{"id":17237,"date":"2022-02-14T09:55:48","date_gmt":"2022-02-14T06:55:48","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17237"},"modified":"2022-02-14T09:55:48","modified_gmt":"2022-02-14T06:55:48","slug":"spatii-culturale-nr-80-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17237","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 80 (8)"},"content":{"rendered":"

Galina MARTEA <\/strong>
\n\"\"

Emil Cioran \u00een critica universal\u0103 (I)<\/strong><\/p>\n

\u00cen calitate de mare filozof \u0219i literat, Emil Cioran este bine cunoscut \u00een literatura universal\u0103, opera Domniei sale reprezent\u00e2nd interdependen\u021ba direct\u0103 cu procesele vitale ale individului, aspecte care s-au profilat prin tematici despre semnifica\u021bia istoriei umane, p\u0103catul str\u0103mo\u0219esc, neacceptarea credin\u021bei ca sistem de referin\u021b\u0103 \u00een existen\u021b\u0103, obsesia con\u0219tientului, pericolele ce intervin prin mijlocirea \u00eensu\u0219irilor negative, refugiul (azilul francez) consolator ca form\u0103 de protec\u021bie social\u0103 prin filozofia tr\u0103irilor, efectele implacabile \u00een dezvoltarea identitar\u0103 \u0219i cultural\u0103 a omului \u0219i societ\u0103\u021bii acestuia, precum \u0219i multe altele. Caracterul relat\u0103rilor se refer\u0103 at\u00e2t \u00een cunoa\u0219terea literaturii moderne, c\u00e2t \u0219i a celei clasice, con\u021binuturile red\u00e2nd raportul dintre (realitatea) existen\u021ba \u00eenconjur\u0103toare \u0219i manifest\u0103rile filozofului fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 realitate, care este obiectiv\u0103 \u0219i subiectiv\u0103. Expunerile realizate \u00een opera cioranian\u0103, cu prec\u0103dere cele recomandate \u00een domeniul eticii, metafizicii, esteticii, spiritului uman, \u00eentre timp au fost studiate de numero\u0219i critici literari din societatea rom\u00e2n\u0103 \u0219i din afara ei; respectiv, marele filozof fiind considerat ca unul dintre cei mai de seam\u0103 reprezentan\u021bi ai literaturii \u0219i culturii rom\u00e2ne, \u00een acela\u0219i timp, \u0219i ca unul care, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 oarecare, este nociv pentru \u00een\u021belegerea uman\u0103. Astfel, crea\u021bia literar\u0103 a lui Emil Cioran \u2013 suport\u00e2nd uneori \u0219i critici dure sau mai pu\u021bin dure pe l\u00e2ng\u0103 cele care au o valoare demn\u0103 de aten\u021bie, unele aprecieri cu sens negativ fiind redate \u0219i de condeierii rom\u00e2ni – acestea av\u00e2nd nemul\u021bumirea prin faptul c\u0103 filozoful \u0219i-a permis s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare expresii dezonorante despre propriul popor \u0219i \u021bar\u0103, cum ar fi: \u201ePoporul\u201d este o obsesie de care trebuie s\u0103 ne ferim\u201d; \u201eRom\u00e2nia n-are nimic original \u00een afar\u0103 de \u021b\u0103rani, art\u0103 popular\u0103 \u0219i peisaj (de care nu e responsabil\u0103). Dar cu \u021b\u0103ranii nu putem intra dec\u00eet prin poarta de din dos a istoriei. Este \u00eenfior\u0103toare atmosfera primitiv\u0103, teluric\u0103, nediferen\u021biat\u0103 a acestei \u021b\u0103ri,…\u201d (Schimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei, 1936) – a fost valorificat\u0103 la maximum p\u00e2n\u0103 la ziua de azi de c\u0103tre reprezentan\u021bii artei filozofice \u0219i criticii literari din universalitate, evident, \u0219i din Rom\u00e2nia.
\nPrintre lucr\u0103rile literare de valoare universal\u0103, scrise de Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, R\u0103\u0219inari, Rom\u00e2nia – d. 20 iunie 1995, Paris), se num\u0103r\u0103 cele din domeniul filozofiei \u0219i nu numai, care au fost traduse \u00een limba englez\u0103 de profesorul, scriitorul, poetul \u0219i criticul literar american Richard Joseph Howard, ulterior fiind publicate \u00een S.U.A. Pentru primul s\u0103u volum scris \u00een limba francez\u0103 \u201ePr\u00e9cis de d\u00e9composition\u201d\/ \u201eTratat de descompunere\u201d (1949), publicat la Editura Gallimard din Fran\u021ba, Emil Cioran este nominalizat cu prestigiosul Premiu \u201eRivarol\u201d \u00een anul 1950. Iar pentru prima sa carte \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u201ePe culmile disper\u0103rii\u201d, publicat\u0103 \u00een 1934, a fost nominalizat cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needita\u021bi \u0219i Premiul Tinerilor Scriitori Rom\u00e2ni. Ulterior, p\u00e2n\u0103 la plecarea \u00een Fran\u021ba, renumitul filozof Cioran a publicat alte patru c\u0103r\u021bi \u00een limba natal\u0103 – \u201eCartea am\u0103girilor\u201d (1936), \u201eSchimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d (1936), \u201eLacrimi \u0219i sfin\u021bi\u201d (1937), \u201eAmurgul g\u00e2ndurilor\u201d (1940) – acestea prezent\u00e2nd o valoare aparte \u00een literatura rom\u00e2n\u0103. Peste 23 de c\u0103r\u021bi au fost traduse \u00een limba italian\u0103 cu aportul scriitorilor \u0219i traduc\u0103torilor italieni Annunziata Capasso, Mattia Luigi Pozzi, Fulvio Del Fabbro, Cristina Fantechi, Diana Grange Fiori, Giovanni Rotiroti, Andrea Rigoni, Tea Turolla, Lauro Colasanti, Carlo Laurenti, Luigia Zilli, al\u021bii. Cunoscut ca important filozof \u00een cultura universal\u0103, Emil Cioran este prezent \u00een renumitele enciclopedii din Marea Britanie, SUA, Fran\u021ba, Italia, Germania, Portugalia etc., evident \u0219i din Rom\u00e2nia, respectiv, prezent \u0219i \u00een renumitele biblioteci din \u00eentreaga lume. Cu referire la opera lui Emil Cioran \u0219i-au expus opinia renumi\u021bi critici literari \u0219i filozofi din lumea universal\u0103, printre ei num\u0103r\u00e2ndu-se poetul \u0219i diplomatul francez Saint-John Perse (laureat al Premiului Nobel pentru Literatur\u0103, 1960) care a scris \u201edomnul Cioran a fost \u201eunul dintre cei mai mari scriitori francezi care au onorat limba noastr\u0103 de la moartea lui Paul Valery\u201d. \u00cens\u0103, cu referire la cartea a II-a \u00een limba francez\u0103 \u201eSyllogismes de l’amertume\u201d, edi\u021bia a II-a (1976, Ed. Gallimard, Paris; prima edi\u021bie fiind editat\u0103 \u00een 1952), tradus\u0103 \u00een anul 1999 \u00een limba englez\u0103 de Richard Howard, \u00eentitulat\u0103 \u201eAll Gall is Divided\u201d, o lucrare filozofic\u0103 cu o colec\u021bie de aforisme, criticul literar american Susan Sontag deja \u00een anul 1966 \u00eentr-o colec\u021bie de eseuri \u201eStyles of Radical Will\u201d a men\u021bionat c\u0103 ,,Cioran este una dintre cele mai delicate min\u021bi ale puterii reale care scriu ast\u0103zi\u201d. Nuan\u021ba, ironia \u0219i rafinamentul sunt esen\u021ba g\u00e2ndirii sale.\u201d[1]. Pe c\u00e2nd criticul american Albert Mobilio, \u00eentr-o recenzie publicat\u0103 \u00een ziarul New York Times, \u00een 1999, cu titlul \u201eToate galele sunt \u00eemp\u0103r\u021bite\u201d, a l\u0103udat traducerea c\u0103r\u021bii \u201eAll Gall is Divided\u201d, compar\u00e2nd idiosincrasia lui Cioran cu cea a lui Cosmo Kramer, totodat\u0103 remarc\u00e2nd c\u0103 \u201ecalitatea fals\u0103 a naifului investe\u0219te actul de a muri cu o comedie alunecoas\u0103 care, \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 mod\u0103 dubl\u0103, spore\u0219te seriozitatea\u201d.
\nPrec\u00e2t despre lucrarea \u201eDe l’inconv\u00e9nient d’\u00eatre n\u00e9\u201d (1973, edi\u021bie \u00een limba francez\u0103), tradus\u0103 ulterior \u00een limba englez\u0103 cu titlul \u201eThe Trouble with Being Born\u201d, de Richard Howard \u00een 1976 (nominalizat\u0103 cu Premiul PEN pentru traducere), jurnalistul \u0219i criticul literar englez Nicholas Lezard \u00een anul 1993 public\u0103 \u00een ziarul britanic \u201eThe Independent\u201d o recenzie \u00eentitulat\u0103 \u201eBOOK REVIEW\/ Warmth at the art of aphorism: The trouble with being born – E M Cioran, tradus de Richard Howard: Quartet, pounds 8.95\u201d\/\/ \u201eRecenzie de carte\/ C\u0103ldura \u00een arta aforismului: Problema cu na\u0219terea \u2013 EM Cioran\u201d \u00een care men\u021bioneaz\u0103: \u201eDe ce ar trebui s\u0103 ne fie interesat de opiniile acestui excentric, care este, de altfel, contradictorie, pervers\u0103, rezistent la teoria intelectual\u0103 \u0219i neinteresat \u00een problemele de semiotic\u0103? Pentru c\u0103 Cioran face de fapt filozofia lui perfect democratic\u0103, asimilabil de oricine. Detestarea lui Cioran este autentic\u0103, atotcuprinz\u0103toare \u0219i totu\u0219i pervers generoas\u0103 (al doilea ultim aforism al c\u0103r\u021bii \u00eencepe \u201eNimeni nu a iubit lumea mai mult dec\u00e2t mine…\u201d, ceea ce ar putea fi o glum\u0103). se poate avea \u00eencredere \u00een datele fundamentale ale lumii. Scepticismul s\u0103u lumineaz\u0103 lucrurile ca o tor\u021b\u0103.”[2]. \u00cens\u0103 actorul englez Michael Robbins \u00een articolul \u00eentitulat \u201eUn an \u00een lectur\u0103: Michael Robbins\u201d, 2013, revista literar\u0103 The Millions, relateaz\u0103: \u201eProblema cu a fi n\u0103scut drept una dintre c\u0103r\u021bile sale preferate\u201d… \u201eeste p\u0103cat c\u0103 Cioran \u0219i Weil nu s-au \u00eent\u00e2lnit niciodat\u0103\u201d. Drept dovad\u0103, opera filozofic\u0103 a lui Emil Cioran este examinat\u0103 \u0219i valorificat\u0103 cu mult interes de criticii literari, filozofi, scriitori, profesori, actori din \u00eentreaga lume. Cu acela\u0219i interes, scriitorii germani Ulrike Bardt (dr., prof.) \u0219i Werner Moskopp (filozof) \u00een lucrarea \u201eMeine Mission ist zu zweifeln\u201d – Emil Cioran zwischen Skepsis und Mystik\u201d\/ \u201eMisiunea mea este s\u0103 m\u0103 \u00eendoiesc\u201d – Emil Cioran \u00eentre scepticism \u0219i mysticism\u201d (LIT Verlag, 2017, \u00een limba german\u0103) dezvolt\u0103 teza conform c\u0103reia stabilesc: \u201e\u00eendoiala g\u00e2nditorului rom\u00e2no-francez nu trebuie s\u0103 duc\u0103 la disperare, ci poate ap\u0103rea \u00een momente mistice precum \u201eMetanoia\u201d \u0219i \u201eunio mystica\u201d . Tensiunea dintre misticism \u0219i scepticism \u00een aforismele lui Cioran este examinat\u0103 mai \u00eent\u00e2i dintr-o perspectiv\u0103 literar\u0103 \u0219i apoi explicat\u0103 \u00een pasaje de form\u0103 hermeneutic\u0103 cu angajamentul lui Cioran fa\u021b\u0103 de onestitate: scepticul trebuie s\u0103-\u0219i continue misiunea.\u201d[3]. La fel \u0219i Tobias Dahlkvist (dr., profesor la Universitatea din Stockholm), prin lucrarea \u201eEremiten i Paris. Emil Cioran och pessimismen som levnadskonst\u201d\/ \u201ePustnicul din Paris. Emil Cioran \u0219i pesimismul ca art\u0103 de a tr\u0103i\u201d (2013), \u00eencearc\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 \u201ecum firul comun \u00een scrierea lui Cioran este o utilizare practic\u0103 a pesimismului. Cioran transform\u0103 pesimismul teoretic ini\u021bial \u00eentr-o art\u0103 de a tr\u0103i, cu mari asem\u0103n\u0103ri cu epicurianismul antic\u201d; totodat\u0103 complet\u00e2nd: \u201eTradi\u021bia pesimist\u0103 din filozofie cunoa\u0219te mul\u021bi excentrici cu ochi negri, mul\u021bi stili\u0219ti orbitori, mul\u021bi umori\u0219ti negri. \u00centrebarea este dac\u0103 cineva a unit acest lucru \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 precum filosoful rom\u00e2n Emil Cioran.\u201d[4]. Respectiv, \u00een volumul \u201eThe Temptations of Emile Cioran\u201d (American University Studies, 1997)\/ \u201eTenta\u021biile lui Emile Cioran (Studii universitare americane)\u201d, scriitorii americani William Kluback \u0219i Michael Finkenthal afirm\u0103 c\u0103 \u201eEmile Cioran, n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia, este una dintre cele mai importante figuri ale filozofiei \u0219i literaturii franceze moderne\u201d. Opinii generoase, obiective \u0219i solide despre crea\u021bia literar\u0103 a filozofului Emil Cioran au fost expuse \u0219i de scriitoarea francez\u0103 Sylvie Jaudeau \u00een lucrarea \u201eCioran ou le dernier homme\u201d\/ \u201eCioran sau ultimul om\u201d (Corti, 2001), care \u00eenscrie: \u201ePesimismul operei lui Cioran apare doar celor care nu au \u00een\u021beles sensul s\u0103u ultim. Aceast\u0103 ne\u00eencetare fa\u021b\u0103 de sine nu este altceva dec\u00e2t un mod de a merge p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul sinelui, \u00een care percepem toate etapele unei c\u0103l\u0103torii spirituale autentice care, de la ruin\u0103 la ruin\u0103, dezv\u0103luie \u00een cele din urm\u0103 omul suprem \u00eentregit prin luciditate. Mai degrab\u0103 dec\u00e2t un om f\u0103r\u0103 credin\u021b\u0103, este un om dezam\u0103git care, ca \u0219i budi\u0219tii, vede \u00een aceast\u0103 dezam\u0103gire drumul regal c\u0103tre con\u0219tiin\u021ba suprem\u0103 a neantului. Cu toate acestea, Cioran simte o rudenie mai profund\u0103 cu gnosticii cre\u0219tini. La fel ca ei, el m\u0103rturise\u0219te c\u0103 singura cunoa\u0219tere pe care omul o poate pretinde este c\u0103 aceast\u0103 lume este produsul unei c\u0103deri. Omul scufundat \u00een timp nu mai aspir\u0103 la nimic altceva dec\u00e2t la el \u00eensu\u0219i s\u0103 scape \u0219i s\u0103 revin\u0103 la starea edenic\u0103 original\u0103. Acest r\u0103u, nu este vorba de a-l ignora, ci de a sc\u0103pa de el, de a-l exorciza, de a-l pune la distan\u021b\u0103 \u00een cuvinte. Astfel, disperatul pentru m\u00e2ntuirea sa devine un estet. Stilul frumos l-a vindecat de boala sa. Dar, astfel purificat de acest r\u0103u, el se g\u0103se\u0219te \u0219i el vindecat de el \u00eensu\u0219i. Ultimul om este un om gol. El este \u00een\u021beleptul timpurilor moderne.\u201d[5].
\nReferindu-ne la monografia \u201eSearching for Cioran\u201d\/ \u201e\u00cen c\u0103utarea lui Cioran\u201d (2009), de istoricul literar \u0219i traduc\u0103toarea rom\u00e2no-american\u0103 Ilinca Zarifopol-Johnston, descoperim o cercetare prin care se prezint\u0103 ca atare \u201ePortretul scriitoarei despre Cioran, care este completat de o relatare autobiografic\u0103 captivant\u0103 a redescoperirii propriului trecut rom\u00e2nesc\u201d. Prin marea dorin\u021b\u0103 de a-l \u00eent\u00e2lni pe filozoful rom\u00e2n la Paris, \u00een cele din urm\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201990 are loc schimbul de idei \u00eentre doi cona\u021bionali, iar descrierea\/biografia critic\u0103 a Ilinc\u0103i Zarifopol-Johnston se concentreaz\u0103 pe anii de formare a viitorului filozof ca revolu\u021bionar mistic atras de politica na\u021bionalist\u0103 de dreapta din Rom\u00e2nia interbelic\u0103 \u0219i despre scrierile sale din aceast\u0103 perioad\u0103, \u0219i, evident, despre exilul autoimpus \u00een Fran\u021ba din anii 1937.
\nP\u0103reri lucide le exprim\u0103 scriitorul \u0219i profesorul francez Philippe Tiffreau \u00een monografia \u201eCioran ou la Dissection du gouffre\u201d\/ \u201eCioran sau Disec\u021bia abisului\u201d (1991, volum colectiv), unde spune \u201eFilozof entuziast, sceptic prin excelen\u021b\u0103, dar \u0219i iconoclast \u0219i insolent, amar \u0219i ironic, Cioran este mereu deconcertant: este unul dintre cei mai corozivi \u0219i lucizi g\u00e2nditori ai secolului nostru. Aceast\u0103 lucrare ne invit\u0103 s\u0103 descoperim acest mo\u0219tenitor singular al morali\u0219tilor din epoca Iluminismului, a c\u0103rui reflectare este o perpetu\u0103 incitare la revolta intelectual\u0103. El revendic\u0103 suveranitatea min\u021bii; \u00eendoiala, sarcasmul, paradoxul sunt armele sale cele mai eficiente pentru a ajunge la descoperirea adev\u0103rului – un adev\u0103r care nu este \u00eentotdeauna bun de spus, deoarece nu ofer\u0103 r\u0103spunsuri, ci \u00eentreb\u0103ri despre marele r\u0103u al fiin\u021bei, istorie, civiliza\u021bie, misticism, literatur\u0103, art\u0103 \u0219i sisteme metafizice.\u201d[6]. Corespunz\u0103tor, scriitorul \u0219i traduc\u0103torul german Bernd Mattheus prin intermediul volumului \u201eCioran: Portr\u00e4t eines radikalen Skeptikers\u201d\/ \u201eCioran: Portretul unui sceptic radical\u201d (Matthes und Seitz, 2007, Berlin) relateaz\u0103: \u201eAutorul unor aforisme \u0219i eseuri stilistice str\u0103lucitoare de cel mai pesimist personaj a provocat \u00een cele din urm\u0103 senza\u021bie cu lucrarea ,,Tratat de descompunere\u201d publicat\u0103 \u00een 1949. Cartea, care l-a f\u0103cut cunoscut la nivel interna\u021bional, a fost tradus\u0103 \u00een german\u0103 de Paul Celan \u0219i \u0219i-a stabilit reputa\u021bia de sceptic necru\u021b\u0103tor.\u201d[7]. Sub aceea\u0219i formul\u0103, doctorul \u00een filozofie Nicole Parfait \u00een lucrarea \u201eCioran ou Le d\u00e9fi de l’\u00eatre\u201d\/ \u201eCioran sau provocarea fiin\u021bei\u201d (2001, Paris) citeaz\u0103: \u201eCu o luciditate implacabil\u0103, Cioran nu a \u00eencetat niciodat\u0103 s\u0103 denun\u021be iluziile vremii sale, iar secolul al XX-lea a disp\u0103rut sub impreca\u021biile sale, a\u0219a cum al XIX-lea se \u00eencheiase sub anatemele lui Nietzsche. Dar, chiar mai radical dec\u00e2t predecesorul s\u0103u, Cioran, refuz\u00e2nd n\u0103lucile supreme ale supermanului \u0219i sinuciderii, a renun\u021bat pentru a salva o realitate care se sustrage pentru totdeauna. Din ad\u00e2ncul disper\u0103rii sale, el a c\u0103utat doar s\u0103 m\u0103reasc\u0103, actor eroic, singurele apari\u021bii prin compunerea \u0219i interpretarea propriului rol, \u00een spatele aforismelor sclipitoare n\u0103scute sub inspira\u021bia st\u0103rilor sale \u0219i al c\u0103ror labirint exprim\u0103 dorin\u021ba de a se dezv\u0103lui \u00een timp ce se ascunde, se ascunde o viziune asupra lumii care constituie un sistem coerent \u0219i completat.\u201d[8]. Pe c\u00e2nd scriitorul, psihologul \u0219i jurnalistul elve\u021bian Roland Jaccard \u00een monografia \u201eCioran et compagnie\u201d\/ \u201eCioran \u0219i companie\u201d (2005, Paris, P.U.F.) spune: \u201eTimpul unei vie\u021bi, a\u021bi avut o c\u0103l\u0103torie bun\u0103? – Mai pu\u021bin mai r\u0103u dec\u00e2t mi-am imaginat. – Ce atribui\u021bi? – Prieteniei pe care mi-a adus-o Cioran, la \u00eendr\u0103zneala pe care mi-au dat-o c\u0103r\u021bile sale. \u0218i compania a c\u00e2torva tinere care au venit din Orientul \u00cendep\u0103rtat pentru a \u00eenmuia am\u0103r\u0103ciunea zilelor \u0219i a da un pic mai mult\u0103 intensitate volupt\u0103\u021bii efemerului. Ce mai a\u0219tep\u021bi? – C\u0103 m\u0103 la\u0219i \u00een pace.\u201d Aici este \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri tonul general al acestor pagini dezam\u0103gite despre via\u021b\u0103, cum s\u0103 \u00eenfrun\u021bi moartea, deoarece este necesar s\u0103 punem cap\u0103t vie\u021bii? O scriere care pare frivol\u0103 \u0219i indiferent\u0103, profund serioas\u0103.\u201d[9].
\n\u00centr-adev\u0103r, cele scrise de Emil Cioran se bazeaz\u0103 \u00een totalitate pe realitatea vie\u021bii umane, lucruri care se \u00eent\u00e2mpl\u0103, credem, \u00een via\u021ba fiec\u0103rui individ din ast\u0103 lume \u2013 dezam\u0103gire \u00een ac\u021biuni neesen\u021biale, uneori importante sau mai pu\u021bin \u00eensemnate pentru traiul de toate zilele; decep\u021bie \u00een rutina cotidian\u0103, \u00een aproapele t\u0103u, dar \u0219i \u00een propria fiin\u021b\u0103, depinde de caz \u0219i situa\u021bie; c\u00e2t \u0219i multe alte aspecte vitale. Asemenea lucruri se pot \u00eent\u00e2mpla \u00een existen\u021ba oric\u0103rui om \u0219i se pot produce \u00een diverse etape ale vie\u021bii; \u00eens\u0103 aceste st\u0103ri suflete\u0219ti, care sunt ap\u0103s\u0103toare psihicului uman, pot trece sau ameliorate numai prin g\u0103sirea unui echilibru emo\u021bional adecvat sau prin punerea \u00een aplicare a unei activit\u0103\u021bi corespunz\u0103toare care s\u0103 sustrag\u0103 de la g\u00e2ndurile \u0219i condi\u021bia deprimant\u0103. Astfel, marele filozof rom\u00e2n, g\u0103sindu-\u0219i refugiul prin scriere, \u00een cele din urm\u0103 a l\u0103sat omenirii un tezaur literar nespus de pre\u021bios, con\u021binutul operelor filozofice fiind despre lume \u0219i r\u0103ul din acest univers, despre cultura \u0219i identitatea propriului neam, dar \u0219i despre propriile manifest\u0103ri condi\u021bionate de cotidianitate \u0219i mediul \u00eenconjur\u0103tor, \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, despre destinul personal transpus \u00een memoriile autobiografice. Indiferent de toate, opera literar\u0103 a distinsului filozof rom\u00e2n Emil Cioran este o capodoper\u0103 universal\u0103, iar calitatea fundamental\u0103 a personalit\u0103\u021bii sale este inteligen\u021ba impresionant\u0103 \u0219i plin\u0103 de luciditate. Cu asemenea calit\u0103\u021bi, Domnul Cioran a fost \u00een slujba scrisului timp de aproape 60 de ani, iar prin intermediul preocup\u0103rilor sale ce s-au perindat prin st\u0103ri \u0219i procese de decep\u021bie vital\u0103, atrase \u0219i de fenomene negative, s-a creat acea oper\u0103 literar\u0103 care, \u00een consecin\u021b\u0103, s-a dovedit a fi ca una nespus de interesant\u0103 \u0219i foarte bun\u0103 pentru cultura universal\u0103.
\n_______________
\n1Authors\u2019 Calendar. http:\/\/authorscalendar.info\/cioran.htm
\n2https:\/\/www.independent.co.uk\/arts-entertainment\/book-review-warmth-at-the-art-of-aphorism-the-trouble-with-being-born-e-m-cioran-trs-richard-howard-quartet-pounds-8-95-2316511.html
\n3https:\/\/www.amazon.de\/Meine-Mission-ist-zweifeln-zwischen\/dp\/3643133030
\n4https:\/\/ellerstroms.se\/butik\/eremiten-i-paris-emil-cioran-och-pessimismen-som-levnadskonst\/
\n5https:\/\/www.amazon.fr\/Cioran-dernier-homme-Sylvie-Jaudeau\/dp\/2714307523
\n6https:\/\/www.amazon.com\/Philippe-Tiffreau\/e\/B001K7KK16%3Fref=dbs_a_mng_rwt_scns_share
\n7https:\/\/www.perlentaucher.de\/buch\/bernd-mattheus\/cioran.html
\n8https:\/\/www.bol.com\/nl\/nl\/p\/cioran-ou-le-defi-de-l-etre\/9200000034393886\/
\n9https:\/\/www.amazon.fr\/Cioran-compagnie-Roland-Jaccard\/dp\/2130521452<\/em><\/p>\n


\nC\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/p>\n

Petre ISACHI<\/strong>
\n\"\"

Introducere \u00een s\u00e2rbologie<\/strong><\/p>\n

Nu doar \u201eavalan\u0219a exegetic\u0103\u201d, nici cea a \u201erecuper\u0103rilor de urgen\u021b\u0103\u201d configurate din perspective multiple, complementare, dar \u0219i polemice ce i-ar putea asigura scriitorului cu \u201efibr\u0103 filosofic\u0103\u201d, Ion D. S\u00eerbu, o posteritate de invidiat \u00eel va fi determinat pe criticul \u0219i istoricul literar Nicolae Oprea (Provinciile imaginare, 1993; Alexandru Macedonski \u00eentre romantism \u0219i simbolism, 1999; Ion D. S\u00e2rbu \u0219i timpul romanului, 2000, edi\u021bie revizuit\u0103 2015; Opera \u0219i autorul, 2001; Timpul lecturii. Selec\u021bie de cronicar, 2002; Magicul \u00een proza lui V. Voiculescu, 2002; Literatura \u201eEchinoxului\u201d, 2003; Nop\u021bile de insomnie. Op\u021biuni livre\u0219ti, 2005; Vasile Voiculescu \u2013 monografie, 2006; Sinteze critice, 2009; Arte poetice rom\u00e2ne\u0219ti, 2011; Poetul trivalent, 2011; Sinopsis, 2013; Cronicar \u00eent\u00e2rziat, 2013 etc.) s\u0103 intuiasc\u0103 \u0219i s\u0103 numeasc\u0103, \u201ecu tot riscul\u201d, na\u0219terea unui nou domeniu benefic pentru literatur\u0103, filosofie, politologie, sociologie, psihologie, istorie etc.: \u201es\u00e2rbologie\u201d. Interesul cresc\u00e2nd al exege\u021bilor \u00een recuperarea Operei lui Ion D. S\u00eerbu in integrum se explic\u0103 nu doar prin fascina\u021bia pentru condi\u021bia de \u201ec\u0103rturar solitar\u201d (ne)\u00eenvins de \u201emegalotriste\u021be \u0219i pustietate\u201d, ci \u0219i de cunoscuta aversiune a discipolului profesorului Liviu Rusu \u00eempotriva prostocra\u021biei \u0219i a totalitarismului de orice tip: \u201eTr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 de uria\u0219\u0103, fantastic\u0103 explozie, expansiune \u0219i \u00eenst\u0103p\u00e2nire a Prostiei ca valoare. Prostia inteligent\u0103, \u0219tiin\u021bific\u0103, descurc\u0103rea\u021b\u0103, \u0219mecher\u0103; prostia sublim\u0103, cezaric\u0103, divin\u0103, prostia ca fundament, ca acoperi\u0219, prostia ca stil \u0219i weltanschauung. Prostia ca monolog, ea nu cunoa\u0219te \u0219i nici nu recunoa\u0219te \u00eentreruperea, \u00eentrebarea, contrazicerea. Chiar dac\u0103 te ascult\u0103, te ascult\u0103 numai ca s\u0103 \u00ee\u0219i aud\u0103 propriile p\u0103reri, cuvinte, convingeri.\u201d
\nAt\u00e2t prin arhitectur\u0103, compozi\u021bie \u2013 1. Prolegomene, 2. Eseuri. Accente \u0219i reveniri, 3. Posteritatea critic\u0103, 4. Restituiri \u0219i valorific\u0103ri ,c\u00e2t \u0219i prin viziunea erudit\u0103, uneori polemic\u0103, exhaustiv\u0103 (p\u00e2n\u0103 la data apari\u021biei c\u0103r\u021bii) asupra fenomenului de reabilitare a dramaturgului, prozatorului, diaristului ce a crezut necondi\u021bionat \u00een postumitatea Operei sale \u0219i nu a ezitat s\u0103 se compare cu autorul capodoperei Maestru \u0219i Margareta, se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu Mihail Bulgakov \u00een revelarea distopiei (antiutopiei, contrautopiei, a utopiei negative, neagr\u0103, absurd\u0103, satiric\u0103 etc.) comunismului\/ stalinismului, ceau\u0219ismului \u2013 Revan\u0219a postum\u0103 este o veritabil\u0103 \u201eIntroducere \u00een s\u00e2rbologie\u201d deschis\u0103, polemic\u0103, transdisciplinar\u0103, interdisciplinar\u0103, dup\u0103 care \u00eensu\u0219i prof. univ. dr. Nicolae Oprea ar putea \u021bine un curs studen\u021bilor de la una din Universit\u0103\u021bile din Craiova, T\u00e2rgovi\u0219te, Pite\u0219ti etc. Perspectivele critice multiple, dublate de restituirile istorico-literare interpretate cu acribie filologic\u0103 de pre\u0219edintele Filialei Pite\u0219ti a USR sunt complementare cu volumele de studii \u0219i eseuri publicate de Ioan Lascu, Lelia Nicolescu, Elvira Sorohan, Sorina Sorescu, Toma Grigore, dar \u0219i cu seria de monografii (Ion D. S\u00e2rbu \u0219i timpul romanului; Ion D. S\u00e2rbu \u2013 de veghe \u00een noaptea totalitar\u0103; Un om din Est. Studiu monografic) \u0219i a unor teze de doctorat sus\u021binute de Mihaela Nicolae, Mihai Barbu, Eugen Radu Wohl etc. sau\/ \u0219i articole, documente ap\u0103rute sub egida Funda\u021biei Culturale Ion D. S\u00e2rbu, ale proiectului Memorialul S\u00eerbu de la Petrila, \u00een num\u0103rul unic al revistei Sinteze\/ Europolis (2010, noiembrie) sau \u00een seria exegezelor despre Cercul literar de la Sibiu\/ Cluj etc.
\nMonografiile, biografiile, biobliografiile, eseurile, studiile, articolele, \u00eensemn\u0103rile critice aleatorii, lucr\u0103rile de masterat\/ doctorat \u2013 \u201eavalan\u0219a exegetic\u0103\u201d, cum \u00eei spune cu \u00eenc\u00e2ntare, cercet\u0103torul \u00een s\u00e2rbologie, Nicolae Oprea \u2013 integrate ingenios \u00een Revan\u0219a postum\u0103, sugereaz\u0103\/ revel\u0103 complementaritatea perspectivelor hermeneutice, mi\u0219c\u0103rile imprevizibile ale istoriei din \u201eiarna totalitar\u0103\u201d parc\u0103 nesf\u00e2r\u0219it\u0103, dar \u0219i predilec\u021bia pentru distopie\/ utopie neagr\u0103 a celui ce a fost epurat din Universitate \u00een 1948, concomitent cu profesorii s\u0103i Lucian Blaga, D. D. Ro\u0219ca \u0219i Liviu Rusu \u2013 observa\u021bi comportamentul sub obsesia rat\u0103rii, a lui Candid Desiderius, \u201eun biet idiot universal\u201d, un alter-ego \u201edialectic\u201d al autorului romanului Adio, Europa! \u2013 ,simbolistica arhetipal\u0103 a lupului (Lupul \u0219i Catedrala), realismul \u201emetafizic\u201d, utopia euphorionist\u0103, geniul epistolar \u0219i obsesia fericit\u0103 a posterit\u0103\u021bii, tragismul intrinsec al personajelor create de I.D.S., \u201ememoria revistelor efemere\u201d, figura spiritului celui ce s-a \u201em\u00e2ntuit de fric\u0103\u201d (sincer, m\u0103 \u00eendoiesc de sinceritatea acestei confesiuni a celui ce a lucrat vagonetar \u00een mina Petrila!) scriind Jurnalul unui jurnalist f\u0103r\u0103 jurnal, \u201escriitur\u0103 secret\u0103 clandestin\u0103, destinat\u0103 posterit\u0103\u021bii de un \u201edezertor recidivist\u201d din politic\u0103 \u0219i istorie\u201d. ,Tipologic vorbind, cel ce a scris Traversarea cortinei a fost un om parantetic situat \u00eentre homo utopicus (tipul idealistului absolut) \u0219i homo ridens \u2013 tipul ce crede c\u0103 poate transforma r\u00e2sul \u00een terapie \u2013 b\u00e2ntuit permanent de \u201eviziuni eschatologice\u201d \u0219i p\u0103truns mesianic de o posibil\u0103 \u201er\u0103zbunare postum\u0103\u201d.
\nSunt multe de re\u021binut de cititorul\/ studentul, cercet\u0103torul interesat de \u201eIntroducere \u00een s\u00e2rbologie\u201d, carte configurat\u0103 aparent aleatoriu, de universitarul Nicolae Oprea\u2026 Orice tip de lector are \u00een primul r\u00e2nd revela\u021bia exemplarit\u0103\u021bii destinului imanent, tragico-absurd al acestui \u201eCandid\u201d exilat de soart\u0103, \u00eentr-un Isarl\u00e2k leninisto-stalinist, care a tr\u0103it cioraniano-dostoievskian, sentimentul rat\u0103rii, o ratare na\u021bional\u0103 poten\u021bat\u0103 de \u201eteroarea istoriei\u201d \u0219i de presiunea dictatorial\u0103 a sistemului politic de tip bol\u0219evic, ce ac\u021biona coercitiv – paradoxal – ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i \u00een postcomunism!?: \u201eTo\u021bi suntem rata\u021bi \u2013 fiindc\u0103 istoria \u0219i \u021bara \u0219i poporul nostru e ratat\u201d, noteaz\u0103 \u00een \u201eJurnal\u201d, cu luciditatea filosofului ratat, I. D. S. Acela\u0219i cititor al vol. Revan\u0219a postum\u0103 are certitudinea c\u0103 tr\u0103ie\u0219te \u2013 \u201etr\u0103irea practic\u0103 a R\u0103ului\u201d – \u0219i azi \u00eentr-un \u201ebazar oriental\u201d \u00een care coabiteaz\u0103 \u201eb\u0103tr\u00e2na Asie \u0219i brusc senilizata Europ\u0103\u201d, un bazar (pseudo)americanizat\/ occidentalizat, \u00een care se v\u00e2nd \u0219i se cump\u0103r\u0103 con\u0219tiin\u021be, unde \u201eturcocra\u021bia\u201d comunistoid\u0103 impune un spa\u021biu dominat de teroare, fric\u0103, prostie cezaric\u0103, lichelism, demonism, mancurtizare, resemnare, supunere fundamentalist\u0103 etc.
\nUn sistem amoral care a pus (\u0219i pune \u00eenc\u0103!) \u201ela lucru la\u0219itatea, frica, plictisul, golul, tr\u0103darea\u201d, dar am\u00e2n\u0103 sine die, \u201emutarea \u00een lup\u201d \u2013 lupul, un eponim etnic, epifania noastr\u0103 mitologic\u0103 \u2013 \u0219i instaleaz\u0103 demonic, domnia \u201emielului tanatofil\u201d (v. Simbolistica lupului la Dimitrie Cantemir \u0219i Ion D. S\u00eerbu), \u00eenc\u00e2t Lupul \u0219i Catedrala este mai cur\u00e2nd un roman ini\u021biatic \u0219i \u201eal posibilei m\u00e2ntuiri\u201d. Influen\u021ba lui Nietzsche din A\u0219a gr\u0103it-a Zarathustra, \u00eempreun\u0103 cu cea a lui Lucian Blaga din Trilogia culturii, asupra viziunii prozatorului antitotalitarist, format \u00een Cercul Literar de la Sibiu, \u00eei fundamenteaz\u0103 filosofia re\u00eentoarcerii la civiliza\u021bia geto-dacic\u0103\/ pastoral\u0103 v\u0103zut\u0103 ca modalitate unic\u0103 de salvare din marasmul stalinismului\/ ceau\u0219ismului. Nu e greu de observat c\u0103 opinia lui S\u00e2rbu este \u00een antitez\u0103 cu Schimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei propus\u0103 de Emil Cioran, dar \u00een consens cu opinia lui Ion Barbu, transfigurat\u0103 \u00een poemul Dup\u0103 melci.
\nTrezirea din \u201esomnul cel de moarte\u201d cere ruperea de cele trei presupuse \u201etrepte\u201d ale destinului rom\u00e2nesc – a melcului care se retrage catabazic din lume, a lupului, treapta anabazic\u0103 (lupul convins c\u0103 voin\u021ba de putere guverneaz\u0103 lumea) \u0219i a mielului tanatofil, victim\u0103 predestinat\u0103, pentru binele celorlal\u021bi \u2013 sugereaz\u0103 I. D. S. \u00een Opera postum\u0103; cere mai ales, abandonarea condi\u021biei de \u201esuberou\u201d, \u00een fapt cea a lui Candid Desiderius\/ Dezideriu, \u00eenrudit tipologic cu prin\u021bul M\u00e2\u0219kin, dar \u0219i cu Josef K., victima sigur\u0103 a efectelor nefaste ale universului absurd din Procesul lui Kafka. \u00cen galeria personajelor memorabile din proza postbelic\u0103, Nicolae Oprea \u00eel plaseaz\u0103 \u201e\u00eentre Victor din Cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni de Marin Preda \u0219i \u0218tefan Viziru din Noaptea de S\u00e2nziene de Mircea Eliade. De personajul lui Preda \u00eel apropie forma\u021bia filosofic\u0103, ratarea carierei universitare \u0219i preocup\u0103rile: Petrini scrie un pamflet Era tic\u0103lo\u0219ilor, iar Candid concepe opul Prolegomen\u0103 la o viitoare Victimologie. Ar mai fi ca tr\u0103s\u0103turi comune, sim\u021bul ridicolului \u0219i revela\u021bia abjec\u021biei umane. \u00cei desparte, definitiv \u00eens\u0103, percep\u021bia istoriei contemporane. Personajul lui Ion D. S\u00eerbu nu se las\u0103 confiscat de datele experien\u021bei personale, ci realizeaz\u0103 perspectiva ontologic\u0103 a destinului colectiv prin r\u0103sfr\u00e2ngerea tragicului asupra unei na\u021biuni\u201d (N.O.). Am citat secven\u021ba de mai sus pentru a ilustra ideea fundamental\u0103 care-i str\u0103bate retorica din \u201eIntroducerea \u00een\u2026\u201d: anume limbajul demersului critic este un sistem de limbaje \u00een care cuv\u00e2ntul intr\u0103 \u00een dialog cu toate celelalte texte configurate polifonic.
\nPolifonia din Revan\u0219a postum\u0103 se sprijin\u0103 pe principiul dialogismului: enun\u021burile tuturor vocilor, agen\u021bilor, participan\u021bilor, fiin\u021belor de h\u00e2rtie, personajelor etc., care \u201edialogheaz\u0103\u201d cu s\u00e2rbologul Nicolae Oprea, al c\u0103rui rol este de a integra multiplicitatea opiniilor, punctelor de vedere \u0219i de a-l \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a pe I. D. S\u00eerbu, integral, at\u00e2t ca personaj principal\/ Fiu al Operei postume, c\u00e2t \u0219i ca autor\/ Tat\u0103 al acesteia. Citim \u00een Revan\u0219a\u2026 romanul romanelor\/ scrierilor lui I. D. S., \u00een care autorul este profund activ, iar demersul critic ascunde un pronun\u021bat caracter dialogic particular \u0219i implicit polemic. O categorie aparte a discursului critic polifonic este intertextualitatea stricto sensu, a\u0219a cum o delimiteaz\u0103 G. Genette, ce creeaz\u0103 un spa\u021biu nou de rezonan\u021b\u0103 interpretativ\u0103. Exemplific\u0103m cu o scrisoare-testament (datat\u0103: 3 1unie 1989) c\u0103tre Virgil Nemoianu: \u201e\u00ce\u021bi scriu fiindc\u0103 am ordinul de l\u0103sare la vatr\u0103 primit. Voi muri cur\u00e2nd. Moartea e o tain\u0103, ea nu are nimic comun cu literatura. \u00ce\u021bi mul\u021bumesc pentru prietenia\u2026 \u0219i r\u0103bdarea ta. Dac\u0103 ar fi fost posibil un dialog liber \u0219i total \u00eentre noi, cred c\u0103 am fi putut realiza un reu\u0219it duo-filosofic, politic, religios (\u2026) Stau drept \u0219i curat \u00een fa\u021ba dasc\u0103lilor mei ardeleni: c\u00e2t am putut, am onorat \u00eencrederea acordat\u0103. Am scris mult despre moarte – acum de c\u00e2nd am \u00een buzunar \u0219i ordinul de chemare \u0219i cel de l\u0103sare definitiv\u0103 la vatr\u0103, m\u0103 simt eliberat de literatur\u0103. M\u0103 preg\u0103tesc pentru intrare \u00eentr-o alt\u0103 colectiv\u0103, cred c\u0103 prietenii mei pleca\u021bi mai de mult, Blaga, Ghibu, Ro\u0219ca, Stanca, Cotru\u0219, Eta Boeriu, pe Otopenii de dincolo m\u0103 a\u0219teapt\u0103 agit\u00e2nd stegule\u021be. Eu mi-am meritat \u0219i \u021aara \u0219i Limba\u201d.
\n\u00cen Utopia euphorionist\u0103 – reconstituire (aproape) dramatizat\u0103 -, sub aspectul intertextual, polifonia demersului critic intr\u0103 sub inciden\u021ba unei \u201eaxiomatici\u201d a comparatismului evident\u0103 \u0219i \u00een hermeneutica celor dou\u0103 romane – Adio, Europa! \u0219i Lupul \u0219i Catedrala – , dar \u0219i \u00een Jurnalul unui jurnalist\u2026 Investiga\u021biile comparatiste ale universitarului pite\u0219tean abordeaz\u0103 textele lui I. D. S., ca pe un focalizator inter – \/transtextual, \u00eenc\u00e2t legea emergen\u021bei (orienteaz\u0103 discursul critic \u00een mai multe direc\u021bii: tematologice, mitologice, politologice, filosofice etc.) \u00eempreun\u0103 cu legea flexibilit\u0103\u021bii (integrarea elementului de \u00eemprumut: Candid, Lupul, Euphorion etc. \u00een noul context) \u0219i cu cea a iradierii (elementul \u201estr\u0103in\u201d introdus \u00een discursul critic func\u021bioneaz\u0103 ca un centru de iradiere semantic\u0103\/ simbolic\u0103). Sub aceea\u0219i inciden\u021b\u0103 comparatist\u0103 mi se pare \u0219i hermeneutica din Posteritatea critic\u0103, unde istoricul N. O. refuz\u0103 iner\u021bia \u00een g\u00e2ndirea critic\u0103 \u0219i nu ezit\u0103 s\u0103-\u0219i exprime convingerile personale.
\nRela\u021bia de coprezen\u021b\u0103 \u00eentre dou\u0103 sau mai multe Texte pleac\u0103 de la impresia direct\u0103 (impresionismul lovinescian) \u0219i apoi intervine judecata critic\u0103, fie prin intertextualitate sau paratextualitate, metatextualitate, hipertextualitate, arhitextualitate, dup\u0103 cum o cer c\u0103r\u021bile publicate de Lelia Nicolescu (Ion D. S\u00eerbu despre sine \u0219i lume, 1999), Elvira Sorohan (Ion D. S\u00eerbu sau suferin\u021ba spiritului captiv, 1999), Ioan Lascu (Un aisberg deasupra m\u0103rii. Eseu despre opera postum\u0103 a lui Ion D. S\u00eerbu, 1999), Toma Grigorie (Eseuri subsidiare la \u201eAdio, Europa!\u201d,1999), Antonie Patras (Ion D. S\u00e2rbu \u2013 de veghe \u00een noaptea totalitar\u0103, 2003), Daniel Cristea-Enache (Un om din Est, 2006), Deliu Petroiu (Cartea prietenilor mei,2006), Mihai Barbu (Memoriile lui Ion D. S\u00eerbu \u2013 o reconstituire, 2011), Clara Mare\u0219 (Zidul de sticl\u0103. Ion D. S\u00eerbu \u00een arhivele Securit\u0103\u021bii, 2011), Ioan Lascu (Ion D. S\u00eerbu a\u0219a cum a fost. Convorbiri despre Gary, 2014),, Gabriela Gavril (De la \u201eManifest\u201d la \u201eAdio, Europa!\u201d, Cercul Literar de la Sibiu, 2003), Dan Damaschin (Cercul Literar de la Sibiu\/ Cluj. Deschidere spre europenism \u0219i universalitate, 2009), Ioan Lascu, coordonator (Caietele Colocviului Na\u021bional Ion D. S\u00eerbu. Posteritatea scriitorului\/ 95 de ani de la na\u0219tere\/ 25 de ani de la moarte, 2014), c\u0103r\u021bi interpretate de s\u00e2rbologul Nicolae Oprea dup\u0103 o logic\u0103 clasic\u0103 a spiritului critic \u2013 selec\u021bia albului de negru, eliminarea confuziilor, disocierea, discriminarea, refuzul autorit\u0103\u021bii de tipul Magister dixit, demitiz\u0103ri \u0219i demistific\u0103ri lucide, pluralitatea perspectivelor critice, antidogmatism etc. \u2013 la care adaug\u0103 fericit Restituiri \u0219i revalorific\u0103ri, configur\u00e2nd bildungss\u00e2rbologia intuit\u0103 \u0219i prefigurat\u0103 de universitarul pite\u0219tean.
\nDesigur, celor ce vor s\u0103 citeasc\u0103\/ studieze o carte \u201eperfect\u0103\u201d despre s\u00e2rbologie nu au dec\u00e2t o singur\u0103 solu\u021bie: s\u0103 o scrie ei \u00een\u0219i\u0219i, p\u0103str\u00e2nd privirea circular\u0103 de la semnificat la semnificant (\u0219i invers), pluralismul perspectivelor critice, inciden\u021ba comparatismului, stilul eseistic, spiritul polemic, convergen\u021ba total\u0103 cu Opera lui Ion D. S\u00e2rbu, \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, cu exegezele, studiile, articolele, opiniile predecesorilor\u2026 Ce ne ofer\u0103 cu acribie filologic\u0103 \u0219i empatie critic\u0103, respect\u00e2nd cele de mai sus, prof. univ. dr. Nicolae Oprea \u00een aceast\u0103 \u201eIntroducere \u00een s\u00e2rbologie\u201d ap\u0103rut\u0103 la Editura Bibliotheca, T\u00e2rgovi\u0219te ,2016? Argumenta\u021bia c\u0103 Revan\u0219a postum\u0103 este o dram\u0103 de idei camil-petrescian\u0103\/ cioranian\u0103. Cu at\u00e2t mai mult s-ar impune un \u201eCurs de s\u00e2rbologie\u201d – fie \u0219i facultativ – la Universitatea\u2026 Dar cum nu avem, \u00eenc\u0103, niciun \u201eCurs de eminescologie\u201d, la nicio Universitate din Rom\u00e2nia, nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t pl\u0103cerea malefic\u0103, s\u0103 coment\u0103m la nesf\u00e2r\u0219it, tema a\u0219tept\u0103rii?!<\/p>\n

*Nicolae Oprea<\/strong>, Revan\u0219a postum\u0103<\/em>, Editura Bibliotheca, T\u00e2rgovi\u0219te, 2016<\/p>\n


\nNela NECHIFOR<\/strong>
\n\"\"

V\u00e2rtej<\/strong><\/p>\n

Dorul pribeag
\n\u00ce\u0219i compune buc\u0103\u021bile de r\u0103s\u0103rituri
\nImaginare. Arcuite, peste secul
\nGolului rostogolit prin g\u00e2nduri,
\nPare c\u0103 soarele s-a matifiat \u0219i el
\nOglindindu-se \u00een orbul
\nIubirii netrebuite.<\/p>\n

Dorul n\u0103valnic,
\nIzgonit periodic la v\u00e2n\u0103toarea
\nEchilibrului singuratic,
\nRevine s\u0103-\u0219i \u00eencropeasc\u0103
\n\u00cenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea prezentului,
\nCu urgia pasiunii abandonate
\nVoit.<\/p>\n

Dorul p\u0103r\u0103sit
\nDe vremurile inimii ro\u0219ii,
\n\u00ce\u0219i sparge calmul secular cu s\u0103ge\u021bile
\nSurfilate cu speran\u021ba nimicului
\nN\u0103scut din nectarul periodic.
\n\u0218i \u00ee\u0219i vars\u0103 veninul dulce peste
\nInima neagr\u0103. <\/p>\n

Dorul p\u0103c\u0103lit,
\nCu azi \u0219i un m\u00e2ine, desp\u0103r\u021bite \u00een luni
\nDe pelin,
\nCe rotunjesc sufletul alunecos,
\n\u00ce\u0219i t\u00e2r\u00e2ie ancora metalic\u0103 prin venele hiperbolei numit\u0103
\nTu. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Galina MARTEA Emil Cioran \u00een critica universal\u0103 (I) \u00cen calitate de mare filozof \u0219i literat, Emil Cioran este bine cunoscut<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":17213,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17237"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17237"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17237\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17238,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17237\/revisions\/17238"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/17213"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17237"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17237"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17237"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}