{"id":17513,"date":"2022-03-13T19:38:20","date_gmt":"2022-03-13T16:38:20","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17513"},"modified":"2022-03-13T19:38:20","modified_gmt":"2022-03-13T16:38:20","slug":"spatii-culturale-nr-41-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17513","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 41 (7)"},"content":{"rendered":"

Nicolai T\u0102ICU\u0162U<\/strong>
\n\"\"

lupi tineri \u015fi \u00eengeri<\/strong><\/p>\n

lupi tineri \u015fi \u00eengeri \u2013 c\u00e2inii b\u0103r\u0103ganului
\ndin mam\u0103 slobod\u0103 \u015fi tat\u0103 h\u0103ita\u015f
\nlupi tineri \u015fi \u00eengeri \u2013 c\u00e2inii uita\u0163i ai b\u0103r\u0103ganului
\ncei care-\u015fi ast\u00e2mp\u0103r\u0103 setea cu picurii de pe iarb\u0103
\ncei care hoin\u0103resc pe coama dimine\u0163ii
\ncei care sf\u00e2rtec\u0103 zorii \u015fi dau luminii libertate<\/p>\n

rari mai sunt acum c\u00e2inii b\u0103r\u0103ganului
\ndoar \u00een rezerva\u0163ia poetului mai sunt
\nlupi tineri \u015fi \u00eengeri pentru v\u00e2natul de noapte<\/p>\n


\ndespre lumin\u0103<\/strong><\/p>\n

eu n-am ucis minotaur \u00een c\u00e2mpie
\n\u015fi nici zeu p\u0103g\u00e2n n-am pus \u00een primejdie
\nf\u0103c\u00e2ndu-i aureola de ocar\u0103…<\/p>\n

aci Dumnezeu mi-e martor<\/p>\n

mama \u015fi tata, cei sfin\u0163i mie
\nmi-au ar\u0103tat calea c\u00e2ntului:
\nb\u0103r\u0103gane, b\u0103r\u0103gane
\n\u00eenceratu-m-ai pe zare
\nlum\u00e2n\u0103ri de-nluminare!…<\/p>\n


\nvara \u00een c\u00e2mpie<\/strong>
\n(capriciu pentru o floare)<\/em><\/p>\n

\u00een timpul dimine\u0163ii firul de iarb\u0103 \u00ee\u015fi poart\u0103 v\u00e2rful
\nclopot \u00eentors\/ clopot deschis\/ clopot cu gura \u00een sus
\ns\u0103 adune lumin\u0103 nou\u0103, ne-nceput\u0103
\n\u015fi s-o toarne \u00eencet, p\u00e2n\u0103 la amiaz\u0103, peste \u0163\u0103r\u00e2n\u0103<\/p>\n

\u00een timpul serii firul de iarb\u0103 \u00ee\u015fi poart\u0103 v\u00e2rful
\nclopot normal\/ clopot capcan\u0103\/ clopot cu gura \u00een jos
\ns\u0103 atenueze \u0163ipetele nop\u0163ii
\ns\u0103 capteze instalarea somnului de refacere
\n\u015fi de cre\u015ftere, totodat\u0103 <\/p>\n


\nDiana VRABIE<\/strong>
\n\"\"

PROZA SCURT\u0102 PENTRU COPII \u00ceNTRE TRADI\u021aIONALISM \u0218I POSTMODERNISM (III)<\/strong><\/p>\n

Proza scurt\u0103 pentru copii din Basarabia a str\u0103b\u0103tut din 1924 \u015fi p\u00een\u0103 \u00een prezent un drum sinuos, pigmentat de \u201emoldovenismul\u201d rudimentar, dar \u015fi de \u00eencerc\u0103rile notabile de a dep\u0103\u015fi conven\u0163ionalitatea. Conceput\u0103 \u00een perioada de existen\u0163\u0103 a RASSM (1924-1940) pe un tipar comun al artificialit\u0103\u0163ii, claustr\u0103rii, banalit\u0103\u0163ii, proza scurt\u0103 pentru copii din deceniul postbelic va r\u0103m\u00eene \u00eencorsetat\u0103 de calapodul proletcultist, monstruos \u201epat procustian\u201d. Odat\u0103 cu desantul \u015faizecist se va remarca reabilitarea esteticului, taton\u0103rile febrile la nivelul restructur\u0103rii formulelor, temelor etc., proces continuat consecvent de genera\u0163iile urm\u0103toare.
\n \u201e\u00cent\u00e2rzia\u0163ii\u201d Aurel Ciocanu, Ion Gheorghi\u0163\u0103, Aurel Scobioal\u0103, poe\u0163i prin excelen\u0163\u0103 ai universului copil\u0103riei, apeleaz\u0103 la miniatur\u0103, parabol\u0103 \u015fi alegorie. Aurel Ciocanu debuteaz\u0103 cu volumul B\u0103ie\u0163elul din geamul albastru (1970), ader\u00e2nd la registrul ludico-parabolic, pigmentat cu structuri gnomice, pe care \u00eel va men\u0163ine, \u00een propor\u0163ii oscilante \u00een Cor\u0103bioare (1972); Trenul 61-B (1975). Ion Gheorghi\u0163\u0103, \u201efire copil\u0103reasc\u0103\u201d, cultiv\u0103 programatic \u201esimplitatea, candoarea, \u201eprimitivitatea\u201d, iar \u00een expresie, firescul, necontrafacerea\u201d (M. Cimpoi). Aurel Scobioal\u0103 r\u0103m\u00e2ne un excelent valorificator al miniaturii (La menajerie, 1974), \u00een interiorul c\u0103reia va trata aventuri inspirate din universul necuv\u00e2nt\u0103toarelor, pretext pentru a oferi micilor cititori lec\u0163ii de conduit\u0103. Impresia de didacticism steril va fi diluat\u0103 de \u201espiritul caustic, gluma, bancul bine potrivit, non\u015falan\u0163a \u015fi accentul comic spontan\u201d (Anatol Ciocanu). O fascinant\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een lumea elementelor chimice \u015fi \u00een cea a \u015ftiin\u0163ei o \u00eentreprinde eroul lui Ion Vatamanu din povestirea Aventurile lui Atomic\u0103 (1966). Unele crea\u0163ii ale lui Anatol Ciocanu (Dimine\u0163ile Patriei: oameni \u015fi locuri din Extremul Orient, 1976; Departe, la soare-r\u0103sare, 1980) re\u0163in cu prec\u0103dere aten\u0163ia preadolescen\u0163ilor, care, desp\u0103r\u0163i\u0163i de lumea basmului, caut\u0103 \u00eent\u00eempl\u0103ri extraordinare \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 dovedeasc\u0103 triumful omului \u00een natur\u0103. \u00cen cel din urm\u0103 volum, autorul escaladeaz\u0103 universul marilor navigatori \u015fi descoperitori de p\u0103m\u00e2nturi \u00eendep\u0103rtate. Cunoscut scenarist \u015fi regizor, Gheorghe Vod\u0103 ob\u0163ine, \u00een 1983, Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru volumul de povestiri pentru copii, Bunicii mei, \u00een care imagineaz\u0103 o autentic\u0103 lec\u0163ie de ini\u0163iere pentru cei mici, al\u0103turi de Bunicul Cire\u015f, Bunicul Prun, Bunicul Nuc etc.
\nDesantul \u015faptezecist, cunoscut sub genericul genera\u0163iei \u201eochiului al treilea\u201d, este reprezentat de proza scurt\u0103 a lui Constantin Dragomir (1977), Nicolae Rusu (1978), Ioan M\u00e2n\u0103scurt\u0103 (1979), Iulian Filip (1980), Nicolae Dabija (1980), Claudia Partole (1982), Valeria Grosu (1982), Aurelian Silvestru (1983), Lidia Codreanca (1984), Leonida Lari (1988), Leo Butnaru (1989) \u015f.a. Acumularea cantitativ\u0103, dar \u015fi calitativ\u0103 a produc\u0163iilor pentru copii \u00een genera\u0163iile anterioare faciliteaz\u0103 \u201ecochetarea\u201d cu registre tehnice mai evoluate, capabile s\u0103 reflecte tendin\u0163ele dominante ale momentului. Dac\u0103 la scriitorii din genera\u0163ia precedent\u0103 epicul prevaleaz\u0103, \u00een general, asupra tehnicilor narative, la \u015faptezeci\u015fti \u00eenregistr\u0103m interesul pentru tehnicile moderne. Iulian Filip, spre exemplu, \u201ese joac\u0103\u201d intertextualiz\u00e2nd, schimb\u00e2nd temele \u015fi registrele, speciile \u015fi domeniile artei, cu o non\u015falan\u0163\u0103 ce vine dintr-o predispozi\u0163ie accentuat\u0103 spre ludic. Calamburizeaz\u0103 ironic, barochizeaz\u0103 savuros, pigment\u00e2ndu-i textele cu aldine, majuscule, desene, autografe etc. Dialogul \u00eentre scriptural \u015fi registrul pictural ne relev\u0103 spectacolul unei mobilit\u0103\u0163i intelectuale impresionante. Discre\u0163ia, colocvialitatea, ironia luminoas\u0103 convie\u0163uiesc al\u0103turi de nota grav\u0103, carnavalescul \u015fi filonul liric, inclusiv \u00een teatru \u015fi proz\u0103. Nucul cu o singur\u0103 nuc\u0103 (2004) va confirma ulterior \u201edarul poetului de a se copil\u0103ri nu \u00een sens mimetic \u015fi conven\u0163ional, ci \u00een sens serios, el fiind participantul sincer, necontraf\u0103cut la joc\u201d (Mihai Cimpoi). Pelerinajul lui Titi \u00een Regatul R\u0103d\u0103cinilor prin deschiderea unei nuci, pe care a s\u0103dit-o l\u00e2ng\u0103 un nuc mai b\u0103tr\u00e2n, este una de factur\u0103 ini\u0163iatic\u0103: micul personaj afl\u0103 de la un bunic plecat \u00een acea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie c\u0103 sunt r\u0103d\u0103cini care viseaz\u0103 \u015fi r\u0103d\u0103cini care nu viseaz\u0103 din cauza c\u0103 oamenii rup fructele c\u00e2nd sunt \u00eenc\u0103 verzi. Autorul \u00ee\u015fi cucere\u015fte micii cititori prin umorul duios, echilibrat, poanta reu\u015fit\u0103, care deschide porti\u0163a \u00een lumea jocului. Spectrul stilistic uziteaz\u0103 frecvent de parabol\u0103 \u015fi alegorie, care exprim\u0103 cu fine\u0163e fondul moralizator, evit\u00e2nd declarativismul \u015fi ostenta\u0163ia tonului.
\nNicolae Dabija va alterna genurile literare chiar \u00een interiorul aceluia\u015fi text (Pove\u015fti de c\u00e2nd P\u0103s\u0103rel era mic, 1980; Alte pove\u015fti de c\u00e2nd P\u0103s\u0103rel era mic, 1984), de\u015fi fuziunea genului liric cu cel epic apare inclusiv la Aureliu Busuioc, \u00een ciclul s\u0103u despre N\u0103t\u0103flea\u0163\u0103. Personajul – copil al lui Dabija se plimb\u0103 dezinvolt \u00een lumea basmelor, de unde iese \u00eenso\u0163it de z\u00e2na cea bun\u0103, cu care trece \u00een spa\u0163iul copil\u0103riei, populat de \u015eo\u015fonic\u0103, Mo\u015f Asma\u0163uchi. Traversarea \u201e\u0162\u0103rii florilor\u201d \u00eempreun\u0103 cu ace\u015ftia aminte\u015fte de c\u0103l\u0103toria Lizuc\u0103i prin Dumbrava minunat\u0103. Conjug\u00e2nd registrele narative, ironiz\u00e2nd, dar \u015fi copil\u0103rindu-se, autorul se face participant necontraf\u0103cut la jocul copil\u0103riei.
\nValeria Grosu, \u00een C\u0103su\u0163a de miere (1982) adopt\u0103 \u201ehaina\u201d epistolar\u0103 pentru pove\u015ftile sale, conven\u0163ie mai pu\u0163in specific\u0103 prozei pentru copii. F\u0103c\u00e2nd echip\u0103 comun\u0103 cu naratoarea din \u00cent\u00e2mpl\u0103ri din gr\u0103dina mea de Ana Blandiana, care \u00ee\u015fi scrie mesajele pe frunze (\u201e…pentru c\u0103 sunt extraordinar \/ De ocupat\u0103 \/ \u015ei nu-mi mai v\u0103d capul de treab\u0103,\/ V\u0103 scriu \u00een grab\u0103, \/ Pe o frunz\u0103 de m\u0103rar (presat\u0103)), Spiridu\u015ful, personajul narator din pove\u015ftile Valeriei Grosu, \u00ee\u015fi las\u0103 mesajele pe frunzele p\u0103durii, prilej pentru divaga\u0163ii ini\u0163iatice \u00een \u201elumea\u201d naturii. Datorit\u0103 plasticit\u0103\u0163ii \u015fi mijloacelor artistice utilizate, discursul literar creeaz\u0103 o impresie vizual\u0103 puternic\u0103, cu accente lirice, un vizual al nara\u0163iunii.
\nContinentul literar al prozei pentru copii este completat de autorul unor minunate enciclopedii \u015fi antologii mitologice pentru copii, Constantin Dragomir, \u201ebun povestitor, cu harul improviza\u0163iei \u00een\u0163elepte\u201d (Vasile Romanciuc), c\u0103ruia i se raliaz\u0103 Nicolae Rusu, ce experimenteaz\u0103 diverse specii ale genului epic, de la formula mixt\u0103 a povestirii-basm, Alunel (1980) p\u00e2n\u0103 la povestirea at\u00e2t de popular\u0103 \u00een literatura pentru copii (P\u0103l\u0103rie pentru bunel, 1986). Adopt\u00e2nd conven\u0163ia infantil\u0103, a\u015fa cum o adopt\u0103m pe cea a basmului, Claudia Partole relev\u0103 mi\u00acnunata art\u0103 de a se metamorfoza \u00een copil \u015fi de a privi \u201ecopil\u0103rindu-se\u201d universul (Mahalaua vesel\u0103, 1982). Autoarea \u00ee\u015fi retr\u0103ie\u015fte copil\u0103ria cu sentimentele \u015fi reveriile inerente. Crea\u0163ia ei destinat\u0103 copiilor inspir\u0103 simpatie \u015fi \u00eencredere, trec\u00e2nd cu succes deplin proba recitirii.
\nSaltul calitativ realizat de \u015faptezeci\u015ftii basarabeni, \u0163ine, \u00een primul r\u00e2nd, de perspectiva abord\u0103rii textului \u2013 arhitectur\u0103 stilistic\u0103 variat\u0103, evoluarea modalit\u0103\u0163ilor narative, care demareaz\u0103 de la deconstruc\u0163ia formei, principiul libert\u0103\u0163ii creatoare, jocul ironic, spiritul fantezist etc., elemente care vor fi solicitate de adep\u0163ii postmodernismului.
\nOrienta\u0163i spre alte coduri estetice, optzeci\u015ftii nu vor manifesta acela\u015fi entuziasm fa\u0163\u0103 de perimetrul literaturii pentru copii, poate \u015fi pentru c\u0103 \u201efascina\u0163ia vie\u0163ii (necunoscute) este \u00eenlocuit\u0103 prin fascina\u0163ia mor\u0163ii\u201d (cunoscute) (M. Cimpoi). Continu\u0103 s\u0103-\u015fi dedice scrisul celor mici scriitorii din genera\u0163iile anterioare, Constantin Dragomir, Nicolae Rusu, Ioan M\u00e2n\u0103scurt\u0103, Iulian Filip, Claudia Partole, Iano\u015f \u0162urcanu, febrili purt\u0103tori ai culturii pentru micii cititori \u00een cadrul saloanelor de carte pentru copii sau cu prilejul lans\u0103rilor.
\nClaudia Partole \u00ee\u015fi rezerv\u0103 disponibilitatea de a reveni \u00een ambian\u0163a purit\u0103\u0163ii des\u0103v\u00e2r\u015fite a v\u00e2rstei dint\u00e2i. Afla\u0163i la v\u00e2rsta fraged\u0103 a multor \u00eentreb\u0103ri, personajele-copii din proza Claudei Partole sunt purta\u0163i prin universul naturii, pentru a \u00eenv\u0103\u0163a de la aceasta (\u00cenva\u0163\u0103 de la toate, 2002). Alt\u0103dat\u0103 devin imaginativi, f\u0103c\u00e2nd pasul din lumea real\u0103 \u00een cea fic\u0163ional\u0103 (\u0162ara mea privit\u0103 din stele, 2008).
\nChiar dac\u0103 men\u0163ine traiectoria tradi\u0163ionalist\u0103, at\u00e2t din perspectiva temelor abordate, c\u00e2t \u015fi a mijloacelor artistice, Nicolae Rusu se dovede\u015fte un p\u0103trunz\u0103tor povestitor \u00een proza scurt\u0103 pentru copii (Meri s\u0103lbatici, 1987; Unde cre\u015fte ploaia?, 1990; F\u0103r\u0103 antract, povestire, 1996; Ploaia de aur, 1997; S\u0103 fim privighetori, povestiri, 2000). Opt\u00e2nd pentru un discurs epic echilibrat, impregnat, pe alocuri, de ironia subsidiar\u0103, ce imprim\u0103 epicului culoarea viziunii realiste, Nicolae Rusu \u00ee\u015fi manifest\u0103 ata\u015famentul pentru eternele valori umane, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd, dincolo de tenta\u0163iile estetice ale epocii, un fidel prieten al copiilor. Cele mai recente contribu\u0163ii ale sale certific\u0103 d\u0103ruirea deplin\u0103 pentru lumea copil\u0103riei. Astfel, Coada iepura\u015fului (2010) \u00eei aduce premiul \u201eCartea anului\u201d \u00een cadrul Salonului Interna\u0163ional de Carte pentru Copii \u015fi Tineret, iar Fra\u0163ii de stele (2011) este considerat\u0103 cartea-surpriz\u0103 la edi\u0163ia a XV-a a Salonului.
\n\u00centr-un stil cuminte, pe un portativ narativ simplu, din care r\u0103zbate umorul binevoitor, \u00ee\u015fi continu\u0103 itinerariul povestirilor pentru copii Lidia Hlib (Feti\u0163a din televizor, 1988; Z\u00e2na celor micu\u0163i, 1990). Copil\u0103ria i-a fost o permanent\u0103 surs\u0103 de inspira\u0163ie. Povestirile sale fascineaz\u0103 prin miracolul descoperirii naturii \u015fi armonia st\u0103rilor \u00een care plonjeaz\u0103 protagoni\u015ftii. \u00cen Z\u00e2na celor micu\u0163i, autoarea radiografiaz\u0103, prin Fulgu\u0163a \u015fi D\u0103nu\u0163, universul copil\u0103riei, reu\u015find s\u0103 contureze, doar din c\u00e2teva tu\u015fe de condei, portretul personajelor. Acestea fac echip\u0103 bun\u0103 cu protagoni\u015ftii lui Tudor Arghezi, Mi\u0163u \u015fi Baru\u0163u. Fulgu\u0163a este o feti\u0163\u0103 echilibrat\u0103, sensibil\u0103 la universul micilor vie\u0163uitoare (motiv pentru care este supranumit\u0103 Z\u00e2na celor micu\u0163i), pe c\u00e2nd D\u0103nu\u0163 este \u015ftrengarul nemilos cu fiin\u0163ele naturii, fapt pentru care este adeseori pedepsit de c\u0103tre cei pe care-i chinuie\u015fte. Povestirea devine, astfel, o surs\u0103 de exemple\/ contraexemple care pot fi valorificate \u00een scopul educa\u0163iei morale a copiilor.
\nCodul esteticii postmoderniste e mai vizibil \u00een poezie dec\u00e2t \u00een proz\u0103. De\u015fi excep\u0163ii notabile vin dinspre Leo Butnaru, bun\u0103oar\u0103. Volumul de proz\u0103 scurt\u0103 pentru copii Cu ce seam\u0103n\u0103 norii? (2003) valorific\u0103 livrescul, intertextul, \u00eentr-un registru ludico-ironic, din care transpare inventivitatea lingvistic\u0103 neostoit\u0103 a scriitorului. Tautologia ob\u0163ine la Leo Butnaru valen\u0163e stilistice de o productivitate impresionant\u0103. Protagoni\u015ftii nuvelelor lui Leo Butnaru sunt scriitorul Gelu-de-Trei-Ani (care vrea s\u0103 scrie Pungu\u0163a cu… patru bani), C\u0103lin (b\u0103iatul care are un m\u0103r cu ceasornic), fra\u0163ii Stelian \u015fi Stelu\u0163a (me\u015fteri ne\u00eentrecu\u0163i la f\u0103cut cuvinte: mielul mieluie\u015fte, iedu\u0163ul ieduie\u015fte, bobocelul boboce\u015fte etc.). Autorul reu\u015fe\u015fte s\u0103 promoveze un dialog permanent cu textualitatea cultural\u0103 \u015fi social\u0103 pe care construie\u015fte.
\nO \u00eencercare de racordare la noile realit\u0103\u0163i ale epocii este probat\u0103 de Nicolae Popa, care intr\u0103 foarte sigur \u00een literatura pentru copii cu volumul Balcoane cu elefan\u0163i, ob\u0163in\u00e2nd, \u00een 2011, premiul \u201eCartea anului\u201d la Salonul Interna\u0163ional de Carte pentru Copii \u015fi Tineret. Epopeea editorial\u0103 va fi continuat\u0103 de Marele Ciulic\u0103 (2012), \u00een care autorul descrie istoria unui copil, ai c\u0103ror p\u0103rin\u0163i sunt pleca\u0163i la munci \u00een Italia. Ciulic\u0103 completeaz\u0103 galeria lui Trofima\u015f \u015fi Gugu\u0163\u0103, tr\u0103ind \u00eens\u0103 drama copiilor r\u0103ma\u015fi \u00een grija rudelor. \u00cen singur\u0103tatea sa, el aude cum apare un tren dincolo de c\u00e2teva dealuri, cum trece grani\u0163a pe la Ungheni, \u00een acest tren afl\u00e2ndu-se un cadou (un magnet miraculos) trimis lui Ciulic\u0103 de p\u0103rin\u0163ii s\u0103i din Italia \u015f.a. Sugestia stilistic\u0103 este dens\u0103, subtil\u0103, nara\u0163iunea \u2013 fluid\u0103. Se pare c\u0103 acest domeniu l-a cucerit pe autor irecuperabil, \u00eentruc\u00e2t se afl\u0103 pe cale de apari\u0163ie volumul Feti\u0163a cu ghiozdanul zbur\u0103tor.
\nE de remarcat c\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 se contureaz\u0103 con\u015ftiin\u0163a estetic\u0103 a scriitorilor fa\u0163\u0103 de domeniul literaturii pentru copii. Ac\u0163iunii de valorificare a poten\u0163ialului literaturii pentru copii s-au consacrat, cu o d\u0103ruire deosebit\u0103, manifestat\u0103 \u015fi \u00een scrierea \u015fi \u00eentocmirea de manuale, c\u0103r\u0163i de citire, antologii, culegeri tematice, Constantin Dragomir, Anatol Ciocanu, Galina Furdui, Nicolae Dabija. \u00cen acest context, vom re\u0163ine numele Lidiei Codreanca, scriitoare \u015fi antologatoare de literatur\u0103 pentru copii (Pagini alese din literatura pentru copii, 1993; Crestoma\u0163ie pentru institu\u0163iile pre\u015fcolare, 1994), al lui Vasile Romanciuc, autorul antologiei Bucurii pentru copii (poe\u0163i contemporani din Basarabia, 2010), al lui Aurelian Silvestru, autorul ciclului de manuale de istorie pentru clasele primare Daciada (1991, \u00een colaborare cu Nicolae Dabija) \u015f.a. Se remarc\u0103 un sus\u0163inut dialog al scriitorilor cu lumea copiilor: Iulian Filip este animatorul proiectului Academiei Duminicale pentru Copii \u015fi P\u0103rin\u0163i 2 ore + 3 iezi, Lidia Hlib activeaz\u0103 \u00een calitate de moderatoare a cenaclului Mugurel, care adun\u0103 copiii \u00een jurul noilor apari\u0163ii editoriale, \u00eei \u00eendeamn\u0103 \u015fi-i \u00eencurajeaz\u0103 la primele \u00eencerc\u0103ri literare \u015f.a.
\nScriitori din toate genera\u0163iile \u015fi mi\u015fc\u0103rile, av\u00e2nd fiecare timbrul \u015fi sensibilitatea sa, au fost tenta\u0163i de paradisul copil\u0103riei, amintindu-\u015fi de uimitoarea stare de libertate suprem\u0103. Se vor lansa \u00een abordarea marilor teme ale literaturii pentru copii, de la cele estetice \u015fi etice, la cele cognitive, psihologice, istorice sau sociale. Arealul variat al literaturii pentru copii, surprins \u00eentre coordonatele unui secol, denot\u0103 faptul c\u0103 aceasta este departe de a reprezenta un domeniu uniform, ci, mai degrab\u0103, o categorie eterogen\u0103, ce cuprinde o varietate de genuri \u015fi specii literare, \u00eentre care unele, cu caracter simplu, orientate spre ac\u0163iune, cu un ton educativ ostentativ, avanseaz\u0103 un spirit optimist, iar altele vizeaz\u0103 coduri estetice mai evoluate.
\n\u00cen prezent, c\u00e2nd se vorbe\u015fte tot mai intens despre formarea unor cititori activi, cooperan\u0163i, prin trecerea de la lectura referen\u0163ial\u0103 la cea estetic\u0103, miz\u0103m pe noi tendin\u0163e \u00een materie de literatur\u0103 pentru copii. Con\u015ftientizarea c\u0103 micul cititor de ast\u0103zi este personalitatea creatoare de m\u00e2ine impune implicarea responsabil\u0103 \u00een actul trierii c\u0103r\u0163ilor pentru copii \u015fi \u00een tentativele de \u201erecuperare\u201d a genului. Specificitatea infantil\u0103 a textului pentru copii nu anuleaz\u0103 validitatea lui ca text literar de calitate, or proba \u201ecalfic\u0103rii\u201d revine scriitorilor.<\/p>\n


\nCamelia Manuela SAVA<\/strong>
\n\"\"

Cum s\u0103 treci peste gardurile \u00eenalte<\/strong><\/p>\n

Sunt obosit,
\nsunt din ce \u00een ce mai obosit \u2013
\nca un suflet f\u0103r\u0103 hotare caut s\u0103-mi g\u0103sesc numele
\n\u015fi celelalte lucruri folositoare pe lumea aceasta\u2026
\npun\u0163i nu mai exist\u0103 azi.
\nA\u015f vrea s\u0103 plec spre \u0163ara mea (unde o fi s\u0103 fie numai \u0163ara mea)
\npentru c\u0103 nu mai locuie\u015fte nimeni acolo\u2026
\nA\u015f vrea s\u0103 ajung pe t\u0103r\u00e2mul cel t\u0103cut \u015fi uitat de to\u0163i, unde nu mai ai ce uita,
\nfiindc\u0103 totul a fost \u00eengropat demult.
\nDoamne, cum a\u015f vrea s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een copil\u0103rie \u2013 acolo exi\u015fti numai \u00een Dumnezeu.
\nDumnezeu exist\u0103 undeva acolo \u015fi tace.
\n Locul acela nu-l g\u0103sesc nic\u0103ieri \u00een mine, nici m\u0103car \u00een inima mea supus\u0103 t\u0103cerii \u015fi uit\u0103rii.
\nAzi te-a\u015f chema s\u0103 m\u0103 vezi, s\u0103-mi pip\u0103i pa\u015fii obosi\u0163i, strivi\u0163i de at\u00e2ta mers \u00een t\u0103cere.
\nMi-am amintit unde e locul acela \u2013
\nC\u00e2nd eram copil \u00eel pierdusem printre urzici
\nl\u00e2ng\u0103 gardul \u00eenalt al bisericii
\nce \u00eel ascundea pe Dumnezeul-copil.
\n Atunci eram doar un suflet lini\u015ftit ce c\u0103uta printre urzici \u015fi flori
\ns\u0103 treac\u0103 dincolo de gardurile \u00eenalte \u015fi s\u0103-L g\u0103seasc\u0103 pe El.<\/p>\n


\ncopil\u0103rie<\/strong><\/p>\n

mi-ar pl\u0103cea s\u0103 \u00ee\u0163i lipesc peste r\u0103ni frunze de p\u0103pu\u015foi,
\nm\u0103tasea s\u0103 se amestece cu s\u00e2ngele, mustind a viermi \u015fi clocotind, amestec\u00e2ndu-se \u2013 lav\u0103 pur\u0103\u2026
\na, nu \u015ftii ce \u00eenseamn\u0103 cuv\u00e2ntul p\u0103pu\u015foi\u2026nu e numai un regionalism sec, e mai mult dec\u00e2t at\u00e2t,
\nmult mai mult\u2026ca un mandarin uitat
\ncu ochii \u00eentreb\u0103tori-cumin\u0163i eram o feti\u0163\u0103
\ncu genunchii ie\u015fi\u0163i \u00een fa\u0163\u0103, alinia\u0163i,
\nochi iscoditori, ie\u015fi\u0163i din orbit\u0103,
\na\u015fa puteam s\u0103 mai ap\u0103s pe accelera\u0163ie
\n\u015fi respira\u0163ia ta se f\u0103cea vid –
\nrepatria\u0163i, viermii de m\u0103tase
\nveneau acas\u0103 seara,
\ncerul era purpuriu\u2026 nu-\u0163i aminte\u015fti nimic din toate acestea, nu-i a\u015fa?<\/p>\n


\nIonel POPA<\/strong>
\n\"\"

Din c\u0103r\u0163ile \u0163\u0103rii \u2013 Geo Bogza, Cartea Oltului<\/strong><\/p>\n

CARTEA OLTULUI este scris\u0103 \u00eentre anii 1939-1942 \u015fi publicat\u0103 \u00een 1945. \u00cen edi\u0163ia definitiv\u0103 din 1976 la Ed. Minerva prime\u015fte titlul \u00abCARTEA OLTULUI\u00bb STATUIA UNUI R\u00c2U. Pe prima pagin\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim cu c\u00e2teva r\u00e2nduri m\u0103rturisitoare: ,,\u00cen vara anului 1939, pe c\u00e2nd omenirea se afla \u00een pragul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, n\u0103sc\u00e2ndu-se \u00een mintea mea ideea de a scrie aceast\u0103 carte, Bunty mi-a \u00eemprumutat bicicleta ei, pentru a c\u0103l\u0103tori \u00een lungul Oltului.\u201d C\u0103l\u0103toria \u015fi apoi cartea sunt un r\u0103spuns dat prezentului. Cu alt\u0103 ocazie scriitorul se confeseaz\u0103: ,,Nemaiput\u00e2nd s\u0103 \u00eendur valul de \u00eentuneric ce acoperea p\u0103m\u00e2ntul, fiin\u0163a mea moral\u0103 a sim\u0163it cu dezn\u0103dejde nevoia unui univers solemn \u015fi plin de m\u0103re\u0163ie. I-am fost recunosc\u0103tor Oltului pentru c\u0103, la o grea r\u0103sp\u00e2ntie, mi-a ie\u015fit \u00een cale, \u00eeng\u0103duindu-mi s\u0103 fac din via\u0163a lui plin\u0103 de nobil tumult spad\u0103 \u015fi scut amenin\u0163atelor mele n\u0103zuin\u0163i [\u2026]. Scris\u0103 \u00eempotriva \u00eentunericului \u015fi a urii, aceast\u0103 carte \u00ee\u015fi are temeiul \u00een dou\u0103 realit\u0103\u0163i fundamentale \u015fi incoruptibile \u2013 ale universului: c\u0103ldura inimii omene\u015fti \u015fi lumina norilor.\u201d (Geo Bogza interpretat de \u2026 , antologie critic\u0103 de Antoaneta T\u0103n\u0103sescu, Ed. Eminescu, 1978; toate citatele din exegeza c\u0103r\u0163ii sun preluate de aici; citatele din CO sunt din edi\u0163ia definitiv\u0103, 1976.)
\nAceast\u0103 nou\u0103 ,,C\u00e2ntare a Rom\u00e2niei\u201d (G. Iva\u015fcu) e expresie a dragostei de \u0163ar\u0103. Sentimentul patriei este pentru Geo Bogza dat ontologic \u015fi existen\u0163ial (ca \u015fi pentru Eminescu, Blaga, Sadoveanu, Iorga \u2026) care l-a \u00eempins s\u0103-\u015fi cunoasc\u0103 \u00een concret \u0163ara. Sentimentul patriei e indiscutabil legat de con\u015ftiin\u0163a vechimii \u015fi statorniciei: \u201cStr\u0103mo\u015fii rom\u00e2nilor n-au r\u0103t\u0103cit \u00een c\u0103utarea unei patrii, ci din cele mai vechi timpuri [\u2026] de la Dun\u0103re, de la Marea Neagr\u0103 \u015fi din Carpa\u0163i au privit r\u0103s\u0103ritul soarelui.\u201d Fiind scriitor, sentimentul inalienabil al patriei e exprimat \u00een forma specific\u0103 a operei literare. Scriitorul ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 a-\u0163i iubi \u0163ara \u00eenseamn\u0103 cunoa\u015ftere \u015fi \u00eenchinare \u00een fa\u0163a altarului geografic, istoric \u015fi uman al patriei [\u00een\u0163eleptul cronicar a spus: \u201cDac\u0103 zeit\u0103\u0163ile din fabulele grece\u015fti ar fi venit desigur aici din Olimpul lor\u201d). ,,Am devenit rom\u00e2n, m\u0103rturise\u015fte scriitorul, nu numai prin na\u015ftere, ci \u015fi prin fiorul inimii \u015fi op\u0163iunea con\u015ftiin\u0163ei.\u201d
\nCitind poemul parabol\u0103 m\u0103 \u00eentrebam de ce scriitorul \u015fi-a ales drept erou al c\u0103r\u0163ii sale Oltul \u015fi nu un alt r\u00e2u sau un munte ori un codru r\u0103ma\u015fi legendar \u00een mentalul colectiv; de ce nu o urm\u0103 material\u0103 a istoriei (cetate, sanctuar), tot at\u00e2tea pre-texte pe marginea fiec\u0103ruia la fel de bine \u015fi frumos ar fi putut broda o poveste. La finalul lecturii am g\u0103sit r\u0103spunsul. Oltul izvore\u015fte din H\u0103\u015fma\u015ful Mare \u2013 un mare munte ce contempl\u0103 \u00eentreaga Transilvanie; venirea pe lume a Oltului este vegheat\u0103 de Ceahl\u0103u, fratele H\u0103\u015fma\u015fului Mare; dup\u0103 ce str\u0103bate \u0162ara Ardealului, Oltul str\u0103punge Carpa\u0163ii \u015fi str\u0103bate \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne de sud pentru a se \u00eent\u00e2lni cu Dun\u0103rea b\u0103tr\u00e2n\u0103 ca \u00eempreun\u0103 s\u0103 se verse \u00een Pontvs Evxinvs, iar de aici \u00een strop de ap\u0103 s\u0103 reintre \u00een mi\u015fcarea cosmic\u0103 sub ,,voin\u0163a august\u0103 a soarelui\u201d. Pentru scriitor, Oltul nu e un simplu r\u00e2u, \u00een viziunea lui, R\u00e2ul este simbolul \u0162\u0102RII \u2013 p\u0103m\u00e2nt, oameni, istorie.
\nDrumul Oltului de la izvor la Dun\u0103re este un drum al ini\u0163ierii \u015fi cunoa\u015fterii. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 Cartea urmeaz\u0103 tiparul basmului: F\u0103t-Frumos, pentru a ajunge \u00cemp\u0103rat, trebuie s\u0103 str\u0103bat\u0103 un drum prin lume, supus la ni\u015fte probe, trebuie s\u0103 treac\u0103 ni\u015fte v\u0103mi, \u015fapte la num\u0103r, pentru a cre\u015fte \u015fi a se \u00een\u0163elep\u0163i. Pe firul timpului, \u00een diferite culturi 7 este considerat un num\u0103r sacru. Diversitatea semnifica\u0163iilor simbolice converg spre un sens primordial: cifra sf\u00e2nt\u0103 7 e cifra perfec\u0163iunii aflat\u0103 \u00eentr-o permanent\u0103 re\u00eennoire \u015fi continuitate. Cel mai apropiat de noi este \u00een\u0163elesul din Genez\u0103, care \u00eentr-un fel sintetizeaz\u0103 tradi\u0163ia respectivei cifre: cele \u015fase zile ale Crea\u0163iei sunt des\u0103v\u00e2r\u015fite de cea de-a \u015faptea, Ziua Odihnei. Num\u0103rul 7 lumineaz\u0103 drumul esen\u0163ei umane \u00een timp \u015fi \u00eei metamorfozeaz\u0103 imaginea de la o etap\u0103 la alta, fiecare treapt\u0103 jalon\u00e2ndu-i pa\u015fii spre des\u0103v\u00e2r\u015fire (cf. Jean Chevalier \u2013 Alain Gheerbrant, Dic\u0163ionar de simboluri, Ed. Artemis, 1994). \u00cen concluzie, personificarea r\u00e2ului din cartea lui Geo Bogza nu este o simpl\u0103 figur\u0103 de stil, Oltul este simbolul OMULUI. Povestea despre Olt este o medita\u0163ie despre destinul poporului de la Carpa\u0163i \u2013 sinecdoc\u0103 a umanit\u0103\u0163ii.
\nEroul mitic al lui Geo Bogza odat\u0103 cu ini\u0163ierea sa ini\u0163iaz\u0103 \u015fi pe om \u00een ,,tainele acestui nesf\u00e2r\u015fit \u015fi complicat fenomen care este via\u0163a\u201d (Al. Piru). ,,Oltul este un t\u0103lmaci al sentimentelor, g\u00e2ndurilor \u015fi adev\u0103rurilor scriitorului (Al. Philippide).
\nLiterar vorbind, ce este Cartea Oltului? R\u0103spunsul este dificil \u00een sensul c\u0103 oricare va fi el, va fi incomplet. \u00cen prim\u0103 instan\u0163\u0103 putem spune: CO este un text de subtilit\u0103\u0163i \u015fi rafinament artistic, bogat \u00een teme \u015fi motive filosofico-poetice cu o mare \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 simbolic\u0103.
\nStructura scriptural\u0103 a textului este urm\u0103toarea:
\n1.\tFoaia de titlu nominalizeaz\u0103: Cartea Oltului Statuia unui r\u00e2u
\n2.\tPag. 5 con\u0163ine un prim element al genezei c\u0103r\u0163ii: ,,\u00cen vara anului 1939, pe c\u00e2nd omenirea se afla \u00een pragul celui de al doilea r\u0103zboi mondial, n\u0103sc\u00e2ndu-se \u00een mintea mea ideea de a scrie aceast\u0103 carte, Bunty mi-a \u00eemprumutat bicicleta ei, pentru a c\u0103l\u0103tori \u00een lungul Oltului.\u201d
\n3.\tPag. 7 inscrip\u0163ie \u2013 orice monument e placat cu o inscrip\u0163ie despre cel c\u0103ruia i-a fost \u00eenchinat. Cartea Oltului e \u00eenchinat\u0103 acelei f\u0103pturi ,,\u00eenzestrat\u0103 cu uimitoare daruri ale min\u0163ii \u015fi inimii, superioar\u0103 tuturor prin fantezie, inteligen\u0163\u0103 \u015fi pasiune [care] a fericit \u00eendelung spiritul meu,\u201d fiin\u0163ei care a ars ,,tot timpul ca o flac\u0103r\u0103 \u00eenalt\u0103 \u015fi alb\u0103, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd \u015ftiu c\u0103, prin aceast\u0103 neobi\u015fnuit\u0103 risip\u0103 de sine, \u00ee\u015fi gr\u0103be\u015fte sf\u00e2r\u015fitul\u201d. ,,Inscrip\u0163ia\u201d este un elogiu al prieteniei \u015fi iubirii.
\n4.\tPag. 8 enum\u0103r\u0103 cele \u015fapte trepte ale Oltului: ,,Treapta mineral\u0103\u201d; ,,Treapta vegetal\u0103\u201d; ,,Treapta \u00eemplinirii totale\u201d; ,,Treapta vie\u0163ii spirituale\u201d; ,,Treapta marii istorii\u201d; ,,Treapta lini\u015ftitului amurg\u201d; ,,Treapta \u00eentoarcerii \u00een cosmos\u201d. \u00centreaga materie epico-poematic\u0103 este or\u00e2nduit\u0103 \u00een XXXII de capitole, \u00een interiorul fiec\u0103ruia pot fi delimitate versete.
\nDup\u0103 punctul final autorul mai adaug\u0103 un ,,poem final\u201d: ,,Index alfabetic de chipurile lumii pe care a str\u0103b\u0103tut-o Oltul\u201d. Acest ecou avangardist de la sf\u00e2r\u015fitul textului adun\u0103 toate nucleele tematice \u015fi motivice pe fundamentul c\u0103rora curge Cartea Oltului.
\nOpera \u00eencepe cu o descriere cosmic\u0103 \u015fi se \u00eencheie tot \u00eentr-o perspectiv\u0103 cosmic\u0103. Fiecare treapt\u0103 are o ax\u0103: geologic\u0103, biologic\u0103, material\u0103, spiritual\u0103, istoric\u0103, cosmic\u0103. Universul treptelor Oltului se structureaz\u0103 pe mai multe planuri de ad\u00e2ncime: planul p\u0103m\u00e2ntului (mun\u0163ii, c\u00e2mpiile, cu frumuse\u0163ile \u015fi roadele lor); planul omului (sate, cet\u0103\u0163i, evenimentele vie\u0163ii, munca); planul existen\u0163ial-istoric (via\u0163\u0103, moarte, libertate, r\u0103zboi) \u015fi planul scriitorului care r\u00e2nd pe r\u00e2nd este povestitor, poet, pictor, compozitor, tragedian, g\u00e2nditor.
\nFiecare treapt\u0103 a Oltului \u00ee\u015fi are specificul \u015fi semnifica\u0163ia ei, dar toate \u00ee\u015fi au izvorul \u00een treapta mineral\u0103. Aici, in nuce, se afl\u0103 tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 \u015fi ideatic \u015fi art\u0103 literar\u0103 \u00een Cartea Oltului. Treapta mineral\u0103 are urm\u0103toarele capitole: ,,H\u0103\u015fma\u015ful Mare\u201d (eseu mitologic despre numele sacru al r\u00e2ului); ,,Tragedie pe \u00eenaltul podi\u015f\u201d (poem tragic despre existen\u0163a omului); ,,Norii\u201d (odiseea P\u0103m\u00e2ntului de la momentul cosmic la prezent); ,,Furtuna\u201d (simfonia cosmic\u0103 a stihiilor); ,,Noaptea marilor evoc\u0103ri\u201d (evocare a zorilor umanului); ,,Izvorul\u201d (imagine plastic\u0103 a locului \u00een care se na\u015fte r\u0103ul); \u201cOltul coboar\u0103 asupra lumii\u201d (preg\u0103tire a dimensiunii narative, marea c\u0103l\u0103torie a ini\u0163ierii \u015fi cunoa\u015fterii). Totul \u00eencepe \u00een ton de od\u0103 \u00eenchinat\u0103 \u2013 a\u015fa cum ceva vreme \u00eenainte f\u0103cuse B\u0103lcescu \u2013 Ardealului. Evocarea se \u00eencheie, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, cu rezumarea legendei despre cei doi fra\u0163i gemeni care au plecat \u00een c\u0103utarea tat\u0103lui \u201cne\u00eentors dintr-o fatal\u0103 b\u0103t\u0103lie.\u201d Legenda spune c\u0103 \u00eentr-un final cei doi fra\u0163i au fost pref\u0103cu\u0163i \u00een dou\u0103 r\u00e2uri. ,,\u00cen felul \u00een care curg, d\u0103, \u015fi ast\u0103zi, temei legendei\u201d \u015fi celor care o cunosc ,,prilej de medita\u0163ie \u015fi reverie\u201d. Neamul oamenilor care a pl\u0103m\u0103dit legenda a privit cele dou\u0103 r\u00e2uri ca pe ni\u015fte ,,vii \u00eentruchip\u0103ri ale p\u0103m\u00e2ntului\u201d care le este \u201cvatr\u0103\u201d, \u015fi ca pe ni\u015fte gravi interlocutori \u015fi martori ai istoriei lor. Contextul d\u0103 legendei un caracter de parabol\u0103.
\nLeag\u0103nul de piatr\u0103 al legendei despre cei doi fra\u0163i gemeni, Oltul \u015fi Mure\u015ful, este H\u0103\u015fma\u015ful Mare \u201celan simfonic al p\u0103m\u00e2ntului.\u201d El domin\u0103 ca un str\u0103jer Ardealul. ,,Fr\u00e2ng\u00e2ndu-se dintr-o dat\u0103 la mijloc, lunga lui culme las\u0103 loc, \u00een vecin\u0103tatea azurului, unei scorburi uluitoare\u201d din acea genune se ridic\u0103 o st\u00e2nc\u0103: Piatra Singuratic\u0103. \u00cen descrierea m\u0103re\u0163ei panorame a muntelui exist\u0103 o excep\u0163ional\u0103 imagine: ,,Dar, \u00eenainte de a se l\u0103sa amurgul, c\u00e2nd ultimele raze ale soarelui izbesc \u00een plin, leag\u0103nul Oltului devine, [\u2026] un munte incendiat, un ciclopic rug mineral, pr\u0103p\u0103stii, culmi \u015fi piscuri de calcar, st\u00e2nd toate cu fa\u0163a spre apus, se aprind de la v\u00e2lv\u0103taia asfin\u0163itului, \u00eenv\u0103luindu-se \u00eentr-o fantastic\u0103 splendoare.\u201d
\nDin m\u0103re\u0163ia mineral\u0103 a muntelui, scriitorul ne coboar\u0103 \u00een lumea omului. Pe \u00eenaltul podi\u015f are loc o prim\u0103, primordial\u0103 tragedie a omului. O secven\u0163\u0103 de fim de Oscar pentru toate sec\u0163iunile (scenariu, decor cu fundal \u015fi prim-plan, lumini, protagonist \u2013 b\u0103tr\u00e2nul \u015fi rugul aprins, figura\u0163ie \u015fi aparte-ul aparatului de filmat \u2013 scriitorul-operator), este aceea cu cei \u015fase oameni care urc\u0103 muntele pentru incinerarea animalelor moarte:
\n,,\u015ease oameni, trei b\u0103rba\u0163i \u015fi trei femei urcau din greu, \u00eentr-o dup\u0103-amiaz\u0103 de var\u0103, spre crestele, at\u00e2t de fantastic apropiate de cer, ale H\u0103\u015fma\u015fului Mare. Privirile lor erau mistuite de nelini\u015fte, iar trupurile sleite de oboseal\u0103, abia mai \u00eenotau \u00een altitudine.
\nTotu\u015fi nu se opreau o singur\u0103 clip\u0103. \u00cen\u015fira\u0163i unul dup\u0103 altul, urcau. Tot timpul \u00eencorda\u0163i, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi trag\u0103 m\u0103car o dat\u0103 sufletul, urcau. Mereu urcau.
\nTreapta t\u0103ioas\u0103 a unei st\u00e2nci abia eliberat\u0103 de piciorul primului, c\u00e2nd cel de-al doilea \u00eel \u015fi punea pe al lui, \u00eentr-o secund\u0103. Apoi, ceilal\u0163i, pe r\u00e2nd, f\u0103r\u0103 s\u0103 piard\u0103 nici o mi\u015fcare. Formau un lan\u0163 din zale de carne chinuit\u0103, s\u00e2nger\u00e2nd\u0103 aproape. P\u0103reau trupul unei omizi lovite de moarte, zv\u00e2rcolindu-\u015fi durerea pe asprimea cremenii \u015fi t\u00e2r\u00e2ndu-se, \u00eennebunit\u0103, spre v\u00e2rful pustiu al muntelui.
\n\u00cen felul acesta urcau. Mereu, f\u0103r\u0103 z\u0103bav\u0103. O singur\u0103 clip\u0103 nu se opreau, fiecare angrenat \u00een ritmul istovitor al tuturora. M\u00e2ini dup\u0103 m\u00e2ini, genunchi dup\u0103 genunchi, \u015fase perechi, c\u0103\u0163\u0103rau pe st\u00e2nci, suiau spre \u00een\u0103l\u0163imi. Pl\u0103m\u00e2ni \u00eencin\u015fi, clocotitori, \u015fase perechi.
\nOcolind enormii pere\u0163i, sau lu\u00e2nd-o piepti\u015f, urcau c\u0103l\u0103uzi\u0163i de firul Oltului, t\u00e2r\u00e2ndu-se pe el ca pe o fr\u00e2nghie, \u00eenf\u0103\u015fur\u00e2ndu-i \u00een ei \u00een\u015fi\u015fi, pe mosorul ad\u00e2nc al oaselor. Cu ochi avizi, cu respira\u0163ii fierbin\u0163i, se sileau s\u0103-l \u00eenf\u0103\u015foare pe tot, s\u0103-i ajung\u0103 mai repede la cap\u0103t. Limpede, sub\u0163ire, Oltul p\u0103trundea \u00een ei, c\u0103l\u0103uzindu-i. \u015ei ei urcau.
\nErau trei b\u0103rba\u0163i \u015fi trei femei. Doar privirea lor le p\u00e2lp\u00e2ia. Obrajii, cr\u00e2nceni, \u00eencremeni\u0163i, p\u0103reau pietre, abia rupte din m\u0103runtaiele p\u0103m\u00e2ntului de un cataclism \u015fi azv\u00e2rlite \u00een \u00een\u0103l\u0163imi, s\u0103 se zdrobeasc\u0103 de piscuri. At\u00e2t de cumplit urcau. [\u2026]
\nDe cu sear\u0103, primiser\u0103 veste \u00een sat c\u0103 vitele lor, aflate la p\u0103\u015fune pe H\u0103\u015fma\u015ful Mare, sunt bolnave \u015fi trag s\u0103 moar\u0103. Iar acum, \u00eentr-acolo, b\u00e2ntui\u0163i de spaime, urcau. [\u2026] Pierdu\u0163i \u00een imensitatea mineral\u0103, ei urcau. \u00cen\u015fira\u0163i unul dup\u0103 altul, urcau. S\u0103 ajung\u0103 c\u00e2t mai cur\u00e2nd, aceasta le era st\u0103ruin\u0163a. Oltul \u00eei c\u0103l\u0103uzea. Ca \u015fi apele lui, o singur\u0103 clip\u0103 nu se opreau.
\nSoarele cobor\u00e2se spre asfin\u0163it, c\u00e2nd puser\u0103 piciorul pe cea dint\u00e2i culme. De jur \u00eemprejur, z\u0103rile se deschideau, \u00eentr-o larg\u0103 t\u0103l\u0103zuire. Lumea din care veneau se vedea \u00een urm\u0103, pierdut\u0103 \u00een ad\u00e2ncimea v\u0103ilor. Dar ei, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi arunce ochii \u00eenapoi, cercetau cu privirea tremur\u0103toare podi\u015ful.\u201d
\n La analiza textului f\u0103cut\u0103 de Tudor Vianu (vezi Geo Bogza interpretat de \u2026) nu mai ai ce ad\u0103uga, eventual dou\u0103-trei detalii cum ar fi: pozi\u0163ia \u015fi calitatea repeti\u0163iilor \u015fi a determinan\u0163ilor, alternan\u0163a dinamic\/ static, ori imaginea statuar\u0103 a oamenilor.
\nNumai ochi \u015fi t\u0103cere. Tragedie. Ritualul \u00eendeplinit (arderea pe rug a animalelor moarte). \u00cen noapte to\u0163i dorm. Rugul cu v\u0103paia lui purificatoare \u00eei vegheaz\u0103. Ca un vis al lor Oltul se na\u015fte \u015fi porne\u015fte \u00een lume.
\nNorii preg\u0103tesc na\u015fterea r\u00e2ului. Capitolul este \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 un poem cosmogonic \u015fi paleontologic, gnoseologic, un poem al memoriei \u015fi al vizionarismului. Norii sunt ,,un uria\u015f rezervor de imagini, de pe \u00eentreaga \u00eentindere a lumii, \u015fi din \u00eentreaga ei durat\u0103, \u015fi de o mie de ori mai mult.\u201d ,,Norii \u015ftiu tot. Absolut tot\u201d. ,,Tot ceea ce a trecut vreodat\u0103 prin mintea oamenilor, \u015fi mai mult: tot ceea ce va fi putut fi pe lume \u015fi n-a fost, \u015fi tot ceea ce ar fi putut trece prin mintea oamenilor \u015fi n-a trecut; este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat de pe bolta cerului (un incomensurabil ecran) \u00een cea mai nea\u015fteptat\u0103 \u015fi uluitoare \u00een\u015firuire de icoane, cum nu se poate mai simplu, sau cum nu se poate mai bizar.\u201d \u00cen dinamica lor norii-memorie se succed \u00een imagini de o absolut\u0103 fantezie creatoare. Doru Sc\u0103rl\u0103tescu \u00een studiul s\u0103u, Geo Bogza, (Ed. Minerva, 1983) cite\u015fte capitolul ,,Norii\u201d ca o art\u0103 poetic\u0103 camuflat\u0103.
\n\u00cenainte de a fi Olt, norii ,,alearg\u0103 \u00eenv\u0103lm\u0103\u015fi\u0163i ca o turm\u0103, tulbur\u00e2nd cu n\u0103vala lor pacea cerului. Negrii \u015fi grei, se \u00eembulzesc \u00eentre orizonturi \u00eensp\u0103im\u00e2ntate [\u2026] Un s\u00e2mbure incandescent \u2013 amnar care scap\u0103r\u0103, din cremenea t\u0103riilor, \u015ferpi \u015fi caracati\u0163e de foc, mocne\u015fte \u00een m\u0103runtaiele fiec\u0103ruia. \u00cen cele din urm\u0103, orbitor, asurzitor, cade \u00eent\u00e2iul tr\u0103snet. Acum, totul e gata pentru ca furtuna s\u0103 izbucneasc\u0103.\u201d
\nLupta dintre MUNTE \u015fi FURTUN\u0102 e descris\u0103 de la primul semn (,,\u00een miezul unei zile de var\u0103 un abur u\u015for \u00eencepe s\u0103 pluteasc\u0103 pe h\u0103uri preling\u00e2ndu-se \u2013 ca un balaur molatic \u2013 spre creste\u201d) p\u00e2n\u0103 la acordul final al jertfei \u015fi rodirii; din cr\u00e2ncena lupt\u0103 ,,Trei r\u00e2uri, fiecare cu chipul \u015fi destinul lui, se nasc\u201d: Bicazul, Mure\u015ful, Oltul ,,menit celei mai zbuciumate vie\u0163i \u015fi celei mai mari glorii\u201d. ,,Dar, pentru a le aduce pe lume, \u015fi pentru ca niciodat\u0103, c\u00e2t va fi lumea, s\u0103 nu le sece izvorul, doar el \u2013 H\u0103\u015fma\u015ful Mare \u2013 \u015ftie c\u00e2t de ne\u00eendurat\u0103 trebuie s\u0103-i fie veghea, \u015fi c\u00e2t de \u00eenver\u015funate b\u0103t\u0103liile. Ridicat, ca o cetate de straj\u0103, pe p\u0103m\u00e2ntul Ardealului, a\u0163ine calea cor\u0103biilor care alunec\u0103 pe cer\u201d oblig\u00e2ndu-le ,,s\u0103-\u015fi lase acolo vitala \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103\u201d. Dup\u0103 fiecare b\u0103t\u0103lie se \u00eentoarce asupra lui \u00eensu\u015fi, mediteaz\u0103 \u015fi ,,\u00ee\u015fi num\u0103r\u0103 brazii dobor\u00e2\u0163i de furtun\u0103 sau nimici\u0163i de tr\u0103snete\u201d. Dar nu i-a jerfit \u00een zadar. Unindu-se cu apa, cu focul, cu cerul a n\u0103scut elementul care fertilizeaz\u0103 \u0162ara.
\nCapitolul Furtuna este construit din trei mari secven\u0163e descriptive \u015fi muzicale, \u00een acela\u015fi timp. Prima este un prolog sau \u00een termeni muzicali o uvertur\u0103; a doua, cea mai ampl\u0103 dezvolt\u0103 narativ, sonor \u015fi vizual fenomenul natural, furtuna; partea a treia, epilogul, este o reculegere meditativ\u0103. Partea de mijloc, simfonia furtunii, are trei p\u0103r\u0163i care corespund etapelor desf\u0103\u015fur\u0103rii furtunii: preg\u0103tirea, desf\u0103\u015furarea \u015fi \u00eencetarea furtunii. Din \u00eempletirea planului muzical cu cel vizual rezult\u0103 imaginea grandioas\u0103 a luptei dintre zeit\u0103\u0163i: P\u0103m\u00e2ntul, Apa, Cerul. Rezultatul acestei teribile lupte este na\u015fterea Oltului. ,,Furtuna\u201d este o cosmogonie.
\nTr\u0103s\u0103tura esen\u0163ial\u0103 a lexicului este \u0163inuta neologic\u0103. Totu\u015fi nu sunt exagerat de multe. Consemnez c\u00e2teva, semnificative: a) substantive: calote, vid, cuirasate, canonad\u0103, molecul\u0103, element; b) adjective: electrice, colerice, mar\u0163ial, vital, fatale, meteorologic, geologic, isteric, colosal, catastrofal; c) verbe: a disloca, a sfrunta, a exulta, a fertiliza. \u00cen text, neologismele au coresponden\u0163e sinonimice din fondul lexical al limbii, d\u00e2nd bog\u0103\u0163ie \u015fi varietate vocabularului. Se pot alc\u0103tui serii sinonimice ca acestea: colos de piatr\u0103, \u00een\u0103l\u0163imi, piscuri, creste, v\u00e2rfuri, culmi; genuni, abis, h\u0103uri, gol, ad\u00e2ncuri, pr\u0103pastie; a disloca, a smulge, a arunca, a spulbera, a nimici, a dobor\u00ee. Remarci importante se pot face \u015fi din punctul de vedere al sferelor semantice. Se remarc\u0103 frecven\u0163a termenilor militari (a desc\u0103rca, flot\u0103, guri de foc, cuirasate, tunuri, a asalta, a ciurui, atac, b\u0103t\u0103lie, lupt\u0103); termeni din sfera larg\u0103 a biologicului (fiare, dinozauri, craniu, din\u0163i, orbite, molu\u015fte, herghelie, vipere, regn, fecunde, vegetal); termeni din domeniul geologic-geografic-fizic (pol meteorologic, calot\u0103 polar\u0103, vitez\u0103, nep\u0103sare mineral\u0103, dilat\u0103, granit, cascad\u0103, fluid\u0103, funduri marine, taifun). Aceste sfere semantice se pot reduce la dou\u0103 sfere tematice muntele \u015fi furtuna.
\nTimpul \u015fi spa\u0163iul Furtunii sunt cosmogonice. Asist\u0103m la lupta dintre dou\u0103 puteri cosmice. Prin frecven\u0163a verbelor la timpul prezent \u015fi a gerunziilor se sugereaz\u0103 puterea \u015fi n\u0103pr\u0103snicia celor dou\u0103 stihii iar lupta e \u201cactualizat\u0103\u201d asigur\u00e2ndu-se dinamica din interiorul imaginii vizual-sonor\u0103.
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte sintaxa nu putem spune, la modul categoric, c\u0103 scriitorul prefer\u0103 fraza lung\u0103 sau scurt\u0103 \u00een care predomin\u0103 coordonarea ori subordonarea, c\u0103 prefer\u0103 propozi\u0163ia simpl\u0103 sau amplu dezvoltat\u0103, c\u0103 utilizeaz\u0103 disloc\u0103rile mai \u00eendep\u0103rtate sau mai apropiate. Toate aceste elemente sintactice sun folosite cu un \u00eenalt sim\u0163 artistic, c\u00e2nd cu efect vizual, c\u00e2nd cu efect sonor-muzical, fie sinestezic.
\nViziunea autorului tinde spre grandios, totul se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een dimensiuni urie\u015fe\u015fti. Un rol \u00eensemnat \u00een realizarea acestei viziuni \u00eel au gradele de compara\u0163ie ale adjectivului \u015fi adverbului. Este evident\u0103 neta dominare a superlativului realizat stilistic, nu gramatical.
\nLa nivelul stilului, aspectele sunt bogate \u015fi variate, dezv\u0103luind valen\u0163ele expresive ale elementelor de vocabular \u015fi sintax\u0103 pe care le-am trecut \u00een revist\u0103. Un prim aspect care se impune este paleta bogat\u0103, cantitativ \u015fi calitativ, a epitetului. Vom \u00eent\u00e2lni epitetul simplu de felul acesta: furtuni n\u0103prasnice, cer v\u00e2n\u0103t. Numeros este epitetul dublu \u015fi triplu, \u00een variate pozi\u0163ii: t\u00e2r\u00e2ndu-se lene\u015f \u015fi de\u015firat; flota norilor greoaie, neagr\u0103, amenin\u0163\u0103toare; d\u00e2rz, zburlit, ne\u00eenduplecat (muntele); nep\u0103trunsa perdea lichid\u0103. Tehnica aceasta duce la intensificarea percep\u0163iei imaginii \u015fi implicit a ideii \u015fi sentimentului. Efecte similare cu ale epitetului au compara\u0163iile, multe din ele ample, dezvoltate: Unul dintre acele apusuri care prefac H\u0103\u015fma\u015ful Mare \u00eentr-o cetate cuprins\u0103 de fl\u0103c\u0103ri, \u00eentr-un inimaginabil diamant. Sunt \u00een text numeroase compara\u0163ii metaforice: \u00eentreaga p\u0103dure devine o colivie dement\u0103, un balamuc uria\u015f. Metafora se impune prin originalitate. \u00cen descrierea dezl\u0103n\u0163uirii for\u0163elor cosmice se folosesc metafore realizate cu termeni militari, maritimi \u015fi cu termeni asocia\u0163i provenind din sfere semantice diferite. Aceste metafore au o mare putere de plasticizare \u00een dimensiuni uria\u015fe. Iat\u0103 c\u00e2teva exemple dintr-o mul\u0163ime: guri de foc, balauri \u00eempro\u015fc\u00e2nd cu groaznice veninuri electrice, arm\u0103sari de foc, herghelii apocaliptice, vipere fluide. La loc de cinste se afl\u0103 personificarea. \u00centregul capitol este o personificare. Caracterul ei mitologic faciliteaz\u0103 realizarea compara\u0163iilor \u015fi a metaforelor \u00een specificul lor men\u0163ionat, faciliteaz\u0103 modalit\u0103\u0163ile de folosire a epitetului \u00een ipostazele pe care le-am remarcat. Frecvent\u0103 este enumerarea. Anumite cuvinte sau sintagme sunt reluate la anumite intervale constituindu-se \u00een laitmotiv: p\u00e2nz\u0103 de ap\u0103; a pluti; furtun\u0103 n\u0103prasnic\u0103. Enumerarea de verbe la forma negativ\u0103 duce la realizarea superlativului absolut: Nic\u0103ieri nu plou\u0103, nu ninge, \u015fi nu sufl\u0103 v\u00e2ntul at\u00e2t, \u015fi cu at\u00e2ta putere; totul e numai ap\u0103, o p\u00e2nz\u0103 nesf\u00e2r\u015fit\u0103, o cotropitoare cascad\u0103. Nu lipsesc invoca\u0163iile, interoga\u0163iile \u015fi antitezele: Oare ce se va fi pun\u00e2nd la cale acolo, sus, dincolo de perdeaua de nep\u0103truns a norilor?; P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, piscuri neclintite, ve\u0163i abuza de r\u0103bdarea noastr\u0103? C\u00e2t vom mai \u00eendura trufia voastr\u0103 f\u0103r\u0103 margini? Nu vede\u0163i c\u0103 zadarnic\u0103 v\u0103 este \u00eend\u0103r\u0103tnicia? Antitezele au capacitatea de a surprinde dinamismul fenomenelor: \u00centr-o rapid\u0103 alternan\u0163\u0103 de \u00eentunecimi de iad \u015fi lumini orbitoare, tr\u0103snetele curg pe st\u00e2nci, \u00eenver\u015fun\u00e2ndu-se s\u0103 le ciuruiasc\u0103; Astfel, aceea\u015fi zi, care at\u00e2t de mult p\u0103ruse c\u0103 se va aduce un catastrofal sf\u00e2r\u015fit, se \u00eencoroneaz\u0103 cu un feeric apus de soare. Tot ce urmeaz\u0103 dup\u0103 ,,marea furtun\u0103\u201d \u00eenseamn\u0103 ,,un nou \u00eenceput de via\u0163\u0103 \u015fi de lume.\u201d
\nGeo Bogza \u015fi-a hr\u0103nit Pegasul cu j\u0103ratic romantic, realist, expresionism, avangardist. Capitolul Furtuna ilustreaz\u0103 expresia latineasc\u0103 pars pro toto.
\nDin lumea cosmic\u0103 a Genezei, scriitorul ne aduce \u00een preistoria fiin\u0163ei umane, \u00een lumea celor \u015fase vo\u015flobeni, martori la ,,felul \u00een care Oltului Fiin\u0163\u0103\u201d. ,,Noaptea marilor evoc\u0103ri\u201d ofer\u0103 icoana omului care vie\u0163uie\u015fte aici, pe ,,a\u015fternut de ere\u201d ascult\u00e2nd ,,fo\u015fnetul mileniilor\u201d, urm\u0103rind cum ,,soarele trece dintr-o zodie \u00een alta.\u201d Oamenii \u015fi animalele lor stau \u201cfa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu nem\u0103rginirea \u015fi cu ve\u015fnicia\u201d. Capitolul este un poem al potecii, colibei \u015fi al focului, simboluri ale statorniciei \u00een spa\u0163iu \u015fi timp. Al\u0103turi de coliba vo\u015flobenilor se afl\u0103 IZVORUL.
\nO nou\u0103 zi pe H\u0103\u015fma\u015ful Mare. Soarele \u00ee\u015fi revars\u0103 razele lumin\u00e2nd piscul Muntele Calului. Pe vremuri ciudatul craniu de piatr\u0103 a fost acoperit de brazi. Smul\u015fi de Furtun\u0103 zac ,,sub lespedea vremii\u201d pietrifica\u0163i ,,\u00eentr-un osuar \u2013 r\u00e2njet triumf\u0103tor al mor\u0163ii!\u201d De sub aceast\u0103 masc\u0103 a mor\u0163ii, ca o negare a ei, izvor\u0103\u015fte Oltul. Neclintitul craniu mineral \u2013 timp \u00eencremenit \u2013 prive\u015fte \u00eeng\u00e2ndurat lumea. ,,Oltul pare un fruct al milenarei \u015fi impenetrabilei lui medita\u0163ii.\u201d Chiar de voi fi acuzat de abuz de citate (\u00een cazul CO nu se poate altfel) nu pot ocoli urm\u0103torul paragraf greu de \u00een\u0163elesuri \u015fi de ziceri frumoase: ,,Dup\u0103 ce a str\u0103b\u0103tut un \u00eentreg labirint, dup\u0103 ce a trecut din retort\u0103 \u00een retort\u0103, minu\u0163ios, cu multe \u015fi parc\u0103 inten\u0163ionate \u00eent\u00e2rzieri, apa \u0163\u00e2\u015fne\u015fte la lumina zilei, ca un g\u00e2nd original, ca un verb bine rostit, limpede ca ra\u0163iunea \u00eens\u0103\u015fi. De aceea, asemenea marilor idei, \u00een lunga-i c\u0103l\u0103torie va preface \u015fi \u00eembog\u0103\u0163i lumea.\u201d (cu regret opresc aici citatul!)
\nDin st\u00e2nca Muntele Calului Oltul coboar\u0103 asupra lumii. La \u00eenceput e doar un fir de ap\u0103, dar, tenace ca poteca vo\u015flobenilor, devine ,,un fantastic rezervor de elanuri \u015fi substan\u0163\u0103 vital\u0103\u201d. Treptat poteca de ap\u0103 devine ,,marea poveste a \u0163\u0103rii\u201d. \u00cenainte de a-\u015fi p\u0103r\u0103si ,,treapta mineral\u0103\u201d, n\u0103v\u0103lind mai n\u0103prasnic ca oric\u00e2nd, Oltul \u201ca pustiit \u015fi aceast\u0103 paji\u015fte, \u015fterg\u00e2nd de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului fer\u0103str\u0103ul lui Wagner.\u201d Urc\u00e2nd sus pe munte pentru a-\u015fi instala ,,gaterul\u201d, neam\u0163ul a pl\u0103tit scump trufia sa, ,,Femeia \u015fi copilul lui au pl\u0103tit cu via\u0163a aceast\u0103 gre\u015feal\u0103.\u201d Pasajul e un epitaf, mai mult dec\u00e2t moral: Ia aminte!
\nDe aici \u00eenainte r\u00e2ul str\u0103bate o \u0163ar\u0103 arhetipal\u0103, mitic\u0103 \u015fi fabuloas\u0103, curgerea lui se \u00eemplete\u015fte cu for\u0163a \u015fi frumuse\u0163ea p\u0103m\u00e2ntului \u015fi a oamenilor lui.
\n\u00cen cele \u015fase trepte care urmeaz\u0103, scriitorul desf\u0103\u015foar\u0103 paleta bogat\u0103 a temelor \u015fi pune la lucru arsenalul artistic \u015fi poetic.
\nTema axial\u0103 a CO este TIMPUL \u2013 un continuum existen\u0163ial de lupt\u0103 \u015fi munc\u0103. Din acest unghi de vedere CO este o ,,iliad\u0103\u201d \u015fi o laud\u0103. Sunt \u00een carte pagini memorabile \u00eenchinate fertilit\u0103\u0163ii, roadelor, muncii. \u00cen jurul focarelor tematice roie\u015fte o str\u0103lucitoare constela\u0163ie de motive (vezi ,,Indexul alfabetic\u2026\u201d ) cu \u201c\u00een\u0163elesuri cople\u015fitoare\u201d. Men\u0163ionez doar c\u00e2teva: poteca (document primordial al istoriei omului); coliba (document primordial al locuirii omului); moara (parte din osia lumii, conexiunea cu cosmicul, munca); podul (trecere, leg\u0103tur\u0103, clepsidr\u0103 care m\u0103soar\u0103 \u00een deplin acord cu soarele ciclul diurn \u015fi nocturn din nesf\u00e2r\u015fita trecere); animalul \u2013 c\u00e2inele, calul, boul, bivolul (prieteni \u015fi tovar\u0103\u015fi de via\u0163\u0103 \u015fi munc\u0103). \u00cen undele Oltului se oglindesc dou\u0103 lumi \u00eengem\u0103nate, cea a p\u0103m\u00e2ntului cu tot ce are el \u015fi cea a umanului. Lumea uman\u0103 este de o diversitate tipologic\u0103 fizic\u0103, psihic\u0103, moral\u0103, social\u0103 f\u0103r\u0103 egal. Crochiurile portretistice, individuale \u015fi colective sunt de o for\u0163\u0103 expresiv\u0103 \u015fi exponen\u0163ial\u0103 memorabil\u0103. Acest univers uman este v\u0103zut arhetipal (un b\u0103tr\u00e2n \u0163\u0103ran \u00eentruchipeaz\u0103 \u00cen\u0163elepciunea; o femeie f\u0103g\u0103r\u0103\u015fean\u0103 e imaginea Frumuse\u0163ii; o \u0163iganc\u0103 din \u015fatra c\u0103r\u0103midarilor e Tinere\u0163ea; b\u0103rbatul \u2013 Familia \u015fi Casa); biologic (b\u0103rba\u0163i, femei, b\u0103tr\u00e2ni, tineri, copii,); sociologic (p\u0103stori, plugari, pluta\u015fi, pescari, minieri, c\u0103r\u0103midari, pluta\u015fi). Ace\u015fti oameni \u00eentrupeaz\u0103 d\u00e2rzenia, demnitatea, h\u0103rnicia, solidaritatea, r\u0103bdarea, speran\u0163a. \u00cen undele c\u0103r\u0163ii se oglindesc dou\u0103 nivele de semnificare: primul, cel al concretului, al p\u0103m\u00e2ntului (relief, ape, flor\u0103, faun\u0103, umori meteorologice) \u015fi al omului (a\u015fez\u0103rile \u015fi munca lui), a doilea, cel simbolic-metaforic, esopic \u015fi de parabol\u0103, al timpului, vie\u0163ii, mor\u0163ii, r\u0103zboiului, libert\u0103\u0163ii, cunoa\u015fterii. Tot acest univers fizic \u015fi uman este evocat \u015fi descris \u00een nota unui tragic ontologic \u015fi existen\u0163ial, permanent acompaniat de o mare for\u0163\u0103 vital\u0103.
\nAici simt nevoia unei paranteze. \u015eerban Cioculescu \u00een cronica sa face urm\u0103toarea observa\u0163ie: ,,Se cade s\u0103 men\u0163ion\u0103m c\u0103, pe c\u00e2t se las\u0103 r\u0103pit de torentul elocin\u0163ei, \u00een spectacolul peisagistic [\u2026], pe at\u00e2t de sobr\u0103 este \u00een realismul ei zguduitor, descrierea elementului uman. Zguduitoare [\u2026] este s\u0103r\u0103cia poporului nostru de \u0163\u0103rani, fie ciobani, plugari, pescari, podari, oameni de la munte sau de la \u015fes.\u201d M\u0103 surprinde ultima fraz\u0103 total al\u0103turi de spiritul operei. Nici un moment Geo Bogza n-a urm\u0103rit s\u0103 dea CO un con\u0163inut \u015fi un sens social (realist), cu at\u00e2t mai pu\u0163in s\u0103 fac\u0103 un reportaj pe aceste coordonate. ,,S\u0103r\u0103cia\u201d p\u00e2n\u0103 la ,,primitivism\u201d oamenilor din CO \u00eenseamn\u0103 vechime, continuitate, caracter. \u00cen s\u0103r\u0103cia lor ace\u015fti oameni sunt de-o v\u00e2rst\u0103 \u015fi de-o sam\u0103 cu Oltul. Prezen\u0163a socialului ar fi spulberat semnifica\u0163iile \u015fi frumuse\u0163ile c\u0103r\u0163ii. Surpriz\u0103! \u00cen acelea\u015fi pagini criticul ra\u0163ional, obiectiv, consecvent scrie: ,,Oameni \u015fi locuri apar \u00een Cartea Oltului \u00eentr-o conexiune organic\u0103: spa\u0163iul cu treptele-i geologice, minerale \u015fi vegetale, are un aspect de neclintire, din ve\u015fnicie, iar locuitorii par rup\u0163i de asemenea dintr-o realitate istoric\u0103 str\u0103veche, identici cu dacii \u015fi chiar cu indigenii preistorici.\u201d
\nPreiau slovele lui Perpessicius \u015fi spun \u015fi eu: ,,Cartea Oltului este o carte frumos scris\u0103 \u015fi frumos g\u00e2ndit\u0103 \u015fi frumos construit\u0103\u201d. Structura compozi\u0163ional\u0103 a textului este complex\u0103 \u015fi subtil\u0103, e o construc\u0163ie polifonic\u0103. \u00cen cele 280 de pagini paragrafele, pe care le-am considerat versete, se leag\u0103 \u00een binomuri: cobor\u00e2re\/ urcare, \u00eenaintare\/ \u00eentoarcere, tumult\/ lini\u015fte, lumin\u0103\/ \u00eentuneric, dinamic\/ static, ac\u0163iune\/ contempla\u0163ie; frazarea are c\u00e2nd ritm de mar\u015f eroic, c\u00e2nd de reculegere meditativ\u0103 \u015fi de lied. CO este o statuie care c\u00e2nt\u0103.
\nTehnica cinematografic\u0103 este m\u00e2nuit\u0103 cu dexteritate. P\u0103r\u0163i ale secven\u0163elor prin tehnica transfoc\u0103rii sunt aduse \u00een prim-plan, m\u0103rite \u015fi ad\u00e2ncite ca, apoi, prin montaj s\u0103 devin\u0103 un film purt\u0103tor de sensuri filosofice, istorice, morale, psihologice. Prin urzeala textului este trecut\u0103 b\u0103t\u0103tura bogat\u0103 \u00een elemente venite din surse primare (mit, basm, legend\u0103, istorie) \u015fi din surse livre\u015fti.
\nCartea Oltului scriitorul atinge monumentalul \u015fi sublimul; este un text de o m\u0103rea\u0163\u0103 \u015fi triumf\u0103toare poezie \u015fi de ad\u00e2nc\u0103 \u015fi grav\u0103 medita\u0163ie care dau certificat de valoare universal\u0103. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nicolai T\u0102ICU\u0162U lupi tineri \u015fi \u00eengeri lupi tineri \u015fi \u00eengeri \u2013 c\u00e2inii b\u0103r\u0103ganului din mam\u0103 slobod\u0103 \u015fi tat\u0103 h\u0103ita\u015f lupi<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17513"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17513"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17513\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17514,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17513\/revisions\/17514"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17513"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17513"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17513"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}