{"id":17233,"date":"2022-02-13T19:28:18","date_gmt":"2022-02-13T16:28:18","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17233"},"modified":"2022-02-13T19:28:18","modified_gmt":"2022-02-13T16:28:18","slug":"spatii-culturale-nr-80-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17233","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 80 (7)"},"content":{"rendered":"

Istorie literar\u0103 <\/strong><\/em><\/p>\n

Ionel POPA <\/strong>
\n\"\"

Un veac cu P\u0102DUREA SP\u00c2NZURA\u021aILOR<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 surpriza oferit\u0103 de Ion (1920), vine P\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor (1922) s\u0103 confirme c\u0103 Liviu Rebreanu e un mare romancier.
\nUn text literar d\u0103 seama de valoarea sa \u00een m\u0103sura \u00een care suscit\u0103 interpret\u0103ri diverse, suport\u00e2nd diferite grile de lectur\u0103. O oper\u0103 este o capodoper\u0103 \u0219i \u00een m\u0103sura \u00een care, dup\u0103 punctul final, devine independent\u0103 \u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te inten\u021biile programatice cu care autorul ei a pornit la drum. O astfel de oper\u0103 este P\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor.
\nPS a fost citit\u0103 ca roman despre r\u0103zboi, ca roman cu subiect na\u021bional-politic, a fost apreciat\u0103 ca roman religios al crizei mistice, a fost considerat\u0103 roman psihologic, a fost citit\u0103 ca roman al unei crize de con\u0219tiin\u021b\u0103 moral\u0103, a fost considerat\u0103 roman de idei, ba chiar s-a spus, evident \u00een mod eronat, c\u0103 e roman erotic. C\u0103r\u021bii i s-au aplicat diverse chei de lectur\u0103, de la cea a realismului clasic (\u00een perioada dictaturii comuniste cartea a fost forfecat\u0103 de ideologia \u0219i sociologia vulgare ale proletcultismului \u0219i a realismului socialist) p\u00e2n\u0103 la cea psihanalitic\u0103. \u00cens\u0103 fiecare interpretare a l\u0103sat \u00een urma ei un \u201erest\u201d.
\nCei care au pledat pentru caracterul de roman politic-na\u021bional, canton\u00e2ndu-se \u00een realism, n-au f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 particularizeze excesiv \u0219i vulgar un vechi \u0219i universal motiv: conflictul dintre datorie \u0219i sentiment, obtur\u00e2nd drumul spre semnifica\u021biile de ad\u00e2ncime ale complexului problematic al romanului.
\nComplexul tematic al romanului este unul stratificat cu sensul spre profunzimi. Exist\u0103 un strat istoric-politic-na\u021bional; cel al religiosului; altul al con\u0219tiin\u021bei moralei; exist\u0103 un strat mitic (via\u021b\u0103\/moarte, Eros\/Thanatos); un strat al existen\u021bialului \u00een captivitate opus celui al libert\u0103\u021bii; un strat al metafizicului – al r\u0103ului ontologic. Acest complex problematic conduce spre ideea exprimat\u0103 chiar de protagonistul romanului: omul nu trebuie s\u0103 fie doar trec\u0103tor prin via\u021b\u0103, un spectator, ci un c\u0103ut\u0103tor \u0219i un lupt\u0103tor.
\nCaracterul de roman de idei nu e dat de faptul c\u0103 protagonistul, Apostol Bologa, este titrat \u2013 absolvent al facult\u0103\u021bii de filosofie, ci pentru c\u0103 eroul este o con\u0219tiin\u021b\u0103 interogativ-c\u0103ut\u0103toare. Ea caut\u0103 un imperativ care s\u0103 prezideze func\u021bionarea lumii umane \u00een parametrii unei normalit\u0103\u021bi. \u00cen romanul de idei, hegemonia evenimen\u021bial\u0103 pierde terenul \u00een favoarea \u00eentreb\u0103rilor, c\u0103ut\u0103rilor, \u00een favoarea dialogului de idei. \u00cen plan simbolic-mitic, tema acestui roman de idei este ruptura dintre inim\u0103 \u0219i creier; \u00een plan filosofic, ontologic, tragedia eroului ilustreaz\u0103 dualitatea omului, fiin\u021b\u0103 scindat\u0103.
\nEste evident c\u0103 r\u0103zboiul e \u00een PS doar un cronotop pe ecranul c\u0103ruia Liviu Rebreanu proiecteaz\u0103 destinul unui personaj c\u0103ruia \u00eei confer\u0103 statut de reprezentativitate, o semnifica\u021bie general uman\u0103 valabil\u0103 oric\u00e2nd \u0219i oriunde. PS nu e un roman despre r\u0103zboi, ci un roman din r\u0103zboi.
\nRomanul P\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor e construit pe dou\u0103 coordonate, care \u00eei dau o specificitate aparte: TRAGICUL \u0219i RELIGIOSUL. \u00centrebarea, care a pus \u00een dificultate pe comentatori, este: cum pot convie\u021bui \u00een roman cele dou\u0103 principii incompatibile. Printr-un tur de for\u021b\u0103 estetic\u0103 \u0219i nu numai, romancierul rezolv\u0103 problema.
\nTo\u021bi comentatorii sunt de acord c\u0103 Liviu Rebreanu are voca\u021bia tragicului, dar c\u0103 totdeauna exist\u0103 un dar. Majoritatea n-a \u00een\u021beles deplin ce este tragicul. La fel, tacit, mul\u021bi au considerat tragicul ca \u201etitlu de noble\u021be\u201d pentru romancier, \u0219i un adaos izvor\u00e2t din realismul s\u0103u dur, mereu raportat, \u00een mod exagerat, la naturalism. Or, tocmai prezen\u021ba tragicului \u00eel scoate pe Rebreanu din canonul \u00eenghe\u021bat al realism-naturalismului de la finele secolului XIX \u0219i-l orienteaz\u0103 spre romanul modern al secolului XX. Romancierul nostru chiar anticipeaz\u0103 prin PS (1922) acest roman \u00eenainte ca filosofia \u0219i literatura secolului XX s\u0103-l descopere \u0219i s\u0103-l metabolizeze pe Dostoievski.
\nLa acel dar, amintit, trebuie s\u0103 mai men\u021bion\u0103m c\u0103 respectivii comentatori nu erau l\u0103muri\u021bi \u0219i convin\u0219i pe deplin de faptul c\u0103 f\u0103r\u0103 prezen\u021ba destinului \u0219i a limitei, f\u0103r\u0103 prezen\u021ba r\u0103scrucii – alegerea \u0219i a vinei, f\u0103r\u0103 rezolvarea prin moarte a conflictului, nu exist\u0103 tragic. \u00cen tragic moartea e un drept al fiin\u021bei, el trebuie c\u00e2\u0219tigat, nu a\u0219teptat. Nu orice moarte e tragic\u0103, dar destinul tragic se termin\u0103 numai \u00een moarte. Personajul tragic moare c\u00e2nd trebuie, unde trebuie \u0219i cum trebuie. Mai trebuie s\u0103 contrazicem pe unii critici \u0219i s\u0103 spunem c\u0103 tragicul nu e un produs al violen\u021bei \u0219i obsesiei, acestea sunt forme sub care tragicul se poate manifesta.
\nPentru a clarifica ce este tragicul \u0219i ce este religiosul cre\u0219tin \u0219i cum pot convie\u021bui \u00eentr-o oper\u0103 aceste dou\u0103 lucruri incompatibile trebuie avut \u00een vedere c\u00e2teva teze: Tragicul e un dat ontologic\/religiosul cre\u0219tin un produs cultural-ideologic; de asemenea trebuie f\u0103cut\u0103 distinc\u021bia \u00eentre sentimentul religios \u0219i credin\u021b\u0103, care este un produs doctrinar, o dogm\u0103 a teologiei, vegheat\u0103 de biseric\u0103. \u00cen tragic, ordinea uman\u0103 \u0219i ordinea divin\u0103 se g\u0103sesc \u00een dezacord; \u00een cre\u0219tinism umanul \u0219i divinul se afl\u0103 \u00een \u201earmonie\u201d prin credin\u021b\u0103 \u0219i smerenie, prin a\u0219teptarea m\u00e2ntuirii \u0219i a primirii dincolo; omul tragic se confrunt\u0103 cu pierderea unor valori supreme la care aspir\u0103; omul cre\u0219tin se confrunt\u0103 cu ispita, cu p\u0103catul \u0219i sper\u0103, cere iertare \u0219i m\u00e2ntuire; personajul tragic este al lui acum \u0219i aici; cel cre\u0219tin al lui dincolo spa\u021bializat \u00een toposul paradisului.
\nFilosofia antropologic\u0103 define\u0219te fiin\u021ba uman\u0103 \u00een trei registre: ordinea natural\u0103, ordinea uman\u0103 \u0219i ordinea transcendent\u0103. Aceste registre ale fiin\u021bei umane se determin\u0103 numai \u00een raport cu limita. Omul ca fiin\u021b\u0103 finit\u0103 exist\u0103 numai \u00een durata istoric\u0103, prin con\u0219tiin\u021b\u0103 este fiin\u021b\u0103 nelimitat\u0103. Omul e singura fiin\u021b\u0103 care \u00eensumeaz\u0103 simultan cele trei registre. Tragicul e prezent numai \u00een ordinea uman\u0103 a fiin\u021bei. Operatori \u00een circumscrierea tragicului sunt: limita, situa\u021bia tragic\u0103, pacientul tragic, alegerea, vina, agentul tragic, moartea (v. Gabriel Liiceanu, Tragicul o fenomenologie a limitei \u0219i dep\u0103\u0219irii).
\nTr\u0103s\u0103tura intrinsec\u0103 a tragicului este conflictul dintre con\u0219tiin\u021ba ca pacient tragic \u0219i limita personificat\u0103 \u00een agent tragic [\u00een PS, r\u0103zboiul]. \u201eTragicul, deci s-ar putea defini: dac\u0103 \u00ee\u021bi dep\u0103\u0219e\u0219ti limitele e\u0219ti pedepsit, dac\u0103 nu \u021bi le dep\u0103\u0219e\u0219ti nu e\u0219ti om.\u201d (G. Liiceanu). Tragicul se manifest\u0103 numai \u00een coliziunea con\u0219tiin\u021bei cu limita. El nu se arat\u0103 \u00eentr-o experien\u021b\u0103 comun\u0103, obi\u0219nuit\u0103, ci prin una de excep\u021bie, unic\u0103. Personajul tragic este exemplar \u0219i exponen\u021bial. Personajul tragic e totdeauna t\u00e2n\u0103r (cel mult matur) \u0219i totdeauna tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o stare de febr\u0103, o situa\u021bie de criz\u0103 care scurtcircuiteaz\u0103 psihismul p\u00e2n\u0103 la stratul abisal. \u00cen tragic semnifica\u021bia tragicului \u0219i a personajului tragic dep\u0103\u0219e\u0219te momentul punctual istoric-social \u0219i devine anistoric \u0219i atemporal. Conflictul \u0219i personajul tragic sunt de oriunde \u0219i de oric\u00e2nd.
\nF\u0103r\u0103 nicio dificultate sau exagerare, ceea ce am punctat teoretic poate fi ilustrat prin romanul PS \u0219i protagonistul lui, Apostol Bologa. Pentru a circumscrie condi\u021bia de personaj tragic a lui Apostol Bologa trebuie s\u0103-i urm\u0103rim cronologia vie\u021bii pentru a identifica acele momente de r\u0103scruce – situa\u021bia tragic\u0103, c\u00e2nd pacientul tragic trebuie s\u0103 aleag\u0103.
\nPrimul moment de r\u0103scruce este revela\u021bia lui Dumnezeu sub chip de lumin\u0103, pe care pruncul Apostol a avut-o \u00een biseric\u0103, c\u00e2nd mama \u00eel pune s\u0103 zic\u0103, \u00een fa\u021ba Altarului, Tat\u0103l Nostru. Dup\u0103 acel moment, Apostol a r\u0103mas \u201ebolnav\u201d a r\u0103mas cu dorul dup\u0103 lumin\u0103, simbol al idealurilor de via\u021b\u0103 pe care le va c\u0103uta \u00een \u201ezv\u00e2rcolirea\u201d existen\u021bei sale p\u0103m\u00e2ntene. Urm\u0103torul moment de r\u0103scruce este acela c\u00e2nd, la terminarea \u0219colii, tat\u0103l \u00eei transmite testamentul moral-politic. La scurt\u0103 vreme urmeaz\u0103 alt eveniment major: moartea nea\u0219teptat\u0103 a tat\u0103lui, c\u00e2nd t\u00e2n\u0103rul Apostol strig\u0103 acel cutremur\u0103tor De ce? adresat at\u00e2t lui \u00eensu\u0219i, c\u00e2t \u0219i lui Dumnezeu. Urm\u0103toarea r\u0103scruce hot\u0103r\u00e2toare pentru existen\u021ba lui Apostol este executarea prin \u0219treang a camaradului Svoboda acuzat de tr\u0103dare \u0219i dezertare. F\u0103c\u00e2nd parte din Curtea Mar\u021bial\u0103, Apostol \u00ee\u0219i d\u0103 votul pentru condamnarea camaradului. Aici st\u0103 \u201eascuns\u0103\u201d vina tragic\u0103, care const\u0103, factologic, \u00eentr-o dubl\u0103 crim\u0103: fratricidul \u0219i crim\u0103 \u00eempotriva \u201einimii \u0219i creierului\u201d. Dup\u0103 acest moment de ruptur\u0103, pentru Apostol urmeaz\u0103 perioada \u201ezv\u00e2rcolirilor\u201d \u00een urma c\u0103rora descoper\u0103 falsitatea alegerilor f\u0103cute. Episodul popota marcheaz\u0103 momentul c\u00e2nd Bologa realizeaz\u0103 c\u0103 merindea ve\u0219nic\u0103 pe care o c\u0103uta este iubirea pentru om, \u201eiubirea cea mare\u201d.
\nPrezen\u021ba undei religioase \u00een opera lui Rebreanu \u0219i opinia c\u0103 PS este un roman religios nu sunt de respins, dar nici de acceptat tale quale. Cei care afirm\u0103 cu entuziasm c\u0103 PS e un roman \u00eentru totul religios gre\u0219esc prin a ignora distinc\u021bia dintre dogma cre\u0219tin\u0103 \u0219i metafizic\u0103. Dogma cre\u0219tin\u0103 e teologic\u0103, ea impune existen\u021ba lui Dumnezeu \u0219i revela\u021bia, ea cere crede \u0219i nu cerceta. Metafizica e o teorie speculativ\u0103 care trece dincolo de existen\u021ba sau nonexisten\u021ba lui Dumnezeu. Pentru ea, Dumnezeu nu mai este luat ca reper axiologic unic \u0219i absolut. De asemenea au neglijat un alt aspect esen\u021bial: orice roman religios e un \u201eroman teologic\u201d, apologetic, menit catehiz\u0103rii. Cu tot scenariul cristic, PS nu este un astfel de roman. Drama lui Apostol Bologa nu este una a credin\u021bei, ci o dram\u0103 existen\u021bial\u0103. Drama lui Bologa nu e a p\u0103catelor \u0219i a isp\u0103\u0219irii, ci a \u00eentreb\u0103rilor \u0219i c\u0103ut\u0103rilor. Moartea lui Apostol, care a dat b\u0103taie de cap comentatorilor, nu este una cre\u0219tin\u0103, o trecere \u00een dincolo cre\u0219tin, ci mai de grab\u0103 o cosmogonie. \u00cen orice cosmogonie zace s\u00e2mburele tragicului. Prin moarte Apostol Bologa trece din timpul istoric \u2013timp trec\u0103tor, \u00een timpul mitic \u2013timp etern.
\nLiviu Rebreanu a ales pentru romanul s\u0103u un scenariul cristic, nu pentru a scrie, programat, un roman religios de dezbatere a dogmei, menit s\u0103 fac\u0103 prozeli\u021bi, ci pentru c\u0103 a considerat c\u0103 este scenariul cel mai potrivit pentru a da via\u021b\u0103 lumii din roman, prin care s\u0103 transmit\u0103 o semnifica\u021bie mai profund\u0103 subiectului imaginat. Rebreanu dep\u0103\u0219e\u0219te simbolicul \u201eP\u0103timirile lui Iisus\u201d, d\u00e2nd scenariului s\u0103u, complex \u0219i subtil, un \u00een\u021beles ontic-antropologic. Lectura atent\u0103 arat\u0103 c\u0103 \u00een multe din situa\u021biile din fic\u021biunea romanului elementele care apar\u021bin sacralit\u0103\u021bii cre\u0219tine devin recuzit\u0103 pentru scenariul mitic imaginat de scriitor, scenariu care camufleaz\u0103 \u00een\u021belesurile ad\u00e2nci ale romanului, pe care at\u00e2t cititorul profesionist, c\u00e2t \u0219i cel doar iubitor de lectur\u0103 trebuie s\u0103 le caute. \u00cen concluzie, romanul PS nu trebuie redus la dimensiunea religioas\u0103 cre\u0219tin\u0103 cu func\u021bie supraordonatoare pentru celelalte probleme \u0219i \u00een\u021belesuri. \u00cen nici un caz nu este \u201ecel mai mare roman religios al literaturii noastre\u201d, cum a afirmat un critic.
\nApostol Bologa parcurge trei etape ale devenirii sale existen\u021biale: cea de cet\u0103\u021bean al statului (Imperiului), cea de rom\u00e2n aflat sub st\u0103p\u00e2nire str\u0103in\u0103 \u0219i cea a iubirii universale. Trecerea de la o etap\u0103 la alta nu se face brusc, ci treptat prin \u201eeroziuni lente\u201d (Liviu Petrescu), cu momente de interferen\u021b\u0103. \u00cen drumul existen\u021bial al eroului exist\u0103 un moment de ruptur\u0103 (execu\u021bia camaradului Svoboda) care \u00eel pune pe drumul cu sens unic.
\nApostol Bologa nu e un mistic, nici abulic, nu tr\u0103ie\u0219te nici o psihoz\u0103; nu este nici nehot\u0103r\u00e2t, nici un mediocru. Este un om s\u0103n\u0103tos, \u00eens\u0103 un om \u201esub vremi\u201d. Pentru el, via\u021ba este o lupt\u0103 pentru dob\u00e2ndirea ie\u0219irii de sub vremi spre libertate. El respinge condi\u021bia de om azv\u00e2rlit \u00een lume, nu vrea s\u0103 fie mijloc, ci scop. Personajul lui Rebreanu refuz\u0103 comodul \u0219i simplul a exista pentru a fi. Pe m\u0103sur\u0103 ce experien\u021bele vie\u021bii se adun\u0103, personajul se interiorizeaz\u0103 tot mai mult \u0219i medita\u021biile sale asupra existen\u021bei devin tot mai profunde, iar g\u00e2ndul, vorba \u0219i fapta \u00eencep s\u0103 se sincronizeze.
\nApostol Bologa, ca orice personaj tragic, se afl\u0103 \u00een situa\u021bia de a alege. R\u0103zboiul, momentul \u00een care tr\u0103ie\u0219te, acutizeaz\u0103 \u0219i augmenteaz\u0103 situa\u021bia tragic\u0103 \u0219i gr\u0103be\u0219te actul alegerii. Dup\u0103 \u00eentreb\u0103ri \u0219i c\u0103ut\u0103ri Apostol alege c\u00e2nd o ofert\u0103 – datoria fa\u021b\u0103 de stat, c\u00e2nd alta – neamul, \u00eens\u0103 se va dezice pe r\u00e2nd \u0219i de mistica datoriei, \u0219i de mistica s\u00e2ngelui, aleg\u00e2nd o a treia cale: iubirea universal\u0103; a ales s\u0103 fie Om. Cu fiecare alegere personajul rebrenian sufer\u0103 o metanoia. Aceast\u0103 a treia cale aleas\u0103 nu este sinteza hegelian\u0103 a tezei \u0219i antitezei, e altceva. Calea aleas\u0103 nu mai apar\u021bine lumii exterioare, ci lumii sale interioare. Aleg\u00e2nd \u00een felul acesta Apostol parc\u0103 se conformeaz\u0103 principiului kantian: \u201eLucreaz\u0103 astfel ca maxima voin\u021bei tale s\u0103 poat\u0103 oric\u00e2nd sluji \u00een acela\u0219i timp \u0219i de principiu unei legi universale\u201d. \u00cendeplinirea acestui \u201eimperativ categoric\u201d se realizeaz\u0103 numai dac\u0103 e\u0219ti liber, libertatea fiind prima condi\u021bie a unei vie\u021bi autentice, prima condi\u021bie pentru a fi om.
\nPS este un roman cu un singur personaj – Apostol Bologa, toate celelalte exist\u0103 \u00een func\u021bie de el \u0219i pentru el. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t. \u00cen PS, Rebreanu \u00eencearc\u0103, pentru prima oar\u0103 \u00een proza noastr\u0103, folosirea polifoniei vocilor (Al. Protopopescu). Ilustrativ\u0103 este secven\u021ba \u201epopota\u201d. Personajele: Varga, Gross, Klapka, Cervenco, nu mai sunt doar personaje secundare, simplii \u201esfetnici\u201d din romanul realist din secolul XIX, ci voci ale unei con\u0219tiin\u021be interogative \u0219i c\u0103ut\u0103toare.
\nCunosc\u00e2nd g\u00e2ndurile \u0219i manifest\u0103rile acestor personajelor ne \u00eentreb\u0103m de ce ajunge \u00een \u0219treang Apostol Bologa \u0219i nu camarazii s\u0103i? Ace\u0219tia exprim\u0103 cu voce nemul\u021bumirea fa\u021b\u0103 de unul sau altul din aspectele sistemului, fiecare conform caracterului \u0219i dorin\u021belor. Varga e un na\u021bionalist \u0219ovin periculos pentru Kaiser, Gross e un anarhist la fel de periculos prin dezordinea pe care o poate provoca \u00een sistem, Cervenco e periculos prin misticismul s\u0103u nebulos prin care propov\u0103duie\u0219te fr\u0103\u021bia, nu r\u0103zboiul. De ce ei fac parte din Curtea Mar\u021bial\u0103 care condamn\u0103 la moarte pe Apostol Bologa?
\nEi nu ajung \u00een \u0219treang deoarece, dincolo de retorica verbal\u0103, s-au supus \u201eimperativului datoriei\u201d fa\u021b\u0103 de stat, pentru c\u0103 au urmat \u201e\u00eentrebuin\u021barea public\u0103 a ra\u021biunii\u201d, nu pe cea \u201eparticular\u0103\u201d. Cel care \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 \u201era\u021biunea particular\u0103\u201d \u0219i \u00eentreab\u0103 \u0219i caut\u0103 este mai periculos dec\u00e2t cei care se agit\u0103 doar pentru a tr\u0103i conform principiului: \u201eorice via\u021b\u0103 e mai bun\u0103 dec\u00e2t moartea\u201d. \u00cen fa\u021ba tribunalului con\u0219tiin\u021bei to\u021bi sunt la fel de vinova\u021bi. Apostol Bologa, cel cu con\u0219tiin\u021b\u0103 moral\u0103, e r\u0103zvr\u0103tirea autentic\u0103. Curtea Mar\u021bial\u0103 \u00ee\u0219i exercit\u0103 jurisdic\u021bia doar \u00een \u201elumea din afar\u0103\u201d, \u00een \u201elumea ta\u201d (\u00een lumea interioar\u0103) Bologa este sie\u0219i propria instan\u021b\u0103 care judec\u0103 \u0219i hot\u0103r\u0103\u0219te.
\nExegeza rebrenian\u0103, cu c\u00e2teva excep\u021bii, consider\u0103 PS un roman psihologic, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 pe deplin specificul analizei psihologice practicat\u0103 de scriitor, \u0219i scopul ei. \u00cen consecin\u021b\u0103, cei care nu i-au negat-o au socotit-o primitiv\u0103, rudimentar\u0103. Pentru ace\u0219tia, unde nu exist\u0103 \u201eintrospec\u021bie\u201d, unde lipse\u0219te \u201edisec\u021bia subiectiv\u0103\u201d \u0219i \u201especula\u021bia cauzistic\u0103\u201d \u0219i personajului \u00eei lipse\u0219te \u201einterioritatea arborescent\u0103\u201d, romanul nu este roman analitic. Sus\u021bin\u0103torii unor asemenea obiec\u021bii sunt adep\u021bii psihologiei tradi\u021bionale, care poate fi ra\u021bionalizat\u0103. PS \u00eei contrazice.
\nAnaliza psihologic\u0103 primitiv\u0103, rudimentar\u0103 a lui Rebreanu e dep\u0103\u0219it\u0103 de cea a confra\u021bilor mai tineri (Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Anton Holban etc. etc.) opineaz\u0103 \u0218erban Cioculescu. \u00cel contrazicem pe venerabilul critic: diferen\u021ba dintre analiza psihologic\u0103 a lui Rebreanu \u0219i cea a celor men\u021biona\u021bi de critic nu este progres, ci schimbare de obiect (obiectul impune mijloacele) \u0219i diversificare a tehnicilor de investigare a lumii interioare a personajului. Pentru autorul PS, obiectul analizei este abisul psihicului, pentru cei men\u021biona\u021bi obiectul sunt umorile psihicului: sentimentul iubirii, gelozia, ura, frica, \u00eendoiala etc, etc. \u0218i mai e de men\u021bionat: acest psihic \u0219i analiza lui sunt incompatibile cu personajul tragic. Personajul tragic nu are o psihologie \u00een sensul comun, \u201evulgar\u201d (G. Liiceanu). El are de la \u00eenceputul p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul pove\u0219tii sale un dat psihologic, care nu poate fi t\u0103lm\u0103cit; psihologia sa e ireductibil\u0103 la postulatele psihologiei empirice (G. Liiceanu). La Rebreanu, analiza psihologic\u0103 trece dincolo de zonele imediat perceptibile \u0219i p\u0103trunde \u00een straturile abisale ale psihismului.
\nRomanul rebrenian con\u021bine analiz\u0103 psihologic\u0103, \u00een \u00een\u021belesul comun al termenului, at\u00e2t c\u00e2t e necesar. Rebreanu nu descrie \u0219i nu analizeaz\u0103 st\u0103ri psihice – sentimente, ci na\u0219terea lor. St\u0103rile, sentimentele, emo\u021biile sunt numite direct \u0219i prezentate ca fapte prin consemnarea de gesturi, priviri, vorbe, prin notarea ritmului vorbirii \u0219i a tonalit\u0103\u021bilor ei, noteaz\u0103 nuan\u021bele vocii. Rebreanu e refractar la ceea ce el nume\u0219te \u201efloricele de stil\u201d, \u201eme\u0219te\u0219ug stilistic rafinat\u201d, care nu de pu\u021bine ori cade \u00een vorb\u0103rie sofisticat\u0103, inutil\u0103. Romancierul d\u0103 aten\u021bie momentului de personan\u021b\u0103 a acestora de la nivelul incon\u0219tientului spre \u201eplatourile \u00eenalte\u201d ale con\u0219tiin\u021bei. \u00cen literatura noastr\u0103, Liviu Rebreanu este cel care fundeaz\u0103 limbajul psihologiei abisale. La vremea sa \u201eLiviu Rebreanu a dispus de cea mai complet\u0103 \u0219i modern\u0103 intui\u021bie asupra omului, din literatura rom\u00e2n\u0103; el a dovedit o \u00een\u021belegere – exprimat\u0103 artistic \u0219i nu teoretic – at\u00e2t de avansat\u0103 a omului, \u00eenc\u00e2t nu numai c\u0103 medicul filosof vienez ar fi g\u0103sit, dac\u0103 ar fi putut s\u0103-l cunoasc\u0103, \u00een acest roman un material \u00een consonan\u021b\u0103 cu tezele sale de p\u00e2n\u0103 la 1920, dar chiar \u0219i anticip\u0103ri ale unor clarific\u0103ri pe care psihanaliza le-a suferit ulterior. Fire\u0219te, aceast\u0103 intui\u021bie singular\u0103 a p\u0103strat caracterul sintetic \u0219i sincretic al imaginii artistice\u201d. Petru Mihail Gorcea nu exagereaz\u0103.
\nStructura compozi\u021bional\u0103 este un element complex \u0219i esen\u021bial pentru semantizarea textului literar. Ea \u00eenseamn\u0103 coeren\u021ba \u0219i coeziunea tuturor componentelor formale (p\u0103r\u021bi, capitole, episoade) \u0219i unitate \u00eentre cronotop, nara\u021bie, personaj \u0219i celelalte elemente de poetic\u0103 a romanului (structuri, limbaj, stil). Arhitectura romanului nu e un simplu \u0219i banal me\u0219te\u0219ug, Pe de o parte, ea \u021bine de Weltanschauung-ul scriitorului, iar pe de alt\u0103 parte, de natura \u0219i for\u021ba epic\u0103 a scriitorului, de imagina\u021bia creatoare a acestuia. Prin acest tot unitar de semne, scriitorul \u00eenfoliaz\u0103 un con\u021binut (un subiect) pentru a transmite ceva cititorului. F\u0103r\u0103 coeziunea \u0219i coeren\u021ba tuturor straturilor, f\u0103r\u0103 o structur\u0103 complex\u0103, nu complicat\u0103, opera este doar zgomot menit s\u0103 impresioneze f\u0103r\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103. Pentru cele punctate teoretic PS. ofer\u0103 suficient material ilustrativ.
\nSe sus\u021bine c\u0103 matricea romanului rebrenian este cercul, circularitatea. Am spune c\u0103 mai degrab\u0103 este spirala (cf. Mircea Muthu), de aceea \u00eenceputul \u0219i sf\u00e2r\u0219itul romanului sunt simetrice, nu identice. De la \u00eenceput, Liviu Rebreanu \u0219i-a g\u00e2ndit romanul \u00een paradigma unei tragedii. Textul e organizat \u00een 4 \u201ec\u0103r\u021bi\u201d (p\u0103r\u021bi). Primele trei au c\u00e2te 11 capitole, ultima 7. Diferen\u021ba e dat\u0103 de ritmul nara\u021biunii \u0219i de \u00eenc\u0103rc\u0103tura evenimen\u021bial\u0103. Cele patru p\u0103r\u021bi sunt tot at\u00e2tea trepte din drumul protagonistului de la clopot la cupol\u0103. Fiecare e organizat\u0103 \u00een jurul unui simbol sau motiv central. De re\u021binut c\u0103 de fiecare dat\u0103 eroul e singur \u00een fa\u021ba lumii \u0219i \u00een final \u00een fa\u021ba mor\u021bii. \u00cen ultima \u201ecarte\u201d toate motivele revin din perspectiva sf\u00e2r\u0219itului eroului, totul e resituat \u00eentr-o situa\u021bie care pune \u00een lumin\u0103 semnifica\u021bia de parabol\u0103 existen\u021bial\u0103 tragic\u0103 a romanului. Arhitectura de simboluri sus\u021bine acest caracter de parabol\u0103.
\nRomanul are o construc\u021bie muzical\u0103, de simfonie. Primul capitol este uvertura care anun\u021b\u0103 temele \u0219i motivele. La r\u00e2ndul lor, fiecare parte \u0219i capitol graviteaz\u0103 \u00een jurul unui motiv central, asemeni unei compozi\u021bii muzicale. Iat\u0103 c\u00e2teva procedee muzicale reg\u0103sibile \u00een PS: punct-contrapunctului \u00eei corespund \u00een roman diferitele tipuri de simetrii \u0219i opozi\u021bii; laitmotivului \u00eei corespund simbolurile; opozi\u021biilor sonore le corespunde alternan\u021ba \u00eentuneric\/lumin\u0103.
\nO structur\u0103 narativ\u0103 are un nucleu primar din pulsa\u021bia c\u0103ruia se deap\u0103n\u0103 firul narativ. \u00cen PS, acest nucleu primar sunt cele dou\u0103 simboluri: \u00eentunericul \u0219i lumina, unul catabasic, cel\u0103lalt anabasic, iar \u00eentre ele se afl\u0103 simbolul sp\u00e2nzur\u0103torii. La configurarea acestor simboluri \u0219i la func\u021bionalitatea lor concur\u0103 diferite procedee tehnico-stilistice: repeti\u021biile, simetriile \u0219i opozi\u021biile, izomorfismul diferitelor simboluri \u0219i metafore.
\nNu e de trecut cu vederea aspectul temporal al ac\u021biunii: romanul \u00eencepe toamna – timpul clopotului aburit \u0219i se sf\u00e2r\u0219e\u0219te prim\u0103vara cu acea rev\u0103rsare de lumin\u0103 – timpul cupolei.
\nEfectul tuturor acestor aspecte constructive \u0219i stilistice este urm\u0103torul: firul epic este o succesiune de epifanii ale luminii; a\u0219a c\u0103 drumul existen\u021bial al lui Apostol Bologa este de la rana p\u0103m\u00e2ntului la rana omului \u0219i de aici la starea f\u0103r\u0103 ran\u0103.
\nUn roman, \u00een primul r\u00e2nd cel de valoare, are \u0219i un specific al lui \u00een care este implicat spa\u021biul imaginat de scriitor, cu topografia lui. \u00cen PS de la spa\u021biul clopot (spa\u021biu \u00eenchis) la spa\u021biul cupol\u0103 (spa\u021biu deschis) se \u00eentinde drumul unei succesiuni de subspa\u021bii care jaloneaz\u0103 drumul devenirii existen\u021biale a lui Apostol Bologa: casa p\u0103rinteasc\u0103-casa p\u0103m\u00e2ntean\u0103; biserica, popota, postul de comand\u0103, spa\u021bii ale fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor con\u0219tiin\u021bei; labirintul p\u0103durii. O imagine spa\u021bial\u0103 de maxim\u0103 semnifica\u021bie este harta. \u00cen liniile trasate pe hart\u0103 Apostol vede o sp\u00e2nzur\u0103toare. Harta, ca ridicare topografic\u0103 a spa\u021biului labirintic \u00een care r\u0103t\u0103ce\u0219te Apostol Bologa \u00een c\u0103utarea luminii, str\u00e2nge \u00een imaginea ei drumurile p\u0103m\u00e2ntene pe care le-a str\u0103b\u0103tut. R\u0103t\u0103cirea din final, \u00een p\u0103dure, este recapitularea final\u0103 \u00eenaintea ie\u0219irii.
\nRaportat la romanul universal din intervalul 1916-1930, inspirat de catastrofa Primului R\u0103zboi Mondial (Focul – 1916 – de Henric Barbusse; Cruci de lemn -1919 – de Roland Dorgeles; \u00cen furtunile de o\u021bel- varianta din 1924, de Ernst Junger; Pe frontul de vest nimic nou – 1929 – de Erich Maria Remarque; Adio arme \u2013 1929 – de Hemingway \u0219i altele), romanul P\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor le este net superior sub toate aspectele. Toate comentariile au ajuns la concluzia c\u0103 romanul lui Liviu Rebreanu este o capodoper\u0103, \u00eens\u0103 toate au l\u0103sat \u00een urma lor un rest.
\nPS este un roman complex \u0219i subtil. Fiecare recitire a lui \u00ee\u021bi procur\u0103 o bucuria sufleteasc\u0103 \u0219i una intelectual\u0103, a descoperirii de noi aspecte problematice \u0219i de art\u0103 literar\u0103.
\nVeacul a trecut, modele \u0219i modelele s-au perindat, \u00eens\u0103 P\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor a r\u0103mas t\u00e2n\u0103r\u0103 ca \u00een prima zi a venirii \u00een lume. <\/p>\n


\nSorin C\u0102LIN<\/strong>
\n\"\"

La micul dejun<\/strong><\/p>\n

Las\u0103-m\u0103! Nu-mi cere s\u0103-\u021bi caut pe buze
\nMiresme de c\u00e2mp, copit\u0103 de vit\u0103 n\u0103t\u00e2ng\u0103.
\nNu-i cere limbii mele rom\u00e2ne, de ora\u0219,
\nS\u0103 priveasc\u0103 \u00een cerul gurii tale mizerii de vorbe, p\u0103tima\u0219e.
\nUit\u0103-m\u0103! Pentru tine sunt acela\u0219i hornar
\nVenit s\u0103-\u021bi cure\u021be urechile de fumuri, de cuvinte jegoase.
\nPentru tine sunt acela\u0219i cosa\u0219
\nPus s\u0103-\u021bi rad\u0103 de p\u0103duchi \u021beasta slinoas\u0103.
\nUcide-m\u0103! Spune-mi c\u0103-s bou \u0219i pune-m\u0103-n jug
\nS\u0103-\u021bi t\u00e2r\u00e2i trupul greoi \u0219i fecund.
\nSpune-mi c\u0103-s animal bun de d\u00e2rval\u0103
\nS\u0103-\u021bi trag caii de ham, din zori p\u00e2n\u0103-n sear\u0103.
\nUr\u0103\u0219te-m\u0103! Nu-s bun nici de-o ciorb\u0103 acr\u0103,
\nDreas\u0103 cu bale, venin, cucut\u0103 \u0219i pasc\u0103.
\nNu-s om ca s\u0103 m\u0103 la\u0219i un strop de minut
\nVia\u021ba din plin s\u0103-\u021bi s\u0103rut.<\/p>\n


\nGina ZAHARIA <\/strong>
\n\"\"

floare de crin<\/strong><\/p>\n

pumnul \u00een care am str\u00e2ns un bulg\u0103re de z\u0103pad\u0103
\n\u021bine o floare de crin
\ns\u0103 fi r\u0103mas din lumea \u00een care am tr\u0103it
\niubindu-te
\ns\u0103 fi venit din g\u00e2ndul t\u0103u pribeag
\ncu care am cutreierat de\u0219ertul \u0219i am sf\u0103r\u00e2mat puteri neb\u0103nuite?<\/p>\n

sigur a fost ceva
\naltfel n-am fi \u00eentins at\u00e2tea sfori \u0219i n-am fi confundat hotarele noastre
\ncu fluviile mari
\n\u00een care curajul \u00eenoat\u0103 cu fa\u021ba la nori
\nnici n-am fi \u00eemp\u0103r\u021bit fiecare noapte \u00een care am adormit
\nunul \u00een bra\u021bele celuilalt
\nde team\u0103 s\u0103 nu \u00eencap\u0103 \u00eentr-un licurici
\npreten\u021bios<\/p>\n

a\u0219adar z\u0103pada hr\u0103ne\u0219te crinul \u0219i invers
\ne lini\u0219te alb\u0103
\ndin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd se aud lupii verific\u00e2nd st\u00e2na dintre pr\u0103p\u0103stii
\nacolo mi-am aruncat hainele vechi
\n\u0219i nu vreau s\u0103 \u0219tiu c\u00e2\u021bi nasturi au r\u0103mas descheia\u021bi
\ndin solidaritate cu turma de vise
\nh\u0103ituit\u0103 de dor<\/p>\n


\nconcertul singur\u0103t\u0103\u021bii<\/strong><\/p>\n

c\u00e2nd am auzit cioc\u00e2rlia c\u00e2nt\u00e2nd la marginea ogorului
\nm-am apropiat de lanul cu sunete
\nca de un v\u00e2rtej din care-\u021bi alegi
\ndou\u0103 boabe n\u0103zdr\u0103vane de gr\u00e2u
\nabia \u00eencol\u021bit
\n\u0219i acoperi cu \u0219tergarul bunicii p\u00e2inea dospit\u0103 pe brazda luminii<\/p>\n

parc\u0103 mi-era necaz c\u0103 \u0219i-a stricat cuibul \u00een care-\u0219i p\u0103strase notele
\nerau multe \u00ee\u0219i umpluse timpul cu ele
\nuneori le d\u0103dea cu \u00eemprumut
\nc\u0103ut\u0103torilor de comori
\nalteori le pierdea \u00een iarb\u0103 \u00eens\u0103 frecven\u021ba lor sem\u0103na
\ncu a unui pianist r\u0103t\u0103citor<\/p>\n

s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103-i ascult \u00een acela\u0219i timp
\nunul era obi\u0219nuit s\u0103 escaladeze \u00een\u0103l\u021bimile
\ncel\u0103lalt locuia \u00een tine
\nerai atent la detalii \u0219i preferai vinul vechi
\npe clapele pianului nou
\npurtai frac doar la s\u0103rb\u0103toarea
\nclipei \u00een care m-ai \u00eent\u00e2lnit pe un peron \u00eentors din drum
\nsingura pe care o iei cu tine pe scenele vieneze
\nori pe acoperi\u0219ul Alpilor
\n\u00een rest – c\u0103ma\u0219a de in cu Amazonul \u00een piept
\n\u0219i alte liane vorbitoare<\/p>\n

am fotografiat tot ce mi-a stat \u00een cale
\ndin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd fac adun\u0103ri \u0219i sc\u0103deri
\ndin ochi
\nacum fr\u0103m\u00e2nt flori de lut
\npentru gr\u0103dinile nop\u021bii
\n\u0219tiu c\u0103 m\u0103 vor recunoa\u0219te dup\u0103 umbr\u0103 \u0219i vor \u00eenflori
\nodat\u0103 cu primul concert
\nal singur\u0103t\u0103\u021bii<\/p>\n


\nprin troienele timpului<\/strong><\/p>\n

omul str\u0103zii verific\u0103 \u00eencuietorile ora\u0219ului \u0219i pavelele
\n\u0219i castanii
\nsunt toate la locul lor \u0219i sticla cu \u021buic\u0103 \u00een care-\u0219i \u00eeneac\u0103 bucuriile
\nde demult
\na\u0219a i se pare c\u0103 ursule\u021bul de plu\u0219 nu l-a p\u0103r\u0103sit niciodat\u0103
\nnumai c\u0103 s-a urcat \u00een podul casei – podul cu ciori
\n\u0219i-l alearg\u0103 prin troienele timpului<\/p>\n

\u0219i se face sear\u0103 \u00eentr-o cutie de chibrituri
\niar strugurii au umplut viile seci \u00eencerc\u0103 toate gardurile
\na\u0219tept\u00e2nd fanfara melcilor
\nactorul de ast\u0103zi \u00eel ur\u0103\u0219te pe cel de ieri
\ndar \u00eel \u00een\u021belege pe cel de m\u00e2ine
\ns-a dezbr\u0103cat de vise le-a sp\u0103lat cu ap\u0103 de ploaie
\napoi le-a pus la uscat \u00een Sahara
\noricum nu \u0219tie nimeni c\u00e2t de lung e drumul spre tine
\nnici c\u00e2te fire de nisip poart\u0103 \u00een suflet
\nc\u00e2nd hr\u0103ne\u0219te p\u0103s\u0103rile c\u00e2mpului se \u00eenal\u021b\u0103 dincolo de luminile sofisticate
\n\u0219i nu las\u0103 niciun fulger s\u0103-i ating\u0103 t\u00e2mplele<\/p>\n

\u00eentunericul \u00eei acompaniaz\u0103 t\u0103cerile el z\u00e2mbe\u0219te \u0219i salut\u0103
\numbra celui plecat
\napoi \u00ee\u0219i pune m\u00e2na sub cap \u0219i alunec\u0103 pe p\u00e2rtia vie\u021bii
\nde-ai \u0219ti c\u00e2\u021bi boga\u021bi sunt aici zice
\nm\u0103 pierd printre ei dar m\u0103 ve\u021bi g\u0103si repede
\nam plimbat toat\u0103 ziua p\u00e2inea aceasta
\na\u0219a c\u0103 nu e greu s\u0103 pun \u0219tergarul sub lun\u0103
\n\u0219i s-o \u00eempart
\ncu raza speran\u021belor<\/p>\n


\npentru ast\u0103zi \u0219i pentru mine<\/strong><\/p>\n

t\u0103cerile s-au \u00een\u0219irat pe drum le-am \u00eenv\u0103\u021bat
\ncum s\u0103 se poarte cu str\u0103inii
\nm\u0103 asigur\u0103 c\u0103 nu se r\u0103t\u0103cesc \u0219i nu vor \u00eent\u00e2rzia
\nla nicio aniversare unde se simt acas\u0103
\nc\u00e2ndva e\u0219uaser\u0103 \u00een sufletul unei zile oarbe
\nm-am pref\u0103cut c\u0103 nu \u0219tiu nimic
\nle-am l\u0103sat s\u0103 se descurce
\niar de atunci se \u021bin de m\u00e2n\u0103 \u0219i \u00eempart secretele
\nca firimiturile de lut
\ndin ciocul p\u0103s\u0103rilor c\u0103l\u0103toare<\/p>\n

uneori iau trenul \u0219i pornesc s\u0103 numere peroanele de peste tot
\nadun\u0103 desp\u0103r\u021birile \u00een rucsac
\ns\u0103lile de a\u0219teptare apoi caut\u0103 ceasornicarul
\nde la marginea lumii
\nl-au g\u0103sit repede \u0219i el avea nevoie de ajutor
\nmai ales c\u00e2nd trebuia s\u0103 a\u0219eze zilele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii lunile anii
\npe ierarhii
\na\u0219a au devenit ucenici de n\u0103dejde<\/p>\n

dar au purtat iubirea pe umeri oric\u00e2t de departe s-ar fi aflat \u0219i ieri \u0219i mereu
\nau zburat peste jungla de oriunde
\npeste marea sup\u0103rat\u0103 ori au pescuit \u00een dimine\u021bile cu vitralii somnoroase
\nc\u00e2nd s-au topit ghe\u021barii timpului au pus pravil\u0103 avalan\u0219elor
\nde cear\u0103
\n\u0219i au \u00eencheiat un pact
\ncu ad\u00e2ncurile \u0219i cu \u00een\u0103l\u021bimile <\/p>\n

pentru ast\u0103zi \u0219i pentru mine<\/p>\n


\nCamelia Manuela SAVA<\/strong>
\n\"\"

TU. A\u015eTEPTAREA <\/strong><\/p>\n

inima ta bate pe un ram e\u0219ti copac albastru
\nbra\u021bele tale \u00eenfrunzesc a\u0219tept\u00e2nd mereu
\ncercetezi \u00eensetat cerul
\na\u0219tep\u021bi ca timpul s\u0103 se scurg\u0103 <\/p>\n

te preg\u0103te\u0219ti de zbor ca orice \u00eenger
\nlegi de aripi lan\u021buri fibroase
\n\u00eencerci s\u0103 rezi\u0219ti f\u0103r\u0103 iubirile tale
\np\u00e2n\u0103 \u00een clipa mor\u021bii e\u0219ti erou
\nseva e dulce a\u0219teptarea se ascunde \u00een codul adn <\/p>\n


\nCUIBUL<\/strong> <\/p>\n

ne \u00eent\u00e2lnim
\n\u00eemi adulmeci sur\u00e2sul
\ncre\u0219te \u00een mine o lian\u0103
\nrecuno\u0219ti codul adn
\n\u00een cuibul crengilor amare ziua r\u0103d\u0103cinile te caut\u0103
\niubirea z\u0103misle\u0219te frunze
\ne\u0219ti unadam cu inim\u0103 alb\u0103
\n\u00ee\u021bi miroase pielea a sare
\niubirea e o p\u00e2ine pus\u0103 t\u00e2rziu pe mas\u0103
\n\u00een acest cod adn poposim c\u00e2teva clipe
\npentru a ne odihni iluzii pline de clorofil\u0103 <\/p>\n


\nCUPLU. AMINTIRI DIN R\u0102ZBOI <\/strong><\/p>\n

\u00eennoptezi \u00een tran\u0219ee
\npeste ochi
\ntragi obloanele
\npeste amurguri se limpeze\u0219te iubirea
\nzorii prevestesc un accident nuclear
\nla r\u0103zboi pleci cu inima \u0219i bastonul \u00een rani\u021ba de mare\u0219al
\nbuze \u00eens\u00e2ngerate adulmec\u0103 victoria <\/p>\n

fiin\u021ba tresare oasele ard
\ncenu\u0219a lor acoper\u0103 p\u0103m\u00e2ntul \u00eengerii pl\u00e2ng \u00eentr-un vis
\namar m\u00e2njit cu triste\u021be
\nfirave dorin\u021be te \u00eentorc spre apus \u2013
\nr\u0103d\u0103cini au casele \u00een care \u00eennoptezi
\nzilele par din ce \u00een ce mai aglomerate
\nsecundele se scurg pline de v\u00e2lv\u0103t\u0103i \u00een \u0219an\u021burile s\u0103pate
\ncu m\u00e2inile goale
\ns\u00e2ngerezi \u0219i mai tare
\ntimpul te bandajeaz\u0103 cu scrisoarea de adio trimis\u0103
\nmamei
\nm\u0103 mir c\u0103 toate cuvintele din aceast\u0103 ram\u0103 te \u0219tiu
\nadormi obosit cu s\u0103rutul meu \u00eentip\u0103rit \u00een gustul s\u0103rat
\ns\u00e2ngele pulseaz\u0103 \u00een timpan
\nramuri sub\u021biri se nasc din ochi
\ndureroase palmele acoper\u0103 lini\u0219tea cu lacrimi <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Istorie literar\u0103 Ionel POPA Un veac cu P\u0102DUREA SP\u00c2NZURA\u021aILOR Dup\u0103 surpriza oferit\u0103 de Ion (1920), vine P\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor (1922) s\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":17213,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17233"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17233"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17233\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17234,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17233\/revisions\/17234"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/17213"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17233"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17233"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17233"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}