{"id":17204,"date":"2022-02-10T20:29:56","date_gmt":"2022-02-10T17:29:56","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17204"},"modified":"2022-02-10T20:29:56","modified_gmt":"2022-02-10T17:29:56","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-5-februarie-2022","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17204","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 5 Februarie 2022"},"content":{"rendered":"

CUVINTELE MARI SE ROSTESC O SINGUR\u0102 DAT\u0102 \u0218I DE CELE MAI MULTE ORI R\u0102M\u00c2N SCRISE<\/strong><\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 05 februarie, ziua Sf. Mc. Agata \u0219i Teodula, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam Matinc\u0103 Costea.
\n\u201e(Str\u0103vechi meleag de vatr\u0103 r\u00e2mnicean\u0103, autor Matinc\u0103 Costea) Str\u0103vechi meleag de vatr\u0103 r\u00e2mnicean\u0103\/ \u00cen plete por\u021bi, azi, sutele de ani,\/ Te str\u0103juie\u0219te gloria domneasc\u0103\/ Ora\u0219ul meu cu parcuri \u0219i castani.\/\/ Istoria ne cheam\u0103 la visare\/ Aici la margine de B\u0103r\u0103gan,\/ S\u0103-i vener\u0103m cu mult\u0103-nfl\u0103c\u0103rare\/ Pe vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu \u0219i \u0218tefan.\/\/ Te-a\u0219tept cu amintirea\/ \u0218i sufletul curat\/ S\u0103 \u00eempletim iubirea\/ La R\u00e2mnicu S\u0103rat.\u201d (Costic\u0103 Dr\u00eestaru)
\n\u201e(Vizit\u0103 la spital) Mul\u021bi se vindec\u0103 de boal\u0103,\/ Cei ce au noroc, se scoal\u0103.\/ Cu care nu s-a putut,\/ At\u00e2tea zile a avut. (Greu de ucis) Mul\u021bi viru\u0219i sunt \u00een lume,\/ Dup\u0103 form\u0103, dup\u0103 nume,\/ Dar acesta cu coroan\u0103,\/ Este greu s\u0103-l iei la goan\u0103\u201d. (Safta Leaut\u0103, prin telefon, cu dor de la N\u0103vodari)
\n\u201e(\u0218tiri pe scurt) Situa\u021bia din Ucraina \u00eei tensionat\u0103, dar s\u0103 nu ne facem probleme, \u201emai Medvedem noi”. Dac\u0103 americanii \u201ebat Putin-eiu\u201d, o s\u0103 fie \u00een magazine mai mult unt \u0219i de ce nu mai ieftin! (Fum\u0103tor \u00eenr\u0103it) V\u0103 donez a mea avere\/ \u0218i p\u0103rinte vreau s\u0103-\u021bi spun,\/ C\u00e2nd o fi la t\u0103m\u00e2iere\/ Folose\u0219te doar… tutun\u201d. (Dumitru Hangu)
\nA urmat lectorul de serviciu Costic\u0103 Dr\u00eestaru cu un material, rezumat al volumului MONOGRAFIA COMUNEI C\u00c2MPURI, Editgraph, 2021, autori Costic\u0103 Dr\u00eestaru-Andreia\u0219u \u0219i dr. Doina Sturzu-N\u0103stase, volum lansat pe 14 ianuarie a.c. la C\u0103minul Cultural din C\u00e2mpuri. V\u0103 oferim lectura:
\n\u201eComuna C\u00e2mpuri se afl\u0103 \u00een nordul jude\u021bului Vrancea, la 70 km de Foc\u0219ani, pe valea \u0218u\u0219i\u021bei la poalele v\u00e2rfului R\u0103chita\u0219ului, penultima localitate \u00eenainte de a ajunge la Soveja. Ea se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe o lungime de circa 12 km de o parte \u0219i de alta a \u0219oselei pe care traverseaz\u0103, respectiv DN 2L. Este o veche a\u0219ezare rom\u00e2neasc\u0103 locuit\u0103 din vremuri vechi de r\u0103ze\u0219i liberi, care dateaz\u0103 istoric din timpul voievodatelor \u0219i cnezatelor, fiind \u00eentemeiat\u0103 de b\u0103tr\u00e2ni veni\u021bi cu turmele de oi \u00een transhuman\u021b\u0103, asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu erau locuitori aici. Numele de C\u00e2mpuri vine de la locul prielnic pentru agricultur\u0103, dar \u0219i de la cei din zona de c\u00e2mpie retra\u0219i pe valea \u0218u\u0219i\u021bei din cauza s\u0103r\u0103ciei. Este o regiune de munte cu r\u0103ze\u0219i liberi care de-a lungul timpului s-a m\u0103rit, trec\u00e2nd de la familii la c\u0103tune \u0219i la sate mai aglomerate. Localitatea dateaz\u0103 dintr-un document de la 1555, \u00een care se spune c\u0103 era o a\u0219ezare \u0219i era condus\u0103 de patru b\u0103tr\u00e2ni: Itul, Straua, Bogdan \u0219i Ungureanu, care se tr\u0103geau din marele b\u0103tr\u00e2n P\u0103tru Rugin\u0103. Una din fetele lui P\u0103tru Rugin\u0103 s-a c\u0103s\u0103torit cu b\u00e2rsanul Ungureanu, venit de peste munte, care \u0219i-a luat numele de Lata Ungureanu. La vremea respectiv\u0103 C\u00e2mpuri \u0219i Soveja erau o singur\u0103 localitate. La 1646 Matei Basarab, domnul Munteniei, pentru a face pace cu domnitorul Moldovei Vasile Lupu, cump\u0103r\u0103 o bucat\u0103 de teren de la o familie de r\u0103ze\u0219i cu scopul de a ridica o m\u0103n\u0103stire \u0219i a o \u00eenzestra cu toate cele necesare. Ini\u021bial m\u0103n\u0103stirea trebuia s\u0103 fie ridicat\u0103 \u00een C\u00e2mpuri, \u00eens\u0103 r\u0103ze\u0219ii nu au fost de acord \u00eentruc\u00e2t ei erau con\u0219tien\u021bi c\u0103 dac\u0103 m\u0103n\u0103stirea va fi ridicat\u0103 \u00een C\u00e2mpuri li se va lua din p\u0103m\u00e2nturi de c\u0103tre m\u0103n\u0103stire pentru a-\u0219i m\u0103ri proprietatea. A\u0219a c\u0103, m\u0103n\u0103stirea a fost ridicat\u0103 \u00een Soveja, la marginea satului.
\nR\u0103ze\u0219i liberi: organizare s\u0103teasc\u0103 de tip arhaic, origine autohton\u0103 din timpuri \u00eendep\u0103rtate, de\u021bin\u0103tori de p\u0103m\u00e2nturi \u00een dev\u0103lm\u0103\u0219ie, adic\u0103 \u00een s\u00e2nul unei familii care \u00ee\u0219i organiza lucr\u0103rile \u00eempreun\u0103, \u00eemp\u0103r\u021bind p\u0103m\u00e2ntul \u00een fiecare an \u00eentre membrii familiei, la fel \u0219i recoltele. \u00cenainte de 1648 C\u00e2mpuri era format\u0103 din dou\u0103 sate: C\u00e2mpuri de Jos \u0219i C\u00e2mpuri de Sus. Azi comuna este compus\u0103 din: C\u00e2mpuri, satul de re\u0219edin\u021b\u0103, Fete\u0219ti, Rotile\u0219tii Mici, Rotile\u0219tii Mari \u0219i Gura V\u0103ii. La intrarea \u00een C\u00e2mpuri, venind dinspre Panciu, primul sat se numea Ciuruc, unde pe o uli\u021b\u0103 \u00een dreapta se afl\u0103 Biserica \u201ePreacuvioasa Parascheva\u201d \u0219i dateaz\u0103 din secolul XV, anul 1638, monument istoric. Este o biseric\u0103 din lemn, a\u0219a cum erau \u0219i casele. Tot \u00een partea dreapt\u0103, l\u00e2ng\u0103 \u0219osea, se afl\u0103 o biseric\u0103 nou\u0103, construit\u0103 \u00eentre anii 2007-2013, un Monument al Eroilor, care s-a ridicat la 100 de ani de la Marea Unire (2018), o \u0219coal\u0103 cu clasele I-IV, care, din p\u0103cate, nu mai func\u021bioneaz\u0103. \u00cen centrul comunei se afl\u0103 \u0219coala cu clasele I-VIII, Casa Memorial\u0103 Mo\u0219 Ion Roat\u0103, C\u0103minul Cultural, Prim\u0103ria (1935), Poli\u021bia, etc. \u00cent\u00e2lnim, mai departe, a doua biseric\u0103 veche, cu hramul \u201eSf. Maria\u201d, construindu-se l\u00e2ng\u0103 ea alta nou\u0103 din c\u0103r\u0103mid\u0103. Merg\u00e2nd mai departe, c\u0103tre Soveja, \u00eent\u00e2lnim satul Valea Babei, unde se afl\u0103 o biseric\u0103 cu hramul \u201eSf. Arhangheli\u201d. Este prima biseric\u0103 construit\u0103 din c\u0103r\u0103mid\u0103, \u00een locul celei vechi din lemn, de s\u0103teni, pe la 1893, printre care unii se trag din neamul P\u0103tru Rugin\u0103. Travers\u0103m r\u00e2ul Cremene\u021b \u00een dreapta, \u00eentr\u0103m \u00een satul Fete\u0219ti, sat \u00eenfiin\u021bat, se spune, de c\u0103tre \u021biganii lingurari adu\u0219i pentru lucru \u00een timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, dup\u0103 1860. Tot pe aceast\u0103 direc\u021bie, c\u0103tre st\u00e2nga, intr\u0103m \u00een satul Gura V\u0103ii, sat provenit de la cele dou\u0103 dealuri care se \u00eenchid ca o gur\u0103, sat format prin Legea \u00eempropriet\u0103ririi din 1864. Primul locuitor a fost Mo\u0219 Ion Roat\u0103, care s-a mutat din comun\u0103 dup\u0103 \u00eempropriet\u0103rire de c\u0103tre domnitor, \u00eentruc\u00e2t \u00een comun\u0103 era prea asaltat cu tot felul de \u00eentreb\u0103ri ce i se puneau ca deputat \u00een Divanul ad-hoc. Drumul duce c\u0103tre M\u0103n\u0103stirea Ca\u0219in \u2013 Tg. Secuiesc. La intrarea \u00een Gura V\u0103ii se afl\u0103 o biseric\u0103, pe stil vechi, construit\u0103 dup\u0103 1990 cu hramul \u201eIzvorul T\u0103m\u0103duirii \u0219i Na\u0219terea Sf. Ioan Botez\u0103torul\u201d, apoi pe o uli\u021b\u0103 c\u0103tre dreapta se afl\u0103 biserica \u201eSf. Maria\u201d cu cimitirul \u0219i morm\u00e2ntul lui Mo\u0219 Ion Roat\u0103, care a fost amenajat la 100 de ani dup\u0103 1859, la care a luat parte \u0219i o delega\u021bie venit\u0103 de la Bucure\u0219ti. \u00cen satul Gura V\u0103ii, \u00een col\u021bul unei uli\u021be, \u00eent\u00e2lnim un bolovan simbol al lui Mo\u0219 Ion Roat\u0103 \u0219i Cuza Vod\u0103. Prin Gura V\u0103ii \u0219oseaua duce c\u0103tre M\u0103n\u0103stirea Ca\u0219in \u0219i trece \u00een jude\u021bul Covasna.
\nRevenind \u00een \u0219osea c\u0103tre Soveja, intr\u0103m \u00een satul Rotile\u0219tii, nume ce provine de la familii vechi de roat\u0103, de unde \u0219i numele de Mo\u0219 Ion Roat\u0103. Primul sat este Rotile\u0219tii Mici, la circa 3 km de centrul comunei. Aici se afl\u0103 o biseric\u0103 cu hramul \u201eSf. Nicolae\u201d, mai c\u0103tre interiorul satului, azi monument istoric, iar l\u00e2ng\u0103 \u0219osea s-au ridicat o nou\u0103 biseric\u0103, \u00eentre anii 2007-2013 cu hramul \u201eSf. Mare Mc. Dimitrie Izvor\u00e2torul de Mir\u201d \u0219i o \u0219coal\u0103 nou\u0103, modern\u0103, cu clasele I-VIII, dat\u0103 \u00een folosin\u021b\u0103 prin anii 2012-2013. Tot c\u0103tre Soveja, \u00eent\u00e2lnim pe partea dreapt\u0103 a r\u00e2ului \u0218u\u0219i\u021ba satul Rotile\u0219tii Mari la circa 4 km de centrul comunei. \u00cen aceast\u0103 zon\u0103 se g\u0103sesc izvoare de ape s\u0103rate, sulfuroase, iodate, precum \u0219i dou\u0103 sonde de extrac\u021bie a \u021bi\u021beiului. De-a lungul timpului locuitorii s-au ocupat cu mica agricultur\u0103, plante rezistente la d\u0103un\u0103tori, pomii fructiferi, cre\u0219terea animalelor, exploatarea lemnului din p\u0103dure care le asigura dob\u00e2ndirea mijloacelor de trai \u0219i treptat t\u0103ierea \u0219i prelucrarea lemnului, preocupare care se mai p\u0103streaz\u0103 \u0219i azi. Comuna C\u00e2mpuri a fost \u0219i re\u0219edin\u021b\u0103 de plas\u0103, plasa Z\u0103br\u0103u\u021bi, plasa Soveja. De-a lungul timpului, \u00een comun\u0103 au existat circa 10 mori \u0219i un gater de ap\u0103. \u00cen comun\u0103 se mai f\u0103ceau \u0219i mici iriga\u021bii ale unor gr\u0103dini cu ap\u0103 de pe \u0218u\u0219i\u021ba \u0219i Cremene\u021b, acolo unde situa\u021bia era prielnic\u0103. La 1803 C\u00e2mpuri f\u0103cea parte din Ocolul Z\u0103br\u0103u\u021bi. A mai f\u0103cut parte din Ocolul Vrancea, Ocolul \u0218u\u0219i\u021ba. La 1820 C\u00e2mpuri era cel mai mare sat din jude\u021bul Putna. La 1872 face parte din plasa Z\u0103br\u0103u\u021bi, iar la sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX din plaiul Z\u0103br\u0103u\u021bi, probabil c\u0103 dup\u0103 interesele politice, ca \u0219i azi. De-a lungul timpului popula\u021bia a variat \u00eentre 2000 \u0219i 5000 de locuitori, \u00een func\u021bie de \u00eemprejur\u0103ri (holer\u0103, cium\u0103, r\u0103zboi). \u00cen C\u00e2mpuri a func\u021bionat \u0219i un CAP care s-a dezvoltat puternic prin anii 1970-1985, cu sec\u021bii de prelucrarea lemnului \u00een produc\u021bia industrial\u0103, valorificarea fructelor \u0219i a altor produse locale. O comun\u0103 bine cotat\u0103 la vremea respectiv\u0103 cu produc\u021bii bune la hectar. Din cercet\u0103rile arheologice, popula\u021bia pe aceste meleaguri este prezent\u0103 din neolitic, apoi din sec IV dup\u0103 Hristos cultura Monteoru \u0219i Cucuteni, prin cele dou\u0103 descoperiri de la Formoze\u0219ti \u0219i La \u0218antier, localitatea a fost locuit\u0103 permanent.
\nDespre drumurile comunale. Ca prin zonele de munte, \u00een trecut se circula numai pe apa \u0218u\u0219i\u021bei, iar atunci c\u00e2nd apele erau mari sau datorit\u0103 z\u0103pezii, oamenii se deplasau c\u0103tre t\u00e2rg \u0219i invers cu c\u0103ru\u021bele cu boi \u0219i erau surprin\u0219i \u00een vaduri, unde a\u0219teptau chiar \u0219i dou\u0103, trei zile p\u00e2n\u0103 la retragerea apei pentru a o putea traversa.
\nPrima alimentare cu ap\u0103 (ci\u0219mele), gater mecanic, moar\u0103 mecanic\u0103 \u00een comun\u0103 au fost f\u0103cute de un cet\u0103\u021bean neam\u021b, r\u0103mas din timpul Primului R\u0103zboi, ascuns pe la t\u00e2rlele locuitorilor. Oamenii l-au protejat pentru c\u0103 era priceput la toate (\u0219i ceasornicar). \u00cel chema Karol Fornica \u0219i s-a c\u0103s\u0103torit cu o fat\u0103 din C\u00e2mpuri care a devenit profesoar\u0103 \u00een comun\u0103. Dup\u0103 r\u0103zboi, fiind cunoscut \u0219i considerat de-al locului, a fost solicitat chiar de Regina Maria c\u00e2nd s-a modernizat satul M\u0103r\u0103\u0219ti. Azi comuna este toat\u0103 alimentat\u0103 cu ap\u0103 distribuit\u0103 gravita\u021bional.
\nCa repere istorice am prezentat pe ani documente descoperite de la 1555 p\u00e2n\u0103 la 1968. Despre Mo\u0219 Ion Roat\u0103 se spune c\u0103 avea \u201eg\u00e2dilici la limb\u0103\u201d, adic\u0103 spunea tot ce g\u00e2ndea. Dup\u0103 ce a fost ales ponta\u0219 (deputat) \u00een 6 ianuarie 1858, trimite o scrisoare unui prieten \u00een care spune c\u0103 \u00een cur\u00e2nd vom sc\u0103pa de boieresc. A fost arestat la Ia\u0219i \u0219i trimis sub escort\u0103 la St\u0103rostia Putna, jude\u021b care era condus de stare\u021bi de m\u0103n\u0103stiri. Pe 17 februarie este eliberat pe \u00eencrederea localnicilor.
\nReferitor la s\u0103n\u0103tatea public\u0103, \u00een C\u00e2mpuri bolile frecvente au fost: ciuma, holera, tusea convulsiv\u0103 \u0219i alte boli din cauza s\u0103r\u0103ciei mari. Primele vaccinuri \u00een C\u00e2mpuri s-au f\u0103cut de prin aprilie-mai 1886, dup\u0103 adoptarea Legii sanitare din aprilie 1883. Tratamentele erau empirice, nu existau felceri sau moa\u0219e. Mo\u0219itul se f\u0103cea de diferite femei din C\u00e2mpuri, \u00een func\u021bie de experien\u021ba pe care o aveau. Am g\u0103sit \u0219i liste cu tratamente, printre care un accent deosebit se punea pe tratarea cu sare de B\u0103l\u021b\u0103te\u0219ti. C\u00e2mpurile fiind o comun\u0103 de centru, s-a \u00eenfiin\u021bat Dispensar Medical \u00een 1905 la care au contribuit cu bani \u0219i comunele vecine. S-a construit dispensar nou, spital cu 10 paturi, 5 pentru na\u0219teri \u0219i 5 pentru tratamente. Cel mai cunoscut medic a fost dr. Fluor Vasile, fiu de preot, nu din C\u00e2mpuri, dar foarte ata\u0219at de comun\u0103. A plecat \u00een lumea ve\u0219niciei \u00een 1949, regretat mult de s\u0103teni.
\n\u00cen C\u00e2mpuri a existat din 1904 Banc\u0103 Popular\u0103 \u201eC\u00e2mpuri\u201d, apoi \u201eMo\u0219 Ion Roat\u0103\u201d p\u00e2n\u0103 \u00een 1948, odat\u0103 cu na\u021bionalizarea.
\nComuna C\u00e2mpuri a dat jertfa de s\u00e2nge \u00eenc\u0103 din 1877-1878 \u00een R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103, unde am g\u0103sit 15 eroi din C\u00e2mpuri lupt\u00e2nd al\u0103turi de mr. \u0218on\u021bu din Foc\u0219ani. \u0218i \u00een R\u0103zboiul Balcanic C\u00e2mpurile nu a fost scutit\u0103 de jertfa de s\u00e2nge, g\u0103sind circa 5 eroi. \u00cen Primul R\u0103zboi Mondial, zona de la curbura Carpa\u021bilor: M\u0103r\u0103\u0219ti, M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, Oituz, cu localit\u0103\u021bile care le \u00eenconjoar\u0103, printre care \u0219i C\u00e2mpuri, au avut cel mai mult de suferit din cauza teatrului de r\u0103zboi care s-a desf\u0103\u0219urat pe aceste locuri. Locuitorii din C\u00e2mpuri, cu mic, cu mare, au fost disloca\u021bi din sat \u0219i du\u0219i la Andr\u0103\u0219e\u0219ti, Ialomi\u021ba \u00een B\u0103r\u0103gan. Acolo \u0219i-au f\u0103cut bordeie \u00een p\u0103m\u00e2nt pentru a supravie\u021bui timp de doi ani. Unii au fost du\u0219i \u00een comuna C\u00e2rligele, \u021binu\u021bi cu mic, cu mare, ca \u00eentr-un fel de lag\u0103r, p\u0103zi\u021bi de nem\u021bi \u0219i folosi\u021bi la diferite munci, cum ar fi tran\u0219ee, etc, cu arma la spate. La \u00eentoarcerea la casele lor, dup\u0103 1919, \u00een locul caselor au g\u0103sit gropi, moloz, copaci distru\u0219i. Au r\u0103bdat o iarn\u0103, la fel prin ad\u0103posturi improvizate, p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103var\u0103 \u00eentr-o s\u0103r\u0103cie mare, \u00eentruc\u00e2t nu \u0219i-au putut munci p\u0103m\u00e2nturile p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103var\u0103 c\u00e2nd \u00eencep s\u0103 se gospod\u0103reasc\u0103, dar \u0219i lipsa bra\u021belor de munc\u0103. Dar cu cine? So\u021bii, copii mor\u021bi \u00een r\u0103zboi. Numai \u00een acesta \u0219i-au dat sf\u00e2r\u0219itul pe c\u00e2mpul de b\u0103t\u0103lie peste 160 g\u0103si\u021bi de mine, f\u0103r\u0103 a mai socoti pe cei r\u0103ni\u021bi \u0219i mutila\u021bi de r\u0103zboi. \u00cen Al Doilea R\u0103zboi Mondial, din iunie p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 1940, trupul \u021b\u0103rii a fost \u00eemp\u0103r\u021bit \u00eentre germani, ru\u0219i, bulgari, unguri. Ru\u0219ii au dat ultimatum guvernului rom\u00e2n ca \u00een 4 zile s\u0103-\u0219i retrag\u0103 armata \u0219i administra\u021bia civil\u0103 dintre Prut \u0219i Nistru \u0219i \u021binutul Her\u021ba (22.06.1940). Tot atunci, Rom\u00e2nia a fost p\u0103r\u0103sit\u0103 de alia\u021bii s\u0103i tradi\u021bionali Fran\u021ba \u0219i Anglia care luptau pentru propria lor supravie\u021buire. Pentru a-\u0219i c\u00e2\u0219tiga teritoriile, Rom\u00e2nia este nevoit\u0103 s\u0103 se al\u0103ture Germaniei \u00een 22 iunie 1941, datorit\u0103 ne\u00een\u021belegerilor cu legionarii care erau pu\u0219i la putere tot de Hitler din 1938, \u00een urma abdic\u0103rii de la tron a Regelui Carol al II-lea, prelu\u00e2nd conducerea mare\u0219alul Ion Antonescu. Acesta, pe l\u00e2ng\u0103 lupta pe front, din martie 1944 face schimb de mesaje cu Iuliu Maniu, cu alia\u021bii occidentali \u0219i cu ru\u0219ii privind condi\u021biile unui armisti\u021biu cu Rom\u00e2nia, \u00een ceea ce prive\u0219te plata unor repara\u021bii de r\u0103zboi. Se asigura \u0219i Germaniei un termen de 15 zile s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia. \u00cen acela\u0219i timp trimite o delega\u021bie condus\u0103 de Neagu Djuvara la Cairo, Egipt pentru tratative. Din p\u0103cate Antonescu a fost chemat la Palatul Regal, invita\u021bie onorat\u0103. A considerat c\u0103 este bine s\u0103 angajeze convorbiri pentru ie\u0219irea Rom\u00e2niei din r\u0103zboi \u0219i \u00eencheierea unui armisti\u021biu cu ru\u0219ii a\u0219a cum stabilise, dorind s\u0103 ias\u0103 onorabil din r\u0103zboi, nu prin capitulare necondi\u021bionat\u0103, a\u0219a cum s-a procedat dup\u0103 arestarea lui \u0219i trecerea de partea ru\u0219ilor. Au fost captura\u021bi de c\u0103tre ru\u0219i peste 6000 de ofi\u021beri, 6000 de subofi\u021beri \u0219i peste 160000 de solda\u021bi, trimi\u0219i \u00een lag\u0103rele de munc\u0103 la canale, c\u0103i ferate \u0219i altele \u00een Siberia, de unde aproape c\u0103 nu s-au mai \u00eentors nimeni, murind de frig \u0219i de foame. Numai \u00een C\u00e2mpuri \u0219i-au dat via\u021ba peste 120 de eroi g\u0103si\u021bi de mine prin arhiv\u0103…\u201d
\nParcurg\u00e2nd cele 400 de pagini ale MONOGRAFIEI COMUNEI C\u00c2MPURI ajungem la concluzia c\u0103 dl Costic\u0103 Dr\u00eestaru-Andreia\u0219u cu sprijinul moral \u0219i material al dnei dr. Doina Sturzu-N\u0103stase, cu r\u0103d\u0103cini \u00een C\u00e2mpuri, a depus o munc\u0103 asidu\u0103 de cercetare \u0219i documentare \u00een arhive, \u00een vederea realiz\u0103rii, am putea spune, a c\u0103r\u021bii de identitate a comunei din titlu, ampl\u0103 \u0219i detaliat\u0103. Dl Costic\u0103 Dr\u00eestaru-Andreia\u0219u nu este la prima abatere de acest gen. \u00cei dorim s\u0103n\u0103tate, putere de munc\u0103 \u0219i \u00eel a\u0219tept\u0103m cu alte lucr\u0103ri.
\n\u201e\u00cen lucrarea prezentat\u0103 ast\u0103zi dl Dr\u00eestaru ne face cunoscut\u0103 comuna C\u00e2mpuri, jude\u021bul Vrancea, sat care a fost localitatea de ba\u0219tin\u0103 a lui Mo\u0219 Ion Roat\u0103. Acesta a r\u0103mas \u00een istorie ca deputat al Divanului Ad-Hoc din timpul domnitorului Alexandru Ion Cuza. Despre inteligen\u021ba \u0219i experien\u021ba de via\u021b\u0103 a lui Mo\u0219 Ion Roat\u0103 ne-au r\u0103mas m\u0103rturie, de-a lungul timpului, mai multe \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. Monografia comunei C\u00e2mpuri ne prezint\u0103 dezvoltarea \u0219i dotarea localit\u0103\u021bilor cu mori de ap\u0103, gater \u0219i instala\u021bii de iriga\u021bie. Lucrarea \u00een sine este un documentar bazat pe izvoare scrise \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri adev\u0103rate din zon\u0103. Autorul merit\u0103 felicitat pentru fixarea \u00een timp a neuit\u0103rii de oameni \u0219i locuri. \u00cel a\u0219tept\u0103m \u0219i cu alte lucr\u0103ri\u201d. (Georgeta Iuga)
\n\u201eEste foarte bine venit \u00een mijlocul Cenaclului Alexandru Sihleanu a personalit\u0103\u021bii numit\u0103 Dr\u00eestaru Costic\u0103, care personal a reu\u0219it s\u0103 transmit\u0103 emo\u021bie \u00een sufletul meu prin cele expuse \u00een lucrarea prezent\u0103 C\u00e2mpuri monografie. Prezentarea a fost clar\u0103, pe care am tradus-o \u00een imagini cu locurile de pe valea \u0218u\u0219i\u021bei, locuri de basm. Personajele care se mi\u0219c\u0103 \u00een filmul documentar prezentat de lector parc\u0103 le v\u0103d \u00een fa\u021ba ochilor \u0219i acum ceea ce putem concluziona: autorul \u0219i-a atins scopul prin aducerea la via\u021b\u0103 a comunei C\u00e2mpuri \u0219i a locuitorilor f\u0103c\u00e2nd \u00een acest fel nemuritoare acele locuri. Vreau s\u0103 aduc cuvinte de laud\u0103 pentru aceast\u0103 munc\u0103 f\u0103cut\u0103 din suflet \u0219i transmis\u0103 tuturor iubitorilor din zona Vrancei. Mi-am propus, \u00een urma acestui eveniment literar, s\u0103 fac o vizit\u0103 pe aceste meleaguri mirifice care dau via\u021b\u0103 \u0219i vin la ghea\u021b\u0103. Felicit\u0103ri sincere, cu a\u0219tept\u0103ri \u00een mijlocul iubitorilor de natur\u0103, de istorii, tradi\u021bii, monografii!\u201d (Adrian C\u00e2mpeanu)
\n\u201eLucrarea prezentat\u0103 de lectorul de serviciu de azi, dl Costic\u0103 Dr\u00eestaru, este o lucrare ampl\u0103 la care a muncit din plin \u0219i \u00een care ne-a prezentat, cu lux de am\u0103nunte, comuna C\u00e2mpuri, Vrancea. Re\u021bin din lectur\u0103, c\u0103 avea o popula\u021bie de 5 mii de locuitori, ceea ce impunea, avea o putere spiritual\u0103, o putere de crea\u021bie. Mi-a r\u0103mas de men\u021bionat c\u0103 era alimentat\u0103 cu ap\u0103 distribuit\u0103 gravita\u021bional. Legat de s\u0103n\u0103tatea public\u0103, locuitorii comunei au contribuit la \u00eenfiin\u021barea \u0219i dotarea unui spital. Culmea este c\u0103 a existat Banc\u0103 Popular\u0103, Judec\u0103torie. De re\u021binut este \u0219i numele de Simion Mehedin\u021bi n\u0103scut la Soveja. De men\u021bionat, \u00een Primul R\u0103zboi locuitorii din C\u00e2mpuri au fost disloca\u021bi \u0219i du\u0219i \u00een B\u0103r\u0103gan (Andr\u0103\u0219e\u0219ti) unde au fost nevoi\u021bi s\u0103-\u0219i fac\u0103 bordeie \u00een p\u0103m\u00e2nt pentru a supravie\u021bui \u0219i la C\u00e2rligele, \u00eentr-un fel de lag\u0103r, pu\u0219i la diferite munci de nem\u021bi \u0219i p\u0103zi\u021bi cu arma. La \u00eentoarcere dup\u0103 doi ani, n-au mai g\u0103sit dec\u00e2t moloz \u0219i c\u0103r\u0103mizi. \u00cemi aduc mul\u021bumirea pentru aceast\u0103 lucrare care mi-a deschis sufletul ascult\u00e2nd, cu aten\u021bie, evenimentele istorice din zona C\u00e2mpuri. Mul\u021bumesc \u0219i \u00eei doresc succes! \u00cel a\u0219tept\u0103m \u0219i cu alte lucr\u0103ri\u201d. (Dumitru Barda\u0219)
\nS\u00e2mb\u0103t\u0103, 12 februarie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului Alexandru Sihleanu va fi Vasile Ghinea. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

CUVINTELE MARI SE ROSTESC O SINGUR\u0102 DAT\u0102 \u0218I DE CELE MAI MULTE ORI R\u0102M\u00c2N SCRISE S\u00e2mb\u0103t\u0103, 05 februarie, ziua Sf.<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17204"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17204"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17204\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17205,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17204\/revisions\/17205"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17204"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17204"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17204"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}