{"id":17310,"date":"2022-02-22T19:17:24","date_gmt":"2022-02-22T16:17:24","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17310"},"modified":"2022-02-22T19:17:24","modified_gmt":"2022-02-22T16:17:24","slug":"spatii-culturale-nr-42-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17310","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 42 (2)"},"content":{"rendered":"

Virgil DIACONU<\/strong>
\n\"\"

Canonul literar postmodern
\n indetermanent hassanian *<\/strong><\/p>\n

Unul dintre teoreticienii care s au dedicat, prin mai multe studii, cercet\u0103rii \u0219i definirii literaturii postmoderne, este Ihab Hassan, profesor la universitatea din Wisconsin Milwaukee. Criticul american \u00ee\u0219i sintetizeaz\u0103 ideile privitoare la literatura postmodern\u0103 \u00een eseul Postfa\u021b\u0103 1982 (1), care \u00eencheie cea de a doua edi\u021bie a volumului Sf\u00e2\u0219ierea lui Orfeu. Spre o literatur\u0103 postmodern\u0103 (The Dismemberment of Orpheus. Towards a Postmodern Literature, 1982).
\n\u00cen cele de mai jos \u00eemi propun s\u0103 discut tocmai aceast\u0103 postfa\u021b\u0103, \u00een care profesorul Hassan prezint\u0103, concentrat, fiin\u021ba postmodernismului literar, \u201emodelul postmodernismului\u201d (ib., p. 183), \u201econceptul de postmodernism\u201d, deci conceptul de literatur\u0103 postmodern\u0103.
\nConceptul, estetica sau canonul literaturii postmoderne se constituie din \u201etr\u0103s\u0103turile (\u2026) artistice, gnoseologice \u0219i sociale\u201d (ib., p. 180) pe care literatura postmodern\u0103 le manifest\u0103. Tr\u0103s\u0103turile esen\u021biale ale postmodernismului literar, care sunt totodat\u0103 principiile de construc\u021bie ale operei literare postmoderne, sunt prezentate de Hassan \u00een opozi\u021bie cu tr\u0103s\u0103turile\/principiile literaturii\/operei literare moderne. Criticul american consider\u0103 c\u0103 fiecare dintre cele dou\u0103 literaturi \u2013 literatura modern\u0103, numit\u0103 de Hassan \u201emodernism\u201d, \u0219i literatura postmodern\u0103 \u2013 este definit\u0103 de c\u00e2te 33 de tr\u0103s\u0103turi. Iat\u0103 le:<\/p>\n

Modernism Postmodernism <\/p>\n

Romantism\/Simbolism\tPatafizic\u0103*\/Dadaism
\nForm\u0103 (conjunctiv\u0103,\tAntiform\u0103 (disjunctiv\u0103, (deschis\u0103)
\n \u00eenchis\u0103)
\nFinalitate (Scop)\tJoc (Ludicitate)
\nStructur\u0103 (Model)\t\u00cent\u00e2mplare (Hazard)
\nIerarhie\t Anarhie
\nPerfec\u021biune\/Logos Epuizare\/T\u0103cere
\nObiect de art\u0103\/ Procesualitate\/ Performan\u021b\u0103\/
\n Oper\u0103 finisat\u0103 Happening
\nDistan\u021bare Participare
\nCrea\u021bie\/Totalizare\t De crea\u021bie\/De constr uire
\nSintez\u0103\tAntitez\u0103
\nPrezen\u021b\u0103\t Absen\u021b\u0103
\nCentrare\t Dispersare
\nGen literar\/Delimitare Text\/Intertext
\nSemantic\u0103 Retoric\u0103
\nParadigm\u0103 Sintagm\u0103
\nHipotax\u0103** Paratax\u0103***
\nMetafor\u0103 Metonimie
\nSelec\u021bie Combinare
\nR\u0103d\u0103cin\u0103\/Ad\u00e2ncime Rizom\/Suprafa\u021b\u0103
\nInterpretare\/Lectur\u0103 \u00cempotriva interpret\u0103rii\/
\n Lectur\u0103 gre\u0219it\u0103
\nSemnificat Semnificant
\nLizibil Scriptibil
\nNara\u021biune\/Grande Histoire Antinara\u021biune\/
\n Petite Histoire
\nCod principal (universal) Idiolect
\nSimptom Dorin\u021b\u0103
\nTip Mutant
\nGenital\/Falic Polimorf\/Androgin
\nParanoia Schizofrenie
\nOrigine\/Cauz\u0103 Diferen\u021b\u0103 \u2013 Difference\/Urm\u0103
\nDumnezeu Tat\u0103l Sf\u00e2ntul Spirit
\nMetafizic\u0103 Ironie
\nDeterminare Indeterminare
\nTranscenden\u021b\u0103 Imanen\u021b\u0103 (ib., p.p.184 185)<\/p>\n

* Patafizic\u0103: \u201e\u0218tiin\u021b\u0103 a solu\u021biilor imaginare\u201d, n\u0103scocit\u0103 de Jarry.
\n** Hipotaxa desemneaz\u0103 rela\u021biile de subordonare a elementelor compozi\u021biei \u00eentre ele \u0219i fa\u021b\u0103 de elementul principal.
\n*** Parataxa, opus\u0103 hipotaxei, semnific\u0103 lipsa rela\u021biilor de subordonare dintre elementele compozi\u021biei \u0219i fa\u021b\u0103 de elementul principal.<\/p>\n

De\u0219i Hassan ne asigur\u0103 c\u0103 \u201eModernismul \u0219i postmodernismul nu sunt separate printr-o cortin\u0103 de fier sau printr-un zid chinezesc, deoarece istoria este un palimpsest, iar cultura e permeabil\u0103 fa\u021b\u0103 de timpul trecut, timpul prezent \u0219i timpul viitor\u201d (ib., p. 182), din cele dou\u0103 coloane de tr\u0103s\u0103turi prezentate de critic rezult\u0103 c\u0103 ruptura dintre modernism \u0219i postmodernism este totu\u0219i evident\u0103, \u0219i asta tocmai pentru faptul c\u0103 tr\u0103s\u0103turile literaturii postmoderne (coloana din dreapta) se opun, contrazic tr\u0103s\u0103turile literaturii moderniste (coloana din st\u00e2nga).
\nOpozitivitatea acestor tr\u0103s\u0103turi ne arat\u0103 c\u0103 pentru Hassan literatura postmodern\u0103 este o alt\u0103 literatur\u0103 dec\u00e2t literatura modern\u0103, deci c\u0103 ea are un alt concept, un alt canon. \u0218i, \u201e\u00eentr-adev\u0103r, conceptul de postmodernism implic\u0103 o anume teorie a inova\u021biei, \u00eennoirii, re\u00eennoirii sau pur \u0219i simplu a schimb\u0103rii\u201d (ib., p. 183), spune profesorul american, \u00eempotriva propriilor afirma\u021bii f\u0103cute cu o pagin\u0103 mai \u00eenainte.
\n\u201eConceptul de postmodernism\u201d, canonul sau \u201emodelul postmodernismului\u201d este conturat, a\u0219adar, de cele 33 de tr\u0103s\u0103turi\/principii constitutive prezentate \u00een coloana din dreapta a listei de tr\u0103s\u0103turi elaborate de Hassan pentru literatura modern\u0103 \u0219i postmodern\u0103. Dar pentru a \u00een\u021belege postmodernismul \u2013 a\u0219a cum \u00eel \u00een\u021belege Hassan \u2013 trebuie s\u0103 urm\u0103rim cum se compun \u0219i func\u021bioneaz\u0103 tr\u0103s\u0103turile\/principiile sale definitorii. L\u0103muririle pe care profesorul american le aduce \u00een acest sens \u00een Postfa\u021b\u0103 1982 reprezint\u0103 cheia \u00een\u021belegerii conceptului de oper\u0103\/literatur\u0103 postmodern\u0103 \u00een viziunea sa. S\u0103 vedem despre ce este vorba.
\nPentru \u00eenceput, profesorul Hassan cuprinde toate cele 33 de tr\u0103s\u0103turi ale literaturii postmoderne (coloana din dreapta) \u00eentr-o singur\u0103 no\u021biune, aceea de indetermanen\u021b\u0103. Indetermanen\u021ba este un neologism creat de Hassan din cuvintele \u201eindeterminare\u201d \u0219i \u201eimanen\u021b\u0103\u201d: indetermanen\u021b\u0103 = indeterminare + imanen\u021b\u0103. \u201eAm folosit termenul [cel de \u201eindetermanen\u021b\u0103\u201d] pentru a desemna dou\u0103 tendin\u021be centrale, esen\u021biale ale postmodernismului: indeterminarea \u0219i imanen\u021ba\u201d (ib., p. 185, p.n.), spune Hassan. \u0218i criticul continu\u0103:
\n\u201eno\u021biunile care alc\u0103tuiesc coloana din dreapta indic\u0103 tendin\u021ba postmodern\u0103, tendin\u021ba indetermanen\u021bei, \u0219i astfel (ele, p. n.) ne pot apropia de o defini\u021bie (s.n.) istoric\u0103 \u0219i teoretic\u0103 a acesteia.\u201d (ib., p. 185).
\nCele 33 de tr\u0103s\u0103turi\/principii \u201eindic\u0103 tendin\u021ba postmodern\u0103, [adic\u0103] tendin\u021ba indetermanen\u021bei\u201d (p.n.), ele definesc indetermanen\u021ba ca model, concept sau canon constitutiv de literatur\u0103, de oper\u0103 literar\u0103 postmodern\u0103. \u00cen consecin\u021b\u0103, avem argumente ca de acum \u00eenainte s\u0103 vorbim despre conceptul sau canonul postmodern indetermanent (canonul indetermanent) \u0219i, \u00een mod implicit, despre literatura postmodern\u0103 indeter\u00acma\u00acnent\u0103 (literatura indetermanent\u0103, postmodernismul indetermanent), de\u0219i Hassan nu folose\u0219te aceste no\u021biuni sintagme.
\nDar s\u0103 revenim la structura conceptului de \u201eindeter\u00acma\u00acnen\u021b\u0103\u201d. Atunci c\u00e2nd spunem c\u0103 literatura postmodern\u0103 este indetermanent\u0103, \u00een\u021belegem faptul c\u0103 aceast\u0103 literatur\u0103 se compune din dou\u0103 tendin\u021be \u201ecentrale, esen\u021biale\u201d \u2013 tendin\u021ba indetermin\u0103rii \u0219i tendin\u021ba imanen\u021bei \u2013 \u0219i c\u0103 fiecare dintre aceste tendin\u021be \u00ee\u0219i subsumeaz\u0103 c\u00e2te un set din cele 33 de tr\u0103s\u0103turi\/principii indetermanente deja semnalate. Dar s\u0103 urm\u0103rim cum \u00een\u021belege Hassan cele dou\u0103 tendin\u021be esen\u021biale \u0219i opuse care configureaz\u0103 conceptul de literatur\u0103 (postmodern\u0103) indetermanent\u0103.
\n1. Indeterminarea. Ce este indeterminarea despre care vorbe\u0219te Hassan? \u00centr un prim sens, indeterminarea este, dup\u0103 cum am spus, o tendin\u021b\u0103, \u0219i anume prima dintre cele dou\u0103 tendin\u021be centrale, esen\u021biale ale literaturii postmoderne indetermanente. \u00centr-un alt sens, indeterminarea pare s\u0103 fie un referent:
\n\u201ePrin indeterminare, sau \u0219i mai bine prin indetermin\u0103ri (s.a.) \u00een\u021beleg un referent complex pe care l am putea delimita cu ajutorul unor concepte diverse ca: ambiguitate, discontinuitate, nonortodoxism, pluralism, hazard, revolt\u0103, perversiune, deformare. Ultimul termen implic\u0103 el \u00eensu\u0219i o serie de no\u021biuni curente ce desemneaz\u0103 des fiin\u021barea: decrea\u021bie, dezintegrare, deconstruire, descentrare, de plasare, dislocare, diferen\u021b\u0103, discontinuitate, disjunc\u021bie, dispari\u021bie, de(s)compunere, \u00een definire, de mistificare, de totalizare, ilegitimare \u2013 ca s\u0103 nu mai vorbim de al\u021bi termeni mai tehnici referitori la retorica ironiei, a rupturii, a t\u0103cerii. Toate aceste denumiri sunt str\u0103b\u0103tute de o imens\u0103 voin\u021b\u0103 de des fiin\u00ac\u021bare, care afecteaz\u0103 domeniul politic, lectur\u0103, scriitur\u0103, carte, gen literar, teorie literar\u0103 \u0219i chiar literatur\u0103, toate au devenit dintr o dat\u0103 \u00eendoielnice.\u201d (ib., p. 185, s.n.).
\n\u201eIndetermin\u0103rile\u201d sunt, spune Hassan, \u201eun referent complex\u201d, care spre finalul citatului se arat\u0103 a fi constituit din \u0219apte domenii referen\u021biale: \u201edomeniul politic, lectur\u0103, scriitur\u0103, carte, gen literar, teorie literar\u0103 \u0219i chiar literatur\u0103\u201d. Cu excep\u021bia politicului, toate aceste domenii referen\u021biale sunt din sfera literarului postmodernist. Dac\u0103 vom considera \u00eens\u0103 c\u0103 politicul, pe care \u00eel echival\u0103m cu socialul \u0219i existen\u021ba, este absorbit \u0219i prelucrat de opera literar\u0103, atunci toate cele \u0219apte domenii referen\u021biale sunt \u0219i pot fi \u00een\u021belese ca domenii ale literarului postmodern, ale sferei sale.
\nCele \u0219apte domenii referen\u021biale sunt, a\u0219adar, domenii ale literarului, iar ele sunt delimitate, definite, spune Hassan, \u201ecu ajutorul unor concepte diverse\u201d, dou\u0103zeci \u0219i \u0219ase la num\u0103r \u2013 ambiguitatea, discontinuitatea, nonortodoxismul, pluralismul, hazardul, revolta, perversiunea, deformarea, ironia, ruptura, t\u0103cerea, decrea\u021bia, dezintegrarea, deconstruirea, descentrarea, de plasarea, dislocarea, diferen\u021ba, discontinuitatea, disjunc\u021bia, dispari\u021bia, de(s)compunerea, in definirea, de mistificarea, de totalizarea, i legitimarea \u2013, care sunt, de fapt, tr\u0103s\u0103turile sau caracteristicile domeniilor referen\u021biale \u00een cauz\u0103, deci ale literarului postmodern.
\nToate aceste tr\u0103s\u0103turi sunt str\u0103b\u0103tute \u201ede o imens\u0103 voin\u021b\u0103 de des fiin\u021bare\u201d\u2026, afirm\u0103 Hassan, iar asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ele tind s\u0103 \u00ee\u0219i des fiin\u021beze obiectele, deci cele \u0219apte domenii referen\u021biale care \u00eentrupeaz\u0103 literarul postmodern. Mai precis, cele \u0219apte domenii referen\u021biale, a\u0219adar domeniul politic absorbit \u0219i prelucrat de literatur\u0103, scriitura, deci opera literar\u0103, cartea, genul literar, teoria literar\u0103, lectura, literatura, cu toate postmoderne (postmoderniste), tind s\u0103 fie des fiin\u021bate de cele 26 de tr\u0103s\u0103turi.
\nDar dac\u0103 cele 26 de tr\u0103s\u0103turi abia prezentate mai sus \u201esunt str\u0103b\u0103tute de o imens\u0103 voin\u021b\u0103 de des fiin\u021bare\u201d, dac\u0103 ele tind s\u0103 \u00ee\u0219i des fiin\u021beze obiectele literare postmoderne, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ele sunt tr\u0103s\u0103turi nonliterare, nonvalorice, nonestetice sau pseudoestetice \u0219i c\u0103 \u00eense\u0219i obiectele literare, deci cele \u0219apte domenii referen\u021biale ale literarului postmodern, devin, din pricina lor, precare valoric, nonestetice sau pseudoestetice. De altfel, profesorul Hassan chiar puncteaz\u0103 (\u00een citatul de mai sus) faptul c\u0103 obiectele literare, c\u0103 domeniile literarului postmodern \u201eau devenit dintr o dat\u0103 \u00eendoielnice\u201d din punct de vedere valoric \u0219i c\u0103 prin tr\u0103s\u0103turile abia prezentate postmodernismul literar este \u201eanti formal, anarhic sau de creator\u201d (ib., p. 183).
\nPrin cele 26 de tr\u0103s\u0103turi nonliterare, nonestetice Hassan ne spune, a\u0219adar, c\u0103 \u00eense\u0219i obiectele literare postmoderne care manifest\u0103 aceste tr\u0103s\u0103turi, deci \u201edomeniul politic [absorbit \u0219i prelucrat de literatur\u0103], lectura, scriitura sau opera literar\u0103, cartea, genul literar, teoria literar\u0103 \u0219i chiar literatura\u201d postmoderne sunt nonvalorice sau nonestetice; ne spune c\u0103 ele nu au valoare literar\u0103.
\n\u00cen concluzie, vom spune c\u0103 literatura postmodern\u0103 prezint\u0103 cele 26 de tr\u0103s\u0103turi nonvalorice sau nonestetice \u0219i c\u0103 din cauza lor este ea \u00eens\u0103\u0219i o literatur\u0103 nonvaloric\u0103, nonestetic\u0103 sau pseudoestetic\u0103.
\nDac\u0103 recitim primele 32 de tr\u0103s\u0103turi din lista de tr\u0103s\u0103turi a literaturii postmoderne (coloana din dreapta) alc\u0103tuit\u0103 de Hassan \u0219i prezentat\u0103 la \u00eenceputul acestui capitol, \u00een care se cuprind antiforma, jocul, hazardul, anarhia, epuizarea, de crea\u021bia, antiteza, dispersarea etc., observ\u0103m c\u0103 \u0219i ele (sau c\u0103 cele mai multe dintre ele) \u201esunt str\u0103b\u0103tute de o imens\u0103 voin\u021b\u0103 de des fiin\u021bare\u201d, ca \u0219i cele 26 tr\u0103s\u0103turi despre care abia am vorbit. Hassan enumer\u0103 \u00een total 58 (26+32) de tr\u0103s\u0103turi\/caracteristici stric\u0103toare de oper\u0103 literar\u0103, deci nonvalorice, nonestetice, tr\u0103s\u0103turi care configureaz\u0103 cu toate tendin\u021ba indetermin\u0103rii \u0219i care fac din ea tendin\u021ba indetermin\u0103rii nonvalorice sau nonestetice.
\n\u00cen concluzie, dac\u0103 prima mare tendin\u021b\u0103 caracteristic\u0103 a literaturii postmoderne \u0219i a canonului literar postmodern este tendin\u021ba indetermin\u0103rii (nedetermin\u0103rii) \u0219i dac\u0103, prin cele 58 de tr\u0103s\u0103turi pseudoestetice pe care aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 le sub\u00eentinde, ea se arat\u0103 a fi de fapt tendin\u021ba indetermin\u0103rii (nedetermin\u0103rii) estetice, atunci postmodernismul literar care manifest\u0103 aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 este un postmodernism indeterminat (nedeterminat) estetic, deci un postmodernism nonestetic sau nonvaloric. Dar tr\u0103s\u0103tura indetermin\u0103rii estetice este proprie tuturor obiectelor literare postmoderne \u2013 operei literare (scriiturii), genului literar \u0219i literaturii postmoderniste \u2013, a\u0219a \u00eenc\u00e2t toate acestea sunt indeterminate estetic, sunt, \u00een concep\u021bia lui Hassan, elemente literare nonvalorice, nonestetice.
\nCel care transmite operelor literare postmoderne tendin\u021ba indetermin\u0103rii estetice este, desigur, scriitorul postmodern. Tendin\u021ba indetermin\u0103rii estetice este mai \u00eent\u00e2i o for\u021b\u0103 creatoare. Scriitorul postmodern manifest\u0103, a\u0219adar, o for\u021b\u0103 creatoare pseudoliterar\u0103, o creativitate negativ\u0103, iar operele pe care aceast\u0103 creativitate le produce \u00eei poart\u0103 amprenta: ele sunt opere (postmoderne) precare valoric, opere precare estetic.
\n2. Imanen\u021ba. Imanen\u021ba este cea de a doua tendin\u021b\u0103 central\u0103, esen\u021bial\u0103 a postmodernismului literar, a operei literare postmoderne. Cum \u00een\u021belege \u0219i define\u0219te Hassan \u201etendin\u021ba imanen\u021bei\u201d? Tendin\u021ba imanen\u021bei este configurat\u0103 de dou\u0103 tr\u0103s\u0103turi\/caracteristici: pe de o parte, postmodernismul literar trateaz\u0103 despre fiin\u021bele umane \u0219i \u201eimplicit universul lor\u201d (id.), iar pe de alt\u0103 parte, el \u201einclude (\u2026) nevoia de a descoperi o \u00absensibilitate unitar\u0103\u00bb (Sontag), de a \u00abtranscende limita \u0219i de a reduce decalajul\u00bb (Fiedler)\u201d (ib., p. 183) dintre tendin\u021ba imanen\u021bei \u0219i tendin\u021ba opus\u0103, aceea a indetermin\u0103rii estetice. Prin aceste dou\u0103 tr\u0103s\u0103turi, tendin\u021ba imanen\u021bei contracareaz\u0103 tendin\u021ba indetermin\u0103rii estetice, tendin\u021b\u0103 care genereaz\u0103 un postmodernism literar total \u201eanti formal, anarhic sau de creator\u201d (id.).
\nTendin\u021ba imanen\u021bei este, prin cele dou\u0103 caracteristici tr\u0103s\u0103turi ale ei abia numite mai sus, o tendin\u021b\u0103 edificatoare de oper\u0103 literar\u0103 \u0219i de realitate\/univers uman reflectat \u00een oper\u0103, iar acest fapt ne determin\u0103 s\u0103 recunoa\u0219tem \u00een ea o tendin\u021b\u0103 valoric\u0103, estetic\u0103, pe care suntem \u00eendrept\u0103\u021bi\u021bi s\u0103 o numim tendin\u021b\u0103 valoric\u0103 sau tendin\u021b\u0103 estetic\u0103. \u00cen spiritul dezvolt\u0103rii teoretice a lui Ihab Hassan, \u201etendin\u021ba imanen\u021bei\u201d poate fi numit\u0103 tendin\u021ba imanen\u021bei estetice (valorice), de\u0219i criticul american nu folose\u0219te cuv\u00e2ntul \u201eestetic\u201d\/\u201evaloric\u201d.
\nHassan afirm\u0103 c\u0103 \u201etendin\u021ba imanen\u021bei\u201d \u2013 deci tendin\u021ba imanen\u021bei estetice \u2013 este mai \u00eent\u00e2i o \u201etendin\u021b\u0103 a intelectului\u201d creator (ib., p. 185), deci o for\u021b\u0103 creatoare a scriitorului. Ea este, de fapt, cea de a doua tendin\u021b\u0103\/for\u021b\u0103 creatoare a scriitorului, dup\u0103 tendin\u021ba\/for\u021ba creatoare a indetermin\u0103rii estetice. Prin cele dou\u0103 for\u021be creatoare opuse, scriitorul postmodern este, ca \u0219i opera pe care o creeaz\u0103, un scriitor indetermanent\u2026 <\/p>\n

3. Indetermanen\u021ba (indeterminare + imanen\u021b\u0103)<\/p>\n

\u00cen concep\u021bia lui Hassan, postmodernismul literar este indetermanent, adic\u0103 operele postmoderne din care acesta se compune prezint\u0103 \u00een acela\u0219i timp dou\u0103 tendin\u021be caracteristici esen\u021biale opuse: tendin\u021ba indetermin\u0103rii \u0219i tendin\u021ba imanen\u021bei. \u00cens\u0103, dup\u0103 cum am v\u0103zut deja, tendin\u021ba indetermin\u0103rii este de fapt tendin\u021ba indetermin\u0103rii estetice, iar tendin\u021ba imanen\u021bei este tendin\u021ba imanen\u021bei estetice, a\u0219a \u00eenc\u00e2t postmodernismul literar, operele literare de gen din care el se compune, a\u0219adar poeziile, prozele, dramele\/comediile postmoderne, vor fi cu toate indeterminate estetic \u0219i determinate estetic \u00een acela\u0219i timp, vor fi non estetice \u0219i estetice; vor fi opere non valorice \u0219i valorice \u00een acela\u0219i timp\u2026
\nIndetermanen\u021ba, care este compus\u0103 din tendin\u021ba indetermin\u0103rii estetice \u0219i tendin\u021ba imanen\u021bei estetice, este de fapt o indetermanen\u021b\u0103 estetic\u0103, iar ea apare ca un concept\/canon antitetic, paradoxal. De altfel, structura paradoxal\u0103, antitetic\u0103 a conceptului\/canonului indetermanen\u021bei este punctat\u0103 de Hassan \u00eensu\u0219i:
\n\u201eO definire a conceptului face apel \u0219i la o viziune dialectic\u0103, deoarece adesea tr\u0103s\u0103turile definitorii sunt antitetice, iar a ignora aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 a realit\u0103\u021bii istorice \u00eenseamn\u0103 a degenera \u00eentr-o viziune unilateral\u0103 \u0219i a c\u0103dea prad\u0103 somnului lui Newton.\u201d (ib., 183).
\n\u201eTr\u0103s\u0103turile definitorii \u2013 ale postmodernismului literar \u2013 sunt antitetice\u201d, spune Hassan, iar a ignora aceast\u0103 antitez\u0103 structural\u0103 a postmodernismul literar, a operelor literare postmoderne, \u00een care unele dintre tr\u0103s\u0103turi de construiesc valoric\/estetic opera, iar celelalte tr\u0103s\u0103turi o construiesc valoric\/estetic, \u201e\u00eenseamn\u0103 a degenera \u00eentr-o viziune unilateral\u0103\u201d, care ar face parte numai uneia dintre tendin\u021be \u0219i ar exclude o ne\u00eendrept\u0103\u021bit pe cealalt\u0103; \u00eenseamn\u0103 a ignora caracterul contradictoriu, paradoxal al postmodernismului, al operei literare postmoderne. \u0218i, pentru a fixa ideea antitezei structurale a operei literare postmoderne indetermanente, a ambivalen\u021bei sale valorice, Hassan insist\u0103:
\n\u201eAstfel, nu ne putem mul\u021bumi \u2013 cum am f\u0103cut o eu \u00eensumi uneori \u2013 cu afirma\u021bia c\u0103 postmodernismul este anti formal, anarhic sau de creator; deoarece, cu toate c\u0103 este \u00eentr-adev\u0103r a\u0219a cum sugereaz\u0103 ace\u0219ti termeni, \u0219i \u00een ciuda unui impuls fanatic de a des fiin\u021ba, \u00een acela\u0219i timp (s.n.) el include \u0219i nevoia de a descoperi o \u00absensibilitate unitar\u0103\u00bb (Sontag), de a \u00abtranscende limita \u0219i de a reduce decalajul\u00bb (Fiedler) \u0219i de a ajunge, a\u0219a cum chiar eu am sugerat, la o imanen\u021b\u0103 a discursului, la o interven\u021bie noetic\u0103 sporit\u0103, o \u00abstare mental\u0103 de non mediere, de factur\u0103 neo gnostic\u0103\u00bb.\u201d (ib., p.183). <\/p>\n

Postmodernismul literar, a\u0219adar operele literare postmoderne, de orice gen ar fi ele, prezint\u0103 \u00een acela\u0219i timp (spune Hassan) at\u00e2t tr\u0103s\u0103turi stric\u0103toare de oper\u0103, deci tr\u0103s\u0103turi, caracteristici, principii indeterminate estetic (anti form\u0103, anarhie, de crea\u021bie etc., \u00een total 58 de tr\u0103s\u0103turi), c\u00e2t \u0219i (c\u00e2teva) tr\u0103s\u0103turi, caracteristici, principii \u201eimanente\u201d formatoare, edificatoare de oper\u0103 literar\u0103, a\u0219adar estetice (capacitatea de a trata despre fiin\u021bele umane \u0219i \u201eimplicit despre universul lor\u201d, \u201esensibilitate unitar\u0103\u201d a discursului, dup\u0103 c\u00e2t se poate deduce din exprimarea nu tocmai clar\u0103 a criticului). \u00centr-un cuv\u00e2nt, \u00een\u021belegem c\u0103 prin cele dou\u0103 seturi de tr\u0103s\u0103turi care dau trup celor dou\u0103 tendin\u021be esen\u021biale opuse ale operei literare postmoderne (tendin\u021ba indetermin\u0103rii estetice \u0219i tendin\u021ba imanen\u021bei\/determin\u0103rii estetice), opera literar\u0103 postmodern\u0103 este non estetic\u0103 \u0219i estetic\u0103 \u00een acela\u0219i timp; este oper\u0103 indetermanent\u0103 estetic.
\nA\u0219adar, de\u0219i at\u00e2t de complicat \u0219i r\u0103sucit \u00een expunerea sa, profesorul Ihab Hassan ne face totu\u0219i s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 operele literare postmoderne, deci poeziile, prozele, dramele, comediile, sunt, prin tr\u0103s\u0103turile pe care acestea le manifest\u0103, non valorice \u0219i valorice, non estetice \u0219i estetice \u00een acela\u0219i timp. Indetermanen\u021ba, care este compus\u0103 din tendin\u021ba (caracteristica) indetermin\u0103rii estetice \u0219i tendin\u021ba (caracteristica) imanen\u021bei\/determin\u0103rii estetice, constituie conceptul\/canonul pe care teoreticianul american \u00eel atribuie operelor literare postmoderne. Despre capacitatea real\u0103 a operei literare postmoderne de a fi indetermanent\u0103, deci nonestetic\u0103 \u0219i estetic\u0103 \u00een acela\u0219i timp, vom discuta mai jos.
\nO critic\u0103 a canonului postmodern indetermanent
\nAcum, dup\u0103 ce ne am l\u0103murit asupra conceptului\/canonului de oper\u0103 literar\u0103 postmodern\u0103 \u00een viziunea lui Hassan, ne putem \u00eentreba, fire\u0219te, dac\u0103 operele literare postmoderne pot fi \u00eentr-adev\u0103r indetermanente, a\u0219a cum spune universitarul american. Adic\u0103 pot fi poeziile, prozele, dramele, comediile postmoderne, \u00eentr-adev\u0103r, nonestetice \u0219i estetice \u00een acela\u0219i timp? Exist\u0103 vreun poem postmodern care s\u0103 fie \u00een \u00eentregul s\u0103u \u0219i nonestetic, \u0219i estetic? Un obiect lung care este scurt, un copac verde care este ro\u0219u, un p\u0103trat rotund, o lumin\u0103 neagr\u0103, o frumuse\u021be ur\u00e2t\u0103, o alergare f\u0103r\u0103 mi\u0219care, un mort viu, toate acestea sunt, desigur, greu de conceput \u00een afara paradoxului, a oximoronului sau a metaforei.
\nRomanele \u0219i povestirile decretate drept postmoderne ale unor scriitori ca Borges, Marquez, Italo Calvino, Cortazar, Nabokov, Proust, Kafka \u0219.a. sunt, \u00een \u00eentregul lor, opere de valoare pur \u0219i simplu, a\u0219adar opere estetice \u0219i numai estetice, iar nu opere estetice \u0219i nonestetice \u00een acela\u0219i timp, a\u0219a cum ne spune universitarul american Ihab Hassan. \u0218i tot a\u0219a, operele postmoderne e\u0219uate valoric ale autorilor minori sunt, \u00een \u00eentregul lor, doar opere e\u0219uate valoric, doar fals literare, doar opere pseudoestetice, iar nu opere pseudoestetice \u0219i estetice \u00een acela\u0219i timp\u2026 O oper\u0103 literar\u0103 indetermanent\u0103 estetic \u0219i, \u00een mod implicit, un concept\/canon formativ indetermanent sunt entit\u0103\u021bi literare paradoxale, deci imposibile din punct de vedere literar estetic.
\nCele dou\u0103 mari tendin\u021be \u2013 indeterminarea estetic\u0103 \u0219i imanen\u021ba estetic\u0103 \u2013 nu se pot distribui \u00eempreun\u0103 \u00een \u00eentregul uneia \u0219i aceleia\u0219i opere literare, deci cele dou\u0103 tendin\u021be nu \u00ee\u0219i pot transmite caracteristicile (tr\u0103s\u0103turile) opuse \u00een opera literar\u0103, \u00een toat\u0103 opera literar\u0103, a\u0219a \u00eenc\u00e2t cu privire la acea oper\u0103 s\u0103 putem spune c\u0103 ea este pseudoestetic\u0103 \u0219i estetic\u0103 \u00een acela\u0219i timp. \u00cen mod normal, cele dou\u0103 tendin\u021be literare esen\u021biale \u0219i opuse (indeterminarea estetic\u0103 \u0219i imanen\u021ba estetic\u0103) se manifest\u0103 separat: tendin\u021ba indetermin\u0103rii estetice construie\u0219te opere indeterminate estetic, deci opere e\u0219uate estetic, minore, iar tendin\u021ba determin\u0103rii estetice configureaz\u0103 opere estetice, majore, opere de valoare.
\nValoarea \u0219i nonvaloarea, esteticul \u0219i non esteticul nu locuiesc \u0219i nu pot s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een acela\u0219i timp o oper\u0103 literar\u0103, a\u0219adar un poem, o proz\u0103, o dram\u0103 sau o comedie. Opera literar\u0103 nu poate s\u0103 fie indetermanent\u0103, adic\u0103 non estetic\u0103 \u0219i estetic\u0103 \u00een acela\u0219i timp.
\nConcluzia care s ar putea trage de aici este aceea c\u0103 literatura postmodern\u0103 indetermanent\u0103 despre care vorbe\u0219te Hassan \u00een eseul Postfa\u021b\u0103 1982 este o fic\u021biune: literatura postmodern\u0103 indetermanent\u0103 nu exist\u0103.
\n\u0218i totu\u0219i Hassan ne vorbe\u0219te pe mai multe pagini \u00een eseul Postfa\u021b\u0103 1982 despre literatura postmodern\u0103 indetermanent\u0103, deci despre literatura care este pseudoestetic\u0103 \u0219i estetic\u0103 \u00een acela\u0219i timp\u2026 Cum e posibil? Conceptul contradictoriu de indetermanen\u021b\u0103 pe care Hassan \u00eel atribuie operei literare postmoderne este o ironie sau mai bine spus o persiflare a literaturii postmoderne, a calit\u0103\u021bii (precare a) acesteia. Are Hassan o p\u0103rere at\u00e2t de proast\u0103 despre literatura postmodern\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 i atribuie acest canon contradictoriu, exploziv, paradoxal, persiflant?
\n\u201eNu inten\u021bionez s\u0103 m\u0103 situez pe o pozi\u021bie de partea postmodernilor \u0219i \u00eempotriva fo\u0219tilor moderni\u201d, <\/p>\n

declar\u0103 Hassan \u00een Postfa\u021b\u0103 1982 (p. 185). \u201eNu inten\u021bionez s\u0103 m\u0103 situez pe o pozi\u021bie de partea postmodernilor\u201d! Dar criticul nu inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 fie de partea postmodernilor pentru c\u0103 nu crede \u00een literatura pe care o fac postmodernii, \u00een valoarea acesteia. \u0218i pentru c\u0103 nu crede \u00een valoarea literaturii postmoderne, criticul o plaseaz\u0103 printre \u201em\u00f3dele intelectuale extravagante\u201d (ib., p. 185) \u0219i \u00eei spune ironic, zeflemitor, persiflant, indetermanent\u0103, adic\u0103 literatur\u0103 nonvaloric\u0103 \u0219i valoric\u0103, nonestetic\u0103 \u0219i estetic\u0103 \u00een acela\u0219i timp, punct\u00e2ndu-i \u00een acest fel caracterul antinomic, autodistructiv, pe care aceast\u0103 literatur\u0103 \u00eel are. \u0218i se observ\u0103 c\u0103 \u00een conceptul hassanian al indetermanen\u021bei, raportul dintre nonestetic \u0219i estetic este \u00een mod vizibil \u00een favoarea nonesteticului, de vreme ce tendin\u021ba indetermin\u0103rii estetice este conturat\u0103 de 58 de tr\u0103s\u0103turi nonestetice, iar tendin\u021ba imanen\u021bei estetice num\u0103r\u0103 doar dou\u0103 tr\u0103s\u0103turi.
\nEste vizibil, a\u0219adar, c\u0103, \u00een opera literar\u0103 postmodern\u0103 indetermanent\u0103, tendin\u021ba indetermin\u0103rii (nedetermin\u0103rii) estetice este dominant\u0103, cople\u0219itoare \u00een raport cu tendin\u021ba imanen\u021bei\/determin\u0103rii estetice, dac\u0103 \u021binem cont de num\u0103rul de tr\u0103s\u0103turi opuse implicate. Oricum, prin conceptul indetermanen\u021bei, universitarul american Ihab Hassan pune opera literar\u0103 postmodern\u0103 (postmodernist\u0103) \u00eentr-o postur\u0103 imposibil\u0103, atribuindu-i o structur\u0103 antagonic\u0103, exploziv\u0103, autodizolvant\u0103. Dar Hassan ne prezint\u0103 un concept antinomic de postmodernism literar \u2013 postmodernismul indetermanent \u2013, tocmai pentru a ne sugera c\u0103 literatura postmodern\u0103 este e\u0219uat\u0103 valoric. Dac\u0103 Hassan ar fi crezut \u00een valoarea operei literare postmoderne, atunci ar fi fost suficient ca el s\u0103 discute doar despre imanen\u021ba operei, a\u0219adar despre imanen\u021ba estetic\u0103 a operei postmoderne, adic\u0103 despre valoarea sau esteticitatea ei. Dar literatura postmodern\u0103 nu l a convins \u0219i, de aici, conceptul ironic, persiflant de literatur\u0103 postmodern\u0103 indetermanent\u0103 pe care l a conceput \u0219i, nu mai pu\u021bin, m\u0103rturisirea sa explicit\u0103: \u201eNu inten\u021bionez s\u0103 m\u0103 situez pe o pozi\u021bie de partea postmodernilor\u201d, a literaturii postmoderne.
\n* Eseul face parte din volumul Arte poetice moderne, aflat \u00een lucru.<\/p>\n


\n Adrian BOTEZ<\/strong><\/p>\n

\u00cent\u00e2lniri<\/strong><\/p>\n

c\u00e2nd e\u015fti singur \u2013 te-nt\u00e2lne\u015fti
\ncu to\u0163i mor\u0163ii<\/p>\n

fulger\u0103 \u2013 dezm\u0103\u0163at \u2013 pe
\npere\u0163i \u2013 jocurile de umbre chineze\u015fti ale sor\u0163ii<\/p>\n

tu le spui mor\u0163ilor prea multe \u2013 ei
\nb\u00e2\u0163\u00e2ie din cap<\/p>\n

acoper\u0103 cu v\u0103luri oglinzile \u2013 culc\u0103-te-n
\nsloiuri \u2013 pune-le cailor
\nfunebru valtrap: demonii f\u00e2lf\u00e2ie
\nroiuri – nimic
\nnu mai are ceas – nimeni nu mai
\nvrea \u2013 \u015fi-n \u015fuvoiul acestor
\n\u00eent\u00e2lniri nici eu
\nnu mai vreau – s\u0103 scap<\/p>\n

Spital
\niar\u0103\u015fi \u015fi iar\u0103 \u2013 mereu \u015fi mereu
\ncel f\u0103r\u0103 de rost r\u0103mas-am tot eu
\nf\u0103r’ de r\u0103gaz \u015fi sfid\u00e2nd Dumnezeu
\numbra m\u0103 h\u0103ituie \u2013 r\u0103nindu-m\u0103 greu<\/p>\n

ursuz\u0103 mi-e soarta \u2013 Midas pe dos
\norice bine ating se farm\u0103 \u00een r\u0103u:
\nto\u0163i zeii-au pierit \u2013 sau auzul li-e gros
\n\u00een urm\u0103-orice pas \u00eemi las\u0103 un h\u0103u<\/p>\n

vie\u0163i tic\u0103loase-ntr-o lume roind\u0103
\nrasul \u015fi tunsul cu zid drept oglind\u0103:
\ntot ce se-nt\u00e2mpl\u0103-i ca funia-n sac<\/p>\n

tot ce se na\u015fte-i sub zodii de rac
\n… la ce mai pierde\u0163i vreme \u015fi tr\u0103i\u0163i
\nc\u00e2nd tot fiindul este ca-ntr-una s\u0103 muri\u0163i?<\/p>\n


\nSimona-Grazia DIMA<\/strong>
\n\"\"

C\u00e2teva g\u00e2nduri despre stil<\/strong><\/p>\n

Stilul apar\u021bine \u00een mod fundamental momentului creator prim, genezic, caracterizat prin totala fuziune a inten\u021biei \u0219i a expresiei. E concomitent crea\u021biei, dar \u0219i \u00een cazul unor cizel\u0103ri succesive se poate aprecia c\u0103 se petrec veritabile etape creatoare autonome. Imposibil s\u0103 g\u00e2nde\u0219ti sau s\u0103-\u021bi propui aprioric un stil anume. La r\u00e2ndul s\u0103u, actul artistic, similar marilor mistere, e \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 imprevizibil \u0219i incontrolabil de c\u0103tre oricine altcineva dec\u00e2t oficiantul-maestru (instan\u021b\u0103 ce-l las\u0103 \u00een urm\u0103 pe autorul laic cu care face corp comun) sau poate nici de acesta, fiindc\u0103 autorul nu este con\u0219tient (\u00een sens intelectual) \u00een procesul crea\u021biei, ci reprezint\u0103 o instan\u021b\u0103 \u00een ac\u021biune. Orice discu\u021bie despre stil are a\u0219adar loc fatalmente \u00een alt\u0103 dimensiune dec\u00e2t cea creativ\u0103 (este purtat\u0103 post factum), iar din afar\u0103 e foarte greu de precizat ce e preferabil \u0219i ce nu. Nici chiar artistul n-o \u0219tie. Ceea ce cunoa\u0219te \u00eens\u0103 prea bine (fie chiar \u0219i \u00een str\u0103fundurile subcon\u0219tientului s\u0103u) e faptul c\u0103 are doar datoria de a-\u0219i r\u0103m\u00e2ne credincios sie \u00eensu\u0219i, mereu sub control, spontan \u0219i riguros totodat\u0103. Propriul adev\u0103r l\u0103untric este singura c\u0103l\u0103uz\u0103 care-i poate garanta (subtil, mai degrab\u0103 sub forma unei presim\u021biri) c\u0103 vl\u0103starul s\u0103u poart\u0103 pecetea autenticit\u0103\u021bii. Respectarea dicteului interior nu presupune rigiditate formal\u0103 ori univocitate stilistic\u0103. Dimpotriv\u0103, poate revela o con\u0219tiin\u021b\u0103 artistic\u0103 supl\u0103, maleabil\u0103, apt\u0103 s\u0103 vibreze \u00een multiple registre. Polimorfismul stilului, c\u00e2nd exist\u0103, e un semn al destinului (unul personalizat, asumat, iar nu exterior), iar coeren\u021ba intern\u0103 a operei cuprinde \u0219i totodat\u0103 transcende forma, fiind lesne recognoscibil\u0103 \u00een \u0219i dincolo de variatele modalit\u0103\u021bi expresive adoptate.
\nManiera \u00een care scriem este proiec\u021bia sinelui nostru, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t ne-am \u00eensu\u0219it mai \u00een profunzime imperativul modernit\u0103\u021bii (\u00eenainte de a-l dep\u0103\u0219i), acela de a fi con\u0219tien\u021bi c\u0103 ne oper\u0103m de fapt transmuta\u021bia \u00een \u00eense\u0219i crea\u021biile noastre. Nu e un comandament livresc, strict cultural, ci experien\u021ba vie: aceea de a te anihila voit ca persoan\u0103, transmi\u021b\u00e2nd textului \u00eentreaga ta for\u021b\u0103. \u00cen fa\u021ba poemului n\u0103sc\u00e2nd, eu \u00eencetez s\u0103 exist ca destin individual, dispar, cu tot cu anecdotica mea, \u0219i-l las pe el s\u0103 se manifeste. Probabil c\u0103 poemul ia chipul meu secret, cel adev\u0103rat.
\nPentru mine criteriul finitudinii unui poem \u00eel reprezint\u0103, dintotdeauna, plenitudinea unei viziuni, \u0219tiin\u021ba de a o fi putut face vizibil\u0103 f\u0103r\u0103 a-i diminua inefabilul. Ca s\u0103 \u00eel declar cu mul\u021bumire \u00eencheiat, trebuie s\u0103-l simt c\u0103 respir\u0103 \u0219i se bucur\u0103 de o vigoare cvasicorporal\u0103, concret\u0103 \u0219i substan\u021bial\u0103 (dar de o substan\u021bialitate inefabil\u0103!). Unele poeme mi le consideram reu\u0219ite dintr-o dat\u0103, alteori socoteam c\u0103 n-am izbutit s\u0103 transfer \u00een lumea celor v\u0103zute vibra\u021bia intim\u0103, prezent\u0103 sub forma unei p\u00e2lp\u00e2iri m\u00e2ng\u00e2ietoare numai \u00een mentalul meu. Nimic mai torturant dec\u00e2t neputin\u021ba exprim\u0103rii p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, \u00een lupta cu un singur protagonist, mai ales c\u0103 poemul latent continu\u0103 s\u0103-mi s\u0103l\u0103\u0219luiasc\u0103 \u00een minte, h\u0103r\u0103zit cu toate atributele perfec\u021biunii intuite (dup\u0103 canoanele proprii, desigur). Oric\u00e2\u021bi ani ar trece, \u00eemi cultiv capacitatea de a m\u0103 transpune iar \u0219i iar \u00een spa\u021biul lui, devenind contemporan\u0103 cu inspira\u021bia ini\u021bial\u0103. Sunt mereu de g\u0103sit \u00een c\u00e2te un poem ivit numai pe jum\u0103tate din plasma unui enigmatic t\u0103r\u00e2m. Nu de pu\u021bine ori, cu trecerea timpului, aflu brusc solu\u021bia, pesemne ca r\u0103splat\u0103 a fidelei mele locuiri. Devin un st\u0103p\u00e2n al casei tot mai calificat, mai dezinvolt. \u0218tiu c\u0103 pot a\u0219tepta o via\u021b\u0103 pentru a cizela (din interior, nu la modul ornant) un vers. \u00cemi amintesc cum am \u00eentreprins experimente literare (\u00een studen\u021bie), unele destul de \u0219ocante, benefice, oricum, printr-un aer de prospe\u021bime punct\u00e2nd dezinhibi\u021bii de ad\u00e2ncime. M\u0103 autostimulam stilistic, cu sentimentul c\u0103 degajez c\u0103i de acces \u00eenspre con\u0219tiin\u021ba mea. Mi-am format gradual o convingere personal\u0103 privind calitatea expresiei: mi se pare bun\u0103 dac\u0103 elementele ei \u00eemi scap\u0103 \u0219i n-o pot numi ori analiza, de parc\u0103 mi-ar aluneca m\u00e2na pe un pe\u0219te, dac\u0103 ansamblul e neostentativ, fluid \u0219i func\u021bional. Sunt clipe c\u00e2nd tr\u0103iesc senza\u021bia unei victorii t\u0103cute, a unei fericiri iradiante.
\nDac\u0103 insist asupra rolului de\u021binut de cizelarea poemului este tocmai fiindc\u0103 nu am \u00eencredere integral\u0103 \u00een a\u0219a-zisa spontaneitate (clamat\u0103 de mul\u021bi, dar care ascunde, adesea, un orgoliu ne\u021b\u0103rmurit, ca \u0219i o doz\u0103 inevitabil\u0103 de impostur\u0103). \u00cen siaj platonic, m\u0103rturisesc c\u0103 m\u0103 tem \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 \u0219i de ira\u021bionalitatea lui ini\u021bial\u0103 \u2013 aliajul s\u0103u trebuie pus\u0103 la \u00eencercare, cum ar face-o un specialist \u00een arta metalelor. M\u0103 al\u0103tur \u0219i lui T.S. Eliot, care se d\u0103, modest, cu un pas \u00eenapoi, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se de propriul egoism, spre a l\u0103sa loc str\u0103lucirii limbii, con\u0219tient c\u0103 autorul \u00ee\u0219i pierde eul \u00een propriu-i text, care se cuvine s\u0103 fie l\u0103sat s\u0103 duc\u0103 \u00eentregul tezaur lingvistic cu sine, cel al \u00eenainta\u0219ilor, \u00eempreun\u0103 cu al s\u0103u, cel al prezentului \u0219i al trecutului, contopite. De aceea, de\u0219i munca pe text e uneori dispre\u021buit\u0103 \u00een favoarea unui dicteu afectiv-oniric exclusivist \u0219i socotit\u0103 numai o tern\u0103 validare, izvor\u00e2t\u0103 dintr-un psihic chi\u021bibu\u0219ar \u0219i belferesc, meschin, nutresc convingerea c\u0103 problemele acestea ginga\u0219e ale stiliz\u0103rii \u0219i definitiv\u0103rii textului merit\u0103 \u0219i o alt\u0103 perspectiv\u0103.
\nMaturizarea (sau maturarea) poemului e un proces de cre\u0219tere lent\u0103, organic\u0103, o des\u0103v\u00e2r\u0219ire insesizabil\u0103 \u0219i suav\u0103, petrecut\u0103 f\u0103r\u0103 diriguiri \u0219i soma\u021bii din exterior, \u00een dispre\u021b fa\u021b\u0103 de timp \u0219i fa\u021b\u0103 de aleatoriu. M\u0103 \u00eentreb de multe ori dac\u0103 nu cumva acest travaliu este mai mult al autorului dec\u00e2t nucleul inform de la \u00eenceput, care este \u00een fond un dar zeiesc \u0219i pare z\u0103mislit \u00eentr-o fervoare ce frizeaz\u0103 obnubilarea mental\u0103, asem\u0103n\u0103tor, cum e, unui meteorit abia c\u0103zut din cer, apar\u021bin\u00e2nd altcuiva, unei for\u021be uraniene. Un bo\u021b amorf, fumeg\u00e2nd, br\u0103zdat de fisuri \u0219i de r\u0103ni cosmice. Modelarea ulterioar\u0103 vine, \u00een consecin\u021b\u0103, ca un ritual, simpl\u0103 modalitate de a retr\u0103i transa ini\u021bial\u0103, de a o intensifica, de a o valoriza la un nivel superior. Ceea ce a izbucnit din incon\u0219tient trebuie, dup\u0103 mine, finisat \u0219i contemplat sub imperiul lucidit\u0103\u021bii \u0219i al culturii, form\u0103 superioar\u0103 de via\u021b\u0103 (evident, f\u0103r\u0103 a suferi domesticiri teoretizante ori, dimpotriv\u0103 simplificatoare).
\nMen\u021bionez aici, \u00een chip de \u00eent\u00e2mplare ce poate servi drept pild\u0103, \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea atroce a unui ins de a noi, modest contabil prin forma\u021bie, ce se pretindea iluminat (poate chiar era, nu acest lucru conteaz\u0103 \u00een prezenta discu\u021bie), al c\u0103rui nume nici nu-l voi men\u021biona, pentru c\u0103 mi-am pierdut \u00eencrederea \u00een el, chiar din pricina atitudinii sale fa\u021b\u0103 de munca pe text. Iat\u0103, dup\u0103 ce se l\u0103udase a fi dob\u00e2ndit cunoa\u0219terea ultim\u0103, nediscursiv\u0103, m\u0103rturisise c\u0103 a sim\u021bit imboldul irepresibil de a scrie versuri cu un con\u021binut spiritual, \u00eendemn la medita\u021bie \u2013 generos, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103. Numai c\u0103 versurile \u00eei erau st\u00e2ngace, adesea ridicole ca expresie, nepublicabile. Personalul editurii c\u0103reia \u0219i-a prezentat crea\u021bia a \u00eencercat s\u0103-l fac\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 este absolut necesar\u0103 o substan\u021bial\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire stilistic\u0103, dar el s-a \u00eempotrivit pe via\u021b\u0103 \u0219i pe moarte, pretinz\u00e2nd c\u0103 astfel i s-ar altera spontaneitatea, care f\u0103cea \u0219i ea parte din mesajul spiritual transmis. Omul v\u0103dea aici o grav\u0103 confuzie, crez\u00e2nd c\u0103 expresia vine automat odat\u0103 cu revela\u021bia spiritual\u0103. Fals. El se referea eminamente la poezia ca stare poetic\u0103, uit\u00e2nd c\u0103 ea este \u0219i o art\u0103 formal\u0103 \u0219i elud\u00e2nd astfel realitatea dur\u0103 c\u0103 poezia sa face cu cuvinte, c\u0103 este stare poetic\u0103 exprimat\u0103 prin cuv\u00e2nt \u0219i odat\u0103 cu acesta. A\u0219a-zisa spontaneitate de la care se revendica era o simpl\u0103 cobor\u00e2re la (strict!) cultura sa \u2013 la tiparele unui orizont cultural (limitat) pre-\u00eensu\u0219it (\u0219i practicat anterior) \u2013, conturat\u0103 \u0219i devoalat\u0103 ca una deficitar\u0103. Spontaneitatea sa clamoroas\u0103 era deci una fals\u0103, ra\u021bionamentul impostorului cu pricina constituind o abil\u0103 aporie, voit intimidant\u0103!
\nStarea poetic\u0103 este \u00eentotdeauna o condi\u021bie mixt\u0103, diferit\u0103 de extaz prin aceea c\u0103 se sprijin\u0103 pe un con\u021binut: nu este goal\u0103, ci umplut\u0103 cu prezen\u021be \u0219i alaiuri de cuvinte, a c\u0103ror dispunere este de nedesp\u0103r\u021bit de miracolul literaturii. Evident, editura respectiv\u0103, condus\u0103 de un om fin, profesionist adev\u0103rat, a efectuat modific\u0103ri, de\u0219i nu at\u00e2tea c\u00e2te ar fi dorit \u0219i c\u00e2te ar fi fost necesare, din pricina scandalului iscat de autor la fiecare interven\u021bie. S\u0103 tragem de aici o concluzie, s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m o lec\u021bie: nu putem confunda sut\u0103 la sut\u0103 revela\u021bia spiritual\u0103, transa, cu starea poetic\u0103. Schimb\u00e2nd situa\u021bia, s\u0103 ne \u00eenchipuim c\u0103 un alt iluminat ar crede c\u0103, prin acest simplu fapt, ar avea dreptul s\u0103 devin\u0103 campion la s\u0103ritura la \u00een\u0103l\u021bime sau la oricare sport. Starea sa privilegiat\u0103 nu-l va scuti \u00eens\u0103 de o ucenicie similar\u0103 cu aceea a oric\u0103rui alt aspirant la performan\u021b\u0103. Antrenamentele de specialitate vor fi de rigoare. Voca\u021bia de scriitor este \u0219i ea o ascez\u0103, o pasiune devoratoare de o via\u021b\u0103, tr\u0103it\u0103 \u00een disciplina unor reguli hieratice care nu pot fi \u00eenc\u0103lcate; altminteri nu s-ar deosebi de un amatorism maniacal. C\u0103ci, a\u0219a cum s-a tot discutat, literatura nu poate fi desprins\u0103 de plasticitatea sa, de izb\u00e2nda formal\u0103, prin care divinitatea \u00eens\u0103\u0219i, \u00een chip de frumuse\u021be, se arat\u0103. Impostorul men\u021bionat credea \u0219i el, \u00een felul s\u0103u, \u00een fuziunea dintre con\u021binut \u0219i form\u0103, numai c\u0103 \u00een mod alterat, parodic, baz\u00e2ndu-se pe o tr\u0103ire anterioar\u0103 mediocr\u0103, socotit\u0103 suficient\u0103, la care cobora, prin simpl\u0103 revenire, automat, f\u0103r\u0103 a sim\u021bi nevoia perfect\u0103rii rezultatului, a virtuozit\u0103\u021bii. Iar asta, desigur, deoarece nu crescuse \u00een venera\u021bia pentru cultur\u0103 (\u0219i literatur\u0103) \u0219i nu cuno\u0219tea baremurile ei de fiin\u021bare, necum cele de perfec\u021biune. De fapt, el nu avea nevoi \u00een acest domeniu. Iat\u0103, a\u0219adar, c\u0103 nu are de ce s\u0103 se ocupe cu literatura dec\u00e2t cel care manifest\u0103 anumite nevoi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ea, mai ales o foame specific\u0103 \u2013 fiindc\u0103 nu poate fi s\u0103turat\u0103 dec\u00e2t cu perfec\u021biunea literar\u0103! Cel ce va socoti literatura un obiect, \u0219i \u00eenc\u0103 unul ieftin, nu are de ce s\u0103 o cultive \u0219i s\u0103 o practice, mai bine s\u0103 se ab\u021bin\u0103.
\nRevenind, poate c\u0103 doar prin aceast\u0103 dubl\u0103 orientare a prelucr\u0103rii poematice (inspira\u021bie \u0219i finisare) se \u00eendepline\u0219te marea jonc\u021biune arhetipal\u0103 a psihismului, dezideratul cel mai \u00eenalt at\u00e2t pentru vechii cunosc\u0103tori, c\u00e2t \u0219i pentru primii psihologii moderni, dac\u0103 ar fi s\u0103-l amintim numai pe Jung. Nu ne putem ru\u0219ina, ca poe\u021bi, de travaliul secund, el nu poate fi o sum\u0103 de procedee inferioare grandorii saturniene a primei erup\u021bii lirice (N. Balot\u0103 vorbea \u00een Umanit\u0103\u021bi despre faza saturnian\u0103 a culturii, de \u00eentemeierea stihial\u0103, urmat\u0103, inevitabil, de etapa jupiterian\u0103 a a\u0219ez\u0103rii \u0219i a decant\u0103rii valorilor). Nu, nu m\u0103 face pe loc s\u0103 ro\u0219esc aceast\u0103 alchimie beatific\u0103: adulmecarea seriilor sinonimice, c\u0103utarea de miner a vocabulelor, mult r\u00e2vnite olmazuri bine ascunde \u00een coasta muntelui, cioc\u0103nirea expert\u0103 a gemelor capricioase \u0219i volatile, exersarea eufoniilor, a sf\u00e2r\u0219iturilor aburoase, hipnotice, de cuv\u00e2nt, precum \u0219i a variantelor mar\u021biene de \u00eenceput \u2013 ro\u0219ii, directe, ascu\u021bite asemenea a\u0219chiilor de cremene ori ghearelor de p\u0103s\u0103ri. Reiau cu obstina\u021bie, ca \u0219i c\u00e2nd a\u0219 avea \u00een m\u00e2ini m\u0103rgelele unui rozariu, clinchetul silabelor mici, sunetele odorante, agit caleidoscoape, de dragul rea\u0219ez\u0103rii c\u00e2te unui ciob verde sau alb\u0103strui \u2013 de ce m-a\u0219 feri s-o fac? A te sfii s\u0103 recuno\u0219ti existen\u021ba acestui proces intim (numit, at\u00e2t de pauper \u0219i reduc\u021bionist, munc\u0103) ar \u00eensemna repudierea propriei profesii. Armonia este un ideal pe care nu-l g\u0103sesc de loc desuet. Ea se \u00eendepline\u0219te prin sincronizare, prin convergen\u021b\u0103 (a se vedea similaritatea faptelor din balet sau muzic\u0103).
\n\u00cen acest spirit, am contemplat \u00eentotdeauna cu delicii priveli\u0219tea manuscriselor eminesciene, veritabile \u0219coli de literatur\u0103, dup\u0103 cum nu m\u0103 pot ab\u021bine s\u0103 degust, o dat\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103 o dat\u0103, savorile muncii pe text, una miraculoas\u0103, ca pe elixire \u00een care mi se tope\u0219te toat\u0103 fiin\u021ba. Nici n-am nevoie de stimulente, cuvintele limbii rom\u00e2ne \u00eemi sunt destul\u0103 be\u021bie, chiar mai intens\u0103 dec\u00e2t o pot suporta: p\u0103stoase, acute, iridescente, aurii, repezite, viclene, vivace, ele m\u0103 atrag de fiecare dat\u0103 \u00een mrejele unui labirint \u00een care ador s\u0103 m\u0103 pierd. Unii alchimi\u0219ti c\u0103utau o via\u021b\u0103, zadarnic, piatra filosofal\u0103. Dar conta c\u0103 au \u00eencercat s\u0103 o fac\u0103: \u00eens\u0103\u0219i c\u0103utarea era piatra, era transmuta\u021bia \u0219i transfigurarea. \u00cenchid cartea, caietul meu de lucru \u0219i nu a\u0219tept nimic \u2013 nimic \u00een plus dec\u00e2t mi s-a dat deja, prin aceast\u0103 bucurie.
\n\u00cenzestrat cu me\u0219te\u0219ugul de a scoate cuvintele din starea lor amorf\u0103, scriitorul e chemat s\u0103 sf\u0103r\u00e2me norme \u0219i conven\u021bii lingvistice, s\u0103 confere ideilor \u0219i emo\u021biilor infinite nuan\u021be, s\u0103 dozeze cu fantezie \u0219i \u00eendem\u00e2nare de spi\u021ber (c\u0103ut\u00e2nd cu \u00eend\u0103r\u0103tnicie, poate zile sau ani \u00een \u0219ir) ritmul potrivit al unei fraze, liniile \u0219i arabescurile ei. El \u00ee\u0219i impune un fel de a scrie sau pur \u0219i simplu se treze\u0219te scriind \u00eentr-un anume stil. Este acesta imaginea g\u00e2ndirii sale, reflect\u0103 el structura \u0219i sensibilitatea artistului? Sunt \u00eentreb\u0103ri pe care mi le-am pus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu stilurile unor poe\u021bi \u0219i prozatori reprezent\u00e2nd tot at\u00e2tea tipuri de scriituri. Diversitatea stilistic\u0103 a autorilor, dar \u0219i adeziunea nestr\u0103mutat\u0103 a acestora la o formul\u0103 reprezentativ\u0103, numai a lor, m\u0103 \u00eent\u0103re\u0219te \u00een convingerea c\u0103 Blaga nu se \u00een\u0219ela atunci c\u00e2nd afirma c\u0103 \u201elimba cea de toate zilele e o unealt\u0103 \u0219i o form\u0103 a spiritului\u201d. De la recunoa\u0219terea acestei poten\u021be inepuizabile a limbii porne\u0219te aventura stilului, decantarea personal\u0103, prin scris, a posibilit\u0103\u021bilor \u00eengropate \u00een limb\u0103 \u00eenc\u0103 din str\u0103vechime, stratificate apoi ca-ntr-un palimpsest. Activate prin os\u00e2rdia practican\u021bilor artei literare, neobosi\u021bi \u00een activ\u0103 contemplare \u0219i permanent\u0103 exersare, ele, magnificele sensuri aurifere ascunse \u00een limb\u0103, sunt apte s\u0103 purifice mentalul acestor mineri fantasmatici, \u00eenscri\u0219i astfel, prin pasiune \u0219i sacrificiu, pe orbita unei superioare deveniri \u2013 \u201e\u00eentru fiin\u021b\u0103\u201d. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Virgil DIACONU Canonul literar postmodern indetermanent hassanian * Unul dintre teoreticienii care s au dedicat, prin mai multe studii, cercet\u0103rii<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17310"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17310"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17310\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17311,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17310\/revisions\/17311"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17310"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17310"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17310"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}