{"id":17253,"date":"2022-02-16T23:57:37","date_gmt":"2022-02-16T20:57:37","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17253"},"modified":"2022-02-16T23:57:37","modified_gmt":"2022-02-16T20:57:37","slug":"spatii-culturale-nr-80-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17253","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 80 (10)"},"content":{"rendered":"

Octavian MIHALCEA <\/strong>
\n\"\"

PASIUNEA ST\u0102RILOR CREPUSCULARE<\/strong><\/p>\n

Noua carte de versuri a lui George Nina Elian, Verdele ceai al miezului de noapte (Editura Alana, Slatina, 2021) pune \u00een valoare suspend\u0103ri \u0219i regresii emo\u021bionale care nu fac dec\u00e2t s\u0103 poten\u021beze vibra\u021biile unui suflet consubstan\u021bial cu o subteran\u0103 a esen\u021belor. \u00cen acest peisaj al extremelor, fluiditatea extinc\u021biei poate interveni la nivel de consecin\u021b\u0103. Exterioritatea e \u00eentr-o disolu\u021bie accentuat\u0103. Nu putem eluda filonul bacovian al versurilor lui George Nina Elian. \u00cen acest sens, lumina\/ str\u0103b\u0103tea invers\/ timpul, ceea ce ar consona cu somnul \u00eentors al amorului. Poetul subliniaz\u0103 importan\u021ba clipei dintr-o anumit\u0103 desprindere, nu de pu\u021bine ori vecin\u0103 cu abandonul. Este desf\u0103\u0219urat\u0103 o \u00eentreag\u0103 fenomenologie a lipsei. Existen\u021ba se arat\u0103 a fi u\u0219or contestabil\u0103. Delimitarea de trup va constitui darul suprem, \u00eentr-o iarn\u0103 d\u0103ruit\u0103 petrecerii selenare. (Re)na\u0219terile \u00een ploaie au mereu primordialitate. Aproape de un extaz aparte, e t\u00e2rziu, femeie\/ (nici ceasurile nu se mai aud …)\/\/ iar eu te iubesc\/ te iubesc \u0219i sunt singur \u0219i fericit\/\/ (at\u00e2t de singur \u0219i de fericit\/ \u00eenc\u00e2t de-acum \u00eenainte\/ \u00eemi pot \u00eeng\u0103dui s\u0103 apuc orice drum …) Pe aceast\u0103 cale se aud tot mai des pa\u0219i nervalieni. Apele \u0219i noaptea sunt omniprezente, de asemenea suita verdictelor necru\u021b\u0103toare. \u00cen pofida inerentelor fracturi interioare ce intervin, sufletul e atras inexorabil de cunoscuta vertical\u0103 salvatoare. Iubirea ca remediu contra pl\u00e2nsului … Idealul diafan reprezentat de femeie va fi imposibil de maculat. \u00cen volumul Verdele ceai al miezului de noapte, valorile timpului se moduleaz\u0103 conform unei subiectivit\u0103\u021bi care percepe atipic realitatea. Durerea \u0219i iubirea, chiar pe fondul unei cruzimi care amenin\u021b\u0103 cu expansiunea, ocup\u0103 locul privilegiat \u00een universul lui George Nina Elian. Interioritatea se clatin\u0103 constant, modus vivendi ce ar fi putut s\u0103 fie de multe ori altceva. Prin oglinzi dezgropate vie\u021buiesc universuri itinerante, vener\u00e2nd lacrima. Repetitivitatea unor acte esen\u021biale pentru sine se dore\u0219te a fi o poten\u021bial\u0103 cale a elucid\u0103rii: \u00eemi potrivesc cu grij\u0103 pa\u0219ii\/ \u00eenl\u0103untrul conturelor fluide ale urmelor tale\/\/ \u0219i parc\u0103 te v\u0103d\/ \u0219i parc\u0103 te-aud \u00eentruna\/ venind\/ plec\u00e2nd\/ venind\/\/ \u0219i nu \u0219tiu al cui e fo\u0219netul mersului ce mi se insinueaz\u0103-n auz\/ \u0219i nu \u0219tiu a cui e umbra difuz\u0103\/ ale cui aceste cuvinte cu care-\u021bi repet iar \u0219i iar\/\/ numele timpul f\u0103ptura\/ numeletimpulf\u0103ptura\/\/ \u00een trupul-suflet al c\u0103rora pe mine \u00eensumi\/ \u00eencerc s\u0103 m\u0103 aflu. \u0218oaptele determin\u0103 st\u0103ri crepusculare, cromatici proprii pasiunilor necru\u021b\u0103toare. Invocarea mor\u021bilor dovede\u0219te puternice coresponden\u021be cu ceea ce este, deocamdat\u0103, ascuns. Poeziile lui George Nina Elian au mereu o baz\u0103 hermeneutic\u0103 plurifa\u021betat\u0103. Devoratoare, enigma florilor ro\u0219ii … \u00cen solitudine, asiduitatea artistic\u0103 ia valen\u021be salvatoare. Nocturnalul pluvial st\u0103 \u00eenscris \u00een paradigma dezintegr\u0103rii. Declara\u021biile \u00eendr\u0103gostite au particularit\u0103\u021bi bine structurate liric, vezuvian: e\u0219ti frumoas\u0103\/ ca un trandafir ro\u0219u-nflorind\/ direct din z\u0103pad\u0103 femeie ori poate\/ ca o margaret\u0103 alb\u0103 izbucnind din vena mea recent\/ explodat\u0103. Ca prin vis, fulgii de z\u0103pad\u0103 acoper\u0103 \u00eenfloritele r\u0103ni. Sunetele nihiliste sunt tot mai prezente: se face noapte: nu mai privesc \u00een nicio direc\u021bie\/ se face noapte: nu mai e nimic de v\u0103zut\/ se face noapte: toate drumurile duc nic\u0103ieri. Impresioneaz\u0103 caracterul epidermic al \u00eendep\u0103rt\u0103rii, oper\u0103 thanatic\u0103 a unor rememor\u0103ri. Clipa de glorie a triste\u021bii are valoarea imnului, vestind fiin\u021barea sau, poate, extinc\u021bia poetic\u0103. Complexitatea iubirii e incomensurabil\u0103: iubire\/\/ e\u0219ti singura moarte\/ din care\/ (\u00eenc\u0103)\/ m\u0103 pot \u00eentoarce. Misterul versurilor lui George Nina Elian deriv\u0103 \u0219i din situ\u0103rile existen\u021biale \u00een r\u0103sp\u0103r, c\u0103rora le corespund formul\u0103ri pu\u021bin obi\u0219nuite. Dragostea \u0219i spialul realizeaz\u0103 cuprinz\u0103toarea sintez\u0103. De multe ori, spectralul constituie o adev\u0103rat\u0103 profesiune de credin\u021b\u0103. Predilec\u021bia pentru non-existen\u021b\u0103 face parte dintre fundamentele volumului. Poetul \u00ee\u0219i dore\u0219te c\u00e2teodat\u0103 trezirea la por\u021bi reale, afl\u00e2nd aici beatitudinea. \u00cens\u0103, crepuscular, \u00eentotdeauna apare o fric\u0103 infinit mai mare\/ dec\u00e2t frica\/ iar frica aceea este iubirea\/\/ \u00eenchide-vei ochii \u0219i fa\u021ba ei se va lumina. Uciderile amenin\u021b\u0103 constant din umbr\u0103. Nuan\u021bele sentimentelor ating intensitatea unor detalii onirice insondabile, purtate pe aripi sepulcrale. Dac\u0103 abord\u0103m spectacolul cotidian, constat\u0103m c\u0103 el eman\u0103 abnorme energii intens traumatizante. Treptat, str\u0103lucirea se transform\u0103 \u00een scrumul unei enorme \u021big\u0103ri. Ferestrele de ie\u0219ire nu se \u00eentrez\u0103resc, stranietatea fiind tutelar\u0103. Umbroasa disociere posed\u0103 un ritm vibrant. Incandescen\u021ba temerilor cap\u0103t\u0103 altitudine, dincolo de realitatea vertijului. Spasmodice, declara\u021biile pasionale ating apoteoza: at\u00e2t de mult te-am dorit, iubito,\/ c\u0103 te-a\u0219 fi a\u0219teptat\/ chiar de-ar fi fost s\u0103 nu te na\u0219ti nicic\u00e2nd!… \u00cengeri ne\u00eembl\u00e2nzi\u021bi vestesc templele vidului. Via\u021ba \u0219i moartea sunt v\u0103zute \u00een culori tainice, ondulatorii, trec\u0103tor \u2013 evanescente. Oglinzile \u00eendep\u0103rtate \u00een timp ar putea de\u021bine m\u0103car unele dintre r\u0103spunsuri. P\u00e2n\u0103 atunci, privesc \u00een lungul\/ drumului \u00eentreb c\u00e2inele dac\u0103 el observ\u0103 ceva\/ nu-mi r\u0103spunde. m\u0103 ignor\u0103\/ are 17 ani (v\u00e2rsta la care-am r\u0103mas)\/\/ voi vedea numai cerul. \u0219i doar \u00een amurg. Derivat\u0103 a unei sensibiliz\u0103ri matinale, via\u021ba trece prin apropiere t\u0103cut\u0103 ca un \u0219arpe de ap\u0103. Venirile iubitei, mai mult sau mai pu\u021bin iluzorii, au al\u0103turi lumi multiplicate, rafinamentul vocilor ce nu-i departe de supliciere. Rapiditatea \u0219i iner\u021bia se pot contopi brusc, exitus propriu mult a\u0219teptatei transform\u0103ri radicale. Versurile lui George Nina Elian catalizeaz\u0103 straturi ancestrale, cu accentuat\u0103 asumare a pericolelor care pot decurge de aici. Nemaifiind nimic de pierdut, urm\u0103toarea ipostaz\u0103 desf\u0103\u0219oar\u0103 spectacolul mistuirii: \u00een col\u021bul gurii aveam o \u021bigar\u0103 aprins\u0103\/ la ambele capete. <\/p>\n


\nTudor CICU<\/strong>
\n\"\"

Pove\u0219ti scrise cu peni\u021ba \u00eenmuiat\u0103 \u00een durere<\/strong><\/p>\n

A vorbi despre moartea care ne atinge direct nu este u\u0219or nim\u0103nui. \u00cens\u0103 \u00een proza c\u00e2te unui scriitor, Dumnezeu e cobor\u00e2t pe c\u0103ile umanit\u0103\u021bii, pentru a se l\u0103sa mi\u0219cat (prin scrierea trepidant\u0103 cu o peni\u021b\u0103 \u00eenmuiat\u0103 \u00een durere), de suferin\u021bele noastre. Speran\u021ba tuturor, atunci c\u00e2nd se atinge acest ultim prag, e la EL. A\u0219a cum a stat \u0219i \u00een fiul v\u0103duvei (cum st\u0103 scris \u00een Evanghelia dup\u0103 Luca (cap 7, versetul 11-16), despre \u00eenvierea t\u00e2n\u0103rului din Nain. Despre acest abis al disper\u0103rii mor\u021bii, al neputin\u021bei de a putea lupta \u00eempotriva ei, ori de a mai face ceva, r\u0103ceala sf\u00e2\u0219ietoare a pierderii vie\u021bii celor dragi este \u0219i tema nuvelei \u201eDiplomatul\u201d (ed. Teocora, 2021) de scriitoarea Paulina Georgescu. Timpul ne fur\u0103 oamenii dragi, \u00eens\u0103 \u00eenainte de a face acest lucru, el ne acord\u0103 r\u0103gazul de a-i iubi pe ace\u0219ti oameni. Abia \u00een fa\u021ba mor\u021bii omul trage de timp, se roag\u0103 lui Dumnezeu s\u0103 fac\u0103 o minune. Dar nu timpul e de vin\u0103. Noi suntem de vin\u0103 c\u0103 nu \u0219tim s\u0103 \u00eei facem fa\u021b\u0103. El este un du\u0219man de temut (ca \u00een cazul at\u00e2tor personaje din via\u021ba Georginei, eroina acestei nuvele), dar orice du\u0219man poate deveni prieten dac\u0103 \u00eel putem menaja prin vorbe sau fapte frumoase, cum face Georgina cu Marina. \u00cen cazul timpului, el poate fi manipulat prin momentele frumoase pe care le-am putea petrece al\u0103turi de persoanele iubite, tr\u0103ind \u00een prezent, a\u0219a cum procedeaz\u0103 autoarea cu eroina principal\u0103. Frazarea scurt\u0103, repeti\u021bia, tonul grav, nararea evenimentelor \u00een cli\u0219ee parc\u0103 cinematografice, limbajul simplu, popular, este unul menit de a sublinia durerea \u0219i sentimentul de triste\u021be, fiind profund dramatic, \u0219i introduc\u00e2ndu-l complet pe cititor \u00een zbuciumul g\u00e2ndurilor de tot felul ale autoarei, ne duce c\u0103tre scrierea romanului \u201eCe mult te-am iubit\u2026\u201d de Zaharia Stancu. \u201eUneori \u00een via\u021b\u0103 toate vin prea t\u00e2rziu. Numai moartea vine \u00eentotdeauna prea devreme\u201d (scria Zaharia Stancu \u00een \u201eCe mult te-am iubit\u2026\u201d). \u0218i totu\u0219i, Paulina Georgescu, \u00een scrierea ei, las\u0103 mereu loc unei c\u00e2t de firave speran\u021be. C\u0103 moartea nu ia, \u00eentotdeauna, chiar totul din inimile celor r\u0103ma\u0219i \u00een urma mor\u021bii. Ce anume \u00eempiedic\u0103 moartea s\u0103 ia totul cu ea, nu cumva e acel fir de a\u021b\u0103 de care ne ag\u0103\u021b\u0103m cu to\u021bii, dac\u0103 nu o \u201e\u00eent\u00e2lnire\u201d de tipul aceleia care s-a petrecut la poarta Nainului, a\u0219a cum consemneaz\u0103 Evanghelia? Cu nuvela \u201eDiplomatul\u201d, Paulina Georgescu re\u00eenscrie nuvela \u201efeminin\u0103\u201d, pe linia senza\u021bionalului, a dramatismului desf\u0103\u0219urat cinematografic \u00een via\u021ba unor destine feminine, \u00eencepute \u00een literatura feminin\u0103 cu Hortensia Papadat Bengescu \u0219i continuat\u0103 cu Sanda Movil\u0103. Fraza din aceast\u0103 scriere, la care recurge autoarea acestei nuvele, e uneori scurt\u0103, concis\u0103, alteori mu\u0219c\u0103toare, ori ironic la adresa pandemiei care tocmai venise, am putea spune. Pot afirma c\u0103 tocmai am citit o carte f\u0103cut\u0103 s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia, ca firul \u00eentins de Emil Cioran, am\u0103girii. Scrierea nu-i lipsit\u0103 de acea roman\u021biozitate, \u00een care dragostea \u0219i bun\u0103tatea eroinei, sub forme neobi\u0219nuite, sunt tema central\u0103, determin\u00e2nd desf\u0103\u0219urarea epic\u0103, \u00eendeob\u0219te cu finaluri cr\u00e2ncene, dar \u0219i cu o u\u0219\u0103 deschis\u0103 spre speran\u021ba de toate zilele.
\n Sub zodia destinelor fr\u00e2nte \u0219i a iubirilor spulberate, se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een nuvela autoarei \u0219i povestea Georginei, o copil\u0103 care judeca oamenii dup\u0103 chipul ei \u0219i credea c\u0103 oamenii au inima \u00een palm\u0103 \u0219i po\u021bi citi \u00een ea ca \u00eentr-o carte deschis\u0103. Eroina noastr\u0103 face parte din r\u00e2ndul celor care viseaz\u0103 frumos \u0219i caut\u0103 norocul la prima r\u0103sp\u00e2ntie din via\u021b\u0103, dar, din nefericire, visurile acestor personaje nu sunt dec\u00e2t ni\u0219te inutile \u00eencerc\u0103ri de a-\u0219i c\u0103uta fericirea, pentru c\u0103 soarta le transform\u0103 repede \u00een victime \u0219i orice zbatere de a sc\u0103pa din sfera de ac\u021biune a unui mecanism social at\u00e2t de complex \u0219i pervers este sortit\u0103 e\u0219ecului. Iat\u0103 ce roman\u021bios ne este descris satul b\u0103tr\u00e2nei Verona, adic\u0103 soacra Georginei: \u201esatul acesta din vale uitat parc\u0103, i se p\u0103rea c\u0103 se afl\u0103 la marginea lumii\u2026 Casa a\u0219ezat\u0103 pe-o coast\u0103, la r\u0103scruce de drumuri, d\u0103 impresia c\u0103 apar\u021bine unui alt timp. Chiar apar\u021bine unui alt timp. Vine dintr-un veac cu alt\u0103 istorie. P\u00e2n\u0103 \u0219i Georginei i se pare un loc de poveste.\u201d. Verona este femeia trecut\u0103 de nou\u0103zeci de ani care, \u201ec\u00e2nd s\u0103 fie fericit\u0103, i s-a \u00eemboln\u0103vit omul\u201d \u0219i a r\u0103mas \u00een casa veche s\u0103 \u00eengrijeasc\u0103 de fiul ei mai mare, profesorul, imobilizat la pat \u0219i bolnav de cancer. Un alt fiu se dovede\u0219te a fi plecat \u00een America, unde locuie\u0219te cu so\u021bia lui. Cel de-al treilea, so\u021bul Georginei, a decedat de mult. Profesorul imobilizat \u00een casa b\u0103tr\u00e2nei a \u021binut trei so\u021bii. Cea dint\u00e2i \u00eel luase doar pentru a intra \u00een posesia unui buletin de Bucure\u0219ti, iar a doua so\u021bie, mult mai t\u00e2n\u0103r\u0103, se folosise de situa\u021bia lui financiar\u0103, iar dup\u0103 terminarea facult\u0103\u021bii fugise cu un coleg de clas\u0103. A treia so\u021bie, o doctori\u021b\u0103, l-a p\u0103r\u0103sit \u0219i ea. A r\u0103mas singur. Iar el s-a refugiat \u00een alcool. \u00centre timp, doctori\u021bei i s-a pus diagnostic de cancer \u0219i a murit. Tehnica nar\u0103rii, pentru cititor, este o adresare explicit\u0103 a autoarei \u00een scopul atragerii lui \u00een poveste, dac\u0103 vre\u021bi, este o vorbire c\u0103tre cineva cu calitate de spectator sau martor avizat la drama care planeaz\u0103 \u00een ac\u021biunea narat\u0103. \u00centre clocotul sufletesc al Georginei (\u00een planul existen\u021bei afective) \u0219i nevoia de a g\u0103si r\u0103spunsuri unor \u00eentreb\u0103ri pe parcursul lectur\u0103rii de c\u0103tre cititor, intervine acel sentiment al dualit\u0103\u021bii: autor \u0219i personaj \u00eentr-o singur\u0103 fiin\u021b\u0103 care se roste\u0219te. Profesorul fusese un cercet\u0103tor \u00een domeniul biologiei \u0219i experimenta cancerul \u0219i alte boli pe \u0219oarecii cobai. Dar truda lui de o via\u021b\u0103 se dovede\u0219te zadarnic\u0103 \u00een fa\u021ba propriei mor\u021bi \u0219i, oric\u00e2t se str\u0103duie\u0219te b\u0103tr\u00e2na s\u0103-i prelungeasc\u0103 via\u021ba, moartea \u00eens\u0103 se opune \u0219i cere s\u0103 se joace doar pokerul vie\u021bii ei, jocul pe care \u0219tie c\u0103 \u00eel va c\u00e2\u0219tiga, fiind ultima care va r\u0103m\u00e2ne la masa de joc. Lupta celor dou\u0103 femei la c\u0103p\u0103t\u00e2iul profesorului e precum un c\u00e2ntec sadovenian despre o triste\u021be liric\u0103 a sufletului. Moartea profesorului este iminent\u0103. Lupta cu cancerul nu reu\u0219e\u0219te de cele mai multe ori. Nuvela poate fi, tot at\u00e2t de bine, perceput\u0103 ca o c\u0103l\u0103torie ludic\u0103 prin aceste t\u0103r\u00e2muri existen\u021bialiste ale eroinei, cu tr\u0103iri la limita \u00eendur\u0103rii din partea unor fiin\u021be haine dup\u0103 bani \u0219i dup\u0103 mo\u0219tenire, cu \u201er\u0103t\u0103ciri\u201d \u00een trecut ale memoriei Georginei, \u00een care autoarea ei e pus\u0103 fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu eul s\u0103u. Cel\u0103lalt frate \u0219i so\u021bia acestuia vin din America, dar se dovedesc de niciun ajutor. Iat\u0103 ce spune Georgina despre fratele so\u021bului ei decedat: \u201eIar despre cumnat, \u0219tia, din tinere\u021be, c\u0103 vorbe\u0219te aiurea. De data aceasta a \u00eentrecut orice limit\u0103… O acuz\u0103 pe Georgina c\u0103 a f\u0103cut opera\u021bie la ochi din banii b\u0103tr\u00e2nei… C\u0103 a dat opt mii pentru un ochi. De fapt, nu-i zice ei \u00een fa\u021b\u0103. Vorbe\u0219te c\u0103tre s\u0103teni. F\u0103r\u0103 s\u0103 vrea, Georgina aude. \u0218i sufer\u0103. Pl\u00e2nge sufletul \u00een ea.\u201d.
\n Aflat\u0103 \u00eentr-un dialog continuu cu celelalte tr\u0103iri, r\u0103sfr\u00e2nte \u0219i ele \u00een oglinzile timpului, astfel de introspec\u021bii nu-i aduc scriitoarei doar str\u0103lucirea unui spectacol al scrisului, unul care s\u0103 l\u0103rgeasc\u0103 mereu \u0219i mereu alte orizonturi unde imagina\u021bia sa se va cristaliza \u00eentr-o nou\u0103 realitate, ci \u0219i o evadare \u00eentr-o lume paralel\u0103 din care-\u0219i va cere jertfa iubirii pentru a \u00eendep\u0103rta sau m\u0103car a am\u0103gi moartea implacabil\u0103: \u201eSub mas\u0103 diplomatul profesorului doarme \u0219i el. E singurul martor al unei vie\u021bi \u00eentrerupte…\u201d Pornind de la o cugetare freudian\u0103 a visului \u0219i delirului care se nasc din astfel de reful\u0103ri, omul chiar se na\u0219te \u00eengr\u0103dit \u0219i \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te continuu z\u0103d\u0103rnicia unei aspira\u021bii c\u0103tre via\u021b\u0103, o via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 griji, ori comunicarea ne\u00eengr\u0103dit\u0103 cu semenii, sau uitarea de moarte, ceea ce pare imposibil \u00een destinul Marinei, veri\u0219oara mult mai mic\u0103 din partea unui unchi \u00eendr\u0103git \u00een copil\u0103ria Georginei. Dup\u0103 moartea profesorului, Georginei \u00eei e sortit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eendure o a doua dram\u0103, odat\u0103 cu telefonul primit de la Marina, care \u00eei cere ajutorul \u00een lupta ei cu cancerul: \u201eDe dincolo Marina d\u0103 semne c\u0103 se lini\u0219te\u0219te… A\u0219teapt\u0103 r\u0103spunsul rapid. A\u0219teapt\u0103 minunea…\u201d \u00centre timp, Georgina ia leg\u0103tura cu o amic\u0103 doctori\u021b\u0103, \u00een care \u00ee\u0219i pune \u00eencrederea c\u0103 vor ie\u0219i victorioase din lupta cu cancerul. Marina \u00ee\u0219i pune toat\u0103 speran\u021ba \u00een Georgina ca fiind unicul ei salvator. Speran\u021ba? \u201e\u00centotdeauna exist\u0103 un m\u00e2ine.\u201d \u2013 spune ea. Numai c\u0103 realitatea este una dureroas\u0103: \u201eMor oameni pe capete. Mor de cancer. F\u0103r\u0103 s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 solu\u021bii.\u201d Finalul nuvelei o g\u0103se\u0219te \u0219i pe Georgina lupt\u00e2nd s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 pandemiei de covid: \u201eGeorgina are motiv s\u0103 continue lupta. S\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de mama… (b\u0103tr\u00e2na Verona \u2013 n.n.) De am\u00e2ndou\u0103. Virusul acesta ucide.\u201d. Ne afl\u0103m \u00een situa\u021bia unei eroine sf\u00e2\u0219iate de singur\u0103tate \u0219i triste\u021be, \u00eempov\u0103rat\u0103 de g\u00e2nduri negre, c\u00e2nd \u00een odaie avea s\u0103-i intre \u0219i ei pas\u0103rea de catran a nop\u021bii (umbra mor\u021bii), prilejuind de aici \u00eencolo un dialog despre rostul vie\u021bii \u0219i moarte – ca ultim t\u0103r\u00e2m al vie\u021bii.
\n Dinaintea oglinzilor imaginare ale trecutului, \u00een amurgul g\u00e2ndurilor – moartea este oglinda care ne reflect\u0103 -, autoarea se afl\u0103 pe t\u0103r\u00e2mul unde \u201emoartea\u201d este c\u00e2mpul de lupt\u0103 spre oamenii care pleac\u0103 mereu spre a nu se mai \u00eentoarce printre cei dragi. P\u00e2n\u0103 \u00eentr-o zi, c\u00e2nd Moartea ne va ar\u0103ta un c\u0103pe\u021bel de lum\u00e2nare ce st\u0103 gata s\u0103 se sting\u0103 \u0219i \u021bi-l va ar\u0103ta, \u0219i-\u021bi va spune c\u0103 e al t\u0103u. \u0218i nu va putea face nimic s\u0103-i stopeze stingerea. Cu alte cuvinte, autoarea ne propune un mozaic care \u00een \u00eentregul lui s\u0103 dea imaginea Mor\u021bii la finalul nuvelei: \u201eO umbr\u0103 \u00een negru cu diplomatul \u00een m\u00e2n\u0103 se \u00eendep\u0103rteaz\u0103… Iese pe geam… A plecat… Acum Georgina este puternic\u0103… M\u00e2ine… M\u00e2ine va veni alt\u0103 zi…\u201d. Se na\u0219te, firesc, \u00eentrebarea: interesul prozatoarei pentru femeia numit\u0103 Georgina sau Marina \u00eenseamn\u0103 re\u00eentoarcerea scrisului feminin c\u0103tre lumea provinciei, sau revenirea la romanul cu reflec\u021bii despre iubire \u0219i moarte, despre femeia \u201ecaz\u201d din literatura noastr\u0103? Totul e posibil. \u00centruc\u00e2t, prin nuvela cu subiect fundamental tr\u0103irist \u0219i psihologic, de\u0219i p\u0103m\u00e2ntul acoper\u0103 durerile, mormintele ascund pove\u0219ti triste de via\u021b\u0103. O dram\u0103, de genul teatrului dramatic, care se cite\u0219te \u0219i printre patimile noastre, ale tuturor. <\/p>\n


\nVasile Dan MARCHI\u0218<\/strong>
\n\"\"

EXERCI\u021aIU EXTREM 3<\/strong><\/p>\n

\u00centr-un context f\u0103r\u0103 precedent
\nmuza m-a purtat cic\u0103 pe calea poeziei
\nprintre turi\u021be, brusturi \u0219i alte plante care se aga\u021b\u0103 de tine
\nf\u0103r\u0103 noim\u0103…
\n\u201eTe-am purtat pe aici, afirm\u0103 muza,
\ns\u0103 vezi c\u0103 aceste plante nu sunt ca vorbele alese…!
\nCe poet e\u0219ti tu c\u00e2nd toate cuvintele te cuprind ca turi\u021bele?\u201d
\nPe moment \u00eencerc s\u0103 m\u0103 cur\u0103\u021b de turi\u021be parc\u0103
\n\u00eeng\u00e2n poezia…
\nDe fapt este un lucru inutil s\u0103 procedez astfel
\n\u00een fa\u021ba muzei \u0219i trec la scris…
\nScriu parc\u0103 m\u0103 cur\u0103\u021b de turi\u021be,
\n\u0219i totodat\u0103 m\u0103 cur\u0103\u021b de ele parc\u0103 scriu…
\nNu \u0219tiu dac\u0103 folosesc \u00een premier\u0103 cuvinte-turi\u021be
\nsau alte cuvinte \u00een locul acestor plante.
\nori turi\u021be \u00een loc de cuvinte…
\nConcret nu-mi dau seama ce iese…!
\nMuza a intervenit:
\n\u201eS\u0103 nu intri \u00een cuvinte,
\n(\u00een vorbe), f\u0103r\u0103 preven\u021bie, ca \u00een turi\u021be!
\nCe-\u021bi predau eu aici legat de aceste plante
\neste un exerci\u021biu banal
\nfa\u021b\u0103 de cum te vor \u00eent\u00e2mpina sau cum \u021bi se vor lipi de suflet
\nunele cuvinte spuse sau scrise de unii…!\u201d<\/p>\n


\nOttilia ARDELEANU <\/strong>
\n\"\"

Jocul de-a poetul<\/strong><\/p>\n

Codru\u021ba Vancea se lanseaz\u0103 \u00een literatur\u0103 prin geometria cuvintelor. Algebric, ea \u00ee\u0219i creeaz\u0103 func\u021bii ireale cel mai adesea, cu toate acestea, beneficiaz\u0103 din plin de mierlele destinului \u0219i deriveaz\u0103 g\u00e2nduri \u0219i idei dup\u0103 formule de timp, \u00een unghiuri drepte sau nu neap\u0103rat, urm\u00e2nd poate curba gaussian\u0103 cu acel tremolo feminin, dibace \u00een a face haz de necaz pentru a pune piciorul pe o treapt\u0103 ascendent\u0103.
\nSpectral, se pot discerne at\u00e2tea unghiuri de vedere, existen\u021bial, virtual ori imaginar, ermetic sau confesional, en gros or en detail, \u00een spirale energetice sau \u00een mul\u021bimi neobi\u0219nuite.
\nDe la copil\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 la femeie, totul are o logic\u0103, o aritmetic\u0103 prin care poeta recurge la calcule adecvate sie\u0219i, ca femeie \u0219i ca poet\u0103, totodat\u0103. Astfel c\u0103 \u00ee\u0219i aplic\u0103 un tratament de rece-cald prin poezie.
\nDe\u0219i atemporal\u0103, poezia sa, matematic vorbind, urmeaz\u0103 o cronologie a locurilor, instan\u021belor, ipostazelor, pornind, s\u0103 zicem, de la ,,obi\u0219nuita zi de joi\u201d \u0219i merg\u00e2nd cumva p\u00e2n\u0103 \u00een ,,eternitate\u201d. Timpul, \u00een accep\u021biunea poetei, este un corp geometric \u00eentr-o coloratur\u0103 adecvat\u0103 prezentului prin care se des\u0103v\u00e2r\u0219esc etape existen\u021biale: ,,\u00eemi imaginez anul av\u00e2nd forme de dodecaedru regulat\u201d. \u00cen fond, poeta dore\u0219te s\u0103 fie ,,tangent\u0103 pe curba vie\u021bii\u201d, acolo unde poate atinge bucuria, prietenia, sensul enigmatic al vie\u021bii. \u00ce\u0219i soarbe esen\u021be lirice dintre cei pentru care matematica a fost obiect de cercetare, descoperire \u0219i punere \u00een practic\u0103, dar \u0219i sentimentele, astfel c\u0103 versurile abund\u0103 de Pitagora, Gauss, Cauchy, Darboux, Newton, Torricelli etc. ca ni\u0219te variabile complexe \u00een plan real ori imaginar. \u00cen realitate, oamenii intr\u0103 \u00een congruen\u021b\u0103 specific\u0103 unor \u021beluri comune ori, dimpotriv\u0103, concuren\u021biale.
\nPoeta iube\u0219te liniaritatea. Se observ\u0103 ca fiind continuu pe o linie cu o infinitate de puncte asimilat\u0103 orizontului unde apari\u021bia sa este tot sub form\u0103 geometric\u0103, ,,o elips\u0103\u201d.
\nAngajat\u0103 profesiei, Codru\u021ba Vancea accentueaz\u0103 pe o lume tehnologizat\u0103, dedat\u0103 automatismelor, o lume a pixelilor \u0219i a memoriei RAM, computerizat\u0103 \u00een care butoanele iau locul sentimentelor, chiar \u0219i iubirea devine robotic\u0103, iar amintirile pot fi implementate pe pl\u0103cu\u021be cu circuite electronice.
\n\u0218tiin\u021ba merge, iat\u0103, m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu poezia, lucru care ar p\u0103rea de domeniul fantasticului, dac\u0103 poeta nu ne-ar demonstra contrariul: ,,sunt un profesor de matematic\u0103\/… Arhimede m\u0103 \u00een\u021belege\/ din Siracuza lui\/ \u00ee\u0219i \u00eentinde tangentele\/ le rote\u0219te perfect uniform\/ \u00eemi \u00eenchide\/ spiral din piept\u201d.
\nChiar \u0219i volumul este g\u00e2ndit ca un p\u0103trat, adic\u0103 patru fascicule pe care le nume\u0219te: Frumuse\u021be tangen\u021bial\u0103, Anotimpuri, Nop\u021bi \u0219i pisici, Cor\u0103bii de lumin\u0103 pe care eu le-a\u0219 numi p\u0103trare, de\u0219i ca spa\u021biu sunt inegale, dar ca intensitate \u0219i atitudine mi se par deopotriv\u0103!
\nDac\u0103 \u00een primul, poeta vrea s\u0103 fie mai exact\u0103, sentimental chiar, \u00een cel de-al doilea devine vis\u0103toarea fiec\u0103reia dintre st\u0103rile induse de cele patru anotimpuri. Aceasta imortalizeaz\u0103 subtil ,,z\u0103pezile copil\u0103riei\u201d ori ,,putin\u021ba de a iubi\u201d ipostaziindu-\u0219i destinul. De asemenea, pic\u0103 deseori \u00een reverie, str\u0103bate gr\u0103dini-minuni sau plaje \u00eenspumate de m\u0103ri, se joac\u0103 \u00een ploaie, cu amestec de culori vitale, arome autumnale, balanseaz\u0103 \u00eentre rece \u0219i cald, \u00eentre fericire \u0219i deziluzie, \u00eentre apropieri \u0219i distan\u021b\u0103ri, m\u00e2nat\u0103 de o realitate inoculat\u0103, zdruncinat\u0103 de zgomotul de ,,ma\u0219ini circul\u00e2nd \u00een draci\u201d.
\nDesigur, scrisul este o matematic\u0103 personal\u0103 de care nu se mai poate dezice, o coordonat\u0103 definitorie a poetului: ,,am visat c\u0103 poeziile mele sunt scrise\/ \u00een antologia cu cele mai frumoase poezii ale anului\u201d.
\nCel de-al treilea este cumva dedicat ei, femeii, redefinindu-se ca atitudine, comportament, stil de via\u021b\u0103. \u00cei atribuie iubirea, suferin\u021ba, sim\u021bul umorului, dedicarea, cumin\u021benia, curajul, lupta pentru via\u021b\u0103, na\u0219terea, cochet\u0103ria, (ne)vinov\u0103\u021bia, curiozitatea, dorin\u021ba de c\u0103l\u0103torie \u0219i cunoa\u0219tere, poezia \u0219i altele, fiecare puse \u00een lumina corespunz\u0103toare tr\u0103irilor poetei. Poeziile din acest capitol sunt mai elaborate, mai lungi, mai profunde, cu \u201cam\u0103nunte feminine\u201d care dau str\u0103lucire versului. Cert, \u0219i \u00een acest fascicul tendin\u021ba de a include elemente de geometrie este evident\u0103: ,,a fost o alegere s\u0103 tac\/ s\u0103-mi \u00eenchid cuvintele \u00eentr-un cerc\u201d
\nCel de-al patrulea este dedicat scrisului \u0219i poeziei, poezia care ,,s-a scurs din venele mele\u201d. Codru\u021ba Vancea m\u0103rturise\u0219te c\u0103: ,,sorb versurile mele\/ le \u00eenghit \u0219i le respir\u201d, altfel spus, poezia \u00eei este hran\u0103 spiritual\u0103, este unicul mod de a tr\u0103i frumos. Tot aceasta afirm\u0103: ,,poetul e f\u0103cut din miez dulceag-am\u0103rui\/ un juc\u0103tor de \u0219ah\/ cu regulile lui\u201d.
\nAproape \u00een fiecare poezie, Codru\u021ba Vancea introduce cu exactitate matematic\u0103 regulile sale \u00eentr-ale poeziei!<\/p>\n


\nGheorghe POSTELNICU<\/strong><\/p>\n

ION GHEORGHE: \u201eO SUT\u0102 \u0218I UNA DE POEZII\u201d<\/strong><\/p>\n

\tLa sf\u00e2r\u0219itul lucr\u0103rii noastre, \u201eUltimul poet dac\u201d, ap\u0103rute \u00een 2013, \u00een colec\u021bia Collegium a Editurii EuroPress Group, ne \u00eentrebam dac\u0103 studiile viitoare ar putea accelera percep\u021bia criticilor asupra poeziei lui Ion Gheorghe, spa\u021biu lingvistic nem\u0103rginit \u0219i \u00eennegurat \u201e\u00een care s-ar g\u0103si elementele lexicale fundamentale, Logo – Astrele\u201d preced\u00e2nd organizarea gramatical\u0103 indo-european\u0103. Se pare c\u0103 nici autorul nu a militat pentru promovarea propriei arte poetice, ba am putea spune c\u0103 s-a \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat de-a lungul anilor s\u0103 fie moroc\u0103nos \u0219i \u00eentunecat, v\u0103z\u00e2nd inamici \u00een institu\u021bii precum Armata, Biserica, Academia care, pas\u0103mite, i-au respins doctrina. Apoi, o suferin\u021b\u0103 fizic\u0103 (\u201ePe dreapta fe\u021bei mele mi-a crescut o iasc\u0103,\/ Parc\u0103 a\u0219 fi un b\u0103tr\u00e2n \u0219i vajnic nuc\u201d), const\u00e2nd \u00eentr-o incomod\u0103 vascularizare, operat\u0103 cu succes \u00een 2010 la Spitalul\u2026Militar din Capital\u0103, l-a izolat pentru mult\u0103 vreme \u00een apartamentul de pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u021bii sau, vara, \u00een arhaica locuin\u021b\u0103 \u2013 muzeu de la Izvorul Dulce (S\u0103r\u0103\u021beanca – Pietroasele), nu departe de locul \u00een care a dezgropat, \u00een 1970, celebrele statuete. Acestea ar fi fost turnate din cimenturi litice \u00eentr-un anteneolitic discutabil \u0219i contestat at\u00e2t de istoricii militari, c\u00e2t \u0219i de unii oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, care au dus subiectul \u00een lumea basmelor \u0219i a anecdoticului. Un director de revist\u0103 cultural\u0103 bucure\u0219tean\u0103 publica fotografia unei statuete al\u0103turi de un\u2026cartof, dar Ion Gheorghe nu era omul care s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 dator. Sunt celebre pamfletele \u00een versuri dedicate institu\u021biilor care nu \u00ee\u0219i asumau atunci curajul recunoa\u0219terii unor adev\u0103ruri, refugiindu-se \u00een obedien\u021ba de partid: \u201eAcademia s-o fac s\u0103-\u0219i bea noroiul ei\/ de cenu\u0219e\/ C\u00e2t\u0103 vreme statuetele mele de betoane\/ din Atlantida,\/ Rezemate de u\u0219e,\/ S\u0103 m-acopere sub greul\/ p\u0103g\u00e2n\u0103t\u0103\u021bii lor patrafir\/ Cu frunze de ieder\u0103 \u0219i acant\/ pe tulpine din cepele de br\u00e2ndu\u0219e.\/ S\u0103-mi dea virtutea titanic\u0103 s\u0103-i fac br\u00e2nci\/ acestei cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bi \u00een delir\/ C\u0103 pune la statuile ra\u021biunii,\/ pe toate cele zece bra\u021be,\/ c\u0103tu\u0219e, c\u0103tu\u0219e.\/ Vedea-i-a\u0219 eu clerul din nou\/ cu drugul z\u0103vorului la u\u0219\u0103!\u201d sau \u201eR\u0103masu-le-a r\u0103mas istoricilor no\u0219tri\/ \u0218i politicienilor \u0219coli\u021bi din\/ expozi\u021bie \u00een expozi\u021bie\/ Aceast\u0103 boal\u0103 atavic\u0103 nes\u0103buit\u0103\/ pe care o numesc R\u0103ul\/ Geografic de proast\u0103 Pozi\u021bie\u201d.
\n\tCu o prefa\u021b\u0103 de C. St\u0103nescu, antologia din 1979 (\u201eProba logosului\u201d- 78 de poeme) ap\u0103rut\u0103 \u00een \u201eBiblioteca
\npentru to\u021bi\u201d, a Editurii Minerva, urma unei \u201eselec\u021bii reprezentative\u201d din 1972 (\u201eCele mai frumoase poezii\u201d) cu un Cuv\u00e2nt \u00eenainte de Marin Mincu. \u00cen \u201eO sut\u0103 \u0219i una de poezii\u201d (Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2016), 440 de pagini, format mare, culegere antologat\u0103 de autor, primesc \u201ebilet de trecere\u201d 7 volume din cele 29 publicate de Ion Gheorghe, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent: \u201eZoosophia\u201d, 1967, \u201eVine iarba\u201d, 1968, \u201eCavalerul trac\u201d, 1969, \u201eMai mult ca pl\u00e2nsul\u201d, 1970 (cu un singur poem, cel intitulat \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe\u201d), \u201eMegalitice\u201d, 1972, \u201eNoimele\u201d, 1976, \u0219i \u201eSutrele \u021b\u0103ranului Arsene Iancu\u201d, 2009. Este exceptat\u0103 o perioad\u0103 de 33 de ani \u00een care au fost scrise, printre altele, \u201eDacia F\u00ebniks\u201d (1978), subintitulat\u0103 \u201ePoem didactic\u201d, \u201eCenu\u0219ile\u201d (1979), \u201eScripturile\u201d (1983), \u201eCondica \u00een versuri\u201d (1987), \u201eCogaioanele \u2013 Mun\u021bii Marilor Pontifi\u201d (2004), \u201eEponimatele \u00een T\u0103bli\u021be de plumb\u201d (2007), adev\u0103rate lucr\u0103ri tematice care consfin\u021besc str\u0103duin\u021ba poetului de a \u00eentemeia protocronismul textualist pe care \u0219i l-a asumat destul de t\u00e2rziu, \u00een 2011, \u00een \u201eEpopeea Tapae\u201d, \u201enici tratat de istorie \u0219i arheologie sau polemica religiilor, nici altceva dec\u00e2t prima epopee textualist\u0103 scris\u0103 de un Rom\u00e2n\u201d. Preocupat tot timpul de l\u0103rgirea c\u00e2mpului tematic al operei sale, Ion Gheorghe a navigat solitar pe apele lini\u0219tite sau \u00eenvolburate ale unor mituri, precum re\u00eenvierea istoric\u0103 a Ge\u021biei str\u0103vechi \u0219i for\u021ba genetic\u0103 a roiului getic, mitul b\u0103rbatului c\u0103l\u0103tor, statul preistoric Comuna Pastoral\u0103 Cimerial\u0103. Ne surprinde absen\u021ba unei scrieri stranii, ca \u201eDacia F\u00ebniks\u201d, un progres al manierei formal-experimen\u021biale, o crea\u021bie cultural\u0103 excep\u021bional\u0103. Prin aspira\u021bia spre panistorie, poetul \u0219i-a individualizat arta literar\u0103 tocmai \u00een perioada celor 33 de ani nereprezenta\u021bi \u00een antologie, atunci c\u00e2nd a trecut de la un vocabular energic la construc\u021biile neolatiniste \u0219i la nep\u0103sarea fa\u021b\u0103 de form\u0103, \u00eenc\u00e2t poezia \u00een \u00eentregul ei s\u0103 se transforme programatic \u00een stilizarea protorom\u00e2nismului, cu scopul universaliz\u0103rii. \u00cen acest fel, dacismul gheorghian al anilor 80-90 a devenit \u201eo tem\u0103 de puternic\u0103 structur\u0103 intimist\u0103\u201d, cobor\u00e2nd pe firul istoric \u201e\u00een c\u0103utarea unui rost etic \u0219i filozofic al factorului etnic\u201d (Gh. P. \u201eUltimul poet dac\u201d, pag. 188). Ne amintim c\u0103 apari\u021bia \u201eDaciei F\u00ebniks\u201d a avut de \u00eenfruntat refuzul culeg\u0103torilor din tipografie de a se implica \u00eentr-o munc\u0103 at\u00e2t de grea, fiind vorba de un limbaj ultrametaforizat, precursor al limbii rom\u00e2ne. Aceast\u0103 scriere original\u0103 a fost remarcat\u0103 numai de semioticianul Marin Mincu, \u00een \u201ePoezia rom\u00e2n\u0103 actual\u0103\u201d (vol. 2, 1998). Realitate filologic\u0103 denun\u021bat\u0103 de poet se cl\u0103de\u0219te pe 55 de capitole numite expresii, cifra 55 reprezent\u00e2nd num\u0103rul triburilor geto-dacice \u0219i al cogaioanelor identificate prin denominarea celor 55 de tipuri de monede geto-dacice.
\n\tSurprinde \u0219i absen\u021ba unor poeme din cele 27 de \u201eScrisori esen\u021biale\u201d, realizate \u00een timpul unei c\u0103l\u0103torii cu traulerul \u201eConstan\u021ba\u201d \u00een Atlanticul de Nord \u0219i la Copenhaga. Cele mai multe sunt poezii de dragoste, a\u0219ezate cronologic, \u00een ordinea trimiterii spre publicare revistei \u201eLuceaf\u0103rul\u201d. \u201eNumai \u00een sonetele lui Vasile Voiculescu mai \u00eent\u00e2lnim o a\u0219a tulbur\u0103toare discre\u021bie a sentimentelor, o desprindere de v\u00e2rst\u0103 pentru a transfigura ritmurile eterne ale iubirii\u201d (op. cit., pag. 88). Mitul b\u0103rbatului c\u0103l\u0103tor, plecat s\u0103 respire \u00een nop\u021bile cu lun\u0103 ale oceanului marile idei, navigheaz\u0103 al\u0103turi de umbra lui Walt Whitman (\u201eIeri am c\u0103rat l\u0103zi de carton cu poetul Walt Whitman;\/ s-a dat de trei ori peste cap \u0219i s-a preschimbat \u00een comandant de vapor\/ ridic\u00e2ndu-se peste sacii de pe\u0219te \u0219i \u021bin\u00e2nd un poem despre democra\u021bie;\/ a pus degetul de t\u00e2n\u0103r iluzionist pe umerele noastre\/ schimb\u00e2ndu-ne \u00een caravane de c\u0103mile\/ \u0219i am dus l\u0103zi de carton pe cocoa\u0219e\u201d). Ca \u0219i al\u021bi tineri poe\u021bi rom\u00e2ni, Ion Gheorghe spera atunci s\u0103 transforme planeta \u00eentr-o democra\u021bie unic\u0103, \u00een al c\u0103rei \u201ecosmos democratic\u201d s\u0103 coaguleze fiin\u021be, lucruri, fenomene ale naturii. E un romantism profetic, un extaz pe care c\u0103l\u0103torul \u00eel tr\u0103ie\u0219te din plin, \u00eenso\u021bit de nostalgia familiei \u0219i a c\u0103minului \u00eendep\u0103rtat.
\n\tCompar\u0103m sumarul celor \u201eO sut\u0103 \u0219i una de poezii\u201d cu al antologiei din 1979 \u0219i constat\u0103m c\u0103 50 de poeme sunt prezente \u00een ambele volume. Din \u201eZoosophia\u201d s-au selectat acelea\u0219i piese (8), din \u201eVine iarba\u201d nu a mai fost re\u021binut \u201eC\u00e2ine mort\u201d, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd celelalte 13. \u201eMai mult ca pl\u00e2nsul\u201d, prezen\u021b\u0103 masiv\u0103 \u00een antologia din 1979, cu 26 de titluri, r\u0103spunde chem\u0103rii cu un singur poem \u00een trei p\u0103r\u021bi. \u201eCavalerul trac\u201d, volum care extindea tematica gheorghian\u0103 la mitologia p\u0103g\u00e2n\u0103 a vechii Tracii, Cavalerul (C\u0103l\u0103re\u021bul, Eroul, V\u00e2n\u0103torul, Heros, Heron), fiind \u201edivinitatea care \u00eentrune\u0219te cel mai mare num\u0103r de reprezent\u0103ri \u00een lumea geto-dac\u0103\u201d. Cultul s\u0103u a fost bine ilustrat pe monumentele funerare \u0219i epigrafice, pe pl\u0103cu\u021bele iconografice \u0219i pe monede. \u00cen lungul s\u0103u poem din 1969, structurat \u00een 20 de episoade, eroul este alintat Manimazos, \u201ecel ce avea s\u0103 fie preot \u0219i hegemon,\/ cel ce avea s\u0103 aduc\u0103 \u0218arpele \u00centemeierii\u201d. \u00centr-un elan gigantic al fecundit\u0103\u021bii \u0219i al atrac\u021biei sexuale, elementele naturii insinueaz\u0103 nevoia de sacrificiu a Cavalerului \u00centemeietor cu scopul supravie\u021buirii neamului s\u0103u. Autorul a selectat acelea\u0219i 5 poeme-episod.
\n\tPrin cele 26 de alegorii \u0219i desc\u00e2ntece ale sale, volumul \u201eMegalitice\u201d (1972) \u00eent\u0103re\u0219te temele poetico-istorice din \u201eMai mult ca pl\u00e2nsul\u201d \u0219i \u201eCavalerul trac\u201d. Fecunditatea primar\u0103 se extinde \u00eentr-o nuntire colosal\u0103, \u00eentr-o pl\u0103mad\u0103 galactic\u0103 din care se na\u0219te Cuv\u00e2ntul, divizat apoi \u00een numeroase limbaje. Marea Mum\u0103 (Muma Zei\u021b\u0103, Maria Mam\u0103, Maica Mam\u0103, Maica Z\u00e2n\u0103, Mica Boab\u0103, Muma \u021a\u0103ranc\u0103, Maria) na\u0219te pe Cut\u0103ri\u021b\u0103 Cutare (Cut\u0103ri\u021b\u0103 cel Cutare) \u00een Marea M\u0103rilor. Acesta se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu Cut\u0103ri\u021ba lui Adineaure, \u00eentr-o dezl\u0103n\u021buire a instinctelor, \u00een care masculul e gonitor \u0219i femela, polen, fetele, litere, \u0219i b\u0103ie\u021bii, numere, \u00eentr-o onomastic\u0103 formidabil\u0103 a perechilor. Sunt prezente acelea\u0219i 19 poeme, printre care \u201eMutul\u201d, o ipostaz\u0103 a lui Zalmoxis, Dumnezeul dun\u0103rean, ziditorul, fondatorul mag. Celebrul personaj al C\u0103lu\u0219arilor a fost prezentat pe larg \u00eentr-un dialog din 2008 cu Aurelian Titu Dumitrescu. El concentreaz\u0103 \u201etoate combustiile identitare\u201d ale rom\u00e2nilor, e puntea de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre lumea p\u0103m\u00e2ntean\u0103 \u0219i lumea ielelor. \u201eMegalitice\u201d consacr\u0103 m\u0103re\u021bul joc lingvistic gheorghian, \u00eenceput cu \u201eDacia F\u00ebniks\u201d \u0219i continuat, \u00een 1984, cu \u201eJoaca jocului\u201d, \u0219i, \u00een 1985, cu \u201e\u0218i mai joaca jocului\u201d, volume nereprezentate \u00een antologie.
\n\tPerioada megalitic\u0103 este \u00eencheiat\u0103 cu selec\u021bia mai scurt\u0103 (4 poeme, \u00een loc de 5, lipsind \u201eCapete\u201d) din \u201eNoimele\u201d (1976), \u00een care ludicul este temperat \u00een favoarea mitografiei sociale. Poetul se preg\u0103tea s\u0103 realizeze \u201eElegiile politice\u201d \u0219i, mult mai t\u00e2rziu, \u00een 2009, \u201eSutrele \u021b\u0103ranului Arsene Iancu\u201d. Din acest ultim volum alege 50 de poezii, din cele 56 ale c\u0103r\u021bii de 278 de pagini, ap\u0103rute sub egida Asocia\u021biei Culturale \u201eRena\u0219terea Buzoian\u0103\u201d, \u00een cadrul proiectului \u201eScriitori buzoieni pentru literatura rom\u00e2n\u0103\u201d. Poemele ar fi circulat subversiv p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 \u0219i ar fi fost inspirate de \u201eregistrele de venituri \u0219i cheltuieli ale \u021b\u0103ranului colectivist Iancu Arsene din S\u0103r\u0103\u021beanca, p\u0103strate \u00een arhiva scriitorului\u201d. Oamenii importan\u021bi ai localit\u0103\u021bii rurale sunt Legata-de-Sine \u0219i Iancu Arsene, polime\u0219te\u0219ugar providen\u021bial.
\n\tCum se poate vedea \u0219i din aceast\u0103 antologie monumental\u0103, poemele lui Ion Gheorghe, fie c\u0103 se numesc protobalade, jocuri, noime, elegii, psalmi, sutre, scrisori, icoane pe sticl\u0103, pamflete, ode sau memorii, sunt crea\u021bii cu o moral\u0103 exemplar\u0103, \u00een care adev\u0103rul \u0219i frumuse\u021bea, via\u021ba \u0219i istoria \u00ee\u0219i afl\u0103 locul cuvenit \u0219i respectat. Poezia marca Ion Gheorghe \u201ese scrie nu \u00een cer \u0219i de c\u0103tre \u00eengeri, ci pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i de c\u0103tre oameni\u201d: \u201eArta poetic\u0103 se deprinde s\u0103 fie uitat\u0103.\/ Poezia este \u00eentotdeauna altceva\/ Dec\u00e2t se \u00eenva\u021b\u0103 a fi \u00eendeob\u0219te -\/ Poezia-i ca istoria. Istoria-i ca poezia.\/ Nu exist\u0103 modele de urmat.\u201d
\n\tC\u00e2teva cuvinte despre aparatul critic ce \u00eenso\u021be\u0219te volumul \u201eO sut\u0103 \u0219i una de poezii\u201d. \u201e\u00cen loc de prefa\u021b\u0103\u201d este folosit articolul din 1975 al lui M. Mincu (\u201eUn poeta vates modern\u201d). Pentru a ar\u0103ta c\u0103, de-a lungul timpului, s-a mai scris c\u00e2te ceva despre opera Hegemonului, redac\u021bia ata\u0219eaz\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul antologiei o selec\u021bie de repere critice, cuprinz\u00e2nd citate din 12 critici literari. Ultimul citat este Marian Popa (\u201eIstoria literaturii rom\u00e2ne de azi pe m\u00e2ine\u201d, 2009). Penultimul \u2013 din 1989 (Cornel Moraru)! Nu pretindem ca cele dou\u0103 monografii ale noastre, prezente de 11, respectiv 8 ani, pe pia\u021b\u0103, s\u0103 fi fost cunoscute prestigioasei edituri a Academiei Rom\u00e2ne, dar m\u0103car studiul lui Adrian Dinu Rachieru (\u201eIon Gheorghe sau c\u0103derea \u00een timp\u201d), publicat \u00een \u201eContemporanul. Ideea european\u0103\u201d (2013), putea s\u0103 fie cunoscut \u0219i citat.
\n\t\u00cen 2009 f\u0103ceam urm\u0103toarea profe\u021bie: \u201eIgnorat ast\u0103zi \u0219i de sincroni\u0219ti \u0219i de protocroni\u0219ti, Ion Gheorghe r\u0103m\u00e2ne prieten cu propria oper\u0103. El \u0219tie cel mai bine care carte e cea mai bun\u0103. Toate nu pot fi. Poate c\u0103 vreodat\u0103 va fi pus s\u0103 aleag\u0103 o sut\u0103 din cele \u0219ase sute de poeme ale sale\u201d. Ceea ce s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat. Dar ce facem cu remarcabilele poeme \u00een proz\u0103 \u201eCultul zbur\u0103torului\u201d (1974), \u201eCogaioanele\u201d (2004), \u201eEponimatele \u00een T\u0103bli\u021be de plumb\u201d (2007)? Ce facem cu \u201eDeochiul Gorgonei\u201d (2013), cu \u201eMuzaios\u201d (2001), cu \u201eZamolksiile\u201d \u0219i \u201eCondica \u00een versuri\u201d? Cu \u201eConcluziile senectu\u021bii (poeme \u00een reportofon)\u201d, 2010? Ce carte! Ce versuri: \u201eO alegorie stan\u021bat\u0103 pe numismele de argint\/ A fost via\u021ba mea prin istoricul labirint\u201d, \u201ePatria nu va mai rena\u0219te p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd n-o s\u0103-\u0219i schimbe iar\u0103\u0219i numele -\/ Dacia se va chema, re\u00eentregit\u0103 din toate f\u0103r\u00e2mele\u201d. Un plan editorial care s\u0103 cuprind\u0103 \u00eentreaga sa oper\u0103 edit\u0103 \u0219i inedit\u0103 ar fi binevenit \u0219i ar r\u0103spl\u0103ti munca neobosit\u0103 a Marelui Bazileu al literaturii contemporane, c\u0103ci \u201eEl e Gheorghe \u0219i orice Gheorghe\/ e sarea p\u0103m\u00e2ntului.\/ Via\u021ba lui toat\u0103 este un necontenit psalm,\/ nedezmin\u021bit psalm\u2026\u201d. Iar faptul c\u0103 scria str\u0103lucitor \u0219i la senectute, nu reprezenta doar o performan\u021b\u0103 biologic\u0103, ci \u0219i \u201eo dovad\u0103 de perenitate a metafizicii sale\u201d. Din p\u0103cate, indiferen\u021ba este contemporan\u0103 cu reperele sacre ale scrisului rom\u00e2nesc.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Octavian MIHALCEA PASIUNEA ST\u0102RILOR CREPUSCULARE Noua carte de versuri a lui George Nina Elian, Verdele ceai al miezului de noapte<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":17213,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17253"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17253"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17253\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17255,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17253\/revisions\/17255"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/17213"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17253"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17253"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17253"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}