriarhal al convie\u0163uirii \u00eentr-un context de afectivitate \u015fi respect reciproc. At\u00e2t Ion Dru\u0163\u0103, c\u00e2t \u015fi Spiridon Vangheli transmit viguros sentimentul familiei. Pentru Spiridon Vangheli, casa p\u0103rinteasc\u0103 devine cetate de basm, iar mama \u015fi tata \u2013 zeit\u0103\u0163ile protectoare ale copil\u0103riei. Tema mamei, fundamental\u0103 \u00een povestirile pentru copii, este conceput\u0103 \u201eca un principiu cosmic, ca o Magna Mater, ca un simbol al continuit\u0103\u0163ii\u201d (Mihai Cimpoi). Astfel, din perspectiv\u0103 tematic\u0103, proza pentru copii va fi reprezentat\u0103 de o schem\u0103 narativ\u0103 recurent\u0103 (aventura, cunoa\u015fterea de sine), o imagine (imaginea copil\u0103riei (ne)fericite), un concept (dreptatea, libertatea, r\u0103zboiul) etc.
\nPrin povestirile O vacan\u0163\u0103 \u00een Cosmos (1962), \u015etefan de pe linia 22 (1964), Expedi\u0163ia \u201ePenelopa\u201d (1964), Alexandru Gromov va cultiva, \u00een premier\u0103, genul literaturii de anticipa\u0163ie, care constituia \u201eo terra incognita\u201d pentru o societate dominat\u0103 de spiritul proletcultist. La \u00eenceputul anilor \u201970, \u00een cadrul revistei \u201eMoldova\u201d, \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 clubul \u201eSolaris\u201d, unde au trecut \u015fcoala literaturii de anticipa\u0163ie Ioan M\u00e2n\u0103scurt\u0103, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Alexandru Ro\u015fu \u015f.a. Sus\u0163in\u00e2nd t\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie \u00een aspira\u0163iile ei de a transcende dincolo de realit\u0103\u0163ile identificabile, scriitorul a men\u0163inut treaz interesul pentru fantastic \u015fi insolit. Din p\u0103cate, aceast\u0103 literatur\u0103 n-a \u00eenregistrat \u00een epoc\u0103 ponderea scontat\u0103, \u00eentruc\u00e2t… ea pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii lumea real\u0103. \u00cen contextul realismului socialist, literatura pentru copii este perceput\u0103 mai degrab\u0103 ca o oglind\u0103 a realit\u0103\u0163ii. Aceast\u0103 perspectiv\u0103 investigheaz\u0103 modalitatea \u00een care structura social\u0103 este reprezentat\u0103 \u00een literatur\u0103, precum \u015fi forma \u00een care operele reflect\u0103 timpul \u015fi mediul social \u00een care au fost create.
\nVariat\u0103 tematic, proza acestui deceniu surprinde pl\u0103cut prin taton\u0103rile febrile la nivelul restructur\u0103rii formulelor \u2013 \u201ese modific\u0103, cum bine observ\u0103 Eliza Botezatu, unele elemente ce \u0163in de tehnica poetic\u0103, de formele de expresie, pot fi \u00eenregistrate schimb\u0103ri din interiorul speciilor \u2013 \u00een coraportul elementelor\u201d, mai ales, \u00een ceea ce prive\u015fte raportul dintre liric \u015fi epic.
\nMiniaturalul \u015fi antropomorfizarea vor fi cultivate acum \u00een proza scurt\u0103 despre necuv\u00e2nt\u0103toare, \u00een tradi\u0163ia lui Lev Tolstoi (Leul \u015fi c\u0103\u0163elu\u015fa; Cei trei ursule\u0163i); A. P. Cehov (Ka\u015ftanka); Ernest Thomson Seton (Povestiri despre animale), Jules Renard, Histoires naturelles \u015f.a. Pe urmele acestora, Valentin Ro\u015fca (Nuvele. \u00censemn\u0103ri din natur\u0103, 1954), Aureliu Busuioc (Cizmele cocost\u00e2rcului, 1967) Ion Dru\u0163\u0103 (Cenu\u015fica, 1962; Povestea furnicii, 1963; Balada celor cinci mot\u0103na\u015fi, 1972) \u015f.a. vor crea adev\u0103rate lumi, ce devin cuv\u00e2nt\u0103toare, f\u0103c\u00e2ndu-se purt\u0103toarele unor tr\u0103s\u0103turi umane. Dac\u0103 povestirile lui Valentin Ro\u015fca comport\u0103 un obiectiv instructiv, ostentativ \u00een \u00eencercarea de a-l apropia pe copil de natur\u0103 \u015fi de a-l familiariza cu miracolele acesteia, Aureliu Busuioc, \u00een parabolele sale, dovede\u015fte un mod propriu de transfigurare artistic\u0103 a realit\u0103\u0163ii evocate pe traiectoria unui psihologism ironic. Domni\u0163a, Negustorul, R\u0103zbunarea, Cufundarul \u015fi motanul, Rochia co\u0163ofenei constituie ni\u015fte parabole de moravuri inspirate din universul p\u0103s\u0103rilor \u015fi animalelor. Ludicul, paralela subtextual\u0103, aluzia subtil\u0103, echivocul, absurdul, bufoneria, parodierea cu subtext ambiguu vor reprezenta coordonatele \u201epovestioarei cu t\u00e2lc\u201d, Marele r\u0103\u0163oi Max, conceput\u0103 pentru a satisface apetitul copiilor pentru ac\u0163iunile ie\u015fite din comun.
\nVasile Vasilache r\u0103m\u00e2ne inconfundabil prin carnavalescul articulat al nuvelelor sale. Explor\u00e2nd pitorescul \u015fi neverosimilul, creeaz\u0103 impresia de semifolcloric, semifantastic \u00een care plonjeaz\u0103 eroii s\u0103i: Br\u00e2ndu\u015fa, \u201eurie\u015fii\u201d, Mo\u015fu-Codrului, Vrabete, Co\u0163ofana, din nuveleta Vrabete pe motociclet\u0103. Autorul v\u0103de\u015fte o cunoa\u015ftere impecabil\u0103 a psihologiei umane, av\u00e2nd un spirit extrem de inventiv, care \u0163ese o proz\u0103 parabolic\u0103 elevat\u0103.
\nIon Dru\u0163\u0103 instituie direc\u0163ia liric\u0103 \u00een proza pentru copii odat\u0103 cu publicarea celor trei nuvele din lumea necuv\u00e2nt\u0103toarelor. \u00cen schi\u0163a Cenu\u015fica este vizibil intertextul folcloric, pe canavaua c\u0103ruia se profileaz\u0103 povestea unei r\u0103\u0163u\u015fte s\u0103lbatice, nimerit\u0103 din \u00eent\u00e2mplare \u00een casa unor \u0163\u0103rani. Povestea furnicii, splendid\u0103 parabol\u0103 a condi\u0163iei umane, a c\u0103rei esen\u0163\u0103 o constituie d\u0103ruirea prin munc\u0103, urmeaz\u0103 legile unui discurs eminamente liric, de factur\u0103 accentuat poetic\u0103. Cultiv\u00e2nd o tonalitate elegiac\u0103 \u00eentr-o atmosfer\u0103 candid\u0103, Balada celor cinci mot\u0103na\u015fi devine simbolul sacrificiului matern.
\nMitul zeului-copil a inspirat condeiul scriitorilor de-a lungul timpului, care s-au aplecat, cu \u00een\u0163elegere \u015fi dragoste, asupra unui univers cu bogate rezonan\u0163e afective \u015fi morale \u00een planul expresiei artistice. Astfel, \u00een proza din Basarabia anilor \u201960, copilul devine actorul esen\u0163ial. Evocatori prin excelen\u0163\u0103 ai universului copil\u0103riei, \u015faizeci\u015ftii basarabeni reconfigureaz\u0103 acest t\u0103r\u00e2m al primordiilor printr-un act compensativ nealterat. Eroul acestui paradis pierdut este Copilul, candid \u015fi curios s\u0103 p\u0103trund\u0103 misterele universului, av\u00e2nd deplin\u0103 suveranitate \u00een hotarele lui. Galeria personajelor-copii va fi completat\u0103 necontenit cu exponen\u0163i ingenui ai lumii rurale (Trofima\u015f, Bobocel, Mitru\u0163\u0103, Ionic\u0103), ai urbei (N\u0103t\u0103flea\u0163\u0103, Silic\u0103, Emila\u015f) sau cu cei adu\u015fi din mediul rural doar pentru scurt timp la ora\u015f \u00een vacan\u0163\u0103 (cazul lui Gugu\u0163\u0103 sau al lui Silic\u0103 din Peripe\u0163iile celor doi veri\u015fori, de Vasile Vasilache).
\nEroul lui Aureliu Busuioc din Aventurile lui N\u0103t\u0103flea\u0163\u0103 (1961) \u015fi Noile aventuri ale lui N\u0103t\u0103flea\u0163\u0103 (1978) este un copil din mediul urban, faimos prin predilec\u0163ia sa pentru lucrurile f\u0103cute pe dos, dup\u0103 o logic\u0103 cunoscut\u0103 numai lui. Veritabil descendent spiritual al lui Nic\u0103, prin setea pentru \u015ftreng\u0103rii, acesta mo\u015ftene\u015fte de la Gugu\u0163\u0103 dorin\u0163a de a cunoa\u015fte \u015fi \u00een\u0163elege lumea. Vladimir Be\u015fleag\u0103 \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte galeria cosmocentric\u0103 cu tipul copilului degajat, cu sim\u0163ul replicii, inocent prin naturale\u0163ea gesturilor sale, identificabil \u00een Zb\u00e2n\u0163uil\u0103 (Zb\u00e2n\u0163uil\u0103, 1956), Buftea (Buftea, 1962) \u015fi Ilu\u015fca (G\u0103lu\u015fca lui Ilu\u015fca, 1963). Acestuia i se asociaz\u0103 tipul copilului bastard din proza lui Vasile Vasilache, cel \u201edin stirpea lui Tom Sawyer sau a lui Oliver Twist, adic\u0103 a copilului g\u0103sit sau a celuia din flori\u201d (M. Cimpoi). Mitru\u0163\u0103 din nuvela Tri\u015fca tr\u0103ie\u015fte drama copilului f\u0103r\u0103 tat\u0103, \u00eentr-un context al vremurilor vitrege de dup\u0103 r\u0103zboi. Alexandru Gromov ne propune imaginea copilului trist, marcat de ororile r\u0103zboiului, \u00eentr-o carte mai degrab\u0103 despre copii, dec\u00e2t pentru ei, Copii \u00eenainte de r\u0103zboi (1975). Cei doi protagoni\u015fti, V\u00e2lcu \u015fi Dragomir, reanim\u0103 \u00een memorie efectele traumatizante ale r\u0103zboiului. \u00centr-un alt deceniu, volumul de proz\u0103 Peripe\u0163iile celor doi veri\u015fori (1981) al lui Vasile Vasilache va proiecta chipurile unor copii lumino\u015fi, Silic\u0103 \u015fi Nic\u0103, veri\u015fori de aceea\u015fi v\u00e2rst\u0103, care ne poart\u0103 prin labirintul copil\u0103riei, consumate \u00een mediul rural, cu tot ce presupune aceasta: savurarea \u201eharbujilor m\u0103n\u0103stire\u015fti c\u00e2t gavanosul\u201d, a\u015fezarea gherghinelor sub minge, plecatul la ciread\u0103 de pe la \u201echindiul cel mare\u201d, ca s\u0103 aib\u0103 timp pentru a trece pe la iaz etc. \u00cen ambele nuvele ale lui Vasile Vasilache, chipul mamei, creionat \u00een culori calde, duioase, apare ca al unei zei\u0163e ocrotitoare a copil\u0103riei. \u00cen descenden\u0163a Smarandei din Amintiri din copil\u0103rie, mama lui Nic\u0103, \u201ebun\u0103 la inim\u0103 \u015fi moale\u201d, chiar atunci c\u00e2nd \u00eel mustr\u0103, are o voce \u201eat\u00e2t de bl\u00e2nd\u0103 \u015fi binevoitoare, \u00eenc\u00e2t \u00eei p\u0103cat s\u0103 n-o ascul\u0163i\u201d.
\nSpiridon Vangheli reu\u015fe\u015fte s\u0103 creeze un memorabil reprezentant al paradisului pierdut. \u201eMicul demiurg\u201d, la trei ani, se nume\u015fte Radu, noaptea doarme \u00een cas\u0103, iar ziua se ad\u0103poste\u015fte \u00een Coliba Albastr\u0103 (Coliba Albastr\u0103). C\u00e2nd mai cre\u015fte pu\u0163in, r\u0103spunde la numele Gugu\u0163\u0103, fiind autorul unor ispr\u0103vi extraordinare (Ispr\u0103vile lui Gugu\u0163\u0103): el este ministrul bunelului (Ministrul bunelului), apoi c\u0103pitan de corabie (Gugu\u0163\u0103 \u2013 c\u0103pitan de corabie). El are un sat, o \u0163ar\u0103, un univers \u00eentreg de prieteni (Gugu\u0163\u0103 \u015fi prietenii s\u0103i). Mitul poetic vanghelian, rezultat din proiec\u0163ia imaginar\u0103 a unor lumi posibile pe un fond de mister universal, creeaz\u0103 diverse ipostaze de homo: cogitans, care \u201eoche\u015fte\u201d adev\u0103rul (Ocheanul lui Gugu\u0163\u0103); aestheticus, \u00een aspira\u0163ia spre frumos (B\u0103ie\u0163elul din Coliba Albastr\u0103), juris, prin spiritul justi\u0163iar (Ispr\u0103vile lui Gugu\u0163\u0103) etc. Totodat\u0103, Spiridon Vangheli implic\u0103 personajele sale \u00een procesul de cunoa\u015ftere a istoriei, trecutului (Copii \u00een c\u0103tu\u015fele Siberiei; Tat\u0103l lui Gugu\u0163\u0103 c\u00e2nd era mic).
\nOmologul lui Gugu\u0163\u0103 este Ciubo\u0163el (Steaua lui Ciubo\u0163el), care face parte din aceea\u015fi familie, a copiilor universali. Ei parcurg traseul ini\u0163iatic plini de curiozitatea \u015fi altruismul specific v\u00e2rstei. Depun eforturi s\u0103 cunoasc\u0103 lumea \u00een toat\u0103 complexitatea ei \u015fi vor s\u0103 o \u00een\u0163eleag\u0103, d\u00e2ndu-\u015fi explica\u0163ii de-a dreptul bizare, dar pline de misterul poeziei. Abord\u00e2nd o viziune stenic\u0103, senin-nostalgic\u0103, Vangheli trateaz\u0103 copil\u0103ria ca pe o apoteoz\u0103 a universului.
\nPe urmele lui Gugu\u0163\u0103, Emila\u015f al lui Vasile Galaicu va completa ulterior caleidoscopul copil\u0103riei prin esen\u0163a sa luminoas\u0103, identificabil\u0103 \u00een cele trei c\u0103r\u0163i de miniatur\u0103 \u00een proz\u0103, Duminica din mijlocul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii (1976), Clopo\u0163eii dorului (1978), \u015eapte ani de-acas\u0103 (1982).
\nDin aceea\u015fi echip\u0103, Bobocel al lui Ion Dru\u0163\u0103 (Daruri, 1969, Bobocel cu ale lui, 1972) reprezint\u0103 f\u0103r\u00e2ma sapien\u0163ial\u0103, de o naivitate dezarmant\u0103, memorabil\u0103 prin nem\u0103rginita dragoste pentru oameni. Fire contemplativ\u0103, acesta descoper\u0103 misterul universului familial, \u201ec\u00e2nd oamenii tr\u0103iesc a\u015fa, gr\u0103m\u0103joar\u0103\u201d (Gr\u0103m\u0103joar\u0103), intr\u00e2nd \u00een via\u0163\u0103 cu lec\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163at\u0103. Idealitatea acestei lumi se bazeaz\u0103 pe generozitate (Buzunarele), posibilitatea confesiunii (Dest\u0103inuire), sus\u0163inerea moral\u0103 (P\u00e2rtia), toate povestioarele form\u00e2nd o original\u0103 suit\u0103 ritmic\u0103. Prin intermediul prozei sale, Ion Dru\u0163\u0103 \u00eei familiarizeaz\u0103 pe copii cu institu\u0163iile societ\u0103\u0163ii \u015fi normele acesteia. Familia, gr\u0103dini\u0163a, \u015fcoala devin un cadru predilect de desf\u0103\u015furare evenimen\u0163ial\u0103. Memorabile sunt \u00een acest sens nuveletele Bunelul, Sora, Pistruii, Propozi\u0163ia, care subliniaz\u0103 faptul c\u0103 literatura reprezint\u0103 o surs\u0103 inepuizabil\u0103 de experimentare nemijlocit\u0103 a realit\u0103\u0163ii.
\nTema copil\u0103riei apare reflectat\u0103 \u00een mod sensibil \u015fi \u00een alte scrieri dru\u0163iene: Frunze de dor, Zece ani pistruie\u0163i, Balade din c\u00e2mpie, Ar\u0103tur\u0103 de prim\u0103var\u0103, Problema vie\u0163ii etc., ultimele dou\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, tributare spiritului realist-socialist. \u015eoapte de nuc constituie un poem despre copil\u0103rie (re)tr\u0103it din perspectiva adultului nostalgic. Eroii-copii ai lui Ion Dru\u0163\u0103 nu mai sunt ni\u015fte martori pasivi ai vie\u0163ii pe care o \u00eenregistreaz\u0103 cu deta\u015fare, ci caut\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een esen\u0163a acestui univers, uneori, cu gravitatea omului matur.
\nConsacra\u0163i aproape \u00een \u00eentregime scrisului pentru copii, Gheorghe Gheorghiu (\u00cenceput de prim\u0103var\u0103, 1955; C\u00e2ntec de leag\u0103n, 1958; Bun\u0103 diminea\u0163a, 1961; \u015etreng\u0103ri\u0163a, 1963; Poarta spre lume, 1965), Gheorghe Dimitriu (Sc\u0103ri\u0163a fermecat\u0103, 1962; Tic-tac, 1966) investigheaz\u0103 cu d\u0103ruire universul copil\u0103riei, model\u00e2nd tipare candide ale acelui homo ludens, care este copilul. Dragostea, prietenia, valorile spirituale \u015fi morale, deghizate \u00eentr-un cod accesibil, cu unele iriz\u0103ri umoristice constituie substan\u0163a acestor volume.
\n\u00cen acela\u015fi timp, lectorul r\u0103m\u00e2ne cople\u015fit de pitorescul \u015fi expresivitatea unor scene de autentic\u0103 tr\u0103ire emo\u0163ional\u0103, desprinse din proza scurt\u0103 pentru copii a lui Victor Prohin (Puiul de stea, 1969). Antrenante \u015fi educative, simple, dar nu simpliste, povestirile se \u00eencheag\u0103 \u00eentr-un registru al umorului bonom, echilibrat, \u00een care poanta reu\u015fit\u0103 coabiteaz\u0103 cu nuan\u0163ele subtextuale savuroase. <\/p>\n


\n Camelia Manuela SAVA<\/strong>
\n\"\"

Joc suprarealist<\/strong><\/p>\n

Cet\u0103\u0163i de pietre mi-am str\u00e2ns
\nsub pleoape
\n\u015ei noi \u00een ele suntem doar o boare
\nCe vine adesea
\ns\u0103 ne tot aminteasc\u0103 \u00een \u00eentregime de fantome,
\nde ploaia r\u0103s\u0103rit\u0103 peste mare,
\nde tunete \u00eengenunchiate,
\nde dragoste!
\nE musai s\u0103 vorbesc \u00een limbi supuse,
\nca \u00eentr-o doar\u0103 s\u0103 ating o ran\u0103
\nce str\u0103vezie curge \u00eenspre cer: nimic nu vreau,
\nnimic nu-\u0163i cer,
\n\u00ce\u0163i scriu vreo trei foi \u00eenv\u00e2ltorate
\ns\u0103 arate ele ca din carte,
\nca din pove\u015ftile reginei de-alt\u0103dat\u0103:
\nEra c\u00e2ndva o biat\u0103 palid\u0103 suflat\u0103 bijuterie ca de 18
\nKarate\u2026
\nAcum e sp\u0103lat\u0103:
\nse arunc\u0103 \u00een albastrul de cerneal\u0103 sinilie \u015fi o mare \u00eendr\u0103zneal\u0103:
\nCursul zilei de pe tabl\u0103 de argin\u0163i
\nNoi vis\u0103m
\n\u015ei ei cumin\u0163i
\nNe ademenesc continuu,
\nnu mai pot ce rectiliniu
\nm-a\u015f da jos din aceast\u0103 grea de tot povar\u0103 –
\ne o povar\u0103!
\nDe ocar\u0103 e tot ocar\u0103
\nDar se poate, se mai poate sa te cari singur \u00een spate
\np\u00e2n\u0103 la dou\u0103 \u015fi jum\u0103tate
\nCam at\u00e2t face o iubire
\nScoas\u0103 la v\u00e2nzare\u2026
\nDe v\u00e2nzare-i?
\nDe\u2026<\/p>\n


\nFlorin DOCHIA<\/strong>
\n\"\"

Literatura de azi. G\u00e2nduri r\u0103zle\u0163e <\/strong><\/p>\n

Despre postmodernism se va vorbi \u00eenc\u0103 mult\u0103 vreme, pentru c\u0103 este firesc s\u0103 fie (ad)ju(de)cat\u0103 permanent orice orientare cu impact istoric mai mult ori mai pu\u0163in semnificativ asupra literaturii universale \u015fi\/ sau locale. Nu exist\u0103 nici o \u00eendoial\u0103, avem de-a face cu firescul. Firescul decurs din constatarea unui sf\u00e2r\u015fit al modernismului, o chestie veche, totu\u015fi, de vreun secol, poate de la Eugenio d\u00b4\u00d3rs y Rovira, noucentrism, avangard\u0103 \u2013 noua epoc\u0103 estetic\u0103, poate \u201edup\u0103 Auschwitz\u201d, \u201edup\u0103 Hiroshima\u201d, odat\u0103 cu apari\u0163ia, \u00een cultura occidental\u0103, a \u201eapocalipticului\u201d \u2013 apocalipsul a avut deja loc, suntem dincolo de sf\u00e2r\u015fit, tr\u0103im \u00een orizontul postumit\u0103\u0163ii etc. etc. Dac\u0103 nu to\u0163i scriitorii \u015fi criticii vorbesc despre postmodenism, respectiv poezia postmodern(ist)\u0103, asta \u0163ine de interesul lor pentru contemporaneitate. A ignora fenomenele, a evita prezentul nu este ceva nou nici m\u0103car pe meleagul rom\u00e2nesc. Cei care s-au aplecat, pe la noi, cu ceva acribie, asupra fenomenului apar\u0163in, adesea, de un segment dedicat cu prec\u0103dere tragerii spuzei pe turta proprie \u2013 M. C\u0103rt\u0103rescu, A. Mu\u015fina, D. Chioaru \u2013 cu viziuni partizane, fie par\u0163iale, fie restrictive. N. Manolescu este mai aproape de imaginea care ar corespunde g\u00e2ndirii occidentale, timid, totu\u015fi, pentru c\u0103 nu trece, neam!, nici el, dincolo de genera\u0163ia care i-a marcat profund formarea intelectual\u0103. G\u00e2ndesc c\u0103 ar fi putut accede deschis p\u00e2n\u0103 la Bacovia-Barbu interbelic, f\u0103r\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi amendat serios.
\n*
\nStudii solide din Occident g\u0103sesc r\u0103d\u0103cini ale postmodernismului la Edgar Allan Poe (V. Tamari Cheishvili – \u201eEdgar Poe and Postmodernism\u201d) ori, precum Gilles Deleuze, la Franz Kafka. Fredric Jameson (\u201ePostmodernism Or The Cultural Logic of Late Capitalism\u201d) se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 nu cumva sunt recuperabili pentru postmodernism T. S. Eliot, Thomas Mann \u015fi Andr\u00e9 Gide\u2026 O privire mai atent\u0103 ne dezv\u0103luie c\u0103 unul dintre argumentele aproprierii unor astfel de nume \u0163ine de elemente gothice prezente \u00een scrierilor autorilor\u2026 Demersuri mai noi, \u00eendr\u0103zne\u0163e, din spa\u0163iul rom\u00e2nesc arunc\u0103 originile postmodernismului chiar \u00een Istoria ieroglific\u0103 a lui D. Cantemir \u015fi \u0162iganiada lui Budai Deleanu!
\nNu este o excep\u0163ie – un alt concept, existen\u0163ialismul (uneori socotit departe de postmodernism, alteori pur \u015fi simplu at\u00e2t de apropiat \u00eenc\u00e2t se poate spune c\u0103, de fapt, postmodernismul este doar existen\u0163ialismul \u00eentr-o limb\u0103 nou\u0103), \u00ee\u015fi poate \u00eentinde \u201etentaculele\u201d spre autori foarte diver\u015fi: Kierkegaard, Dostoevski, Woody Allen, J. P. Sartre, Jaspers, Camus, Nietzsche, Kafka, Heidegger, Descartes, S. de Beauvoir, R. M. Rilke (v. revista electronic\u0103 \u201ethe cry – a cry towards the absurd\u201d). \u00cen interiorul fiec\u0103reia dintre aceste mi\u015fc\u0103ri, pot fi v\u0103zute at\u00e2t unitatea \u015fi diversitatea. Existen\u0163iali\u015ftii agreeaz\u0103 c\u00e2teva teme importante emergente \u00een literatura pe care o practic\u0103: subiectivitatea, libertatea, limitarea omului, moartea, alegerea, ac\u0163iunea, \u015fi sensul. Cu toate acestea, chiar \u015fi modul \u00een care se apropie de fiecare dintre aceste subiecte variaz\u0103 foarte mult printre existen\u0163iali\u015fti. \u00cen ciuda acordului c\u0103 acestea sunt aspecte cheie, existen\u0163iale, se poate afirma c\u0103 ceea ce este cel mai central existen\u0163ialismului este c\u0103 aceia identifica\u0163i ca existen\u0163iali\u015fti sunt interesa\u0163i de acelea\u015fi \u00eentreb\u0103ri. \u00cen mod similar, la postmoderni\u015fti se pot identifica anumite teme care sunt abordate \u00een mod consecvent: limitele cunoa\u015fterii, limitele \u015ftiin\u0163ei, limitele ra\u0163iunii, pluralism \u015fi adev\u0103ruri locale. Preocup\u0103rile legate de putere \u015fi de structurile de putere sunt, de asemenea, importante pentru majoritatea postmoderni\u015ftilor. Ar putea fi ad\u0103ugate \u015fi alte teme comune. Cu toate acestea, ceea ce este important de re\u0163inut este faptul c\u0103 \u015fi aici temele sunt mai importante dec\u00e2t r\u0103spunsurile specifice. Deci \u015fi postmoderni\u015ftii au tendin\u0163a de a fi interesa\u0163i de \u00eentreb\u0103ri similare, dar nu au neap\u0103rat acelea\u015fi r\u0103spunsuri.<\/p>\n

*
\nOpinia lui Umberto Eco este c\u0103 r\u0103spunsul postmodernist la modernism este recunoa\u015fterea c\u0103 trecutul, de vreme ce nu poate fi distrus, pentru c\u0103 distrugerea lui ar duce la t\u0103cere, trebuie revizitat; dar nu cu inocen\u0163\u0103, ci cu ironie. Post-modernismul este r\u0103spunsul creativ la o criz\u0103 existen\u0163ial\u0103. \u00cen timp ce r\u0103d\u0103cinile post-modernism pot fi urm\u0103rite de-a lungul istoriei literare, este identificat\u0103 ca principal\u0103 perioada critic\u0103 aceea de dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Cu eseul lui Albert Camus \u201eMitul lui Sisif\u201d, postmodernismul caut\u0103 s\u0103 acceseze \u015fi s\u0103 genereze o \u00een\u0163elegere nou\u0103, proasp\u0103t\u0103 a formei \u015fi con\u0163inutului mitologice. Deconstruc\u0163ia formulei clasice \u00een structur\u0103, percep\u0163ie \u015fi act public ca un dispozitiv de stimulare a particip\u0103rii active. Cu Sisif, m\u00e2ntuirea postmodern\u0103 este ob\u0163inut\u0103 prin con\u015ftiin\u0163\u0103. Cu toate acestea, exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 fundamental\u0103 \u00eentre existen\u0163ialism \u015fi postmodernism. Existen\u0163ialismul se concentreaz\u0103 asupra absurdului ca o cale spre nihilism. Postmodernismul vede absurdul ca un stimulent al creativit\u0103\u0163ii. Jorge Luis Borges, modelul explor\u0103rii narative postmoderne, afl\u0103 inten\u0163iile creatorului \u00eentr-un mod foarte diferit de Camus \u00een scurta povestire \u201eEl Hacedor\u201d. \u00cen c\u00e2teva paragrafe, Borges descrie rela\u0163ia dintre F\u0103uritor \u015fi Univers. Perspectiva naratorului este aceea a F\u0103uritorului, chiar el descrie rela\u0163ia cu lumea vie. Este un contrast direct cu Albert Camus, care s-a axat pe Dumnezeul care aplic\u0103 pedeapsa asupra omului. \u00cen schimb, Borges descrie \u201eCreatorul\u201d ca fiind sedus de senzualitatea existen\u0163ei. \u201eSabemos estas cosas, pero no las que sinti\u00f3 al descender a la \u00faltima sombra.\u201d
\n*
\n\u00cen realitatea rom\u00e2neasc\u0103, se poate vorbi de o prezen\u0163\u0103 semnificativ\u0103 a termenului \u015fi a manifest\u0103rilor con\u015ftient(izat)e dup\u0103 1980, c\u00e2nd eforturile de definire se amplificaser\u0103 \u00een Occident, realiz\u00e2ndu-se desprinderea de neomodenism. Sincronizarea era \u015fi posibil\u0103, \u00een ciuda sau poate datorit\u0103 restric\u0163iilor politice, genera\u0163ia respectiv\u0103 sim\u0163ind mai mult ca acelea precedente nevoia de desc\u0103tu\u015fare prin ironie, gothic, textualism etc. Cenaclul de Luni a fost cea mai vizibil\u0103 mi\u015fcare de tip postmodern, dar era imposibil ca reflexe s\u0103 nu r\u0103zbat\u0103 \u00een \u015fi din teritoriu, circula\u0163ia persoanelor fiind destul de frecvent\u0103 \u00een\u0103untru, altfel de comunicare dec\u00e2t cea direct\u0103 presupun\u00e2nd riscuri considerabile. C\u0103 mul\u0163i dintre ei s-au revendicat de la poe\u0163i interbelici sau de la \u015faizeci\u015fti nu face dec\u00e2t s\u0103 augmenteze credin\u0163a \u00een imposibilitatea genera\u0163iilor spontanee, recunoa\u015fterea preeminen\u0163ei \u00eenainta\u015filor. Nu to\u0163i optzeci\u015ftii au fost\/ sunt postmodern(i\u015ft)i \u00een fond. Sunt destui tradi\u0163ionali\u015fti, curat moderni, romantici, beatnici\u2026 Ceea ce nu le mic\u015foreaz\u0103 nicicum presupusa valoare real\u0103.<\/p>\n

*
\nAst\u0103zi, discu\u0163ia despre sincronizare poate fi superflu\u0103, dac\u0103 nu chiar falacioas\u0103. La acest moment, nu mai po\u0163i vorbi de ne-sinconizare, de izolare cultural\u0103, de crea\u0163ie suficient\u0103 sie\u015fi. La anul 1980 era, \u00eentr-o mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103, desigur, la fel, cu aceast\u0103 comunicare sincron\u0103 \u00een lumea literelor. Fie \u015fi cu greutate, c\u0103r\u0163ile \u015fi revistele circulau \u00eenspre \u0163\u0103rile lag\u0103rului comunist, adesea chiar \u00een momentul apari\u0163iei lor. Fragmente relevante ap\u0103reau subtil \u00een reviste de cultur\u0103, cu sau f\u0103r\u0103 ghilimele, \u00een versiuni rom\u00e2ne\u015fti dintre cele mai stimabile (v. seriile vremii din revista Secolul 20. Se pot g\u0103si, \u00eens\u0103, lucruri surprinz\u0103toare, din acest punct de vedere, \u015fi \u00een T\u00e2n\u0103rul leninist! Acolo am citit, pentru prima oar\u0103, despre mi\u015fcarea \u015fi filosofia beat, prezentat\u0103 pe larg, desigur, ca \u015fi cum s-ar fi spus \u201ea\u015fa s\u0103 nu faci!\u201d, capitalismul putred e pe marginea pr\u0103pastiei, noi i-o vom lua \u00eenainte\u2026). Era imposibil ca genera\u0163ia anilor 80 s\u0103 nu se \u201esincronizeze\u201d, asta citea – poezie american\u0103, mai cu seam\u0103 din anii 50 -, asta o inspira, nu numai stilistic, ci \u015fi substan\u0163ial. Este evident c\u0103 sincronizarea, exclusiv, nu asigur\u0103 calitatea poeziei, dar este necesar\u0103 facilit\u0103rii comunic\u0103rii re\u00eennoite, poezia nu se poate reduce la repetarea unor mantre milenare, a unor structuri osificate! Cum mi\u015fcarea Dada a \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163at generos toat\u0103 avangarda occidental\u0103 interbelic\u0103 \u015fi toat\u0103 mi\u015fcarea literar\u0103 universal\u0103 ce i-a urmat, era firesc s\u0103 aib\u0103 acela\u015fi efect \u015fi postmodernismul teoretizat \u00een anii 80. Dup\u0103 F\u00e2nt\u00e2na lui Duchamps (1917), arta nu mai fost la fel\u2026 Dup\u0103 Metamorfoza lui Kafka, literatura nu a mai fost la fel\u2026 \u00cen literatur\u0103 schimbarea de paradigm\u0103 va intra \u00eentr-un curs de neoprit. Dup\u0103 existen\u0163ialism, mi\u015fcarea beatnicilor, se va \u00eent\u00e2mpla cu Noul Roman Francez, cu Real Maravilloso din America de Sud\u2026 <\/p>\n

*
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte tr\u0103s\u0103turile postmodernismului, e oric\u00e2nd util s\u0103 recurgem la m\u0103rturia lui M. C\u0103rt\u0103rescu: \u201ejocul cu formele, conven\u0163iile, temele \u015fi motivele deja existente, o art\u0103 combinatorie, a cit\u0103rii \u015fi punerii \u00een dialog a unor forme eterogene ca stil \u015fi timp etc.\u201d
\nDar Radu G. \u0162eposu (\u201eIstoria tragic\u0103 \u015fi grotesc\u0103 a \u00eentunecatului deceniu literar nou\u0103\u201d \u2013 o carte de c\u0103p\u0103t\u00e2i!) esen\u0163ializeaz\u0103: principala tr\u0103s\u0103tur\u0103 a poeziei postmoderne o constituie eclectismul inten\u0163ionat; relativizarea normelor, a canoanelor, \u00een care ironia joac\u0103 un rol esen\u0163ial, duce la o alt\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 estetic\u0103, iar spiritul ironic merge m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu caracterul metatextual \u015fi autoreferen\u0163ial. Un portret robot ar include, sintetic: antropocentrism, imanentism, integralism, textualism, recuperare, experimentalism, ironie, ludic, sincronism stilistic. Dar nici m\u0103car nu sunt original! \u00cen postmodernism, dispare originalitatea! <\/p>\n

*
\nMi\u015fc\u0103rile postmoderne rom\u00e2ne\u015fti au beneficiat inegal de mediatizare. De aceea, \u201ecapitali\u015ftii\u201d au avut parte de o vizibilitate superioar\u0103. Handicapul \u201eprovinciei\u201d a fost \u015fi va fi greu de dep\u0103\u015fit, \u00eentr-o lume globalizat\u0103, y compris pulverizat\u0103. Dac\u0103 la Centru g\u0103l\u0103gia e mai mare, nu semnific\u0103 deloc vreun criteriu de valoare peren\u0103, o deta\u015fare de m\u0103rirea \u015fi dec\u0103derea modelor. Iar existen\u0163a, \u00een ultimele decenii, a Internetului multiplic\u0103, practic, la nesf\u00e2r\u015fit arhipelagul poetic postmodern \u015fi c\u0103ile de comunicare.
\nSisteme de referin\u0163\u0103 esen\u0163iale sunt, pentru a nu fi pierdu\u0163i pentru Poezie, genera\u0163iile 60 \u015fi 80 din secolul XX. Par\u0163ial, 3-4 voci din poezia interbelic\u0103 \u015fi 1-2 voci din secolul XIX. Altfel nici nu se poate, pentru c\u0103 genera\u0163iile numite trimit ne\u00eendoielnic \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie. \u00cen rest, o imens\u0103 addenda, pentru clipele de rela\u015f.<\/p>\n

*
\nRezonan\u0163a poeziei, la nivel universal, este minor\u0103 \u015fi esen\u0163ial\u0103.
\nSe poate tr\u0103i \u015fi f\u0103r\u0103 poezie, dar merit\u0103?
\n\u015ei atunci, l\u0103s\u0103m poeziei o ni\u015f\u0103 discret\u0103 \u015fi cu multiple intr\u0103ri.
\nAici, orice consumator se poate delecta \u00een voie cu bucate alese.
\nNu exist\u0103 cea mai valoroas\u0103 genera\u0163ie, poate exista cel mai valoros poet al unui moment de prezent sau de viitor.
\nUn nume cu o actualitate constant\u0103 \u00een ultimii patruzeci de ani este Nichita St\u0103nescu. Constat, \u00een via\u0163a de zi cu zi, c\u0103 prezen\u0163a poeziei sale este, tot mai mult, peste aceea a poeziei eminesciene, care, din p\u0103cate, \u00eencepe s\u0103 dateze.
\nDincolo de orice interpret\u0103ri teoretice, concret, emo\u0163ia versului lui Nichita se transmite direct, habar nu am pe ce c\u0103i \u015fi de ce, \u00een con\u015ftiin\u0163a receptorilor. Nici nu se face s\u0103 \u00eentrebi \u201ede ce-\u0163i place poezia lui Nichita?\u201d, c\u0103ci ri\u015fti s\u0103 \u0163i se r\u0103spund\u0103 obraznic: \u201eD-aia!\u201d
\nGenera\u0163ia 80 este un reper important. De aici \u00eencepe ceva ce nu s-a \u00eemplinit \u00eenc\u0103, sedimentele ei sunt \u00eenc\u0103 fertile \u015fi \u00een rezonan\u0163\u0103 cu mi\u015fcarea poetic\u0103 universal\u0103.
\n*
\nPostmodernismul este o literatur\u0103 a sf\u00e2r\u015fitului, ne\u00eendoielnic. Un sf\u00e2r\u015fit pe care l-am dep\u0103\u015fit deja, dar am ajuns altundeva, oare? \u00cen balansul acesta, tr\u0103im \u015fi literatura trecutului, \u015fi literatura viitorului. Despre aceasta din urm\u0103 s-au scris deja ni\u015fte tomuri, de-ar fi s\u0103 amintesc, la noi, doar \u201eTransmodernismul\u201d lui Theodor Codreanu. Un demers de tot interesant se poate g\u0103si la japonezul Kojin Karatani, promotor al transcriticii. Iar postmodernismul nu este \u00een criz\u0103, el ESTE criza! \u015ei cum chiar literatura rom\u00e2n\u0103 este \u00een criz\u0103, numele ei este postmodernism!
\nA nu se da frazelor anterioare vreo accep\u0163ie negativ\u0103, este numai o constatare reconfortant\u0103, \u00eentruc\u00e2t, chiar dac\u0103 \u00een mla\u015ftini via\u0163a e mai variat\u0103, mai bogat\u0103 \u015fi mai vie, tot \u00een furtun\u0103 se tr\u0103ie\u015fte cu adev\u0103rat.<\/p>\n

*
\nDespre un postmodernism rom\u00e2nesc se poate vorbi, fie c\u0103 exist\u0103, fie c\u0103 nu exist\u0103\u2026 Cam asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu literatura, cu artele \u00een general. Ele se ocup\u0103 mereu mai mult de ceea ce nu exist\u0103, de ceea ce trebuie creat pentru a se al\u0103tura Crea\u0163iei primordiale, a o completa, a o \u00eemplini. Creatorul adaug\u0103 Lumii! Nu prea ne mai \u0163inem de propozi\u0163ia lui Wittgenstein \u2013 \u201eDespre ceea ce nu se poate vorbi trebuie s\u0103 se tac\u0103\u201d – urm\u00e2ndu-l mai cu seam\u0103 \u00een cearta cu Lumea, cu iner\u0163ia \u015fi conven\u0163iile, \u00een favoarea libert\u0103\u0163ii contempla\u0163iei. \u015ei contempl\u00e2nd noi cu mare ardoare, vedem c\u0103, de la un punct \u00eencolo, literatura s-a aliniat formelor de-aiurea, indiferent\u0103 la fondul conven\u0163ional. Iar formele p\u0103reau a diferi de ceea ce numim modernism, p\u0103rea a anun\u0163a finalul acestuia, chiar prin interregnul numit neomodernism, (\u201ecurent literar \u015fi artistic prin care se realizeaz\u0103 jonc\u0163iunea cu modele culturale din perioada interbelic\u0103.\u201d) cu Nichita St\u0103nescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ioan Alexandru, A. E. Bacovsky, Leonid Dimov, \u015etefan Augustin Doina\u015f\u2026 <\/p>\n

*
\nA vorbi despre genera\u0163ii literare este util numai din punct de vedere didactic. Dialogul se poart\u0103 \u00een toate direc\u0163iile, indiferent la genera\u0163ii. La o Tab\u0103r\u0103 de crea\u0163ie organizat\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani la Sibiu, \u201eArtgothica\u201d, au fost prezen\u0163i \u015fi au dialogat intens vreo 30-40 de poe\u0163i cu v\u00e2rste \u00eentre 17 \u015fi 80 de ani\u2026 Pe de alt\u0103 parte, recursul la model \u015fi dialogul adesea ireveren\u0163ios cu ele face parte din firescul crea\u0163ie contemporane. Nu exist\u0103 nici o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre v\u00e2rsta biologic\u0103 \u015fi abordarea unor anumite genuri literare! Deja se premiaz\u0103, \u00een lume, romane publicate de autori de 19-21 de ani! Alegerea unui gen \u00een care s\u0103 scrii \u0163ine de ceea ce ai de spus \u015fi capacitatea de a o spune. Este vorba \u00eent\u00e2i de tehnic\u0103, apoi de talent. <\/p>\n

*
\nMul\u0163i se \u201ecanonesc\u201d s\u0103 scrie literatur\u0103 \u015fi s-o publice pe internet! Ba chiar se laud\u0103 cu milioane de acces\u0103ri\/ lecturi! Canon, \u00een sensul consacrat, nu mai exist\u0103, dup\u0103 trecerea prin postmodernism. Scriitorul sc\u0103pase de canon \u00eenainte de apari\u0163ia \u015fi extinderea Internetului (1994?). Canonul este lipsa de canon. 90% din ceea ce se pretinde literatur\u0103 pe internet este sub-literatur\u0103 sau non-literatur\u0103. Cum \u015fi 70-80% din c\u0103r\u0163ile tip\u0103rite pretinse de literatur\u0103 \u2013 oricine adun\u0103 1-2-3 mii de lei poate s\u0103-\u015fi editeze \u201eopera\u201d vie\u0163ii, fie \u015fi \u00een 20-30 de exemplare \u2013 au tot at\u00e2ta valoare c\u00e2t\u0103 poate da orice rom\u00e2n care s-a n\u0103scut poet \u015fi e \u015ftiutor de carte! Am amintit undeva de Twitteratur\u0103, este ceva n\u0103scut pe Internet, specific Internetului, un canon specific. Prefer astfel de ini\u0163iative ale hipertextului, \u00eennoitoare, transferului de texte de pe h\u00e2rtie \u00een virtual. Altfel, exploatez, ca toat\u0103 lumea, facilit\u0103\u0163ile mediului digital, am postat c\u0103r\u0163i ale mele ca e-book, unele au fost at\u00e2t de accesate \u00eenc\u00e2t au dep\u0103\u015fit de c\u00e2teva ori tirajul pe h\u00e2rtie. Viitorul mediu \u015fi \u00eendep\u0103rtat este al suportului digital. Literatura r\u0103m\u00e2ne aceea\u015fi, despre oameni \u015fi vie\u0163ile lor. Iar pe bloguri este at\u00e2ta literatur\u0103 c\u00e2t\u0103 se posteaz\u0103\u2026 nici mai mult\u0103, nici mai pu\u0163in\u0103\u2026
\n*
\nCompeti\u0163ia literar\u0103 este o realitate, inclusiv aceea \u00eentre v\u00e2rste ale literaturii. Orice scriitor se na\u015fte dintr-un individ cu un anumit \u201ebackground\u201d cultural, dac\u0103 scrie, trebuie s\u0103 fi citit suficient de mult, s\u0103 cunoasc\u0103 intim conven\u0163iile artei pe care o practic\u0103. \u00centr-un dialog de acum un deceniu, Nicolae Breban \u00eemi spunea c\u0103 to\u0163i ne na\u015ftem \u201edin mantaua lui Gogol\u201d, ceea ce putea \u015fi trebuia citit \u015fi \u201edin \u00abMantaua\u00bb lui Gogol\u201d. Acela\u015fi important scriitor se revendic\u0103 din arta nara\u0163iunii dostoievskiene. Deun\u0103zi, cineva constata c\u0103 fraza care deschide \u201eMetamorfoza\u201d de Franz Kafka a schimbat paradigma prozei din secolul XX. Nimic nou, dac\u0103 ne g\u00e2ndim bine. Gabriel Garcia M\u00e1rquez m\u0103rturise\u015fte \u00een \u201eEl Manifiesto\u201d, 1977: \u201eMetamorfoza lui Kafka a fost probabil o revela\u0163ie… Era \u00een 1947… \/ Aveam 19 ani… Eram \u00een primul an la Drept… \u00cemi amintesc \u015fi acum fraza de \u00eenceput: \u00centr-o bun\u0103 diminea\u0163\u0103, c\u00e2nd Gregor Samsa se trezi \u00een patul lui, dup\u0103 o noapte de vise zbuciumate, se pomeni metamorfozat \u00eentr-o g\u00e2nganie \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare… M\u0103i s\u0103 fie! mi-am spus. Nu se poate!… Nimeni nu mi-a spus c\u0103 e voie s\u0103 scrii a\u015fa!… Dar uite c\u0103 se scrie!… Deci a\u015f putea \u015fi eu!… La naiba! A\u015fa spunea bunica mea pove\u015ftile… Cele mai incredibile \u00eent\u00e2mpl\u0103ri cu tonul cel mai firesc din lume.\u201d \u015ei Gabito a scris prima lui povestire publicat\u0103 \u2013 \u201eA treia resemnare\u201d \u2013 \u00eempins, iat\u0103, de lectura unei povestiri a unui evreu praghez de limb\u0103 german\u0103, \u00een traducerea apocrif\u0103 a lui Borges.
\n*
\nDa, e voie s\u0103 scrii a\u015fa! S-a descoperit \u015fi la noi \u015fi am intrat \u00een concertul mondial al literaturii. O seam\u0103 de scriitori sunt tradu\u015fi, de multe ori f\u0103r\u0103 nici o interven\u0163ie institu\u0163ional\u0103, \u00een \u0163\u0103ri europene. Competi\u0163ia este \u00een atragerea celui mai mare num\u0103r de cititori. Dar mai exist\u0103 o competi\u0163ie, aceea \u00een atragerea celor mai multe cronici pozitive. Iar a treia competi\u0163ie este \u00een atragerea celor mai mul\u0163i cititori \u00eentr-un viitor oarecare, c\u00e2t mai \u00eendelungat. Marketingul editorial a f\u0103cut din Mircea C\u0103rt\u0103rescu un fenomen literar, valoarea textelor sale, altfel real\u0103, nefiind, totu\u015fi, aceea din fruntea \u201eclasamentelor\u201d nici \u00een domeniul poeziei, nici \u00een domeniul prozei, nici \u00een domeniul teoretic. Ar fi de dorit s\u0103 nu se confunde succesul comercial cu valoarea peren\u0103. Dac\u0103 resentimentele unui marginal etnic \u015fi social transpuse \u00een romane de limb\u0103 german\u0103 pot aduce Premiul Nobel (cazul Herta M\u00fcller), atunci orice este posibil \u00een literatur\u0103! Iat\u0103 c\u0103 un cotidian ne propune o serie de c\u0103r\u0163i la pre\u0163 mic semnate de autori care au luat Premiul Nobel. Despre unele nume din list\u0103 nimeni nu mai \u015ftie nimic, singura amintire r\u0103mas\u0103 fiind, eventual, premiul, iar nu con\u0163inutul operei literare. A\u015fa c\u0103 trecutul poate fi \u015fi el imprevizibil!
\n*<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, un Nobel face foarte bine unei literaturi, o face vizibil\u0103 interna\u0163ional, m\u0103car un an luminile media din lume se focalizeaz\u0103 \u00een aria respectiv\u0103, Herta M\u00fcller a adus \u00een aten\u0163ie imagini din istoria rom\u00e2neasc\u0103, dar mai pu\u0163in literatura rom\u00e2n\u0103, oricum, leg\u0103tura ei cu literatura rom\u00e2n\u0103 nu prea exist\u0103\u2026 Sunt curios dac\u0103 un Premiu Nobel pentru Norman Manea ar aduce beneficii mai mari\u2026 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mihaela MALEA STROE Poemul cuvintelor iubitoare ca pruncii Iubite, \u00eemi las cuvintele s\u0103 vin\u0103 la tine! Le-am tot prigonit, le-am<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17625"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17625"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17625\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17626,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17625\/revisions\/17626"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17625"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17625"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17625"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}