{"id":17546,"date":"2022-03-16T21:24:50","date_gmt":"2022-03-16T18:24:50","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17546"},"modified":"2022-03-16T21:24:50","modified_gmt":"2022-03-16T18:24:50","slug":"spatii-culturale-nr-41-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17546","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 41 (10)"},"content":{"rendered":"

Diana TRANDAFIR<\/strong>
\n\"\"

Ora\u0219ul suspendat<\/strong><\/p>\n

epistol\u0103<\/strong><\/p>\n

prietenul meu cel vechi
\nnu-mi mai scrie
\n(locuia \u00eentr-un bloc turn
\ncu bulin\u0103 mare
\nla trei)
\ne nou\u0103 septembrie \u0219i \u00eenc\u0103 nu-i toamn\u0103
\ndoar o alt\u0103 zi
\n\u00een care totul se clatin\u0103
\npe spinarea unor bivoli negri \u0219i grei
\ncutia de scrisori pare total inutil\u0103
\neu pescuiesc de la o vreme
\ndoar cheaguri<\/p>\n


\nziua de luni<\/strong><\/p>\n

ora\u0219ul nu se poate ascunde
\ncum se ascund oamenii
\n\u00eenapoia inimii
\nsau prin cimitire
\n\u00een gropi pline cu praf
\nc\u00e2teva sunt vise de m\u0103rire
\nc\u00e2teva de c\u0103dere
\n\u0219i timpul
\ncare nu mai spune nimic
\ne mult mai bine dac\u0103 ai puterea
\ns\u0103 alegi s\u0103 fii fericit
\ncump\u0103r\u0103-\u021bi un tapet nou
\n\u0219i acoper\u0103-\u021bi fereastra cu imagini
\ncare se v\u0103d
\nnumai o dat\u0103 \u00een via\u021b\u0103<\/p>\n


\nambiguit\u0103\u021bi<\/strong><\/p>\n

dup\u0103 ce carnea se dezleag\u0103
\nplute\u0219te
\nv\u0103d o mul\u021bime de fr\u00e2nghii \u0219i doar
\no singur\u0103 pr\u0103bu\u0219ire
\niadul vine de sus
\navalan\u0219\u0103 de fluturi nocturni
\nconfund\u00e2ndu-se cu glasul acela
\ndin castani se desprinde
\npurpura deas\u0103 a absen\u021bei
\napoi alte
\n\u0219i alte-ntreb\u0103ri<\/p>\n


\nC\u0102R\u0162I PREZENTATE DE:<\/strong><\/p>\n

Petre ISACHI\t<\/strong>
\n\"\"

Destinul c\u0103l\u0103re\u0163ului (2)<\/strong>
\n(fragment din vol. \u00een lucru: (Im)probabila filosofie a scriiturii saviniene)<\/p>\n

\t O g\u00e2ndire estetic\u0103 a ac\u0163iunii<\/strong><\/p>\n

\tPentru un scriitor b\u00e2ntuit de \u00eentreb\u0103rile radicale ale Lumii, multiplele crize ale sf\u00e2r\u015fitului de secolul XX \u015fi \u00eenceputului de secol XXI sunt un dar divin, care-i asigur\u0103 argumente pentru refuzul oric\u0103rui sistem (estetic, filosofic, politic, religios etc.), \u00eei deseneaz\u0103 toate delimit\u0103rile posibile de acel a priori din structurile percep\u0163iei \u015fi ale cunoa\u015fterii \u015fi, mai ales, \u00eei asigur\u0103 libertatea unui demiurg ubicuu, omniscient \u015fi omnipotent. Aplecarea criticii c\u0103tre problematica transfigurat\u0103 \u00een Oper\u0103 (vezi Instantanee critice \u015fi\/ sau Viorel Savin interpretat de \u2026.) \u00ee\u015fi afl\u0103 r\u0103d\u0103cinile nu doar \u00een metafizica unui real \u00een sine, ci \u015fi \u00een Scrierile filosofice ale diverselor personalit\u0103\u0163i marcante ale secolului al XX-lea: Husserl, Heidegger, H. Arendt, Sartre, Merleau \u2013 Ponty etc. ce au contaminat intelectualitatea european\u0103 de virusul contest\u0103rii g\u00e2ndirii occidentale anterioare, dar \u015fi de o revolt\u0103 constructiv\u0103. Longevitatea Operei lui Viorel Savin (ca \u015fi \u00een cazul Scrierilor lui Eminescu, Blaga, Camil Petrescu, Breban, Mircea Eliade, Cioran etc.) va fi asigurat\u0103 de asimilarea \u015fi de sublimarea unor idei atemporale din doctrinele filosofice, politice, religioase, mitice, \u015ftiin\u0163ifice etc., \u00een scriitur\u0103. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, limbajul scrierilor sale trebuie mereu (re)interpretat, cititorul trebuie s\u0103 analizeze\/ autoanalizeze, s\u0103 deduc\u0103, s\u0103 compare, s\u0103 trag\u0103 concluzii, s\u0103 se \u00eentrebe, s\u0103 se mire, s\u0103 conteste, s\u0103 sintetizeze. De\u015fi s-a aflat de la debut pe baricadele unui postmodernism moderat (v. Bucuria de a fi \u00eendurerat la Tomis), Viorel Savin nu s-a lep\u0103dat niciodat\u0103 de imaginea incoruptibil\u0103 a filosofiei \u015fi nici de o g\u00e2ndire a ac\u0163iunii. Succint, voi trece \u00een revist\u0103 ce cred eu c\u0103 tope\u015fte scriitorul (auto)exilat \u00een Luncani, din Scrierile majore ale filosofilor sec. al XX-lea \u00een Opera sa. Voi \u00eencepe, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, cu Husserl (Cercet\u0103ri logice, 1900; Idei pentru o fenomenologie pur\u0103 \u015fi o filosofie fenomenologic\u0103, 1913; Criza \u015ftiin\u0163elor europene \u015fi fenomenologia transcendental\u0103, 1936 etc.), cel pentru care fiin\u0163a realit\u0103\u0163ii nu este realitatea obiectiv\u0103 \u015fi independent\u0103 de con\u015ftiin\u0163\u0103, ci sensul pe care \u00eel prime\u015fte de la con\u015ftiin\u0163\u0103. Autorul romanului Impostorul pleac\u0103 de la ideea c\u0103 intui\u0163ia este atitudinea natural\u0103 care guverneaz\u0103 tr\u0103irea. Fenomenele nu exist\u0103 dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care \u00eei apar scriitorului, care le descrie\/ poveste\u015fte, transfigureaz\u0103 nu a\u015fa cum sunt \u00een sine, ci cum le intuie\u015fte, simte, viseaz\u0103. Obiectele, ideile apar \u00een func\u0163ie de multiplele feluri de a fi considerate: percepute, imaginate, judecate, dorite, rememorate, uitate, induse, mitizate, refuzate etc. A\u015fadar, orice \u201elucru este obiect al unei con\u015ftiin\u0163e\u201d. Pentru V.S. con\u015ftiin\u0163a este singurul mod de a accede la ceea ce exist\u0103. El nu pretinde o accedere a lucrului \u00een sine, ci urm\u0103re\u015fte s\u0103 descrie actele de con\u015ftiin\u0163\u0103 provocate de acesta. De cele mai multe ori, penduleaz\u0103 \u00eentre pozitivism (postuleaz\u0103 anterioritatea faptului fa\u0163\u0103 de con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi pura lui obiectivitate) \u015fi fenomenologia husserlian\u0103 (nu disociaz\u0103 faptul, de sensul pe care \u00eel are pentru con\u015ftiin\u0163\u0103), tinz\u00e2nd s\u0103 ajung\u0103 la \u00een\u0163elegerea \u201elucrului \u00eensu\u015fi\u201d, a\u015fa cum este dat prin intui\u0163ia originar\u0103, prin fatalitatea divin\u0103, prin perceperea obiectiv\u0103.
\n\t\u00centoarcerea reflexiv\u0103 c\u0103tre sine \u00eensu\u015fi \u00eei permite dramaturgului, dar mai ales prozatorului, s\u0103 analizeze structurile a priori care organizeaz\u0103 tr\u0103irea. El caut\u0103 \u201elocul\u201d \u015fi \u201etimpul\u201d unde ia na\u015ftere sensul, unde prinde contur raportul con\u015ftiin\u0163ei cu lumea \u00een care oamenii particip\u0103 \u00eempreun\u0103 la evenimente, tradi\u0163ie, la semnifica\u0163ii \u015fi la valori, la istorie. Aceasta \u00eei permite dramaturgului s\u0103 extind\u0103 fenomenologia husserlian\u0103 la experien\u0163a istoric\u0103, deci la timp, dar \u015fi la experien\u0163a individual\u0103, colectiv\u0103, deci la cel\u0103lalt\/ ceilal\u0163i. F\u0103r\u0103 egal \u00een acest sens este Funia sau Com\u00e9dia supunerii \u2013 un alt rezumat al secolului XX \u2013 unde autorul ajunge la experien\u0163a decisiv\u0103 a istoriei \u015fi a timpului, care nu este un mediu preexistent con\u015ftiin\u0163ei, timp ce se desf\u0103\u015foar\u0103 plec\u00e2nd de la acel \u201eprezent viu\u201d, care este con\u015ftiin\u0163a \u201esimultan actual\u0103\u201d, dar \u015fi receptacul al trecutului \u015fi anticipare apocaliptic\u0103\/ tragic\u0103.
\n\tCon\u015ftiin\u0163a savinian\u0103 nu coincide niciodat\u0103 cu ea \u00eens\u0103\u015fi \u015fi nici nu se confund\u0103 cu ceea ce este scopul ei, ea este \u00een esen\u0163\u0103 \u201eproiectare\u201d (no\u0163iune sartreian\u0103), focalizare asupra unei lumi deja constituit\u0103, orientat\u0103, depozitar\u0103 a sensurilor furnizate de tradi\u0163ie \u015fi asediate de sensibilitatea postmodern\u0103 care \u00een\u0103bu\u015f\u0103 criticismul de tip kantian \u015fi se leap\u0103d\u0103 de imaginea incoruptibil\u0103 a filosofiei ca un omniprezent \u201egardian al ra\u0163iunii\u201d (Adrian Dinu Rachieru). Criza modernit\u0103\u0163ii \u015fi avatarurile postmodernismului \u00eel ajut\u0103 pe autorul tragediei \u2013 parabol\u0103 Lucruri \u015fi fiin\u0163e \u2013 Pierdut, cel ce nu poate ur\u00ee \u2013 s\u0103-\u015fi reconfigureze logosul \u00een \u201elumea vie a ac\u0163iunii\u201d, s\u0103 nu agreeze nici nihilismul, dar nici scleroza ra\u0163ionalit\u0103\u0163ii. A\u015fa se explic\u0103 preocup\u0103rile heideggeriene, pentru problema Fiin\u0163ei (vezi Evanghelia eretic\u0103 \u015fi Cinesunta etc.). Esen\u0163a fiin\u0163ei omene\u015fti rezid\u0103 \u00een existen\u0163a ei (ek-zisten\u0163a). Dup\u0103 asistentul lui Husserl la Freiburg, Martin Heidegger, Fiin\u0163a ce era prin tradi\u0163ie atemporal\u0103 se \u00eentrupeaz\u0103 \u00een timp, este timp. Savin intuie\u015fte c\u0103 nu se confund\u0103 cu ceea ce este dincolo de aparen\u0163e \u015fi nici cu o realitate oarecare. Ea (Fiin\u0163a) se manifest\u0103 prin intermediul unei realit\u0103\u0163i particulare (fiin\u0163area), care interogheaz\u0103 propria fiin\u0163\u0103: omul (v. M.H., Fiin\u0163\u0103 \u015fi timp). Acesta este \u201eDa-sein\u201d, iar ceea ce interogheaz\u0103 este sensul (\u201eSinn\u201d) \u201esein\u201d-ului s\u0103u.
\n\tDasein-ul este acea fiin\u0163are care se dep\u0103\u015fe\u015fte c\u0103tre dincolo de sine, exced\u00e2nd tot ceea ce este, pentru a se av\u00e2nta c\u0103tre ceea ce nu este sau ceea ce nu este \u00eenc\u0103. Se desprinde astfel transcenden\u0163a Dasein-lui, prin care acesta dep\u0103\u015fe\u015fte simpla lume a fiin\u0163\u0103rilor. Personajul savinian este acea fiin\u0163\u0103 dincolo de ea \u00eens\u0103\u015fi, proiectat\u0103 spre cea ce va veni. Heideggerian vorbind, realitatea omeneasc\u0103 din \u201eCom\u00e9dia schimb\u0103rilor\u201d (Casa Scriitorilor, 2004) este \u00een mod originar raportarea la alteritate, o alteritate spre care se \u00eendreapt\u0103 \u015fi pe care o transcende. A\u015fa se explic\u0103 de ce omul savinian are o lume a sa \u015fi-\u015fi \u00een\u0163elege via\u0163a ca pe un univers de semnifica\u0163ii date, \u00eenc\u00e2t realitatea omeneasc\u0103 nu este o monad\u0103\/ moral\u0103 care ar (pre)exista \u00een mod izolat \u00een exterioritate \u2013 ea nu poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 independent de acel \u201efapt-de\u2013a\u2013fi-\u00een-lume\u201d, care guverneaz\u0103 existen\u0163a noastr\u0103 cea mai concret\u0103 \u015fi cea mai cotidian\u0103. Existen\u0163\u0103 guvernat\u0103 de p\u00e2ine, de circ \u015fi de sex: \u201eUn popor care se preocup\u0103 numai de p\u00e2ine, de circ \u015fi de sex, poate fi \u0163inut mai bine \u00een libertate. Pe deasupra, \u00eei po\u0163i asigura foarte u\u015for \u015fi \u2026 lini\u015ftea!\u201d (Funia).
\n\tUniversul nu are sens dec\u00e2t pentru c\u0103 exist\u0103 limbajul care smulge lucrurile din mu\u0163enia lor. Sens care nu este desemnarea propriet\u0103\u0163ii lucrurilor, ci provine din \u00een\u0163elesul pe care \u00eel \u00eembrac\u0103 ele pentru om. Conteaz\u0103 ceea ce \u00een\u0163elege receptorul din replica: \u201eDreptate \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00eempar\u0163i \u201ecorect\u201d p\u00e2inea \u015fi frica\u201d. Dramaturgul sugereaz\u0103 \u00een ceea ce scrie c\u0103 Lumea nu este ceva care con\u0163ine, nici suma tuturor lucrurilor, ci orizontul imaterial din care ni se dezv\u0103luie Fiin\u0163a fiin\u0163\u0103rilor, permanent amenin\u0163at\u0103 cu decaden\u0163a. Din aceast\u0103 decaden\u0163\u0103 inevitabil\u0103, omul iese \u00een mod brutal experiment\u00e2nd teama (frica, \u00eentotdeauna provocat\u0103 de un obiect identificabil). \u00cen Com\u00e9dia supunerii \u2013 un alt rezumat al secolului XX, autorul argumenteaz\u0103 heideggerian, c\u0103 numai prin team\u0103, realitatea uman\u0103 accede la un alt mod de via\u0163\u0103 autentic, ne salveaz\u0103 din \u201euitarea fiin\u0163ei\u201d, adic\u0103 re(a)ducerea acesteia la un elan identificabil, a c\u0103rui form\u0103 \u015fi con\u0163inut sunt variabile de-a lungul istoriei: esen\u0163a sau \u201eideile\u201d, la Platon, Dumnezeu, \u00een teologie, subiectivitatea, la Decartes (pentru care Fiin\u0163a fiin\u0163\u0103rii se confund\u0103 cu ideea clar\u0103 \u015fi distinct\u0103, pe care \u015fi-o face Eul g\u00e2nditor), voin\u0163a de putere, la Nietzsche.
\n\tNu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, scriitorul reduce \u00een Opera sa, realul la obiectivitatea manipulabil\u0103 (v. Bustul \u2013 politic\u0103 \u015fi mahala). Corolarul acestui reduc\u0163ionism este subiectivitatea, definit\u0103 r\u00e2nd pe r\u00e2nd, drept substan\u0163\u0103 g\u00e2nditoare \u2013 la Decartes, drept ra\u0163iune \u2013 la Kant, drept cunoa\u015ftere absolut\u0103 – la Hegel \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u00eenchiz\u00e2nd metafizica, drept voin\u0163\u0103 de putere \u2013 la Nietzsche. Desigur, \u00een scriitura lui Savin se reg\u0103sesc topite \u00een fiecare Text, direc\u0163ii majore de g\u00e2ndire pluralist\u0103, fiecare cu alt\u0103 configurare a Adev\u0103rului \u015fi un alt moment al acestei fatale uit\u0103ri a fiin\u0163ei, care const\u0103 \u201e\u00een uitarea diferen\u0163ei dintre Fiin\u0163\u0103 \u015fi fiin\u0163are\u201d. Cauza: fiin\u0163a nu se identific\u0103 nici unei fiin\u0163\u0103ri. Este \u201eceva\u201d f\u0103r\u0103 de care nu exist\u0103 fiin\u0163are \u015fi care se manifest\u0103 ca o nesf\u00e2r\u015fit\u0103 \u00eensu\u015fire care conduce fenomenele la existen\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 a se confunda cu prezen\u0163e a ceva din ceea ce exist\u0103. Prezen\u0163\u0103 \u015fi absen\u0163\u0103, acesta este \u015fi paradoxul scriiturii saviniene, ce provoac\u0103 lectorul s\u0103 devin\u0103 coautor al Textului. Scriitorul convins c\u0103 \u201edoar mor\u0163ii sunt oameni de treab\u0103\u201d (vezi Gre\u015feala) se vrea un c\u0103ut\u0103tor de adev\u0103r care \u2013 \u015ftim de la Descartes \u2013 se deplaseaz\u0103 dinspre obiectivitate c\u0103tre subiectivitate, prin certitudinea lui cogito. Savin \u015ftie de la Heidegger, c\u0103 fiin\u0163a \u201enu se las\u0103 subjugat\u0103 de st\u0103p\u00e2nirea unui adev\u0103r unic \u015fi totalitar\u201d. Adev\u0103rul fiind dare la iveal\u0103 (= \u00een greac\u0103: aletheia) presupune un proces care se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een timp, \u201eo istoricitate a adev\u0103rului\u201d. Configura\u0163ia pluralist\u0103 a g\u00e2ndirii filosofiilor sec. XX, din opera savinian\u0103 revel\u0103 aceast\u0103 istoricitate a adev\u0103rului, poten\u0163at\u0103 \u015fi de mentalitatea postmodern\u0103 ce trimite la un respect al diferen\u0163elor \u015fi al dezacordului. Permanent, scriitorul din Luncanii Bac\u0103ului men\u0163ine \u201edeschis\u0103\u201d (termen esen\u0163ial la Heidegger) o alt\u0103 \u00een\u0163elegere a existen\u0163ei, \u201ef\u0103c\u00e2nd din om temeiul lucrurilor \u015fi valorilor, centrul de referin\u0163\u0103 al fiin\u0163\u0103rii ca stare de-fapt\u201d \u015fi consider\u00e2nd nietzscheian, c\u0103 Adev\u0103rul este o \u201emultitudine mi\u015fc\u0103toare de metafore, metonimii, antropomorfisme\u2026 iluzii despre care am uitat c\u0103 sunt iluzii\u201d.
\n\tNeantizarea necontenit\u0103 a lumii prin ac\u0163iune, interogare, visare, anticipare, amintire etc. \u00eel determin\u0103 pe V.S. s\u0103 configureze, asemenea lui Sartre (cel din volumele Imagina\u0163ia, 1938; Imaginarul, 1940; Fiin\u0163a \u015fi Neantul, 1943), omul ca o fiin\u0163\u0103 care face s\u0103 se iveasc\u0103 Neantul \u00een lume. \u00cen mod paradoxal, tocmai capacitatea de neantizare a omului dezv\u0103luie libertatea con\u015ftiin\u0163ei. Reu\u015fita indiscutabil\u0103 a scriitorului const\u0103 \u00een arta de a revela modul cum con\u015ftiin\u0163a \u00ee\u015fi pierde punctul de sprijin fa\u0163\u0103 de sine. Cauza: con\u015ftiin\u0163a este temporalitate. \u00cen limbajul lui Sartre din Fiin\u0163a \u015fi Neantul, Omul st\u0103 \u201efa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu trecutul \u015fi cu viitorul s\u0103u, ca \u015fi cum ar fi \u00een acela\u015fi timp acel trecut \u015fi acel viitor \u015fi ca \u015fi cum nu ar fi nici unul, nici cel\u0103lalt\u201d. Astfel pentru autorul Evangheliei eretice, libertatea este un fapt (facticitatea) care precede \u00een\u0163elegerea acestuia. Ea decurge din simplu fapt al existen\u0163ei, dar \u015fi din intervalul care-l face pe om s\u0103 nu coincid\u0103 niciodat\u0103 cu el \u00eensu\u015fi. Altfel spus, nu mai sunt ceea ce am fost \u015fi nu sunt \u00eenc\u0103 ceea ce voi fi. Astfel libertatea este transcenden\u0163\u0103 ie\u015fit\u0103 din orice determinism exterior sau interior (de\u015fi efectul determinismului exist\u0103), este o mi\u015fcare de diferen\u0163iere fa\u0163\u0103 de ea \u00eens\u0103\u015fi. Transcenden\u0163a sartreian\u0103 nu are accep\u0163ia religioas\u0103, ci acea deschidere c\u0103tre lume care-l caracterizeaz\u0103 pe om. Pur\u0103 negativitate biblic\u0103. Negativismul lui Viorel Savin pleac\u0103 din sintagma sartreian\u0103: suntem \u201econdamna\u0163i la libertate\u201d \u015fi, implicit, din fatalitatea verbului \u201ea face\u201d.
\n\tSuntem ceea ce facem \u015fi nimic altceva, clameaz\u0103 explicit \u015fi implicit personajele saviniene, care fac ceea ce fac rom\u00e2nii de milenii. Adic\u0103 a\u015fteapt\u0103! (v. Poarta; de observat, piesa nu are subtitlu). Omul-proiect: \u201eSunt ceva care este de f\u0103cut\u201d, smulg\u00e2ndu-m\u0103 necontenit din ceea ce sunt, aceasta este intui\u0163ia-cheie a ex-pre\u015fedintelui Filialei Bac\u0103u a U. S. R.. Exist\u00e2nd \u00een afara mea, cum ar spune, probabil, Sartre, personajul savinian este \u201earuncat \u00een afar\u0103\u201d de el \u00eensu\u015fi, \u00eentr-o \u201emirific\u0103 mla\u015ftin\u0103!\u201d (vezi poemul Invazia t\u0103cut\u0103 din \u201eExilat \u00een strig\u0103t\u201d), fiind \u00eentotdeauna ceva care nu este \u00eenc\u0103. A fi \u00een viziunea luncanianului \u00eenseamn\u0103 nu doar a face, ci \u015fi a alege. \u201eSunt ceea ce am ales s\u0103 fiu\u201d, crede sartreian, personajul savinian \u015fi, desigur, autorul s\u0103u. Afirma\u0163ia ar atrage dup\u0103 sine totala responsabilitate a fiin\u0163ei omene\u015fti. Dar scriitorul bac\u0103uan \u015ftie c\u0103 nu suntem singurii st\u0103p\u00e2ni \u015fi arbitri ai valorilor asimilate \u015fi nu hot\u0103r\u00e2m singuri totul, dincolo de bine \u015fi de r\u0103u. (Vezi Drumul \u00eentoarcerii \u2013 \u00een loc de prefa\u0163\u0103, din vol. Exilat \u00een strig\u0103t). Drama op\u0163iunii se ad\u00e2nce\u015fte pentru c\u0103 orice alegere este o instan\u0163\u0103 ontologic\u0103, ce angajeaz\u0103 \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163a omului. Interoga\u0163ia hamletian\u0103 a fi sau a nu fi \u00ee\u015fi pierde sensul \u00een \u201esunt ceea ce am ales s\u0103 fiu\u201d, asemenea acelui picolo din Fiin\u0163a \u015fi Neantul, care \u00een fiecare diminea\u0163\u0103 \u00ee\u015fi reformuleaz\u0103 alegerea a ceea ce face. Nu fiecare dintre noi proced\u0103m la fel? Alegere ce poate fi revocat\u0103 \u015fi invocat\u0103 \u00een orice moment, datorit\u0103 libert\u0103\u0163ii. Plute\u015fte ideea c\u0103 \u00een orice moment totul este posibil, dac\u0103 exist\u0103 \u015fi un drum al \u00eentoarcerii: \u201ea trecut vremea\/ s\u0103 ne \u00eemp\u0103c\u0103m\/ cu poeme nescrise\/ (a\u015f vrea timpul s\u0103-l \u00eentorc) dar vorbele mele\/ au s\u0103pat\/ mult prea ad\u00e2nc \u00eentre noi\/ unica \u015fans\u0103 de conciliere\/ este s\u0103 golesc lumea de mine\u201d.
\n\tEste posibil\u0103 aceast\u0103 \u201econciliere\u201d cu Lumea? Da, dac\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 alegerea originar\u0103, care este proiect de a fi ce angajeaz\u0103 incon\u015ftient individul, este anterioar\u0103 oric\u0103rei cauzalit\u0103\u0163i \u2013 familiale, sexuale, sociale, politice etc. , \u00eenc\u00e2t scriitorul V. S. (re\u0163ine\u0163i doar scriitorul!) nu este produsul nici unei situa\u0163ii familiale anume (v. Bibliografia) \u015fi nici al unui anume sistem social. Scriitorul pare a fi o ilustrare a no\u0163iunii sartreiene de proiect existen\u0163ial, prin care omul V. Savin \u00ee\u015fi interiorizeaz\u0103 destinul (\u201edrumul\u201d) \u015fi-l apropie \u015fi-\u015fi alege sensul pe care-l va c\u0103p\u0103ta pentru el \u201estr\u0103inul\u201d din \u201edesi\u015furile istoriei\u201d, ce va ajunge s\u0103 \u00eempace libertatea cu incon\u015ftientul \u015fi s\u0103 simt\u0103 insinuarea tragicului, precum Sartre \u00een Diavolul \u015fi bunul Dumnezeu: \u201eT\u0103cerea este Dumnezeu. Absen\u0163a este Dumnezeu. Dumnezeu \u00eenseamn\u0103 singur\u0103tatea oamenilor. Dac\u0103 Dumnezeu exist\u0103, omul este neant, dac\u0103 omul exist\u0103 . . .\u201d Aproape explicit\u0103 \u015fi previzibil\u0103 mi se pare insinuarea tragicului \u00een romanul Impostorul, pentru ca \u00een Evanghelia eretic\u0103, neantizarea s\u0103 devin\u0103 o fatalitate, iar libertatea o iluzie. S\u0103 \u201egolesc lumea de mine\u201d? L\u0103s\u0103m deschis\u0103 \u00eentrebarea. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor!
\n\t\u00cen vol. Acorduri pentru urechi surde (capodopera jurnalistului Savin), autorul \u00ee\u015fi cere sie\u015fi \u015fi celorlal\u0163i responsabilitate integral\u0103\/ total\u0103 ce ar presupune, sartreian vorbind, \u201eangajarea altuia dincolo de mine \u00eensumi\u201d. Paradoxal, alegerea \u015fi responsabilitatea nu sunt strict individuale, a\u015fa cum ar p\u0103rea la o privire superficial\u0103. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, Opera savinian\u0103 confirm\u0103 teza c\u0103 a te alege s\u0103 rezi\u015fti sau s\u0103 colaborezi, s\u0103 fii pacifist ori la\u015f \u00eenseamn\u0103 s\u0103 alegi pentru altul. Nu alegem niciodat\u0103 pentru noi! Ar fi \u015fi imposibil \u00een actuala ecua\u0163ie a lumii. Astfel, nici o necesitate nu poate limita jocurile libert\u0103\u0163ii sau muzica tragic\u0103 \u015fi imprevizibil\u0103 a existen\u0163ei. A\u015fa se explic\u0103 angoasa existen\u0163ial\u0103 din Scrierile \u201emetafizicului\u201d din Luncanii Bac\u0103ului (cum \u00eei spune romancierul Ion Fercu), sinonim\u0103 cu cea din Grea\u0163a (\u201esunt plin de spaim\u0103, cel mai mic gest m\u0103 angajeaz\u0103\u201d), fric\u0103 ce-i provoac\u0103 voin\u0163a de a se reinventa \u00een fiecare zi, opt\u00e2nd \u015fi milit\u00e2nd s\u0103 schimbe situa\u0163ia istoric\u0103 \u00een \u201ecare a fost aruncat\u201d , altfel spus, s\u0103 se schimbe pe sine \u00een raport cu necesitatea! Nu e greu de constatat, libertatea este pentru dramaturgul V. S., ac\u0163iune prin care transform\u0103 faptul \u00een valoare \u015fi existen\u0163a \u00een necesitate a existen\u0163ei. A\u015fa s-ar explica impostura ca solu\u0163ie de salvare de la \u201eteroarea istoriei\u201d \u015fi de la presiunea prezentului.
\n\tLocurile \u201e\u00eenchise de fric\u0103\u201d r\u0103m\u00e2n inexplicabile, misterioase (v. Drumul \u00eentoarcerii) \u015fi poten\u0163eaz\u0103 \u201ereaua-credin\u0163\u0103\u201d (concept sartreian), adic\u0103 jocul necontenit al alibiurilor \u00een care fiecare dintre personajele saviniene arunc\u0103 motiva\u0163ia \u015fi vinov\u0103\u0163ia actelor sale, asupra trecutului, familiei, obliga\u0163iilor social-politice, hazardului, istoriei, doctrinelor, du\u015fmanilor, terorismului de orice tip etc. \u201eReaua \u2013credin\u0163\u0103\u201d (raport dintre sine \u015fi lume) ne guverneaz\u0103 f\u0103r\u0103 voia noastr\u0103 existen\u0163a. \u201eBuna-credin\u0163\u0103\u201d \u015fi sensul vie\u0163ii \u2013 crede autorul piesei Tu nu e\u015fti trupul t\u0103u \u2013 nu pot fi restabilite\/ reabilitate dec\u00e2t prin libertate \u015fi responsabilitate. Parafraz\u00e2nd: c\u00e2t\u0103 libertate at\u00e2ta responsabilitate, at\u00e2ta sens \u015fi coeren\u0163\u0103 a lumii. Momentul postcomunist din istoria Rom\u00e2niei poten\u0163eaz\u0103 nea\u015fteptat, experien\u0163a spaimei, dezv\u0103luie absurdul existen\u0163ial \u015fi pune omul savinian (v. Doamne, f\u0103 ca Schauzer s\u0103 c\u00e2\u015ftige!) fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu propria-i libertate. Este acela\u015fi tip de experien\u0163\u0103 pe care o revel\u0103 Camus \u00een Str\u0103inul sau \u00een Mitul lui Sisif, Sartre \u00een Neantul \u015fi Fiin\u0163a (acel picolo care juc\u00e2nd comedia social\u0103, identific\u0103 fiin\u0163a cu func\u0163ia). \u201eReaua-credin\u0163\u0103\u201d omniprezent\u0103 \u00een Scrierile lui Savin din Periodice, Teatru, Poezie, Proz\u0103 subliniaz\u0103, paradoxal, dorin\u0163a individului de a se elibera de libertatea care-i este proprie \u015fi-l oblig\u0103 la responsabilitate. Pare incredibil pentru un cititor \u201erecent\u201d, dar toate personajele saviniene g\u0103sesc un subterfugiu\/ o scuz\u0103 pentru a fugi de responsabilitate (v. Impostorul). Libertatea este resim\u0163it\u0103 ca o primejdie fatal\u0103 (vezi prezentul!). Astfel \u201ereaua-credin\u0163\u0103\u201d devine universul teatral al lui \u201eca \u015fi cum\u201d, parodia faptului autentic, care transform\u0103 malefic lumea. Tr\u0103im din voin\u0163\u0103 proprie, \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia simulacrului generalizat. Simul\u0103m cu prec\u0103dere libertatea. \u201eEra tic\u0103lo\u015filor\u201d continu\u0103 s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103. \u00cenc\u0103 interpret\u0103m lumea, prin ochii celuilalt!?<\/p>\n

(continuare \u00een nr. viitor) <\/em><\/p>\n


\nTeo CABEL<\/strong>
\n\"\"

Maturitatea senectu\u021bii – Jurnalul unui Singuratic<\/strong><\/p>\n

Reperul, macaz pe drumul vie\u021bii sau jalon? Un punct de unde pleci sau unde trebuie s\u0103 ajungi? Certitudinea, d\u0103t\u0103toare de putere, adrenalin\u0103, se transform\u0103 \u00een semn de \u00eentrebare. Ceea ce \u00ee\u021bi p\u0103rea sigur, devine \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor de alunecos. Furtuna pornit\u0103, greu \u00ee\u021bi stabile\u0219ti punctele de referin\u021b\u0103 prin care p\u0103strezi o iluzorie linie dreapt\u0103. A\u0219a a\u0219 sintetiza romanul scriitorului Culi\u021b\u0103 Ioan U\u0219urelu, Jurnalul unui singuratic, Editura \u201eSalonul literar\u201d, 2014.
\nDebutul c\u0103r\u021bii se consum\u0103 \u00eentr-un registru asem\u0103n\u0103tor cu \u00eenceputul lui Marin Preda din Via\u021ba ca o prad\u0103. Motivul secundei de \u0219oc, care le \u00eenghite pe celelalte, cu senza\u021bia \u00eenghe\u021bului, cuprinde spa\u021biul \u00een care te afli \u0219i pe cei din jurul t\u0103u, de\u0219i \u00een interior ai revela\u021bia concluziei: cum de nu mi-am dat seama p\u00e2n\u0103 acum, cum de am fost orb? La Marin Preda este vorba de acel moment c\u00e2nd taie p\u00e2ine, (ales \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, p\u00e2inea \u0219i cu\u021bitul?). La Singuraticul, \u00eenc\u0103 neb\u0103nuitor de niciun nor pe cerul existen\u021bei, nu este doar o constatare, ci un cutremur existen\u021bial, at\u00e2t la nivel social, c\u00e2t \u0219i personal. Apogeul succesului se am\u00e2n\u0103. Cineva trage sfori, \u00een culisele neb\u0103nuite, inginerului preg\u0103tit s\u0103 devin\u0103 senator, care r\u0103m\u00e2ne, de fapt, un c\u0103l\u0103tor \u00een gar\u0103 privind nel\u0103murit, stupefiat, cum se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 trenul pentru care avea loc rezervat la clasa \u00eent\u00e2i.
\nIntriga romanului are efecte de \u0219oc \u00een mintea celui care se cufund\u0103 \u00een lectur\u0103 cu dorin\u021ba de a tr\u0103i pe viu ac\u021biunea. Autorul \u00ee\u0219i atinge scopul. \u021aine lectorul \u00een priz\u0103. \u00cel duce ca \u00eentr-un muzeu al paradoxului prin situa\u021bii picante, jenante, dar reale. Omul uneori nu vrea s\u0103 vad\u0103 dec\u00e2t anumite aspecte ale trecerii sale prin via\u021b\u0103. \u00cen realitate, de multe ori, nici nu b\u0103nuie\u0219te pe ce butoi de pulbere st\u0103 \u0219i prin ce conjuncturi sau minuni scap\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 realizeze pe l\u00e2ng\u0103 ce a trecut sau ce l-ar fi putut a\u0219tepta.
\nCe r\u0103zbunare mai crunt\u0103 a sor\u021bii poate avea loc \u00een cea\u0219ca de cafea neghicit\u0103 \u0219i nef\u0103cut\u0103, a lui Ion Georgescu? Urm\u00e2nd s\u0103 fie declarat eligibil pentru cursa senatorial\u0103, prime\u0219te vestea c\u0103 \u0219i-a pierdut credibilitatea \u00een urma apari\u021biei unui articol scandalos din adolescen\u021ba sa. F\u0103r\u0103 ocoli\u0219uri, este acuzat c\u0103 a avut orient\u0103ri sexuale de… gay. Cine \u0219tie c\u0103 este doar o f\u0103c\u0103tur\u0103 politic\u0103, folosit\u0103 pentru def\u0103imare \u00een campaniile electorale? P\u00e2n\u0103 se va dovedi… va fi prea t\u00e2rziu. Lovitura a fost dat\u0103. De fapt, fostul adolescent a pl\u0103tit pentru ini\u021bierea sa amoroas\u0103 la o v\u00e2rst\u0103… crud\u0103. Invidia sem\u0103nat\u0103 atunci unor colegi nu s-a uscat \u0219i a rodit… cu mult amar pentru obrazul s\u0103u \u0219i pentru via\u021ba lui. Familia nu \u00eei acord\u0103 sprijinul moral, ba chiar so\u021bia \u0219i fata, demult doar persoane de decor \u00een casa sa, g\u0103sesc prilejul potrivit s\u0103-i spun\u0103 c\u0103 este dep\u0103\u0219it de situa\u021bie \u0219i c\u0103 nu merit\u0103 aten\u021bie. Defectul omului prea sigur pe corectitudinea sa, pentru c\u0103 \u00eei crede pe to\u021bi ca pe sine. Din vedeta publica de pe talerul pozitiv al balan\u021bei este aruncat pe cel\u0103lalt, negativ. \u0218ocul loviturii l-a \u0219i anesteziat pe inginerul \u0219i scriitorul Georgescu. Anestezie la nivel sufletesc, d\u00e2ndu-i posibilitatea s\u0103 nu clacheze, s\u0103 nu fac\u0103 gesturi disperate.
\nPresiunea care se face asupra sa pe linie de partid: … \u0219i se va organiza concurs pentru func\u021bia de director. Iar dac\u0103 n-ai \u00een spate partidul, oric\u00e2t de preg\u0103tit ai fi, nu reu\u0219e\u0219ti, meteahn\u0103 periculoas\u0103 pentru t\u00e2n\u0103ra democra\u021bie, p\u0103strat\u0103 de fo\u0219tii activi\u0219ti ca metod\u0103 sigur\u0103 de succes, \u00eel determin\u0103 s\u0103 fac\u0103 un pas \u00eenapoi \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 doar cu scrisul s\u0103u, ca \u0219i cum ar avea \u0219ansa s\u0103-\u0219i corecteze via\u021ba, s\u0103 o ia de la cap\u0103t, exact ca un autor care rescrie mereu textul p\u00e2n\u0103 iese cum trebuie. Cum trebuie, nu cum \u00eei place, pentru c\u0103, prin ceea ce a trecut nu a fost o \u00eentrebare, ci o sanc\u021biune existen\u021bial\u0103.
\n\u00cencepe rela\u021bia cu Maria, doctorul veterinar, care \u00ee\u0219i cre\u0219te singur\u0103 copilul, v\u0103duv\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103. \u00ce\u0219i viziteaz\u0103 rudele, \u00ee\u0219i aduce aminte c\u0103, \u00eentr-un col\u021b de suflet, a fost c\u00e2ndva sem\u0103nat\u0103 s\u0103m\u00e2n\u021ba credin\u021bei, din familie.
\nScenele din via\u021ba literar\u0103 sunt bine surprinse de aparatul de fotografiat al autorului. Nu lipsesc cei care stric\u0103 evenimentele literare prin critica f\u0103r\u0103 obiect, de cele mai multe ori la adresa persoanei, nu a textului, nici cei care \u0219tiu c\u0103 \u00eent\u00e2lnirile literare sunt un bun prilej de a b\u00e2rfi \u0219i strecura propriul venin, printre bun\u0103t\u0103\u021bile culinare \u0219i licorile de butuc, din bel\u0219ug \u00een zona Vrancei, cei care vorbesc dintr-o iner\u021bie a vorbelor rostogolite pentru c\u0103 le e team\u0103 c\u0103 se schimb\u0103 lumea dac\u0103 nu \u00ee\u0219i aud vocea.
\nDezv\u0103luirile \u0219i din via\u021ba sexual\u0103 a unora dintre cunoscu\u021bi sau prieteni sunt triste constat\u0103ri c\u0103 lumea nu s-a schimbat cu nimic de c\u00e2nd este \u0219i c\u0103 evolu\u021bia material\u0103 a umanului nu ascunde apuc\u0103turile instinctelor s\u0103lbatice ce-l str\u0103bat pe om. Izolate? Da, dar, de\u0219i izolate, sunt n\u0103ucitoare. Acolo unde se a\u0219teapt\u0103 bun sim\u021b, decen\u021b\u0103, respect, realitatea taie nodul gordian dur, mul\u021bi indivizi demonstr\u00e2nd c\u0103 niciodat\u0103 nu vor ajunge la stadiul de persoane. Scena so\u021biei nimfomane a directorului Predoiu este greu de digerat, dar \u00een roman se \u00eencadreaz\u0103 f\u0103r\u0103 artificii, ca o problem\u0103 real\u0103.
\nJurnalul unui singuratic nu este meditativ, filosofic. Este realist. Via\u021ba nu te \u00eentreab\u0103 c\u00e2nd \u0219i de ce nu \u021bi-ai f\u0103cut temele, deseori \u0219i rolul pe care \u00eel alegi ca potrivindu-\u0163i-se \u021bi-l schimb\u0103, din mers, cer\u00e2nd parc\u0103 mai mult de la tine, ca \u0219i cum erai capabil de mai mult, dar te-ai ferit, sau po\u021bi duce o cruce mai mare \u0219i s-a produs o eroare care este modificat\u0103 din mers.
\n\u00cen afaceri e\u0219ueaz\u0103 Ion Georgescu. \u00centreb\u0103rile mari nu \u0219i le-a pus, \u00eenc\u0103, pentru c\u0103 urmeaz\u0103 cernerea tr\u0103irilor, a\u0219ezarea unor sentimente a c\u0103ror certitudine a fost mai mult o adiere, o cutum\u0103 preluat\u0103, nu convingeri asumate. Tam-nisam apare o propunere inedit\u0103 \u0219i pleac\u0103 la muntele Athos. \u00cen acest ultim capitol, introspec\u021bia este principalul instrument de reglare a diferendelor. Revenind la \u00eenceput, la compara\u021bia cu Via\u021ba ca o prad\u0103, a lui Marin Preda, omul nostru, \u00een raport cu ceilal\u021bi, prin exemplul celorlal\u021bi, prin medita\u021biile proprii \u00ee\u0219i face un up-date spiritual. Credin\u021ba nu \u021bi-o pred\u0103 nimeni, doar reperele \u00ee\u021bi sunt la \u00eendem\u00e2n\u0103, doar lucrarea personal\u0103 \u00ee\u021bi d\u0103 r\u0103spunsurile de care ai nevoie. Omul fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu Creatorul \u00ee\u0219i regleaz\u0103 distan\u021bele reale \u00eentre cunoa\u0219tere \u0219i necunoa\u0219tere, \u00eentre credin\u021b\u0103 \u0219i necredin\u021b\u0103, \u00eentre devenire sau r\u0103t\u0103cire. Fatalism? Nu, alegere. Omul alege, este \u00eentr-o permanent\u0103 alegere. De aceea responsabilitatea revine celui care alege, cum alege. Nimic nu se compar\u0103 cu Muntele, care degaj\u0103 de oriunde sfin\u021benie \u0219i numai sfin\u021benie. Chiar aceast\u0103 credin\u021b\u0103 a mea nu pot, c\u00e2teodat\u0103, s\u0103 mi-o explic! Vine din mine sau din Munte? Nu este trecut cu vederea Grigore de Palama, teoreticianul Isihasmului.
\nPl\u00e2nsul de bucurie sau de m\u00e2ndrie patriotic\u0103 la auzul celor zece preo\u021bi rom\u00e2ni este un moment de sensibilitate. Pl\u00e2nsul este semnul \u00eenceputului cur\u0103\u021beniei interioare la Ion Georgescu.
\nMetanoia intelectualului: Poate este o trezire din necunoa\u0219terea mea, din credin\u021ba mea c\u0103 tot ce mi-am dorit am avut, c\u0103 \u00een lumea asta contam numai eu \u0219i familia mea… Unde este ast\u0103zi familia mea? Aici, \u00een Munte?(…) De ce mi-a dat Dumnezeu aceast\u0103 palm\u0103? Cea mai grea lovitur\u0103 dat\u0103 \u00een punctul cel mai sensibil al vie\u021bii mele de tr\u0103itor pe acest p\u0103m\u00e2nt. Mai r\u0103u nu puteam fi lovit, e sigur. Voi mai fi eu om \u00een aceste condi\u021bii? Ce mai \u00eensemn\u0103m eu \u0219i singur\u0103tatea mea?
\n\u00cen cercetarea sa interioar\u0103, g\u00e2ndul \u00eei fuge la Maria, abia a\u0219teapt\u0103 s\u0103 o revad\u0103, dar, ajuns acas\u0103, m\u0103tu\u0219a \u00eei spune c\u0103 s-a m\u0103ritat. Trist\u0103 veste. De fapt, aceast\u0103 lovitur\u0103 este coaja de pe ran\u0103. Se usuc\u0103 \u0219i cade.
\nSinguraticul trebuie s\u0103 continue s\u0103 aleag\u0103. \u00cen via\u021b\u0103 alegi p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103.
\nComplex\u0103 aceast\u0103 textur\u0103 a scrisului la Culi\u021b\u0103 Ioan U\u0219urelu. Vocabularul este simplu, patetic uneori, expresie a unui anumit tip de om, care, oric\u00e2t de \u00eenv\u0103\u021bat ar fi, unde ar ajunge pe scara social\u0103, p\u0103streaz\u0103 o simplitate sufleteasc\u0103, care, de fapt, \u00eel salveaz\u0103 din \u00eencerc\u0103rile sor\u021bii. Ansamblul \u00eens\u0103 este ranforsat cu plurivalen\u021b\u0103, conota\u021biile curg natural, ca un semn de maturitate literar\u0103 pe care autorul o demonstreaz\u0103. Planurile personal, social, spiritual, profesional se \u00eentrep\u0103trund cu naturale\u021be \u0219i spontaneitate. Asem\u0103narea cu Marin Preda este doar comparativ\u0103, nu pentru a \u00eentemeia un mimetism, din contr\u0103, pentru a sublinia originalitatea. Marile idei \u00een literatur\u0103 se pot continua sau pot coexista \u00een diferite nuan\u021be, cu valori la fel de solide. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Diana TRANDAFIR Ora\u0219ul suspendat epistol\u0103 prietenul meu cel vechi nu-mi mai scrie (locuia \u00eentr-un bloc turn cu bulin\u0103 mare la<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17546"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17546"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17546\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17547,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17546\/revisions\/17547"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17546"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17546"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17546"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}