CALEA CERCET\u0102RII, PUTEREA DE A CUCERI NECUNOSCUTUL<\/p>\n
de Vasile GHINEA
\n S\u00e2mb\u0103t\u0103, 12 martie, ziua Sf. Cuv. Teofan M\u0103rt. Sf. Ier. Grigorie Dialogul, ep. Romei; Sf. Cuv. Simeon Noul Teolog (S\u00e2mb\u0103ta Sf. Teodor-Pomenirea mor\u021bilor), \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam Matinc\u0103 Costea.
\n\u201e(Autosuspendare) \u00cencercam la mine-n cram\u0103\/ S\u0103 m\u0103 las de epigram\u0103.\/ Dup-al cincilea pahar,\/ Am decis: voi scrie iar! (Eficien\u021b\u0103) Un \u021aepe\u0219 singur, de socot,\/ F\u0103cut-a ho\u021bii s\u0103 dispar\u0103.\/ Cu DNA \u0219i DIICOT\/ Se \u00eenmul\u021bir\u0103 azi \u00een \u021bar\u0103. (Scriitori \u00een etate) Scrisul azi le e povar\u0103,\/ Observat-au \u0219i profanii.\/ Motiva\u021bia e clar\u0103.\/ Le-au murit, pe r\u00e2nd, to\u021bi fanii.\u201d (Dumitru Hangu)
\n\u201e(N\u0103ravul din fire) Chiar de nu mai e putere,\/ Ochii v\u0103d, inima cere,\/ Dar amanta nu m\u0103 pierde,\/ C\u0103 am certificat verde. (So\u021bie geloas\u0103) Mi-a rupt toiagul, n\u0103roada,\/ Ca s\u0103 nu pot trece strada\/ La vecina Vasilica,\/ Chiar dac\u0103 nu-i fac nimica. (Minciuna \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103) A ap\u0103rut o tulpin\u0103,\/ Politica rom\u00e2neasc\u0103,\/ Ce omoar\u0103 f\u0103r\u0103 vin\u0103,\/ Cu minciuna de sub masc\u0103\u201d. (Safta Leaut\u0103, prin telefon, cu dor de la N\u0103vodari )
\nA urmat lectorul de serviciu Cristi Rusin cu un material intitulat Pa\u0219tele Catolic \u0219i Pa\u0219tele Ortodox. V\u0103 ofer lectura: \u201eSunt foarte mul\u021bi oameni care nu \u00een\u021beleg de ce catolicii \u0219i ortodoc\u0219ii s\u0103rb\u0103toresc Pa\u0219tele \u00een zile diferite. \u00cen cele ce urmeaz\u0103, m-am str\u0103duit s\u0103 ofer un r\u0103spuns relativ scurt \u0219i concis pentru aceast\u0103 tem\u0103 de interes. Etimologic, cuv\u00e2ntul rom\u00e2nesc Pa\u0219te sau Pa\u0219ti provine din greac\u0103 \u0219i se refer\u0103 la \u201etrecere\u201d, \u00een context cre\u0219tin fiind vorba de trecerea omului de la moarte la via\u021b\u0103. Cuv\u00e2ntul are, \u00eens\u0103, r\u0103d\u0103cini mult mai vechi, ebraice. Pa\u0219tele, ca s\u0103rb\u0103toare a amintirii mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Hristos, nu este men\u021bionat niciodat\u0103 \u00een Biblie. Niciodat\u0103 nu se vorbe\u0219te despre cineva care s\u0103 fi celebrat a\u0219a ceva. Niciodat\u0103 nu se descrie cum ar trebui celebrat. Nici m\u0103car nu este men\u021bionat. Singurul verset care ar putea face o trimitere la idea acestei s\u0103rb\u0103tori este urm\u0103torul: \u201eCur\u0103\u021bi\u021bi aluatul cel vechi, ca s\u0103 fi\u021bi fr\u0103m\u00e2nt\u0103tur\u0103 nou\u0103, precum \u0219i sunte\u021bi f\u0103r\u0103 aluat; c\u0103ci Pa\u0219tile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi\u201d. (1 Corinteni 5:7). Totu\u0219i, versetul, atribuit lui Pavel, men\u021bioneaz\u0103 Pa\u0219tele \u00eentr-un sens alegoric, nefiind vorba de o s\u0103rb\u0103toare \u00een sine, ci de un titlu al lui Hristos despre care se spune c\u0103 a trecut de la moarte la via\u021b\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-se o paralel\u0103 cu sacrificarea mieilor de c\u0103tre iudei cu ocazia Pa\u0219telui lor (care este o s\u0103rb\u0103toare cu o alt\u0103 semnifica\u021bie). Cum era oarecum normal, cre\u0219tinii au creat o s\u0103rb\u0103toare anual\u0103 dedicat\u0103 evenimentului central al credin\u021bei lor: moartea \u0219i \u00eenvierea lui Hristos. Astfel, a ap\u0103rut Pa\u0219tele.
\n\u00cenainte de secolul al IV-lea, Pa\u0219tele nu a fost niciodat\u0103 celebrat de c\u0103tre cre\u0219tini \u00een aceia\u0219i zi. Existau numeroase tradi\u021bii, practice \u0219i varia\u021bii locale \u00een Imperiul Roman, din Siria \u0219i Egipt p\u00e2n\u0103 \u00een Roma, Galia \u0219i Britannia. Una era practica celor din sudul Egiptului, alta era practica celor din nordul Galiei. Fiecare celebra Pa\u0219tele \u00een func\u021bie de propriile criterii. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpla \u00eenainte ca religia cre\u0219tin\u0103 s\u0103 fie recunoscut\u0103 legal \u00een Imperiul Roman. Dup\u0103 ce \u00eemp\u0103ratul Constantin (d.337) hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 promoveze aceast\u0103 religie \u0219i s\u0103 o sprijine \u00een procesul ei de centralizare, este organizat Conciliul Ecumenic de la Niceea din anul 325. Pe l\u00e2ng\u0103 temele doctrinare importante ale conciliului, un subiect discutat a fost \u0219i stabilirea unor criterii privind celebrarea Pa\u0219telui, unanime pentru to\u021bi cre\u0219tinii din toate regiunile lumii. Din p\u0103cate, dintre cele 22 de canoane p\u0103strate ale conciliului, \u00een mod dubios, hot\u0103r\u00e2rea cu privire la data Pa\u0219telui nu s-a p\u0103strat, dar poate fi dedus\u0103 cu ajutorul unor alte documente cre\u0219tine, unele contemporane, ce se raporteaz\u0103 la deciziile luate la Niceea. Astfel, din canonul 1 al Conciliului din Antiohia din anul 338 afl\u0103m urm\u0103toarele: \u201eTo\u021bi cei care \u00eendr\u0103znesc s\u0103 surpe hot\u0103r\u00e2rea Sf\u00e2ntului \u0219i Marelui Sinod \u00eentrunit \u00een Niceea \u00een prezen\u021ba evlaviei preaiubitului de Dumnezeu \u00eemp\u0103rat Constantin cu privire la sf\u00e2nta s\u0103rb\u0103toare a Pa\u0219tilor celor aduc\u0103toare de m\u00e2ntuire (\u2026)\u201d.din acest canon \u0219tim sigur c\u0103 la Niceea s-a vorbit, cu vreo 13 ani \u00eenainte, despre stabilirea unei date comune pentru celebrarea Pa\u0219telui. Canonul antiohian, destul de lung, \u00eei amenin\u021b\u0103 cu excomunicarea pe to\u021bi cei care nu vor s\u0103 accepte criteriile stabilite la Niceea, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 le men\u021bioneze, cu o excep\u021bie: nimeni s\u0103 nu celebreze Pa\u0219tele al\u0103turi de iudei.
\nIudeii au \u0219i ei o veche s\u0103rb\u0103toare a Pa\u0219telui, Pesah, ce face referire la trecerea \u00eengerului mor\u021bii prin fa\u021ba caselor sclavilor israeli\u021bi din Egipt \u00een vremea Profetului Moise. \u00cengerul a ucis nou-n\u0103scu\u021bii egiptenilor, dar pe cei ai israeli\u021bilor, care \u0219i-au marcat pragul caselor cu s\u00e2nge de miel, nu. Din aceast\u0103 cauz\u0103 iudeii celebreaz\u0103 Pa\u0219tele \u0219i sacrific\u0103 anual miei. S\u0103rb\u0103toarea lor este mult mai veche dec\u00e2t cea cre\u0219tin\u0103. Cre\u0219tinii au adoptat aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare d\u00e2ndu-i o alt\u0103 semnifica\u021bie. Conciliul de la Niceea se pare c\u0103 le-a interzis cre\u0219tinilor s\u0103 celebreze vreodat\u0103 Pa\u0219tele \u00eempreun\u0103 cu iudeii, \u00een \u00eencercarea de a se delimita de iudaism. Alte canoane de dup\u0103 secolul IV confirm\u0103 acest lucru.
\n\tSuccint, criteriile de stabilire ale datei Pa\u0219telui, a\u0219a cum sunt men\u021bionate \u00een canoanele diferitelor concilii sau de c\u0103tre unii episcopi, precum Epifanie de Salamina (d.403) sunt:
\n– Pa\u0219tele s\u0103 pice duminica;
\n– Pa\u0219tele s\u0103 pice dup\u0103 echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103;
\n– Pa\u0219tele s\u0103 pice dup\u0103 lun\u0103 plin\u0103;
\n– Pa\u0219tele s\u0103 nu pice niciodat\u0103 cu Pa\u0219tele iudeilor (care nici el nu e fix), ci la minim o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dup\u0103 aceea; Conform acestor criterii, relative simple pentru calcularea anual\u0103 a Pa\u0219telui, to\u021bi cre\u0219tinii trebuiau s\u0103-l celebreze \u00een aceea\u0219i zi. Totu\u0219i, la ora actual\u0103 nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 asta. Marele decalaj dintre cre\u0219tin\u0103tatea occidental\u0103 (catolic\u0103 \u0219i protestant\u0103) \u0219i cea oriental (ortodox\u0103, miafizit\u0103) s-a produs din cauza \u00een\u021belegerii diferite a echinoc\u021biului de prim\u0103var\u0103.
\nIni\u021bial, calendarul iulian, elaborat la Roma \u00een contextul reformelor lui Iulius Caesar \u0219i adoptat \u00een jurul anului 45 \u00ee.Hr, era folosit de c\u0103tre majoritatea cre\u0219tinilor din bazinul Mediteranei (cu unele varia\u021bii locale). \u00cen anul 1582, Papa Grigore al XIII-lea a considerat c\u0103 era necesar\u0103 o nou\u0103 reform\u0103 a calendarului, chiar \u00een \u00eencercarea de a stabili o dat\u0103 c\u00e2t mai precis\u0103 a Pa\u0219telui, care s\u0103 se apropie de criteriile de la Niceea. Astfel se na\u0219te calendarul gregorian ce este adoptat de c\u0103tre toate statele catolice, apoi de c\u0103tre cele protestante. Reforma s-a f\u0103cut atunci c\u00e2nd de la data de 4 octombrie 1582 s-a trecut a doua zi, direct, la 15 octombrie 1582, elimin\u00e2nd 10 zile. \u00cen timp, diferen\u021ba dintre cele dou\u0103 calendare, \u201estil nou \u0219i stil vechi\u201d, gregorian \u0219i iulian, a ajuns la 13 zile. A\u0219a se face c\u0103 orice dat\u0103 din calendarul gregorian este cu 13 zile mai devreme dec\u00e2t aceea\u0219i dat\u0103 din calendarul iulian. \u00cen mod normal, \u00een calendarul gregorian, echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103 are loc \u00een data de 20-21 martie. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 niciodat\u0103 Pa\u0219tele occidental, catolic \u0219i protestant, nu poate pica \u00eenainte de 20 martie. \u00cen schimb, data de 20-21 martie a echinoc\u021biului de prim\u0103var\u0103 din calendarul iulian corespunde \u00een cel gregorian datei de 3-4 aprilie. Prin urmare, Pa\u0219tele oriental, ortodox, nu va fi niciodat\u0103 mai devreme de 3-4 aprilie.
\n\u00cen Rom\u00e2nia s-a trecut de la calendarul iulian (pe stil vechi) la cel gregorian (sau pe stil nou) \u00een toate institu\u021biile civile \u00een anul 1919, sincroniz\u00e2ndu-se astfel cu Occidentul. Mai t\u00e2rziu, \u00een 1923, Sinodul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne a hot\u0103r\u00e2t adoptarea calendarului gregorian, dar a p\u0103strat modalitatea de calculare a Pa\u0219telui dup\u0103 calendarul iulian. Prin urmare, Pa\u0219tele ortodox din Rom\u00e2nia nu poate pica niciodat\u0103 \u00eenainte de 3-4 aprilie.
\n\u00cen unii ani s-a \u00eent\u00e2mplat ca Pa\u0219tele catolic, occidental, s\u0103 pice \u00een aceea\u0219i duminic\u0103 \u00een care a picat \u0219i cel oriental, orthodox. Anul acesta \u00eens\u0103, este o diferen\u021b\u0103 de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 date: 17 aprilie occidental \u0219i 24 aprilie oriental. \u00cen anul 2025 se pare c\u0103 vor pica din nou \u00een aceea\u0219i zi. \u00cen acel an se \u00eemplinesc 1700 de ani de la Conciliul de la Niceea \u0219i exist\u0103 deja voci \u00een lumea cre\u0219tin\u0103, mai ales \u00een r\u00e2ndurile catolicilor, care \u00ee\u0219i doresc ca din anul 2025 to\u021bi cre\u0219tinii din lume s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 Pa\u0219tele \u00een aceea\u0219i zi. Cardinalul elve\u021bian Kurt Koch este unul dintre cei care militeaz\u0103 pentru acest lucru. Pentru a ajunge la un consens ar \u00eensemna ca Bisericile Ortodoxe s\u0103 adopte integral calendarul gregorian ceea ce este problematic din cauz\u0103 c\u0103 unele biserici ca Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 l-au adoptat par\u021bial, iar altele ca Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103 l-au respins f\u0103r\u0103 niciun compromise. Vom vedea ce se va \u00eent\u00e2mpla\u201d. Lectorul de ast\u0103zi, Cristi Rusin, de la semnifica\u021bia unui cuv\u00e2nt ajunge la semnifica\u021bia unui fenomen. Spirit al cercet\u0103rii \u0219i analizei, \u00een special al fenomenului istorico-religios. Felicit\u0103ri! Succes \u00een activitatea profesional\u0103! \u00cel a\u0219tept\u0103m la o nou\u0103 lectur\u0103.
\n \u201eMaterialul prezentat este deosebit de interesant \u0219i merit\u0103 studiat \u0219i p\u0103strat.\u201d (Dumitru Hangu)
\n\u201eEste un material interesant, bine documentat, un material care ar trebui citit de to\u021bi cre\u0219tinii pentru c\u0103 b\u0103nuiesc c\u0103 nu to\u021bi cunosc etimologia cuv\u00e2ntului Pa\u0219te. Sunt interesante, foarte multe detalii pe care Cristi le-a \u201edezv\u0103luit\u201d. \u00cen primul r\u00e2nd etimologia cuv\u00e2ntului, conciliile ecumenice, datarea care \u0219i \u00een ziua de ast\u0103zi este greu de \u00een\u021beles pentru mult\u0103 lume, pentru c\u0103 este dificil s\u0103 calculezi data c\u00e2nd pic\u0103 Pa\u0219tele. A\u0219tept\u0103m noi materiale.\u201d (Adriana Plugaru)
\n\u201eAm aflat din materialul prezentat de dl Cristi Rusin foarte multe informa\u021bii interesante. Am aflat diferen\u021ba dintre Pa\u0219tele catolic \u0219i Pa\u0219tele ortodox care \u00eenseamn\u0103 trecerea de la moarte la via\u021b\u0103. Pa\u0219tele care din sec. IV de la Conciliul de la Niceea s\u0103 pice duminica, dup\u0103 lun\u0103 plin\u0103, dup\u0103 echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103 \u0219i niciodat\u0103 cu Pa\u0219tele evreilor. A\u0219tept\u0103m noi materiale, la fel de interesante ca cel prezentat ast\u0103zi.\u201d (Mioara Zaharia)
\n\u201eEu am fost, de mult timp, interesat de activitatea de cercetare \u00een domeniul istoriei religiilor, cercetare \u00een profunzime, \u00een detalii, realizat\u0103 de t\u00e2n\u0103rul Cristi Rusin. Este un cercet\u0103tor \u00een domeniul istoriei care atrage prin expunerile oferite ascult\u0103torilor, mul\u021bi participan\u021bi, cum a fost \u0219i cazul meu \u00een aceast\u0103 zi c\u00e2nd am fost motivat printr-un mesaj \u201emisterios\u201d s\u0103 particip la aceast\u0103 expunere. Eram convins c\u0103 povestea cu care o s\u0103 ne captiveze este plin\u0103 de lucruri acoperite de suspans. Am aflat \u00een aceast\u0103 zi de existen\u021ba unor no\u021biuni de film documentar legat de s\u0103rb\u0103toarea \u00cenvierii. M\u0103 bucur\u0103 faptul c\u0103 vine cu acest tip de misiune literar-istoric\u0103 privind bucuria unui \u00eenceput de via\u021b\u0103. Este un t\u00e2n\u0103r care este captivat de istorie \u0219i care vrea s\u0103 transmit\u0103 la r\u00e2ndul s\u0103u frumuse\u021bea acestui moment din existen\u021ba omenirii. Calea cercet\u0103rii este o cale aleas\u0103 de foarte pu\u021bini tineri \u0219i de aceea Cristi Rusin dovede\u0219te puterea de a cuceri necunoscutul. Sper c\u0103 acesta va fi viitorul pentru acest t\u00e2n\u0103r, un viitor plin de satisfac\u021bii profesionale \u0219i dezvoltare uman\u0103. O s\u0103 fiu al\u0103turi de momentele c\u00e2nd va fi prezent \u00een mijlocul r\u00e2mnicenilor interesa\u021bi, curio\u0219i de prezen\u021ba d\u00e2nsului \u00een acest cadru . Foarte mul\u021bumit de aceast\u0103 expunere prin care ne-a d\u0103ruit o zi plin\u0103 de emo\u021bii binef\u0103c\u0103toare.\u201d (Adrian C\u00e2mpeanu)
\nS\u00e2mb\u0103t\u0103 19 martie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Mihai Doina. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
CALEA CERCET\u0102RII, PUTEREA DE A CUCERI NECUNOSCUTUL de Vasile GHINEA S\u00e2mb\u0103t\u0103, 12 martie, ziua Sf. Cuv. Teofan M\u0103rt. Sf. Ier.<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17621"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17621"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17621\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17622,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17621\/revisions\/17622"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17621"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17621"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17621"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}