{"id":17399,"date":"2022-03-04T10:41:59","date_gmt":"2022-03-04T07:41:59","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17399"},"modified":"2022-03-03T22:50:23","modified_gmt":"2022-03-03T19:50:23","slug":"spatii-culturale-nr-42-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17399","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 42 (12)"},"content":{"rendered":"

Ioan D\u0102NIL\u0102<\/strong><\/p>\n

Aici, acolo, acum<\/strong><\/p>\n

Locul \u0219i timpul continu\u0103 s\u0103 ne preocupe \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t cele dou\u0103 dimensiuni ale existen\u021bei noastre au fuzionat, estetic, \u00een ceea ce numim cronotop sau, mai explicit, \u00een filozoficul cronospa\u021bial (\u201eNominalismul a sporit \u00een general interesul pentru cercetarea direct\u0103 a concretului cronospa\u021bial\u201c \u2013 Lucian Blaga, apud NDULR \u2013 2006). Izvorul nu este necunoscut: cei vechi \u00eei spuneau hic et nunc, \u201eaici \u0219i acum\u201c \u00eensemn\u00e2nd, \u00een ordine, \u201eacesta, de l\u00e2ng\u0103 mine, vorbitorul\u201c. (Interesant este c\u0103 acest hic nu este pronumele, ci adverbul care \u2013 \u0219i mai interesant \u2013 \u00eensumeaz\u0103 cele trei coordonate ale unui fapt: locul \u2013 \u201eaici\u201c \u2013, timpul \u2013 \u201e\u00een acest moment\u201c \u0219i chiar \u201eatunci\u201c \u2013 \u0219i modul \u2013 \u201e\u00een astfel de circumstan\u021be\u201c.) Scolasticii foloseau formula pentru a desemna apropierea spa\u021biotemporal\u0103, condi\u021bie a primei cunoa\u0219teri, de ordin senzorial.
\nAm operat acest excurs filologic pentru a sintetiza con\u021binutul versurilor lui Mirel Petrovici, un atent observator al concretului, (pe) care \u00eel absoarbe \u0219i apoi \u00eel transmite \u00een forma elaborat\u0103 (\u201epunctat\u0103\u201c). Nu s-a gr\u0103bit s\u0103 o fac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum dec\u00e2t \u00een varianta oral\u0103 (prietenii vorbesc despre \u201eavocatul \u2013 poet\u201c care le spunea uneori c\u00e2te o strof\u0103, un vers \u0219i rareori c\u00e2te o poezie \u00een totalitate), de\u0219i datarea textelor ni-l trimite \u00een anii ’80 ai secolului trecut. C\u00e2nd a sim\u021bit c\u0103 a acumulat suficiente titluri, c\u00e2nd s-a declarat mul\u021bumit de calitatea compozi\u021biilor \u0219i c\u00e2nd a constatat c\u0103 acestea rotunjesc un discurs, ne-a contactat \u0219i ne-a \u00eencredin\u021bat manuscrisul volumului.
\nStructura \u00eei apar\u021bine \u0219i spune mult despre fizionomia spiritual\u0103 a autorului: ciclul conceptualizat, eminamente filozofic, \u201e\u00centreg\u201c, este plasat \u00een deschidere, iar cele ale eternului lirism \u2013 \u201ePastel\u201c \u0219i \u201eRomantice\u201c – \u00eenchid volumul, ca un gest de detensionare a limbajului, de \u201eumanizare\u201c a acestuia. Mirel Petrovici crede mai mult \u00een poezia ca form\u0103 de esen\u021bializare a realului dec\u00e2t \u00een versul ca expresie a muzicalit\u0103\u021bii \u0219i expresivit\u0103\u021bii lumii exterioare\/ interioare. Aceasta exclude (vezi titlul primului grupaj) izolarea, refugiul \u00een via\u021ba interioar\u0103 \u0219i f\u0103r\u00e2mi\u021barea percep\u021biei (semne ale fiin\u021bei schizoide): \u201eS\u0103 deschizi,\/ cu lumina min\u021bii,\/ por\u021bile Universului,\/ ca mintea\/ s\u0103-\u021bi r\u0103m\u00e2n\u0103\/ \u00eentreag\u0103\u201c sau \u201es\u0103 alergi\/ ‘naintea\/ trecerii timpului t\u0103u\/dup\u0103 \u00eentinsul Universului,\/ ca spiritul t\u0103u\/ s\u0103-\u021bi r\u0103m\u00e2n\u0103\/ \u00eentreg\u201c nu e nici u\u0219or, dar nici prea greu. Poemul \u201e\u00centreg\u201c, din care am extras strofele anterioare, pune la dispozi\u021bia cititorului re\u021beta mul\u021bumirii intelectuale, f\u0103r\u0103 a periclita echilibrul interior. Totul e s\u0103 te situezi \u201edincolo de secunda\/ arderii\/ spa\u021biului \u0219i timpului t\u0103u\u201c (hic et nunc, adic\u0103). Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t: pentru ca mintea, sufletul, fiin\u021ba, spiritul s\u0103-\u0219i p\u0103streze integritatea, trebuie s\u0103 ne exers\u0103m disponibilit\u0103\u021bile alc\u0103tuirii superioare ce suntem. Poetul dezvolt\u0103 \u00een acest sens mesaje cu conota\u021bii cosmogonice \u00een rela\u021bia privind supravie\u021buirea spiritului uman, dincolo de univers sau mai departe, \u00eentr-un univers paralel. Nu este exclus mesajul biblic, \u00een \u00eencercarea de a-l deslu\u0219i simbolistic, a\u0219a cum rezult\u0103 din poemul \u201e\u00centreg\u201d. Cititorul este invitat ca din treapt\u0103 \u00een treapt\u0103 s\u0103 guste din cupa cerului, nu departe de cupa cunoa\u0219terii. (Gramatical, subordonatele introduse prin ca… s\u0103 din primele patru strofe sunt circumstan\u021biale de scop, marc\u00e2nd finalitatea demersurilor \u0219i nicidecum riscurile acestora.)
\nO astfel de aventur\u0103 spiritual\u0103 nu-l \u00eendep\u0103rteaz\u0103 pe Dumnezeu, ci \u00eel asimileaz\u0103 ca reazem de n\u0103dejde. Pentru a \u0219i-l apropia \u0219i mai mult, poetul \u00eei \u00eenal\u021b\u0103 o vibrant\u0103 \u201eRug\u0103ciune\u201c, cu aluzii metaforice, \u201eprintre lacrimi\/ ce izvor\u0103sc\/ din lumina ochilor mei,\/ din arderea picurilor de cear\u0103\u201c, f\u0103r\u0103 a fi singur: \u201eClopot duios\/ de m\u0103n\u0103stire,\/ suflet credincios,\/ maici \u0219i c\u0103lug\u0103ri\/ne \u00eenso\u021besc \u00een rug\u0103\/ sub icoane sfinte\u201c (Rug\u0103). Lumea religiei e uneori enumerativ\u0103: \u201eIisus, Maria,\/ Dumnezeu\u201c (Obsesie), alteori activ\u0103: \u201edeschiz\u00e2ndu-se cerurile\u201c, credin\u021ba \u201ene \u0219terge de p\u0103cat\u201c (Cu negru sub lumin\u0103), c\u00e2nd \u201eIisus e unul\/ \u0219i e Sf\u00e2nt\u201c (Dragoste), iar armonia e \u201edin aura Preacuratei Fecioare\u201c (Floare-de-col\u021b). Lumea e unic\u0103, de\u0219i divizibil\u0103 \u00een trei regnuri: \u201eo pic\u0103tur\u0103 de ap\u0103,\/ un s\u00e2mbure de aer\/\u0219i-o floare de cules\u201c (Aparen\u021b\u0103) sau patru: \u201ePiatr\u0103\/ l\u00e2ng\u0103 piatr\u0103,\/ floare\/ l\u00e2ng\u0103 floare,\/ suflet\/ l\u00e2ng\u0103 suflet,\/ izvor\/ l\u00e2ng\u0103 izvor\u201c (Piatr\u0103 l\u00e2ng\u0103 piatr\u0103).
\nC\u00e2t\u0103 vreme suntem \u00een interiorul vie\u021bii, lu\u0103m \u00een st\u0103p\u00e2nire at\u00e2t locul, c\u00e2t \u0219i timpul (mai apoi, doar locul…): \u201eNe contopim\/ \u00een eternitatea\/ tr\u0103irii ce va fi s\u0103 vin\u0103\u201c (Timp). Aveau dreptate cei vechi, chiar dac\u0103 se refereau la munca artistului: \u201eNulla dies sine linea\u201c, numai c\u0103 Mirel Petrovici ne mut\u0103 \u00een complexitatea vie\u021bii: \u201eO linie \u2013\/ un sc\u00e2ncet,\/ o linie \u2013\/ un z\u00e2mbet,\/ o linie \u2013\/ o joac\u0103,\/ o linie \u2013\/ o liter\u0103,\/ o linie \u2013\/ un g\u00e2nd,\/ o alt\u0103 linie \u2013 un cuv\u00e2nt;\/ un alt cuv\u00e2nt\/ din alt\u0103 linie \u2013\/ o biblie\u201c (Linie). Cum \u201etrec anotimpurile\u201c, semnul se ad\u00e2nce\u0219te: \u201eo linie \u2013\/ o cut\u0103,\/ o alt\u0103 linie \u2013\/ o nou\u0103 cut\u0103\u201c (idem). Ne consoleaz\u0103 noble\u021bea originii: \u201eSuntem\/din praf\/de stea\u201c (Stea), dar \u0219i aceasta st\u0103 sub semnul lui homo viator: \u201eAm venit de unde\/ am fost de c\u00e2nd\/ mai suntem \u00eenc\u0103\/ sau nu se \u0219tie\/ p\u00e2n\u0103 unde \u0219i c\u00e2nd\u201c (Azuria bol\u021bii).
\nGoetheean, Mirel Petrovici respinge sentin\u021ba bacovian\u0103 (\u201eVine \u00eentunericul…\u201c, ultimele sale cuvinte, \u00een mai 1957): \u201eoceane de lumin\u0103\u201c (Din iri\u0219i), \u201edin ochi\u201c, duc spre biruin\u021ba definitiv\u0103: \u201e\u00centunericul\/culege lumina\u201c (De-ar mai fi). Antinomia se grupeaz\u0103 \u00een perechi ireconciliabile: \u201ematerie-antimaterie\u201c, \u201eexplozie-implozie\u201c, \u201eyang \u0219i yin\u201c, \u201evia\u021b\u0103-moarte\u201c etc. (idem), dar spectaculoase: \u201eContrastante umbre albe,\/ ‘n\u0103l\u021b\u0103toare sclipire unic\u0103\u201c (Od\u0103 pentru un nemuritor). Ele coexist\u0103, mai precis fac parte din via\u021ba noastr\u0103: \u201eRevolu\u021bii, contrarevolu\u021bii,\/ Gavroche, minciuni,\/ \u0219arade pl\u0103smuite\u201c (Obsesie). \u00cen termenii lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, acestea definesc \u201ecoloana\/ infinitului Uman\u201c (Trecere). \u00cen lumea poeziei, referin\u021bele sunt mai intense: e de ajuns o sintagm\u0103 direct\u0103: \u201everde crud\u201c (Floare-de-col\u021b) sau aluziv\u0103: \u201ecrepuscul de toamn\u0103\u201c (Plou\u0103) pentru a-l evoca pe Bacovia sau o enumera\u021bie: \u201e\u0219i flori, \u0219i neghin\u0103,\/\u0219i lacrimi, \u0219i z\u00e2mbete\u201c (Alb \u0219i umbr\u0103), pentru a-l re\u00eenvia pe Blaga, cu a sa art\u0103 poetic\u0103. Cobor\u00e2nd pe palierul muzicii u\u0219oare rom\u00e2ne\u0219ti, ne-am amintit de doi soli\u0219ti de marc\u0103: Sergiu Cioiu cu refrenul \u201ev\u00e2nt nebun, stai \u0219i ascult\u0103 ce-\u021bi spun\u201c, identificabil \u00een sintagma \u201ev\u00e2ntul \u00eenaripat\u201c (Vals \u00een biosfer\u0103) sau \u00een perechea \u201ev\u00e2nturile bat,\/v\u00e2nturile tac…\u201c (Ziua peste noapte, noaptea peste zi), dar \u00eendeosebi Aurelian Andreescu, cel ce ne f\u0103cea s\u0103 vedem cum \u201ecopacul demn se-nal\u021b\u0103\u201c; Mirel Petrovici ne pune pe g\u00e2nduri: \u201eNe-am petrecut\/\u00een ast\u0103 via\u021b\u0103\/ca un copac rotat\/pe \u0103st p\u0103m\u00e2nt\u201c (Copacul).
\nPartizan al ideii c\u0103 universul vegetal este mai aproape ca destin de cel uman, autorul ne r\u0103sfa\u021b\u0103 cu elementele alc\u0103tuitoare gra\u021biei, fie c\u0103 e vorba despre \u201eTrandafirul japonez\u201c, fie despre un adev\u0103rat \u201ebuchet de paradis\u201c (Floare-de-col\u021b). Doar astfel \u00ee\u0219i permite s\u0103 jongleze cu omonimele. Dac\u0103 activeaz\u0103 o parte din organul v\u0103zului: \u201eC\u00e2nd privirea-\u021bi\/ghice\u0219te-n iri\u0219i\/tr\u0103irea, g\u00e2ndul,\/visul\u201c (Din suflet) \u2013 aceia\u0219i \u201eIri\u0219i din clipiri,\/vise, \u00eempliniri\u201c (Frunza) \u2013, ambiguitatea floare-ochi devine foarte evident\u0103: \u201eDin joaca\/sclipirilor de iri\u0219i\/candoarea ta de vis\/m\u0103 \u00eembie-n\/lumina vie\u021bii\/s\u0103 gust ambra iubirii\u201c (Mirific).
\nO ilustrare fie \u0219i liric\u0103 a sensurilor vie\u021bii nu se putea dispensa de avantajele limbii latine. Formula \u201eSic transit gloria mundi\u201c (folosit\u0103 la \u00eenvestirea papilor \u00eenainte de secolul al XV-lea) a devenit azi, \u00een variant\u0103 prescurtat\u0103, sinonimul z\u0103d\u0103rniciei: \u201egloria mundi\u201c (Obsesie) e capcana efemerit\u0103\u021bii, chiar dac\u0103 re\u021beta e machiavelic\u0103: \u201edivide et impera\u201c (idem). Un filozof al religiilor, Mircea Eliade, a consfin\u021bit formula latineasc\u0103 in illo tempore pentru a desemna Marele Timp (timpul mitic sau regressus ad uterum), azi folosindu-se forma reprepozi\u021bionalizat\u0103: \u201e\u00cen cetatea str\u0103bun\u0103\/Morisena\/din illo tempore…\u201c (\u00cen c\u00e2mpia verde \u2013 I).
\nSimpla localizare a textelor devine un indiciu al lectur\u0103rii corecte: pentru un amplu poem ca \u201eRug\u0103ciune\u201c, datarea \u201eRohia, Maramure\u0219, noiembrie 1992\u201c aproape c\u0103 e superflu\u0103, dar altele sunt utile procesului de augmentare a sensului ori de motivare a acestuia: \u201eBolta este neagr\u0103,\/negru e p\u0103m\u00e2ntul;\/neagr\u0103 este apa,\/negru e \u0219i g\u00e2ndul;\/neagr\u0103-i acum masa,\/cum este \u0219i casa…\u201c (Cu negru sub lumin\u0103, Cop\u0219a Mic\u0103, 23 iulie 1993); \u201eLibertate \u00een za\u201c (\u201eiunie 1990\u201c, luna primelor mineriade); \u201ePiatr\u0103 l\u00e2ng\u0103 piatr\u0103\u201c (\u201eGemenii, 11 septembrie 2011\u201c); \u201ePiatr\u0103 rupt\u0103\/din seva incandescent\u0103\u201c (Floare de bazalt, \u201eS\u00e2nnicolaul Mare, 1989\u201c).
\nLumea (re)creat\u0103 de autor ni se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u00een datele artisticit\u0103\u021bii sus\u021binute la aproape toate nivelurile. Clepsidra, de pild\u0103, este nu doar marca motivului literar fugit irreparabile tempus (traducerea corect\u0103 a adagiului vergilian \u2013 \u201efuge ireparabilul timp\u201c \u2013 este mai bogat\u0103 dec\u00e2t interpretarea lui irreparabile ca adverb: \u201efuge ireparabil timpul\u201c), ci \u0219i un suport al muzicalit\u0103\u021bii lexicale: \u201erod de dor de lume\u201c (Od\u0103 pentru un nemuritor). Repeti\u021bia o sus\u021bine, f\u0103r\u0103 a imita minulescian: versurile din deschidere sunt reluate \u00een final c\u00e2te dou\u0103: \u201eDin iri\u0219i\/de smarald\u201c (Din iri\u0219i), \u201eDin albul de lumin\u0103\/\u0219i negrul cel de umbr\u0103\u201c (Alb \u0219i umbr\u0103), \u201eV\u00e2nturile bat,\/v\u00e2nturile tac\u201c (Ziua peste noapte, noaptea peste zi) sau c\u00e2te trei: \u201edulce de ap\u0103,\/dulce din soare,\/dulce din floare\u201c (Dulce). Sunt recitative pl\u0103cute auzului, ca acelea din \u201ePiatr\u0103 l\u00e2ng\u0103 piatr\u0103\u201c \u0219i \u201eCu negru sub lumin\u0103\u201c, ale c\u0103ror secven\u021be au fost deja citate. Tehnica \u00eel evoc\u0103 pe Al. Macedonski, cum tot de poetul simbolist amintesc exotismele: ikebana (geografic) sau Calea-Lactee (cosmic) \u0219i instrumentalismele: \u201eDalb, smarald\u201c ori \u201edalb, Celestin\u201c. \u201ePoezia viitorului\u201c (1892) a autorului \u201eRondelurilor\u201c e, acum, \u0219i \u00een monorim\u0103, ca semn al muzicalit\u0103\u021bii: \u201ese las\u0103 din culoare\/sur\u00e2suri \u00een col\u021buri de floare\/cuprinse de armonii stelare\/din aura Preacuratei Fecioare\u201c (Floare-de-col\u021b); \u201etablou pastelat,\/cu brad argintat\/conjurat\u201c (Nuan\u021be de toamn\u0103); \u201ese adun\u0103\/ca s\u0103 ne spun\u0103\/C\u00e2te-n stele \u0219i-n lun\u0103\u201c (A\u0219ternere). Dac\u0103 \u201emuzica, imaginea, culoarea\u201c sunt \u201esingura poezie adev\u0103rat\u0103\u201c (Al. Macedonski), poe\u021bii moderni par s\u0103-l urmeze: \u201eun nour alb\/ascuns sub soare\u201c (Fulg de nea) las\u0103 s\u0103 se vad\u0103 \u201evaluri de verdea\u021b\u0103\u201c (Nuan\u021be de toamn\u0103).
\nLimba rom\u00e2n\u0103 i se supune cuminte: grafic: \u201elumina alearg\u0103\/dup\u0103 \u00eentuneric\u201c (De-ar mai fi; alt font pentru aceste dou\u0103 versuri), ortografic, cu evitarea blancului (\u201ePreafrumoasa\u201c, amintind de poemele de dragoste ale lui Radu C\u00e2rneci) ori cu atribuirea valorii concluzive semnului dou\u0103 puncte: \u201esuflet \u00een credin\u021b\u0103\/de rug\u0103ciune purtat:\/ne alung\u0103 g\u00e2ndurile, ne \u0219terge de p\u0103cat\u201c (Cu negru sub lumin\u0103); \u201esub icoane sfinte:\/credin\u021b\u0103 sub soare,\/lacrimi, poc\u0103in\u021b\u0103\u201c (Rug\u0103). Uneori inoveaz\u0103 cuvinte: \u201eVerde arin,\/frunze de toamn\u0103\/galben-rugin\u201c (Nuan\u021be de toamn\u0103) sau forme flexionare: \u201eDin mireasma f\u00e2nului,\/din p\u0103rul dragei,\/din chinul vrajei\u201c (Dulce), ambele spre folosul prozodiei. De un real efect sunt exerci\u021biile topice\/descompunerile, cu mesaje subtile: \u201ea tres\u0103rit cu gra\u021bie\/trandafirul japonez\u201c \u2013 strofa I, dar \u201eOdat’ neudat,\/japonezul trandafir\/s-a pietrificat\u201c (Trandafirul japonez); \u201eflorii-de-col\u021b i-a fost dat\/s\u0103 se \u00eenal\u021be cu gra\u021bie de regin\u0103\u201c \u2013 strofa I, dar \u201ese las\u0103 din culoare\/sur\u00e2suri \u00een col\u021buri de floare\u201c (Floare-de-col\u021b); \u201eiri\u0219i \u2013 suflet\/din roua dimine\u021bii\u201c \u00eel conduc pe poet la confesiune: \u201ecu suflet-iri\u0219i\/voi \u00eemp\u0103r\u021bi bucuria\u201c (Copacul); \u201eizvoare \u00eemplinesc\/oceane de lumin\u0103\u201c, dar mai apoi o fantasm\u0103 \u201e-n lini\u0219te\/se las\u0103-n\/al luminii ocean\u201c (Din iri\u0219i). (Sublinierile ne apar\u021bin.)
\nParcurg\u00e2nd cu patim\u0103 texte filozofice, observ\u00e2nd lucid realul \u00eenconjur\u0103tor, asociind imagini, idei, mesaje \u00een cel pu\u021bin trei registre de comunicare, Mirel Petrovici ne pune la dispozi\u021bie un m\u0103nunchi de poeme de interes pentru cititorul doritor de medita\u021bie, de dialog cu sine \u0219i cu divinitatea, de cunoa\u0219tere \u00een marginile adev\u0103rului palpabil, altfel ignorat. Versurile sale nu vor trece, sunt sigur, neobservate.<\/p>\n


\nValentin POPA<\/strong>
\n\"\"

Un debut surprinz\u0103tor: Gilda Monica Bularda <\/strong><\/p>\n

Volumul de debut, Ispitirea aldinelor (Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2012), semnat de Gilda Monica Bularda, se dovede\u0219te, de la primul contact cu poeziile incluse, o carte surprinz\u0103toare prin siguran\u021ba scriiturii, tehnica construc\u021biei lirice, puterea de generare de emo\u021bii superioare. Autoarea acestui volum a intrat \u00een lumea literelor f\u0103r\u0103 nici un fel de preg\u0103tire prealabil\u0103, f\u0103r\u0103 a exista o stare de a\u0219teptare \u00een mediile literare locale sau na\u021bionale, de\u0219i v\u00e2rsta (cam cinci decenii de via\u021b\u0103) ar fi \u00eendrept\u0103\u021bit m\u0103car un minim de informare a publicului. Autorii care debuteaz\u0103 la asemenea momente ale vie\u021bii sunt, de regul\u0103, persoane frustrate, care au dorit s\u0103 se afirme pe ogorul scrisului, \u00een tinere\u021be, dar, \u00een lipsa \u00eencuraj\u0103rilor din partea autorit\u0103\u021bilor literare, au renun\u021bat s\u0103 ias\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, compl\u0103c\u00e2ndu-se cu actul de crea\u021bie ca preocupare intim\u0103. C\u00e2nd, la o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103, marcat\u0103 de acumularea frustr\u0103rilor care ating un anumit punct critic, se hot\u0103r\u0103sc s\u0103 investeasc\u0103 \u00een publicarea unui volum, de regul\u0103 produc dezam\u0103gire. Poeta Gilda Monica Bularda iese din acest \u0219ablon. Poemele incluse denot\u0103 un \u00eendelung exerci\u021biu al condeiului poetic, o putere deosebit\u0103 de selectare a ceea ce este viabil dintr-un ansamblu de texte pe care \u00eel presupunem mult mai voluminos.
\n\tVolumul Ispitirea aldinelor e prefa\u021bat de un text inspirat, intitulat Pe jos, spre cer, dup\u0103 titlul unuia dintre frumoasele poeme ale autoarei, semnat de criticul literar Christian Cr\u0103ciun, din Flore\u0219ti, Prahova.
\n\tLectura volumului pe care \u00eel analiz\u0103m pune \u00een eviden\u021b\u0103 c\u00e2teva teme obsedante, care \u00eentotdeauna au \u00eensufle\u021bit coarda liric\u0103 a poe\u021bilor de pretutindeni.
\nPrima dintre ele este tema religioas\u0103 a transcenden\u021bei, care debuteaz\u0103 cu poemul amintit mai sus, Pe jos spre cer, unde poeta, f\u0103r\u0103 a-\u0219i exprima \u00een nici un fel recuno\u0219tin\u021ba, m\u0103rturise\u0219te c\u0103 este rodul bun\u0103voin\u021bei divine (\u201eDin vrerea ta m-am scurs pe piatr\u0103\u201d). Surprinde \u00een acest poem sentimentul tragic al existen\u021bei (\u201eDar vezi? Nici piatra nu m-a vrut\u201d) \u0219i vulnerabilitatea condi\u021biei umane permanent confruntat\u0103 cu ispita p\u0103catului, de unde \u0219i nevoia de a se smeri \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu, de a porni \u201espre cer pe jos\u201d. Uneori tema religioas\u0103 este servit\u0103 de un vocabular bisericesc excesiv, ca \u00een poezia Chinonic (p. 20), unde g\u0103sim cuvinte precum \u201ecolimvitr\u0103\u201d (cu sensul de cristelni\u021b\u0103), \u201erug\u0103\u201d, \u201ecandel\u0103\u201d, \u201epricesne\u201d, \u201echinonic\u201d (ultimele dou\u0103 cuvinte \u00eensemn\u00e2nd c\u00e2ntare \u00een timpul slujbei c\u00e2nd se \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te preotul), \u201epsalmi\u201d, \u201ecredin\u021ba\u201d, \u201eCina\u201d (cu majuscul\u0103, suger\u00e2ndu-se c\u0103 e vorba de Cina cea de tain\u0103). \u00cen poemul Teandrica iubire, autoarea se identific\u0103 cu toate cele trei femei care l-au iubit \u0219i l-au \u00eenso\u021bit pe Iisus, dar nu se simte vrednic\u0103 de iubirea fa\u021b\u0103 de Dumnezeu \u00eentrupat. Uneori, tema cre\u0219tin\u0103 este servit\u0103 de me\u0219te\u0219ugul caligramelor, ca \u00een poemul Smerenie (p. 24), unde versurile sunt a\u0219ezate \u00een pagin\u0103 \u00een forma unei cruci. \u00cen Autoportret, de\u0219i autoarea ne propune o \u201ears poetica\u201d, o \u00eencercare de explica\u021bie a trudei personale pe ogorul literelor (\u201eAm buzunarele pline \/ de cuvinte, \/ cuar\u021buri tulburi \/ pe care le picur \/ s\u0103-mi aflu drumul \/ de \u00eentoarcere spre mine.\u201d), ajunge la concluzia c\u0103 poetul isp\u0103\u0219e\u0219te, de fapt, p\u0103catul \u201ealung\u0103rii aldinelor din Rai\u201d, o solu\u021bie, dac\u0103 nu chiar nou\u0103, cel pu\u021bin neuzual\u0103 a problemei condi\u021biei poetului. A\u0219a cum protop\u0103rin\u021bii omenirii s-au l\u0103sat ispiti\u021bi de fructul cunoa\u0219terii binelui \u0219i r\u0103ului \u0219i au fost alunga\u021bi din paradis, la fel poetul este o fiin\u021b\u0103 ispitit\u0103 de aldinele raiului, acesta este \u201ep\u0103catul lui originar\u201d, pentru care isp\u0103\u0219e\u0219te chinuindu-se o via\u021b\u0103 cu sensurile cuvintelor. Deosebit de \u00eengrijite stilistic ni se par \u0219i poemele Neschimbarea la fa\u021b\u0103 (p. 27) sau Lithologic\u0103 (p. 28). Iat\u0103 prima parte din Lithologic\u0103: \u201eM-am aplecat, \/ am str\u00e2ns \u00een m\u00e2n\u0103 piatra \/ \u0219i-am vrut s-arunc, \/ dar piatra mi-a c\u0103zut. \/ Am iscodit atunci \/ \u00een mine \/ pustiu ad\u00e2nc, \/ ne\u00eenc\u0103put.\u201d C\u00e2nd cuvintele rare, cu trimiteri religioase, ca \u00een Epifanie, aglomereaz\u0103 prea mult textul, vibra\u021bia liric\u0103 are de pierdut. Miza exclusiv\u0103 pe muzicalitatea cuvintelor \u0219i pe exotismul acestora nu este suficient\u0103 pentru a convinge pe cititor. Sentimentul tragic al rela\u021biei dintre omul p\u0103c\u0103tos \u0219i divinitate o determin\u0103 adesea pe autoare s\u0103-\u0219i asume \u0219i p\u0103cate pe care nu le are, ca \u00een poemul Numele tr\u0103d\u0103rii (p. 33), unde se identific\u0103 cu Iuda.
\nA doua tem\u0103 este percep\u021bia dramatic\u0103 a curgerii timpului care-l las\u0103 pe om cu din ce \u00een ce mai pu\u021bin\u0103 via\u021b\u0103. Primul poem din aceast\u0103 secven\u021b\u0103 tematic\u0103 este Antecamera (p. 38): \u201e…deodat\u0103 am \u00een\u021beles \/ c\u0103 trebuie s\u0103 mor mai pu\u021bin dec\u00e2t ieri, \/ s\u0103 las la cus\u0103turi \/ o rezerv\u0103 de albastru, \/ \u00een cazul \u00een care zilele \u00eemi vor r\u0103m\u00e2ne prea str\u00e2mte.\u201d Asist\u0103m, \u00een poeziile din secven\u021ba men\u021bionat\u0103, la jocul permanent al anotimpurilor care se furi\u0219eaz\u0103 \u00een spatele oglinzilor sau \u00ee\u0219i fac seppuku. Toamna este anotimpul care predomin\u0103 \u00een acest peisaj al curgerii spre neant. Universul liric este dominat aici de semnele timpului care se duce: clepsidre, ore, orologii, timpul dogit, furca vremii, ceasul \u0219chiop \u0219i surd \u0219i orb, secundele, ritmul de un\u2019 un\u2019 doi al timpului care danseaz\u0103. Nici m\u0103car prim\u0103vara nu se salveaz\u0103 de la aceast\u0103 maculare a timpului care corupe totul, c\u0103ci \u00een sufletul nostru se murd\u0103re\u0219te de toamn\u0103. Sensibilitatea poetei \u00een vecin\u0103tatea crepusculului vie\u021bii, ilustrat de anotimpul de toamn\u0103, se exprim\u0103 prin multe poezii destinate toamnei sau lunilor ei. Iat\u0103 c\u00e2teva titluri: Septembrie cinabru (p. 60), Octombrie mon amour (p. 62), Noiembrie (p. 63).
\nDin aceast\u0103 serie, Septembrie cinabru ne atrage aten\u021bia prin tehnica poeziei ermetice, cu accent pe sonoritatea cuvintelor, pe muzicalitate, amintind oarecum de Ion Barbu, din perioada Jocului secund. Ermetismul este favorizat \u00een poemul de fa\u021b\u0103 \u0219i prin abunden\u021ba cuvintelor neuzuale, at\u00e2t de neuzuale \u00eenc\u00e2t unele nici nu se g\u0103sesc prin dic\u021bionare. Iat\u0103 o strof\u0103: ,,Neresemnarea verii love\u0219te \u00een chimvale \/ \u0219i-mpr\u0103\u0219tie c\u0103ldura din stinsul athanor. \/ Predania durerii, regret atemporal e \/ de-a lungul \u00eentomn\u0103rii. Insinuant algor.\u201d \u00centregul poem este o prob\u0103 de me\u0219te\u0219ug poetic de mare rafinament, de \u0219tiin\u021b\u0103 a versific\u0103rii ce ascunde mult\u0103 lectur\u0103 poetic\u0103, har poetic \u0219i bun gust. Cele dou\u0103 cuvintele din strofa citat\u0103, neg\u0103zduite de vreun dic\u021bionar (\u201eathanor\u201d \u0219i \u201ealgor\u201d), contribuind la \u00eencifrarea sensului vizat de autoare, au meritul de a sugera trimiteri c\u0103tre regiuni exotice.
\nDar cum iarna este anotimpul cu care se \u00eencheie ciclul temporal, autoarea rezerv\u0103 \u0219i pentru ea c\u00e2teva poeme care \u00eens\u0103 n-au for\u021ba celor dedicate toamnei unde sentimentul apropierii sf\u00e2r\u0219itului cap\u0103t\u0103 accente tragice. Peisajul de iarn\u0103 este tratat dup\u0103 exigen\u021bele pastelului, ca \u0219i cum sufletul ar privi de sus un peisaj al purific\u0103rii, dominat de albul imaculat al fulgilor de nea: \u201eResturi de alb \/ amestec\u0103 luminile \/ printre culorile ora\u0219ului \/ cu pa\u0219i gr\u0103bi\u021bi.\u201d Sau \u201eC\u00e2nd \u0219i c\u00e2nd, \/ balet de fluturi r\u0103t\u0103ci\u021bi \/ \u00een v\u00e2rful picioarelor.\u201d (Azilul florilor de lotus, p. 66).
\nA treia tem\u0103 identificat\u0103 \u00een volumul Ispitirea aldinelor este centrat\u0103 de dimensiunea moral\u0103 a existen\u021bei. Poeme relevante pentru aceast\u0103 tematic\u0103 sunt: Dependen\u021bi de umilin\u021b\u0103 (p. 72), Fericirea (p. 73), Asimetrii (p. 74) sau Memoriile albe (p. 75). Din acest ultim poem cit\u0103m versurile de \u00eenceput care surprind prin acuitatea sim\u021bului moral: \u201eDe ceva vreme \/ m\u0103 doare um\u0103rul st\u00e2ng \/ \u00een dreptul codului de bare. \/ Nu m\u0103 cump\u0103r\u0103 nimeni \/ de\u0219i m\u0103 v\u00e2nd \u00een fiecare zi \/ pentru c\u00e2teva firimituri de lini\u0219te \/ din lini\u0219tea st\u0103p\u00e2nilor.\u201d Un poem memorabil din aceast\u0103 secven\u021b\u0103 este Gargamela (p. 82). Cuv\u00e2ntul care d\u0103 titlul este un nume sau porecl\u0103 prin care autoarea face referire la vecina de palier care st\u0103 tot timpul la p\u00e2nd\u0103. \u201e…Nu am v\u0103zut-o niciodat\u0103 \/ dar \u00eei simt prezen\u021ba \/ insinuant\u0103 \/ \u0219erpuitor de rece \/\/ ceva \u00eemi spune \/ s\u0103 \u00eei ocolesc r\u00e2sul \/ rostogolit ca un zar \/ din dou\u0103 silabe…\u201d Tema moral\u0103, cu prelungire \u00een problematica civic\u0103, se \u00eencheie cu poemul Aiud (p. 94), care, de altfel, este \u0219i poemul cu care se sf\u00e2r\u0219e\u0219te volumul. Cit\u0103m din el ultima strof\u0103: \u201eTic\u0103lo\u0219ite vremuri, ce nu vor mai apune \/ din profe\u021bii de bezn\u0103 stau azi s\u0103 se-mplineasc\u0103. \/ Credin\u021ba poart\u0103 lan\u021buri, iar ruga e beteag\u0103, \/ c\u00e2nd adev\u0103rul tace, prind pietre s\u0103 vorbeasc\u0103.\u201d (p, 95).
\n\u00cen concluzie, putem afirma c\u0103 \u00een volumul Gildei Monica Bularda, se poate identifica o poezie impresionant\u0103 at\u00e2t prin tematica filozofic\u0103 abordat\u0103 c\u00e2t \u0219i prin me\u0219te\u0219ugul poetic deosebit de rafinat, dublat de un sim\u021b al limbii cum numai la un mare poet se poate \u00eent\u00e2lni. \u00cent\u00e2lnim \u00een acest volum toate semnele care caracterizeaz\u0103 marea poezie din toate timpurile. Nu putem \u00eencheia f\u0103r\u0103 s\u0103 ne punem \u00eentrebarea. Unde \u0219i de ce a stat ascuns\u0103 at\u00e2t amar de vreme aceast\u0103 poet\u0103 de excep\u021bie?<\/p>\n


\nStan BREBENEL<\/strong>
\n\"\"

SENIORII LITERATURII NOASTRE<\/strong><\/p>\n

\t\u00cen anul 2014 a ap\u0103rut la Editura Bibliotheca din T\u00e2rgovi\u0219te o nou\u0103 lucrare literar\u0103 a scriitorului Florentin Popescu dedicat\u0103 unor venerabili autori rom\u00e2ni, Seniorii literaturii noastre, vol. I. Poetul, prozatorul, dramaturgul, criticul \u0219i istoricul literar, ziaristul, omul de radio \u0219i de televiziune Florentin Popescu a mai publicat c\u0103r\u021bi de asemenea factur\u0103. Dac\u0103 ar fi s\u0103 amintim numai volumul Siluete pe plajele timpului \u0219i tot ar fi suficient. Se cunoa\u0219te de c\u0103tre marii iubitori de literatur\u0103 c\u0103 peste unii oameni \u0219i opera lor \u00eencepe s\u0103 se a\u0219tearn\u0103 colbul uit\u0103rii, cel mai mare du\u0219man al unui autor. Cine \u00ee\u0219i mai aduce aminte ast\u0103zi, c\u00e2nd cititul a devenit o corvoad\u0103, iar literatura o activitate total plictisitoare \u0219i nefolositoare, de scriitori precum Alecu Ivan Ghilia, Toma George Maiorescu, Ion Acsan, George \u0218ovu, Ion Brad, Horia Zilieru. O parte dintre ei sunt \u00eenc\u0103 activi cu toate c\u0103 senectutea \u0219i starea de s\u0103n\u0103tate au l\u0103sat urme pe trupul fiec\u0103ruia, precum Dinu S\u0103raru, Valeriu R\u00e2peanu, Ion Gheorghe, Mihail Diaconescu, Coman \u0218ova. Sunt 21 de seniori, personalit\u0103\u021bi plurivalente: poe\u021bi, romancieri, dramaturgi, esei\u0219ti, traduc\u0103tori, scenari\u0219ti, critici \u0219i istorici literari, dar \u0219i epigrami\u0219ti, folclori\u0219ti, iar ca profesii au fost profesori, ziari\u0219ti, diploma\u021bi, ofi\u021beri de carier\u0103, cercet\u0103tori, pictori \u0219i oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, cum este cazul lui C.D. Zeletin, specialist \u00een medicina nuclear\u0103. Unii dintre ei au p\u0103r\u0103sit \u00eentre timp aceast\u0103 lume: George Astalo\u0219, Ion Acsan, Tudor Opri\u0219, Corneliu Leu \u0219i cu at\u00e2t sunt mai importante, mai valoroase vorbele \u0219i amintirile din aceste convorbiri amicale. Iat\u0103 numai c\u00e2teva argumente pe care le-a avut \u00een vedere cel ce se autointituleaz\u0103 Un mesteac\u0103n r\u0103t\u0103cit \u00een c\u00e2mpie de a ridica v\u0103lul uit\u0103rii ce se a\u0219terne nemilos peste tot \u0219i toate.
\n\tFiecare personalitate este prezentat\u0103 cu o not\u0103 bio-bibliografic\u0103 \u0219i cu un portret \u00een peni\u021b\u0103, am\u00e2ndou\u0103 \u00eenso\u021bite de un interviu. \u00cen fiecare interviu se g\u0103sesc confesiuni despre oameni, locuri \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri ce le-au marcat destinul \u0219i fac deliciul oric\u0103rui pasionat de istorie literar\u0103. Cu doar dou\u0103 excep\u021bii (Mihail Diaconescu \u0219i Iordan Datcu), toate interviurile au ap\u0103rut \u00een revistele Sud \u0219i Bucure\u0219tiul literar \u0219i artistic, m\u0103rturise\u0219te Florentin Popescu \u00een Argument-ul \u00eenso\u021bitor. Trebuie precizat faptul c\u0103 acestea au fost realizate \u0219i au ap\u0103rut \u00eentre anii 2009 \u0219i 2014.
\nEste foarte greu s\u0103 scrii despre o carte ca aceasta. \u00cencerc s\u0103 aduc \u00een aten\u021bie c\u00e2teva elemente care s\u0103 ne \u00eembie, nu at\u00e2t spre lectur\u0103 c\u00e2t, mai ales, s\u0103 ne introduc\u0103 \u00een universul spiritual al celor 21 de personalit\u0103\u021bi, un univers de-a dreptul fascinant. I-am amintit pe o parte dintre ei. Iat\u0103-i \u0219i pe ceilal\u021bi: Ion Dodu B\u0103lan, Constantin Mateescu, Petru Demetru Popescu, Nicolae C\u00e2rlan \u0219i George Zarafu.
\nDespre Ion Gheorghe, \u00een portretul \u00een peni\u021b\u0103 Un c\u0103l\u0103tor prin milenii apuse, scrie: Necomformist \u0219i \u201en\u0103b\u0103d\u0103ios\u201d ca oricare mare poet, t\u00e2n\u0103rul de atunci avea s\u0103 dea literaturii multe volume \u2013 unele stranii chiar \u0219i ca titlu, altele trimi\u021b\u00e2nd numaidec\u00e2t cu g\u00e2ndul la fondul folcloric na\u021bional, toate \u00eens\u0103 de mare originalitate \u0219i toate foarte bine primite de critic\u0103… Toat\u0103 lumea literar\u0103 \u00eel \u0219tie pe Ion Gheorghe, dincolo de lirica lui, unanim apreciat\u0103, ca un \u00eemp\u0103timit al cercet\u0103rilor arheologice pe Dealul Istri\u021bei buzoiene. \u00cen casa p\u0103rin\u021bilor lui de la S\u0103r\u0103\u021beanca a amenajat \u0219i un muzeu de \u201emegalitice\u201d, spre uimirea \u0219i stupoarea s\u0103tenilor care nu pot pricepe nici \u00een ruptul capului ce a descoperit poetul \u00een \u201ebolovanii\u201d pe care ei i-au v\u0103zut de zeci \u0219i zeci de ani pe dealuri\u201d. \u00cen ceea ce-l prive\u0219te pe nominalizatul la Premiul Nobel, scriitorul George Astalo\u0219, pe acesta a avut \u0219ansa s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103 la Salonul Na\u021bional de Literatur\u0103 Rotonda Plopilor Aprin\u0219i de la R\u00e2mnicu V\u00e2lcea. \u00cen drum spre Dr\u0103g\u0103\u0219ani, \u00een autocar, i-a \u201esmuls\u201d un interviu mai neconven\u021bional cu referiri la exilul din Fran\u021ba, succesul de public al pieselor sale de teatru ce s-au jucat pe mari scene ale lumii, despre boema bucure\u0219tean\u0103 ante exil \u0219i despre nominalizarea sa la Premiul Nobel.
\nPe Ion Dodu B\u0103lan \u00eel cunoa\u0219te de pe vremea studen\u021biei. A avut o carier\u0103 universitar\u0103 str\u0103lucit\u0103 culmin\u00e2nd cu func\u021bia de rector al Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti. A lucrat, ca redactor, la revistele literare Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103, T\u00e2n\u0103rul scriitor \u0219i Luceaf\u0103rul. \u00cen aceast\u0103 calitate i-a cunoscut pe cei mai importan\u021bi scriitori ai vremii, dar \u0219i pe tinerii care b\u0103teau la por\u021bile afirm\u0103rii. Din portretul \u00een peni\u021b\u0103 reiese c\u0103 Florentin Popescu \u00eei p\u0103streaz\u0103 \u00een sert\u0103ra\u0219ele memoriei multe amintiri dintre cele mai frumoase, unele anecdotice. Un alt profesor universitar care a devenit un important critic \u0219i istoric literar \u0219i pe care \u00eel reg\u0103sim printre seniori este Valeriu R\u00e2peanu. Face parte dintr-o genera\u021bie de excep\u021bie. M\u0103rturie st\u0103 \u0219i acest volum. Este genera\u021bia care a dat jos cinci r\u00e2nduri de tablouri (Carol al II-lea, Ion Antonescu, Mihai I, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceau\u0219escu) \u0219i a cunoscut dou\u0103 schimb\u0103ri radicale, una de la dreapta la st\u00e2nga, alta de la st\u00e2nga la dreapta. Nimeni nu ne-a \u00eentrebat unde mergem \u0219i dac\u0103 vrem s\u0103 mergem acolo, conform propriei m\u0103rturisiri. \u00cen afar\u0103 de c\u0103r\u021bile publicate Valeriu R\u00e2peanu a fost redactor-\u0219ef la diferite reviste literare, a fost vicepre\u0219edinte al Radio-Televiziunii Rom\u00e2ne \u0219i director, timp de 18 ani, la Editura Eminescu, una dintre cele mai prestigioase ale vremii.
\nDinu S\u0103raru, \u00een opinia lui Florentin Popescu, este adulat de unii, b\u00e2rfit pe la col\u021buri de al\u021bii, dar unanim recunoscut drept una din importantele personalit\u0103\u021bi de la sf\u00e2r\u0219it de secol XX \u0219i \u00eenceput de veac XXI \u0219i c\u0103 Domnia Sa are o oper\u0103 literar\u0103 care-i asigur\u0103, f\u0103r\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 un loc de prim-plan at\u00e2t \u00een istoriile literare ale ultimilor trei decenii, c\u00e2t \u0219i \u00een cele care se vor scrie \u00een viitor. Provoc\u00e2ndu-l s\u0103 intre \u00een scrinul cu amintiri Dinu S\u0103raru are cavalerismul unui adev\u0103rat boier de vi\u021b\u0103 veche din Sl\u0103tioara V\u00e2lcii s\u0103 spun\u0103 vorbe m\u0103gulitoare despre un alt mare prozator rom\u00e2n, poate mai controversat dec\u00e2t toat\u0103 genera\u021bia sa la un loc, Eugen Barbu: Omul avea toate p\u0103catele du\u0219manilor lui la un loc, dar avea talent, iar ei n-aveau talentul lui, ci doar du\u0219m\u0103nia \u0219i ura neputincio\u0219ilor. A fost \u0219i va r\u0103m\u00e2ne, dup\u0103 opinia mea, \u00een proza de dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial, la fel de mare ca Arghezi \u00een poezia modern\u0103, dup\u0103 Eminescu. La o alt\u0103 \u00eentrebare, una mai incomod\u0103, mai ispititoare Dinu S\u0103raru r\u0103spunde \u00een cel mai firesc mod cu putin\u021b\u0103. Din r\u0103spunsul s\u0103u ne d\u0103m seama de \u00eentrebare: N-a\u0219 renun\u021ba la nimic, dar a\u0219 \u0219ti ce s\u0103 fac ca s\u0103 scriu mai mult dec\u00e2t am scris. N-a\u0219 renun\u021ba la gazet\u0103rie. N-a\u0219 renun\u021ba la literatur\u0103. Regret c\u0103 nu m-am ambi\u021bionat s\u0103 fiu profesor la facultate… Asta da, regret, catedra de profesor universitar. Ce am f\u0103cut \u00een gazet\u0103rie am f\u0103cut pentru c\u0103 am stof\u0103 de gazetar, de polemist, de pledant. Iat\u0103, am ajuns \u0219i la regretul de a nu fi fost \u0219i avocat.
\nMai toate interviurile se \u00eencheie cu nelipsitele \u00eentreb\u0103ri referitoare la proiectele viitoare. Este molipsitor faptul c\u0103 seniorii literaturii noastre sunt \u00eencrez\u0103tori \u00een viitor, sunt optimi\u0219ti, au proiecte \u00eendr\u0103zne\u021be \u0219i c\u0103 au \u00een laboratorul de crea\u021bie noi lucr\u0103ri care vor reprezenta ceva pentru literatura noastr\u0103. Este meritul lui Florentin Popescu de a-i aduce din nou \u00een prim-planul vie\u021bii literare, pe cei care au intrat \u00eentr-un con de umbr\u0103, \u0219i de a afla multe lucruri interesante despre un autor sau altul, o epoc\u0103 sau alta. Numai \u0219i din aceast\u0103 perspectiv\u0103 trebuie s\u0103-l felicit\u0103m \u0219i s\u0103-i mul\u021bumim lui Florentin Popescu pentru pasiunea \u0219i truda imens\u0103 pe care pu\u021bini o \u00een\u021beleg \u0219i sunt dispu\u0219i s\u0103 o fac\u0103.<\/p>\n


\nSilvia Ioana SOFINETI<\/strong>
\n\"\"

Sorin C\u0103lin: \u201eMuzican\u021bii din R\u00e2mnic\u201d<\/strong>
\n\"\"

Muzican\u021bii au adesea nume de scen\u0103, dac\u0103 nu amuzante, m\u0103car importante pentru a se fixa \u00een memoria celorlal\u021bi printr-un gest semnificativ, o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de caracter, un loc de ba\u0219tin\u0103 etc. Cel numit \u201eFulgeric\u0103\u201d love\u0219te din scurt, pe nea\u0219teptate, violent, dar nu p\u0103gubitor, ci, mai degrab\u0103, \u00eentru legitimarea definitiv artistic\u0103 a breslei, cu o carte: \u201eMuzican\u021bii din R\u00e2mnic (\u0219i nu sunt cei din Bremen)\u201d. Trimiterea la basmul cules de Fra\u021bii Grimm nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, cartea reprezent\u00e2nd nu altceva dec\u00e2t o poveste burlesc\u0103, de un haz nebun pe alocuri, \u00een care ceata\/ trupa\/ forma\u021bia X, sau Y, sau Z (nu prea conteaz\u0103 denumirile, ele sunt adesea conjuncturale, adic\u0103 expresie a unui orgoliu sau inspira\u021bii de moment), ei bine, aceast\u0103 ceat\u0103 pestri\u021b\u0103, \u00eenfometat\u0103, silit\u0103 s\u0103 hoin\u0103reasc\u0103 prin toate col\u021burile \u021b\u0103rii, dar \u00eendr\u0103gostit\u0103 nebune\u0219te de muzic\u0103, are ceva din m\u0103re\u021bia tragic\u0103 a trubadurilor medievali, acei risipitori de ve\u0219ti \u0219i c\u00e2ntece de dragoste \u0219i moarte.
\nDac\u0103 ar fi s\u0103 \u00eencadr\u0103m aceast\u0103 scriere a lui Sorin C\u0103lin, ar trebui s\u0103 alegem \u00eentre memorialistic\u0103, roman picaresc \u0219i bildungsroman, de\u0219i preten\u021biile autorului nu merg at\u00e2t de departe. Inten\u021bia lui pare s\u0103 fie aceea de a realiza o cronic\u0103 a unei bresle mereu \u00een c\u0103utare de bine \u0219i de frumos, \u00eenfr\u00e2nt\u0103, umilit\u0103 adesea, dar integr\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, chiar dac\u0103, la suprafa\u021b\u0103, pare compus\u0103 doar din \u201etunari\u201d, \u201e\u00eempu\u0219c\u0103 francul\u201d, amatori de chilipiruri \u0219i de c\u0103p\u0103tuial\u0103. Dac\u0103 te apropii, descoperi \u00eencredere naiv\u0103 \u00een puterea talentului, \u00een destin, \u00een ceea ce poate s\u0103 aduc\u0103 minunat ziua de m\u00e2ine. De aceea portretele nu sunt niciodat\u0103 doar \u00een alb \u0219i negru, iar nara\u021biunile, tragicomice, reprezint\u0103, de fapt, piesele unui puzzle: imaginea final\u0103, v\u0103zut\u0103 din dep\u0103rtare obiectiv\u0103, este armonioas\u0103 \u0219i unitar\u0103, transmi\u021b\u00e2ndu-i cititorului un mesaj simplu: muzica, indiferent de locul unde r\u0103sun\u0103, \u00eenseamn\u0103 \u00een\u0103l\u021bare spiritual\u0103, dep\u0103\u0219irea mundanului, \u00een\u021belegerea, p\u00e2n\u0103 la lacrim\u0103, a aproapelui.
\nC\u00e2teva capitole din carte le sunt dedicate instrumenti\u0219tilor \u2013 acordeoni\u0219ti, tobo\u0219ari, chitari\u0219ti, cl\u0103pari etc., mul\u021bi, cu sutele, de nici nu-\u021bi vine s\u0103 crezi c\u0103, \u00eentr-un ora\u0219 at\u00e2t de mic \u0219i de cufundat \u00een lene \u0219i somn, au existat \u2013 \u0219i exist\u0103 \u2013 a\u0219a un clocot vulcanic, at\u00e2ta explozie de muzic\u0103 \u0219i voie bun\u0103, dar \u0219i at\u00e2ta zbatere pentru demnitate \u0219i recunoa\u0219tere public\u0103. Mul\u021bi instrumenti\u0219ti, desigur, nu se g\u00e2ndesc neap\u0103rat la nemurirea sufletului \u0219i nici la o posteritate r\u00e2mnicean\u0103 recunosc\u0103toare: ei sunt copii ai momentului, tr\u0103ind \u00een timp ce c\u00e2nt\u0103, \u00een rest, locuind \u00eentr-un somn dulce ca moartea. Mul\u021bi se complac \u00eentr-o boem\u0103 cumva nelalocul ei \u00eentr-un or\u0103\u0219el de provincie obi\u0219nuit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een patru a patra, ritmul fostei fanfare din parc. Andante-andante, niciodat\u0103 allegro-allegretto. Be\u021bii, certuri, desp\u0103r\u021biri, \u00eemp\u0103c\u0103ri, trai de pe o zi pe alta, sacrificii \u2013 ele, mai ales, impresioneaz\u0103, c\u0103ci muzicantul r\u00e2mnicean, a\u0219a cum \u00eel \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 Sorin C\u0103lin, mai degrab\u0103 renun\u021b\u0103 la p\u00e2ine, dec\u00e2t s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 instrumente de c\u00e2ntat \u2013 sunt constantele acestui tip original de boem\u0103 provincial\u0103.
\nBoem, \u00een felul lui, este Vasile a Lalii, care c\u00e2nta la acordeon, urcat numai \u00een \u0219osete albe pe mese \u0219i beat cui, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 gre\u0219easc\u0103 nici o not\u0103, nici un cuvin\u021bel; boemi sunt \u0219i Stan al lui Lolici, \u0219i Falc\u0103, \u0219i Marian Turbatu din Greb\u0103nu, \u0219i Culi\u021b\u0103 Str\u00e2mbul, \u0219i Romic\u0103 de la Coliba\u0219i, dar, mai ales, neasemuitul Arcu\u0219, nebun dup\u0103 muzic\u0103, neserios cu cele lume\u0219ti, ironiz\u00e2nd prostia omeneasc\u0103 \u0219i, pe c\u00e2t se poate, specul\u00e2nd-o \u00eentru vremelnic folos personal. Numai simpla \u00een\u0219iruire a numelor ar putea avea, la lectur\u0103, efectul gazului ilariant: Geambi, Sticl\u0103, Masc\u0103, Tamba, Bebi, Marcel de la Zoi\u021ba, Tata Mare, Titi Chioru, Marius \u00ceuileuuu, Sile Capra, Marian Pum-Pum-Pum, Ginel de la S\u0103poca \u0219i mul\u021bi, mul\u021bi al\u021bii, un balamuc vesel \u0219i colorat care las\u0103 de multe ori loc respectuos \u00een fa\u021b\u0103 unor nume dragi r\u00e2mnicenilor \u2013 \u0219i mie, de ce nu?: Dan Achetr\u0103ri\u021bei, Dan Manciulea, Cornel Tudose \u0219i al\u021bii, o pleiad\u0103 \u00eentreag\u0103 de c\u00e2nt\u0103re\u021bi pe care ora\u0219ul, c\u00e2nd este \u00een toane bune, \u00eei ascult\u0103 \u0219i-i iube\u0219te.
\nSitua\u021biile comice abund\u0103, mai ales c\u00e2nd este vorba despre nun\u021bi: la ora\u0219, \u00een restaurante de fi\u021be ori \u00een bombe improvizate \u00een foste cantine muncitore\u0219ti, la \u021bar\u0103, \u00een spelunci lugubre sau \u00een r\u0103posatele c\u0103mine culturale, flora… \u0219i fauna par acelea\u0219i: miri de toate v\u00e2rstele, cu \u0219i f\u0103r\u0103 caracter, socri cert\u0103re\u021bi, vicleni, nuni mari nu cine \u0219tie ce du\u0219i pe la biseric\u0103 (recomand secven\u021ba \u00een care muzican\u021bii sunt urm\u0103ri\u021bi ca-n filmele cu gangsteri de amantul nunei mari!), nunta\u0219i de toate neamurile \u2013 mai mult neamuri proaste, se distreaz\u0103 cronicarul aduc\u00e2ndu-le \u00een fa\u021ba noastr\u0103 – , to\u021bi se adun\u0103 s\u0103 petreac\u0103, s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u0219i s\u0103 bea p\u00e2n\u0103 la epuizare, uit\u00e2nd de to\u021bi \u0219i de toate, c\u00e2teodat\u0103 chiar \u0219i de plata c\u00e2nt\u0103re\u021bilor…
\nFaci orice ca s\u0103 nu mori de foame \u0219i cu at\u00e2t mai mult depui efort, cu c\u00e2t muzica, \u00een sine, \u00ee\u021bi \u021bine adesea \u0219i de foame, \u0219i de sete. Sorin C\u0103lin nu se sfie\u0219te s\u0103 spun\u0103 adev\u0103ruri grele: el nu cosmetizeaz\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile, etapele ini\u021bierii lui trec \u0219i prin bine, \u0219i prin r\u0103u, \u0219i prin succes, \u0219i prin umilin\u021b\u0103, prin nedrept\u0103\u021bi strig\u0103toare la cer, dar \u0219i prin momente cu mare \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u021bional\u0103, c\u00e2nd descoper\u0103 c\u00e2t de puternic\u0103 poate fi solidaritatea \u00een interiorul breslei.
\nMuzican\u021bii din R\u00e2mnic nu sunt specializa\u021bi \u0219i condamna\u021bi s\u0103 c\u00e2nte doar la nun\u021bi, cumetrii \u0219i onomastici; ei detest\u0103 statul de \u201eurechist\u201d care \u201ebate hoa\u0219tele\u201d sau \u201evocalist de-o gar\u0103 mic\u0103\u201d \u0219i \u021bintesc spre alt tip de muzic\u0103, care s\u0103 se adreseze \u0219i altui tip de public. Forma\u021bii ca \u201eOnix\u201d, \u201eLaser\u201d, \u201eSolaris\u201d \u0219i c\u00e2te altele \u0219i-au c\u00e2\u0219tigat propriul public \u0219i n-au ocolit festivalurile de muzic\u0103 rock, pop sau folk, au colindat \u021bara \u0219i au \u00eencercat s\u0103-\u0219i formeze un stil personal, \u00een pas cu ceea ce se apreciaz\u0103 acum (nu, nici vorb\u0103 de manele!).
\nSorin C\u0103lin scrie cu sinceritate despre lucruri pe care le cunoa\u0219te: are condei, cum se spune, spirit de observa\u021bie \u0219i limb\u0103 ascu\u021bit\u0103. S\u0103-l lu\u0103m \u00een serios c\u00e2nd ne m\u0103rturise\u0219te ce-a avut \u00een inten\u021bie c\u00e2nd a trimis la tipar aceast\u0103 carte despre care facem vorbire: \u201eeliberarea anonimilor din sticla r\u0103t\u0103cit\u0103 pe marea de praf st\u00e2rnit de opincile ob\u00e2r\u0219iilor rom\u00e2ne\u0219ti\u201d.<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Camelia Manuela Sava: \u201eAlt anotimp\u201d<\/strong><\/p>\n

\u201eAlt anotimp\u201d \u2013 dar tot al iubirii \u00eenfrigurate \u2013 public\u0103, la Editgraph Buz\u0103u, Camelia Manuela Sava; de altfel, anul 2015 pare s\u0103 fie unul rodnic pentru t\u00e2n\u0103ra poet\u0103, at\u00e2ta vreme c\u00e2t un alt volum, \u201ePoezia lucrurilor ne\u00eent\u00e2mplate\u201d, vine s\u0103-l secondeze pe acesta despre care facem aici vorbire. Dou\u0103 volume \u00eentr-un an \u00eenseamn\u0103 performan\u021b\u0103, desigur, dar \u0219i o profund\u0103 motiva\u021bie pentru scris, pentru imaginarul poetic.
\nVolumul \u201eAlt anotimp\u201d se deschide cu un grupaj de \u201ePeisaje\u201d lirice, \u00een care, ca \u00eentr-o delicat\u0103 acuarel\u0103, culorile pale curg unele \u00eentr-altele, cre\u00e2nd atmosfera inconfundabil\u0103 a provinciei patriarhale, \u00een care ritmul inimii intr\u0103 cuminte \u00een trupul de cea\u021b\u0103 \u0219i fum al zilelor. \u00centr-un \u201ePeisaj pluvial\u201d, o subiectiv\u0103 \u00eent\u00e2lnire dintre ploaie \u2013 personificat\u0103 \u2013 \u0219i starea de spirit al poetei asigur\u0103 evaziunea: prin fereastr\u0103 (simbol al deschiderii) nu p\u0103trunde peisajul real, al str\u0103zilor pustii din ora\u0219, ci marea cu valurile \u0219i nisipul ei, adic\u0103 un orizont imaginat, cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u021bional\u0103: \u201enori de alabastru cern nisipul m\u0103rii:\/ \u00eencerc s\u0103 te prind din urm\u0103 printre valuri\/ e ploaia cea mai scump\u0103 dintre toate minunile\/ care te a\u0219teapt\u0103 \u00een rama ferestrei\u201d.
\nTimpul \u0219i dragostea sunt temele fundamentale ale volumului, abordate uneori \u00een manier\u0103 romantic\u0103, alteori cu un curaj al rostirii care-o apropie pe Camelia Manuela Sava de genera\u021bia din care face parte. Influen\u021bele livre\u0219ti sunt pu\u021bine, aglutinate \u00een universul poetic personal, iar simbolurile \u2013 prea numeroase, dar nu \u00een chip sup\u0103r\u0103tor \u2013 \u021bin de-o tehnic\u0103 a redact\u0103rii discursului prin \u00eencifrare\/ esen\u021bializare. Mesajul acestui discurs se centreaz\u0103 pe nevoia de mi\u0219care, dar \u0219i de repaus, de spa\u021biu deschis, dar \u0219i de apropiere, de plutire\/ zbor, dar \u0219i de cuib\u0103rire, contrariile unindu-se, c\u0103p\u0103t\u00e2nd \u201etrup de cea\u021b\u0103\u201d \u00een vers. Ploaia, norii, umbrele, copacii care \u201erumeg\u0103 \u00een t\u0103cere\u201d, str\u0103zile, cinematograful sunt motive poetice care apar frecvent \u0219i contureaz\u0103 acel \u201epeisaj uleios\/ \u00een care to\u021bi \u00eenotam\u201d(\u201eLa cinematograf. P\u00e2nz\u0103\u201d).
\nAr fi gre\u0219it s\u0103 consider\u0103m c\u0103 poezia Cameliei a trecut prin Bacovia \u0219i a r\u0103mas acolo: de fapt, \u00een ciuda temelor\/ motivelor comune, diferen\u021ba este una de structur\u0103, de temperament \u0219i chiar limbaj poetic. Avem de-a face nu cu spleen, cu nevroze, cu sentimentul tragic al dispari\u021biei, ci cu o \u00eencercare, nu lipsit\u0103 de dramatism, de a g\u0103si lumina din spatele peisajelor urbane dezolante. Camelia Manuela Sava, chiar vorbind de r\u0103ni, de suferin\u021b\u0103, de boal\u0103, de m\u0103\u0219tile grote\u0219ti sub care se ascund chipurile celorlal\u021bi, r\u0103m\u00e2ne o poet\u0103 pentru care c\u0103utarea nu este nicic\u00e2nd inutil\u0103: \u201em\u00e2inile tale miros a toamn\u0103,\/ a nuc cu frunzele \u00eent\u00e2rziate pe ram,\/ ochii t\u0103i limpezi mi se \u00eenfig \u00een carne\/ de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd strigi:\/ aici nu e loc pentru am\u00e2ndoi…\/ de aceea eu trec prin ploaie,\/ c\u0103ut\u00e2ndu-te ne\u00eencetat\/ m\u0103 ag\u0103\u021b de orice culoare ca de ultima \u0219ans\u0103\/ de a te mai iubi…\u201d (\u201eTu \u0219i toamna\u201d).
\nAntimpurile \u2013 cu predilec\u021bie, toamna \u2013 intr\u0103 \u00een poem \u0219i \u00eei schimb\u0103, cel mai adesea, caden\u021ba, muzicalitatea, sensul mesajului transmis: \u201eLitere negre se a\u0219terneau\/ \u00eenaintea pa\u0219ilor mei striden\u021bi:\/ se aliniau pe cer p\u0103s\u0103ri\/ descriind un V perfect\/ ele c\u0103l\u0103toreau mereu spre apus\/ \u0219i prin zborul lor maiestuos\/ \u00eemi aminteau de toate g\u00e2ndurile mele\/ care se \u00eendreptau spre inima ta\/ ca spre un \u0219uvoi cald -\/ cerul de noiembrie dogorea\/ iar \u00een s\u00e2ngele meu ploua cu nori grei…\/ […] Nici tu nu \u0219tiai c\u0103 dimine\u021bile de noiembrie\/ \u00eemmi ap\u0103reau ca un stol de p\u0103s\u0103ri negre\/ ce se aliniau cumin\u021bi\/ printre nori \u0219i vise…\u201d (\u201eNoiembrie. \u00centr-o diminea\u021b\u0103\u201d).
\nCele 15 poeme de dragoste care alc\u0103tuiesc al doilea ciclu al volumului se caracterizeaz\u0103 printr-o desprindere de anotimpurile v\u0103zute prin ram\u0103\/chenar \u0219i apoi interiorizate subiectiv; \u00een acest ciclu, cuvintele cheie care se circumscriu oric\u0103rui peisaj v\u0103zut \u201e\u00een alt anotimp\u201d devin cuvinte-simbol pentru \u00eencriptarea-decriptarea sentimentului: \u201eca un p\u0103ianjen \u00eenfometat\/ \u021beseam o mreaj\u0103 de nori, n\u0103sc\u00e2nd p\u00e2nza\/ pe care pictam cu grij\u0103\/ ochii t\u0103i\u201d (\u201eN\u0103\u0219team\u201d). Osmoza dintre peisaj \u0219i fiin\u021ba iubit\u0103 nu este o tem\u0103 poetic\u0103 nou\u0103, dar ea se potrive\u0219te modului \u00een care Camelia Manuela Sava \u00ee\u0219i construie\u0219te poemul, cre\u00e2nd coresponden\u021be \u00eentre dou\u0103 universuri diferite: \u201ec\u00e2nd malurile cu stuf\/ vor cre\u0219te sub pielea ta\/ c\u00e2nd n\u0103rile \u021bi le vei umple de sare\/ vei \u0219ti\/ c\u0103 v\u00e2ntul m-a alungat din inima ta…\u201d (\u201eDesp\u0103r\u021bire\u201d).
\nAl treilea ciclu \u2013 \u201e…\u00eentr-o doar\u0103\u201d \u2013 reprezint\u0103 o trecere subtil\u0103 de la sentiment la reflec\u021bia asupra sentimentului, la \u00eentreb\u0103ri filosofice nu lipsite de dramatism \u0219i la o anumit\u0103 retoric\u0103 a iubirii care \u00eei st\u0103 bine unei poete tinere: \u201ela ce folose\u0219te ascu\u021bi\u0219ul acestei s\u0103ge\u021bi\/ dac\u0103 nu po\u021bi s\u0103 opre\u0219ti din zbor secundele?\/ oare cine \u0219tie\/ c\u00e2t mai avem\/ s\u0103 str\u0103batem cu privirea tot de\u0219ertul iluziilor noastre?\u201d (\u201eTimpul\u201d). Lejeritatea\/ nep\u0103sarea, trecerea peste suprafa\u021ba lucrurilor, \u201ejocul de rol\u201d ascund, dincolo de aparen\u021ba ludic\u0103, o stare de exasperare care poten\u021beaz\u0103 semnifica\u021bia poemelor. \u201eDe ce \u00eel iube\u0219ti? m\u0103 \u00eentreb\u0103\/ \u00eentr-o zi \u00cengerul…\/ nu \u0219tii c\u0103 nu ve\u021bi sta al\u0103turi niciodat\u0103?!…\/ De ce ai aripi?\/ r\u0103spunsei eu \u00eentr-o doar\u0103…\u201d (\u201eJoc de rol\u201d).
\nDorin\u021ba de evadare \u201e\u00eentr-o \u021bar\u0103 numai a ta\u201d (\u201eDor. Dorin\u021b\u0103. Plecarea spre o \u021bar\u0103 numai a ta\u201d) devine realitate \u00een penultimul ciclu al volumului, \u201ePoezii dintr-un jurnal (Plymouth, Anglia, 2014)\u201d. Cititorul va reg\u0103si aici aceea\u0219i sensibilitate care-o caracterizeaz\u0103 pe Camelia Manuela Sava, dar \u0219i un mod personal de a exprima poetic schimbarea de perspectiv\u0103: \u201e\u00eemi trag mai aproape cerul\/ ca o mare \u00eenvolburat\u0103\/ cu care \u00eemi acop\u0103r mereu g\u00e2ndurile\/ protej\u00e2ndu-le col\u021burile\/ fiindc\u0103 acolo apari tu\/ ca un talisman ce \u00eel port cu mine\u201d (\u201ePoemul ploii\u201d).
\nCred c\u0103 acest volum ne spune o poveste, c\u0103 acel \u201ealt anotimp\u201d este unul al iubirii \u0219i c\u0103 aceste versuri din ultimul grupaj dau sens \u00eentregului: \u201etoate cuvintele tale mi-au fost ad\u0103post\/ cuvintele tale mi-au fost diminea\u021b\u0103\/ mi-au fost bici\/ mi-au fost m\u00e2ng\u00e2iere\/ mi-au fost dragoste\/ mi-au fost inim\u0103\u201d (\u201ePoemul care aduce sf\u00e2r\u0219itul posibil al pove\u0219tii\u201d.<\/p>\n

***<\/p>\n

Un artist uitat de noapte<\/strong><\/p>\n

Viorel Savin<\/strong>: \u201eNicu Enea\u201d<\/em>, Ateneul scriitorilor, Bac\u0103u, 2015<\/p>\n

\u201eMe\u0219terul s-a preg\u0103tit de drum\/ \u0218i s-a dus spre lini\u0219tea din urm\u0103\u201d (Mihai Sabin)
\nVia\u021ba pictorului Nicu Enea, a\u0219a cum apare din albumul cu scrisori, articole \u0219i poze alc\u0103tuit de Viorel Savin, pare un \u0219ir nesf\u00e2r\u0219it de \u00eenfr\u00e2ngeri \u0219i umilin\u021be, de \u00eencerc\u0103ri de a-\u0219i dep\u0103\u0219i condi\u021bia material\u0103 modest\u0103, de a crea necesara armonie \u00eentre lumea exterioar\u0103 \u0219i cea interioar\u0103, \u00eentre aspira\u021bii \u0219i posibilit\u0103\u021bile \u2013 limitate \u2013 de realizare. Suntem un popor cu voca\u021bia iert\u0103rii, spune Viorel Savin, ironiz\u00e2nd obiceiul nostru str\u0103mo\u0219esc de a \u00eentinde \u0219i cel\u0103lalt obraz, \u00een numele moralei cre\u0219tine care cere iubirea \u0219i iertarea necondi\u021bionat\u0103 a aproapelui nostru; din p\u0103cate, \u00eens\u0103, \u201eUn singur lucru nu putem ierta: \u00eencercarea celui mai bun dec\u00e2t noi de a-\u0219i converti adev\u0103rul \u00een dreptate. Sup\u0103ra\u021bi, \u00eel distrugem pe \u00eendr\u0103zne\u021b. […] Adev\u0103rul este c\u0103 Nicu Enea a fost unul dintre cei mai importan\u021bi pictori din interbelic. Dreptatea care i s-a f\u0103cut (\u0219i \u00eenc\u0103 i se face) se cheam\u0103 marginalizare\u201d (pag.12).
\nT\u00e2n\u0103r student, s\u0103rac \u0219i \u00eendr\u0103gostit, Nicu Enea prefer\u0103 exprimarea concentrat\u0103 a sentimentelor, a\u0219a cum va face \u0219i \u00een pictur\u0103: \u201eDraga mea logodnic\u0103, Elvira… \u00eemprejur\u0103rile au fost aspre cu mine […]. E greu de cunoscut starea mea sufleteasc\u0103… vine data de 20 iulie… ce m\u0103 fac? \u2013 O vorb\u0103, de \u00eencurajare, un sfat… de la nimeni, nimic!… S\u0103 fiu a\u0219a de neispr\u0103vit?… cere s\u0103 fac sfor\u021b\u0103ri s\u0103 m\u0103 ridic din visarea care m\u0103 cuprinde… E timpul!\u201d (pag.25).
\nO scrisoare adresat\u0103 Elvirei (logodnica sa), pe 22 iulie 1926, emo\u021bioneaz\u0103 prin exprimarea onest\u0103 a unor griji simple: pictorul \u0219tie c\u0103, pentru a crea a\u0219a cum \u00ee\u0219i dore\u0219te, trebuie s\u0103 aib\u0103 existen\u021ba asigurat\u0103; nu este materialist, ci, pur \u0219i simplu, s\u0103tul s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 de pe o zi pe alta, din ce pic\u0103 de la rude \u0219i din rarele expozi\u021bii \u0219i v\u00e2nz\u0103ri de tablouri: \u201e\u00cen timpurile \u00een cari tr\u0103im, problema ce[a] mare e existen\u021ba.[…]Asigur\u00e2ndu-ne, suntem scuti\u021bi de goana dup\u0103 bani, de munc\u0103 nu \u00een raport cu aptitudinile noastre, de g\u00e2nduri triste, indispozi\u021bii… […] cine nu m-or cunoa\u0219te m-or lua drept un materialist!…\u201d (pag. 28-29). De altfel, vara anului 1926 a fost una de zbucium \u0219i suferin\u021b\u0103, pictorul lupt\u00e2ndu-se cu emo\u021bia viitoarei logodne (\u00een octombrie va reu\u0219i totu\u0219i s\u0103 \u00eenving\u0103 dificult\u0103\u021bile \u0219i s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103), cu situa\u021bia material\u0103 precar\u0103, cu promisiunile neonorate ale celor care ar fi trebuit s\u0103-l ajute \u00een carier\u0103. \u00cen acela\u0219i an, spre sf\u00e2r\u0219itul lui, Nicu Enea se va bucura \u0219i de a doua expozi\u021bie personal\u0103 la Bac\u0103u, itinerat\u0103 la Foc\u0219ani \u0219i Roman, lucrurile p\u0103r\u00e2nd s\u0103 intre pe f\u0103ga\u0219ul normal. Situa\u021bia material\u0103 pare a se \u00eendrepta \u00eens\u0103 abia prin 1930, dup\u0103 a doua expozi\u021bie personal\u0103 la \u201eAteneul rom\u00e2n\u201d, premiat\u0103 de Ministerul Instruc\u021biei \u0219i Cultelor 8direc\u021bia Arte) cu suma de 40.000 lei. \u00cen 1931, dup\u0103 o expozi\u021bie la Sala \u201eIleana\u201d, regina Maria \u00eei re\u021bine o lucrare. O scrisoare din 14 iulie 1931 arat\u0103, \u00eens\u0103, nemul\u021bumire \u0219i chiar r\u0103bufniri de sarcasm. \u201e[…] de ce s\u0103 mai \u00een\u0219ir… via\u021ba care am dus-o a\u0219a… dup\u0103 aceast\u0103 expozi\u021bie… cu ambi\u021bia mea, de a ar\u0103ta at\u00e2tor tr\u00e2ntori; hiene… ceea ce pot… trebuia s\u0103-i invit la grajdi… nu la noi, c\u0103 suntem s\u0103raci, ci la prim\u0103rie, s\u0103-i \u021bie cu paie… \u00cen schimb am r\u0103mas dator… sau… nu, m-am ales cu nimic!… Am muncit anul acesta… mult \u2013 am \u00eemb\u0103tr\u00e2nit cu 10 ani…\u201d (pag. 50).
\nConsacrarea ca pictor se face \u00eencet, cu eforturi \u0219i energie consumat\u0103 adesea inutil. Totu\u0219i, prezentarea semnat\u0103 de Mac Constantinescu, dup\u0103 expozi\u021bia de la Sala \u201eIleana\u201d, 1932, demonstreaz\u0103 c\u0103 Nicu Enea \u00eencepuse s\u0103 fie un nume \u00een pictura rom\u00e2neasc\u0103: \u201e\u00cen plin\u0103 efervescen\u021b\u0103, \u00een efortul c\u0103ut\u0103rii de sine, Nicu Enea este un talent construit pe o viguroas\u0103 carcas\u0103 de la a c\u0103rei evolu\u021bie se pot face cu toat\u0103 \u00eencrederea pronosticuri sigure\u201d (pag. 53).
\nViorel Savin reface traseul existen\u021bial al lui Nicu Enea, altern\u00e2nd calupurile de scrisori cu repere spa\u021bio-temporale \u0219i cu tablouri realizate de pictor \u00een fiecare perioad\u0103. Avem de-a face cu un volum impresionant, realizat cu sinceritate \u0219i profund\u0103 empatie, un c\u00e2\u0219tig pentru orice iubitor de art\u0103 care reu\u0219e\u0219te s\u0103 intre \u00een posesia lui.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ioan D\u0102NIL\u0102 Aici, acolo, acum Locul \u0219i timpul continu\u0103 s\u0103 ne preocupe \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t cele dou\u0103 dimensiuni ale existen\u021bei noastre<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17399"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17399"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17399\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17404,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17399\/revisions\/17404"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17399"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17399"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17399"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}