{"id":17118,"date":"2022-01-30T12:30:18","date_gmt":"2022-01-30T09:30:18","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17118"},"modified":"2022-01-30T22:57:39","modified_gmt":"2022-01-30T19:57:39","slug":"spatii-culturale-nr-46-7-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17118","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 46 (7)"},"content":{"rendered":"

Dan D\u0102NIL\u0102 <\/strong><\/p>\n

praznic <\/strong><\/p>\n

dorm \u00een z\u0103pada uit\u0103rii, m\u0103 spovedesc
\ncu gura \u00eenchis\u0103 a\u015ftept\u00e2nd \u00eenvierea:
\n\u015ftiu c\u0103 e doar un vis, simt iarba \u00eenghe\u0163at\u0103
\ncresc\u00e2ndu-mi pe genunchi, pe palme
\n\u015fi nu mai am acea foame de adev\u0103r,
\nclipesc ca orbit de o lumin\u0103 prea alb\u0103
\nde forma unei bol\u0163i plin\u0103 de ecouri
\nde parc\u0103 a\u015f c\u00e2nta iar \u00een corul copiilor<\/p>\n

v\u0103 las vou\u0103 toate bun\u0103t\u0103\u0163ile acestea,
\nclef\u0103i\u0163i-le ca ni\u015fte patrupede p\u0103roase,
\nlua\u0163i toat\u0103 carnea cea roz \u015fi legumele,
\np\u00e2n\u0103 v\u0103 s\u00e2ngereaz\u0103 limbile grele,
\neu am cuvinte albe, eu am un cuv\u00e2nt
\ncu care \u00eemi pot \u00eenchide toate poftele,
\nam un timp doar al meu de dormit singur
\n\u015fi o muzic\u0103 \u00een urechi, ca o iubit\u0103,
\npe care o \u00eenvelesc cu noua z\u0103pad\u0103.<\/p>\n


\nbeau jolais<\/strong><\/p>\n

beau tot mai pu\u0163in \u2013 adulmec
\nzarea paharului, \u00eenc\u0103 orizontal\u0103,
\n\u00eenc\u0103 mi-e vie imaginea viei,
\nmoleculele \u0163in locul preaplinului
\nprietene \u00eemi sunt oricare umbre,
\norice nep\u0103sare a lor e durere<\/p>\n

sorb ceva cu ochii \u00eenchi\u015fi
\ndar este doar o v\u00e2nare de ecouri,
\nun trec\u0103tor c\u00e2rcel al inimii,
\no dizolvare prea lent\u0103,
\ne doar certitudinea nestins\u0103
\na tuturor be\u0163iilor vinovate
\nc\u0103 acesta e adev\u0103ratul gust
\npe care limba \u00eel recunoa\u015fte.<\/p>\n


\naristo <\/strong><\/p>\n

aristocra\u0163ia mu\u015ftelor \u2013 s\u0103 uit\u0103m
\ntot ce ne-au spus lotrii aceia tri\u015fti
\ndezbr\u0103ca\u0163i de \u00eens\u0103\u015fi lumina p\u0103catului
\niar dorin\u0163a de zbor s\u0103 le fie \u015ftears\u0103
\ndin cartea care nu minte niciodat\u0103<\/p>\n

dimine\u0163ile reci s\u0103 le amor\u0163easc\u0103 labele
\ncu care se tot lipesc de ferestre,
\ns\u0103 \u00eenceteze ie\u015firea din mla\u015ftin\u0103,
\ndin fermentul ei abulic \u015fi greu<\/p>\n

doar aurul \u015fi opalul fals al aripilor
\ns\u0103 le r\u0103m\u00e2n\u0103, doar at\u00e2ta consolare \u2013
\nmai orbi dec\u00e2t ni\u015fte regi detrona\u0163i
\ncu albastre armuri lustruite degeaba,
\nt\u0103unii plini de s\u00e2ngele amurgurilor.<\/p>\n


\njoc<\/strong><\/p>\n

magazin de juc\u0103rii, inima ta generoas\u0103,
\nni\u015fte copil\u0103rii pentru ceva mai t\u00e2rziu \u2013
\ndin toate cutiile urc\u0103 o mare triste\u0163e,
\nazi nu le mai deschid, nu mai \u015ftiu<\/p>\n

sunt un trepied \u00een calea luminii,
\nm\u0103 colorez cu muritoare culori \u2013
\nprive\u015fte-m\u0103 cu aten\u0163ie, \u00eengere
\npe c\u00e2nd m\u0103 ridici de subsuori<\/p>\n

pom arz\u00e2nd, toamn\u0103 stins\u0103 de ploi,
\npovestind altceva cu gura \u00eenchis\u0103 \u2013
\nia-mi cuv\u00e2ntul acesta umed \u015fi du-te,
\nmai scrie \u015fi tu cu acela\u015fi noroi.<\/p>\n


\nsomn <\/strong><\/p>\n

nu mai aud c\u0103r\u0163ile noaptea
\nfream\u0103tul lor, zumzetul verbelor,
\nnici m\u0103car oftatul capitolelor \u2013
\ndorm ne\u00eentors, r\u0103sfoit de vise<\/p>\n

\u00een mijlocul bibliotecii e patul
\n\u015fi ochiul ciclopului, mereu senin,
\nam numai o ancor\u0103 de rugin\u0103
\ncare abia \u00eemi mai \u0163ine pleoapele,
\ndar nu pot s\u0103-mi aud s\u00e2ngele<\/p>\n

str\u0103bat peisaje spoite de lun\u0103,
\ncoline \u015fi pini, fantomatici m\u0103slini,
\nurc \u015fi cobor ca un om de la munte
\ngolgote \u00eenalte, trec ape, lumini.<\/p>\n


\nimperfect <\/strong><\/p>\n

m\u0103 retrag pe ne\u0163\u0103rmul acesta senin
\nsub soarele de \u00eenchiriat, melancolic,
\n\u00eemp\u0103cat cu aritmetica elementelor
\ncare extrage din toate c\u00e2te pu\u0163in<\/p>\n

verde compact, anotimp de vivaldi,
\nlimbaj arhaic, ce co\u015fmar erudit \u2013
\nsub septentrion a\u015fteptasem eu totul
\n\u015fi nici un z\u00e2mbet sub\u0163ire n-am primit<\/p>\n

dup\u0103 ursa mare moartea danseaz\u0103 \u2013
\n\u00een zidul sufletului dac\u0103 te-am zidit
\nscoate m\u0103car o arip\u0103 necuprins\u0103,
\nnumai dac\u0103 mai po\u0163i, dac\u0103 m-ai iubit…<\/p>\n


\nc\u0103l\u0103torie <\/strong><\/p>\n

uneori mimez nefericirea,
\nalteori a\u015f pl\u00e2nge din senin
\ndar m\u0103 trezesc \u00eentotdeauna
\nl\u00e2ng\u0103 o floare neagr\u0103 de spin<\/p>\n

preajma e ve\u015fm\u00e2nt de o zi,
\no temni\u0163\u0103 foarte sub\u0163ire
\ndin visul vechi, neuitat,
\nc\u00e2nd eram palid \u015fi mire<\/p>\n

patria m-a uitat prea cur\u00e2nd
\niar iubita m-a izgonit \u2013
\nacum, singura mea oglind\u0103
\neste lama unui cu\u0163it.<\/p>\n


\nspre sud <\/strong><\/p>\n

un drum pres\u0103rat cu pietricele colorate,
\ndoar un mozaic care \u00eencetine\u015fte pa\u015fii,
\nde parc\u0103 ai c\u0103lca pe fl\u0103c\u0103ri m\u0103runte \u2013
\nte apleci mereu \u2013 nu-s rubine, nici opale,
\n\u00ee\u0163i aminte\u015fti jocul cu m\u0103rgelele de sticl\u0103?<\/p>\n

nu mai ai nici o hart\u0103 c\u00e2t de c\u00e2t credibil\u0103,
\nte ghidezi dup\u0103 o frunte nescris\u0103 de tot,
\ndar mai mult dup\u0103 stelele aproape fixe,
\nca ni\u015fte p\u0103ianjeni \u00eenghe\u0163a\u0163i \u00een plasele lor<\/p>\n

dac\u0103 cineva te a\u015fteapt\u0103, fericit c\u0103l\u0103tor,
\ndac\u0103 \u0163i s-a l\u0103sat o cheie \u00een st\u0103p\u00e2nire
\nvei g\u0103si drumul din vis \u2013 iat\u0103 cum cre\u015fte
\nun copac din pumnul de nisip adunat
\nla marginea drumului din pietre colorate.<\/p>\n


\nelegie <\/strong><\/p>\n

pleci odat\u0103 cu timpul descris
\n\u015fi fiecare gest de renun\u0163are:
\naminte\u015fte-\u0163i cum te-am condus
\n\u00eentr-un dans cu suflarea t\u0103iat\u0103
\navid s\u0103 \u00een\u0163eleg echilibrul<\/p>\n

fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu patima t\u0103cerii
\ncum s\u0103 cite\u015fti f\u0103r\u0103 gre\u015feal\u0103
\ndoar iubind cel\u0103lalt \u00een\u0163eles?
\nmai scump\u0103 dec\u00e2t via\u0163a erai
\nne\u015ftiind atunci c\u0103 te voi pierde<\/p>\n

\u00een\u0103untrul meu ner\u0103bdarea c\u00e2nta
\n\u015fi e p\u0103cat c\u0103 nu se mai aude
\n– ca \u00eentr-o discre\u0163ie a inimii –
\nacel refren poate f\u0103r\u0103 glorie
\ndar mai puternic dec\u00e2t moartea.<\/p>\n


\noase <\/strong><\/p>\n

oase de p\u0103s\u0103ri, trestii, tot aerul lor
\naproape absent \u00eenaintea c\u0103l\u0103toriei
\nce nu se aude pe sub p\u0103m\u00e2nt \u2013
\nnu mai pot atinge roua \u015fi s\u00e2ngele,
\nrefuz priveli\u015ftea mor\u0163ilor fragede<\/p>\n

mi se spune c\u0103 voi cunoa\u015fte \u00eengeri
\n\u015fi demoni camufla\u0163i \u00een frunze uscate,
\nc\u0103 sub alchimia z\u0103pezilor \u00eentinate
\nvoi \u00een\u0163elege chiar limba pe\u015ftilor
\nde argint sub podul sinuciga\u015filor:
\nc\u0103 voi muri \u00eenainte de vremea
\nt\u0103lmacilor str\u0103vezii, f\u0103r\u0103 m\u0103duv\u0103,
\negal \u00een\u015fira\u0163i \u00een fa\u0163a z\u0103rilor aprinse.<\/p>\n


\nVasile GHICA<\/strong>
\n\"\"

Perdafuri<\/strong><\/p>\n

Poe\u0163ii, ace\u015fti heralzi care prefa\u0163eaz\u0103 invazia zorilor.
\nPrivit de pe Acropole, Everestul pare o… movili\u0163\u0103.
\nDrumul cuv\u00e2ntului spre poezie este similar cu cel al lutului spre por\u0163elan.
\nI-a fost dat marii poezii s\u0103 nu \u00eencap\u0103 \u00een cuvinte.
\nFereasc\u0103 Dumnezeu s\u0103 devenim un popor de arti\u015fti! \u015ei a\u015fa ne \u00een\u0163elegem greu.
\n\u00cen alimenta\u0163ie, este grea\u0163a de prea plin. \u00cen art\u0103 – de vid.
\n\u015ei \u00eenainte de a te a\u015feza la masa de scris este nevoie de un preludiu.
\nArtistul adev\u0103rat nu poate emigra dec\u00e2t \u00eempreun\u0103 cu \u0163ara.
\nScriitorul din provincie mai bag\u0103 \u015fi el c\u00e2teodat\u0103 capul \u00een pozele de grup ale consacra\u0163ilor veni\u0163i din Capital\u0103, s\u0103 se fotografieze cu \u201eaborigenii\u201d.
\n\u00cen timpul procesului de gesta\u0163ie a operei, unii scriitori simt zv\u00e2rcoliri de pisic\u0103 s\u0103lbatic\u0103 \u00een m\u0103runtaie.
\n\u00cen literatur\u0103, cei care nu zv\u00e2cnesc la timp vor ascu\u0163i toat\u0103 via\u0163a creioanele mae\u015ftrilor.
\nArtistul, care nu-\u015fi tr\u00e2mbi\u0163eaz\u0103 cu aplomb geniul, este un ratat.
\nTo\u0163i debutan\u0163ii se consider\u0103 scriitori de Formula… unu.<\/p>\n


\nSimona-Grazia DIMA<\/strong><\/p>\n

Prim\u0103veri \u015fi toamne ale scrisului<\/strong><\/p>\n

Istorisindu-\u015fi via\u0163a, un mare maestru spiritual spuse: \u201eUneori deschideam ochii \u015fi era diminea\u0163\u0103, alteori era sear\u0103; nu \u015ftiam c\u00e2nd r\u0103s\u0103rea soarele sau c\u00e2nd apunea\u201d. Aceast\u0103 aparent\u0103 prostra\u0163ie se datora st\u0103rii sale continue de beatitudine, care-l decuplase la orice element exterior. G\u0103sise \u00een sine bucuria sinelui suprem, cel descris \u00een Upani\u015fade. F\u0103r\u0103 a exagera, adesea am putea afirma acela\u015fi lucru despre satisfac\u0163ia scrisului, despre ardoarea cu care ne acapareaz\u0103. El e forma noastr\u0103 de ascez\u0103. Nu \u015ftim nici noi c\u00e2nd este var\u0103 sau iarn\u0103, noapte sau zi. \u00cen acest anotimp \u00eencordat al scrierii, sc\u00e2nteiaz\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd semne de prietenie, ca ni\u015fte sori \u00eendep\u0103rta\u0163i, de la o margine de galaxie.
\n\u00cen prima parte a anului 2014 am petrecut nu mai pu\u0163in de \u015fase luni \u2013 practic, iarna \u015fi toat\u0103 prim\u0103vara \u2013, citind eseurile lui T.S. Eliot \u00een edi\u0163ia selectiv\u0103 de la Ed. Humanitas Fiction (Eseuri alese. Critica literar\u0103 (traduceri de Petru Cre\u0163ia \u015fi Virgil Stanciu, 2013, reeditare \u00eembog\u0103\u0163it\u0103 a volumului de Eseuri ap\u0103rut \u00een 1974 la Editura Univers, fa\u0163\u0103 de care con\u0163ine 8 eseuri \u00een plus, adic\u0103 un total de 28). Mi-am \u00eemplinit astfel o dorin\u0163\u0103 din facultate, r\u0103stimp \u00een care eseistul \u015fi poetul nobelizat fusese parcurs temeinic, dar, inevitabil, \u00een trecere. De atunci, lecturile mele din opera sa eseistic\u0103 au fost intense dar episodice, efectuate pe por\u0163iuni, deci inevitabil fulgurante \u015fi fragmentare, d\u00e2ndu-mi un sentiment de anarhie. De aceea am dorit mereu un r\u0103gaz pentru a-mi pune ordine \u00een cuno\u015ftin\u0163ele despre nobelizatul autor, care, dincolo de autoritatea dob\u00e2ndit\u0103 \u015fi de distinc\u0163ii, fusese un scriitor sincer \u00een demersul s\u0103u. Dup\u0103 \u015fase luni de trud\u0103 asupra textelor am reu\u015fit s\u0103-i cunosc modul de a g\u00e2ndi, s\u0103-l percep din\u0103untru pe poetul-eseist \u015fi m-am g\u00e2ndit s\u0103-mi fructific experien\u0163a scriind dou\u0103 pagini de revist\u0103 la \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, ceea ce am \u015fi f\u0103cut. Dup\u0103 un timp am primit de la prefa\u0163atorul c\u0103r\u0163ii despre care scrisesem, profesorul \u015etefan Stoenescu, urm\u0103torul e-mail (citise materialul pe internet), pe care \u00eel reproduc fiindc\u0103 asemenea mesaje entuziaste ne fac bine, sunt \u00eencurajatoare ca ni\u015fe ploi ce ud\u0103 c\u00e2mpul existen\u0163ei noastre aride, dar \u015fi fiindc\u0103, dup\u0103 cum observ acum, \u00een octombrie, sunt premonitorii: dezvolt\u0103 totodat\u0103, adecvat celui mai arz\u0103tor prezent, un subiect delicat, tema identit\u0103\u0163ii culturii de sorginte european\u0103. \u00cei prevede, cu destul\u0103 acuitate, cred, vremuri severe de \u00eencercare (anul acesta, 2015, odat\u0103 cu problema primirii imigran\u0163ilor, sunt repuse pe tapet chestiuni incomode, precum supravie\u0163uirea spiritului european \u00een \u0163\u0103ri \u00eemb\u0103tr\u00e2nite, asaltate acum de na\u0163ii viguroase \u015fi tinere, dar str\u0103ine de istoria \u015fi spiritualitatea acestui continent):<\/p>\n

30.06.2014
\nDrag\u0103 Grazia, felicit\u0103ri! Studiul t\u0103u face lumin\u0103, decant\u00e2nd esen\u0163ele sau, mai bine zis, avertiz\u00e2nd asupra perenit\u0103\u0163ii actului eseistico-critic eliotean. \u00cen felul acesta, volumul comentat cap\u0103t\u0103 ad\u00e2ncime \u015fi, totodat\u0103, o justificare pentru existen\u0163a lui sub forma unei traduceri fie \u015fi par\u0163iale sau, altfel spus, selective. Se \u00een\u0163elege c\u0103 ai muncit mult pentru a trece tot materialul prezentat prin prismele sensibilit\u0103\u0163ii \u015fi erudi\u0163iei tale. Undeva \u00een Empireu, umbra lui Eliot vibreaz\u0103 consonant cu actul de restituire pe care aceast\u0103 recenzie \u00eel produce. Sunt multe granule de metal nobil pe care cu \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi discre\u0163ie le-ai degajat din contextele lor matriciale spre a incita cititorul s\u0103 persevereze \u015fi s\u0103 descopere. \u00cen fond, Eliot r\u0103m\u00e2ne unul dintre spiritele critice cele mai delectabile \u015fi totodat\u0103 necesare nu doar \u00een tradi\u0163ia literaturilor de expresie englez\u0103, ci, a\u015fa cum ai remarcat, \u00een dimensiunea clasicit\u0103\u0163ii eline \u015fi latine ce sub\u00eentinde, dimpreun\u0103 cu cre\u015ftinismul anticipat de Vergiliu \u015fi \u00eentruchipat de Dante, civiliza\u0163ia \u015fi cultura european\u0103. Aceast\u0103 mo\u015ftenire e subminat\u0103 de tensiuni interne \u015fi de valul de migran\u0163i din Asia \u015fi Africa, la care se adaug\u0103 schimb\u0103rile de paradigm\u0103 \u00een \u015ftiin\u0163ele naturii. Ce va fi e greu de anticipat. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, cu at\u00e2t mai mult vocea lui Eliot chez\u0103\u015fuie\u015fte o continuitate \u015fi o coeren\u0163\u0103 care confer\u0103 literaturii \u015fansa de a r\u0103m\u00e2ne relevant\u0103 dincolo de transform\u0103rile \u015fi avatarurile ei. YRStefan \u2013 cu statornic\u0103 admira\u0163ie \u015fi prietenie.<\/p>\n

(Profesorul este suferind, iar lecturile \u00eel \u0163in treaz \u00een mirajul literaturii.)<\/p>\n

*<\/p>\n

Ce ar fi scrisul f\u0103r\u0103 sinceritate \u015fi spirit critic? Din ipostazele sale neoficiale r\u0103zbate adev\u0103rul, iar nu din relat\u0103rile lipsite de nerv ale unor evenimente cu \u015ftaif. Spre exemplu, cu ocazia particip\u0103rii mele, ca secretar general al PEN-ului Rom\u00e2n, \u00een aceast\u0103 prim\u0103var\u0103 a anului 2015, la Conferin\u0163a Interna\u0163ional\u0103 PEN de la Bled, Slovenia, am avut ocazia s\u0103 aud comentarii vehemente la adresa unor realit\u0103\u0163i din PEN-Club, rostite \u00eendeosebi de membrii PEN din toat\u0103 lumea, inclusiv din cadrul filialei sale slovene (PEN International num\u0103r\u00e2nd \u00een prezent circa 150 de centre r\u0103sp\u00e2ndite pe toate continentele). Cred c\u0103 prezint\u0103 interes s\u0103 afl\u0103m \u015fi cum stau lucrurile \u00een ad\u00e2ncime, nu doar la suprafa\u0163\u0103, chiar dac\u0103 exist\u0103 reguli nescrise, ale polite\u0163ii \u015fi diploma\u0163iei, care dicteaz\u0103 re\u0163ineri \u00een a spune pe fa\u0163\u0103 tot ce g\u00e2ndim. Iat\u0103-l, de pild\u0103, pe Sylvestre Clancier, fost pre\u015fedinte al PEN-Clubului interna\u0163ional, apoi pre\u015fedinte al PEN-Clubului francez, acum trezorierul \u015fi pre\u015fedintele s\u0103u onorific, propun\u00e2nd la pre\u015fedin\u0163ia PEN International candidatura s\u00e2rboaicei Vida Ognjenovi\u0107. Dincolo de entuziastul s\u0103u gest, petrecut \u00een timpul celei de-a doua mese rotunde, inten\u0163ia este apreciat\u0103 de mul\u0163i cunosc\u0103tori din zona slav\u0103 a PEN ca o \u00eencercare premeditat\u0103 de a-\u015fi \u201eapropria\u201d manipulatoriu o viitoare conducere considerat\u0103 slab\u0103, sporind astfel rolul limbii \u015fi al influen\u0163ei franceze grav subminate actualmente de clara domina\u0163ie anglofon\u0103. Scriitoarea s\u00e2rb\u0103, care (se descrie scenariul!) i-ar ar\u0103ta ne\u00eendoielnic gratitudine \u015fi supunere a posteriori, nu este unanim apreciat\u0103. Unii o consider\u0103 o scriitoare meritorie, al\u0163ii una comunistoid\u0103, netalentat\u0103, care, \u00een vechiul regim, a reu\u015fit gra\u0163ie pilelor s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00een scen\u0103 piesele mediocre. Mul\u0163i \u00eei observ\u0103 modul autoritar din atitudine \u015fi, cel mai adesea, total nedemocratic, din cutume.
\nFrapeaz\u0103, de pild\u0103, faptul c\u0103, sub ochii no\u015ftri, \u00een sala de conferin\u0163e, ea strig\u0103, dup\u0103 fiecare \u00eentrebare a colegilor din diverse \u0163\u0103ri, adresat\u0103 celor ce sus\u0163in lucr\u0103ri: \u201eCe prostie! Ce \u00eentrebare neroad\u0103! Ce mai vrea \u015fi \u0103sta?\u201d Impresia predominant\u0103 este c\u0103, b\u00e2rfindu-\u015fi astfel colegii, nu va fi o bun\u0103 pre\u015fedint\u0103. Ea are o vast\u0103 re\u0163ea de rela\u0163ii, sim\u0163 organizatoric indiscutabil, dar \u015fi sus\u0163inerea unui curent favorabil, \u00eentruc\u00e2t indica\u0163iile sunt s\u0103 se caute, \u00een acest moment, o femeie, pentru aceast\u0103 \u00eenalt\u0103 postur\u0103 \u2013 la c\u00e2rma PEN International. \u00cen 2012, la o conferin\u0163\u0103 PEN desf\u0103\u015furat\u0103 la Belgrad, am avut senza\u0163ia c\u0103 Vida este definit\u0103 de un automatism al puterii, fiindc\u0103 \u00eei respingea \u015fi ignora instantaneu pe cei care aveau alt\u0103 p\u0103rere dec\u00e2t a ei, fiindu-i imposibil s\u0103 lege un dialog, s\u0103-l porneasc\u0103 de la o opinie diferit\u0103 de a sa; z\u00e2mbind \u00eens\u0103 prietenos, ma\u015final, de \u00eendat\u0103 ce i se ar\u0103ta un semn de amici\u0163ie, presupus de ea a semnifica \u00eensu\u015firea nemodificat\u0103 a punctului ei de vedere, o supunere de c\u00e2ine. Am dedus astfel c\u0103 lua, de fiecare dat\u0103, orice p\u0103rere diferit\u0103 de a sa drept dovad\u0103 de du\u015fm\u0103nie, ceea ce-i m\u0103rturisea forma\u0163ia mental\u0103 totalitar\u0103, rigiditatea. \u00cemi st\u0103ruie totu\u015fi pe retin\u0103 imaginea ei impozant\u0103. Este aidoma unui despot oriental, a\u015fa cum circul\u0103, \u00eentotdeauna gardat\u0103 de cel pu\u0163in doi colegi tineri din PEN-ul S\u00e2rb, care-i \u201edeschid u\u015file\u201d literalmente. O doamn\u0103 prezentabil\u0103, elegant\u0103 \u015fi \u00eengrijit\u0103, ce nu-\u015fi arat\u0103 cei 74 de ani. Inteligent\u0103, are \u00eentip\u0103rit\u0103, constant, pe chip, o nostim\u0103 expresie de ironie diabolic\u0103 \u015fi de optimism inebranlabil. Tot de la Belgrad \u00eemi amintesc o scen\u0103 de mirare petrecut\u0103 seara, \u00een fa\u0163a unui local unde cinasem. Masa era terminat\u0103 de mult, urma s\u0103 plec\u0103m la hotel, dar Vida z\u0103bovea \u00een fa\u0163a noastr\u0103, a tuturor invita\u0163ilor, care, la semnul p\u0103r\u0163ii s\u00e2rbe, f\u0103cusem, ca obliga\u0163i, cerc \u00een jurul ei. St\u0103tea pur \u015fi simplu, \u00een mijlocul acestei figuri geometrice, r\u00e2z\u00e2nd f\u0103r\u0103 un motiv evident, doar din pl\u0103cerea de a fi adulat\u0103, de a fi (\u00een) acel centru, de a smulge de la ceilal\u0163i o admira\u0163ie slugarnic\u0103. A fost acesta un str\u0103vechi spectacol de r\u00e2set narcisist, inutil, ritual imemorial de solicitare a plec\u0103ciunii \u00een fa\u0163a puterii \u00eemplinite, a\u015fa \u00eenc\u00e2t nu mi-a pl\u0103cut deloc. Antonio Della Rocca, pe care aveam s\u0103-l re\u00eent\u00e2lnesc cur\u00e2nd la Festivalul Interna\u0163ional de la T\u00e2rgu-Jiu, opina acolo c\u0103 Vida are toate \u015fansele s\u0103 devin\u0103 pre\u015fedint\u0103 a PEN International, fiindc\u0103 este \u201eca un general. Aproape \u00eei \u015fi vezi must\u0103\u0163ile\u201d \u2013 \u015fi, c\u00e2nd spune asta, descrie cu m\u00e2na, pe propriul obraz, ni\u015fte rotocoale, \u00een chip de must\u0103\u0163i \u00eemb\u00e2rligate. De acord. La urma urmei \u00eens\u0103, l\u0103s\u00e2nd la o parte orice considerente omene\u015fti, felul de a fi al unui pre\u015fedinte nu este foarte important, dac\u0103 el de\u0163ine atuurile de baz\u0103, de pild\u0103 aplombul, precum \u00eensu\u015fi John Ralston Saul, criticat de gazde pentru c\u0103 i-a supus la cheltuieli excesive (una vorbim, alta fum\u0103m): \u00een loc s\u0103 le cear\u0103 bilet dus-\u00eentors, a solicitat bilete separate, cel de \u00eentoarcere doar p\u00e2n\u0103 la Paris, unde inten\u0163iona s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe cineva; totul revenind, evident, la un pre\u0163 mult mai ridicat dec\u00e2t se scontase. Ba mai mult, a vrut cu orice pre\u0163 clasa business, de\u015fi, ziceau, pe drept cuv\u00e2nt, slovenii, clasele business \u015fi economy seam\u0103n\u0103 leit \u2013 am observat \u015fi eu faptul, \u00een avioanele companiei Adria. Dar ceea ce conteaz\u0103 este, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, vioiciunea \u015fi \u00eencrederea cu care el, ca pre\u015fedinte \u00een exerci\u0163iu, aflat la sf\u00e2r\u015fit de mandat, a deschis lucr\u0103rile conferin\u0163ei, reu\u015find s\u0103 \u0163in\u0103 treaz\u0103 aten\u0163ia tuturor pe parcursul lungii sale alocu\u0163iuni.
\nDup\u0103 fulminantul s\u0103u discurs, este clar c\u0103, \u00een opinia lui John Ralston Saul, PEN International r\u0103m\u00e2ne o for\u0163\u0103 demn\u0103 de luat \u00een seam\u0103 pe scena mondial\u0103 a ideilor. Aici deschid o parantez\u0103: poate c\u0103 \u015fi intrarea, recent\u0103, a sumei de un milion de dolari \u00een vistieriile PEN International, din partea unui donator elve\u0163ian, fapt despre care am aflat \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, c\u0103ci se \u015fu\u015fote\u015fte \u00een preajm\u0103, i se datoreaz\u0103 \u2013 este un bun practicant al persuasiunii. Dac\u0103 l-au avut invitat, slovenii nu mai au ce s\u0103 fac\u0103, vor pl\u0103ti! \u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte, m\u0103 bucur c\u0103 intr\u0103 asemenea dona\u0163ii substan\u0163iale la PEN. Mereu m\u0103 \u00eentrebam cum le sunt pl\u0103tite salariile celor c\u00e2\u0163iva func\u0163ionari de acolo, care nu sunt scriitori. Mai aflu de alt\u0103 sum\u0103 apreciabil\u0103, nu \u015ftiu dac\u0103 e vorba de un milion de dolari de data asta, dintr-o \u0163ar\u0103 nordic\u0103, \u00een\u0163eleg c\u0103 PEN-ul face fa\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 probleme grelelor provoc\u0103ri legate de transportul \u00een diferite lumi \u015fi continente al mai-marilor s\u0103i, ca \u015fi de pl\u0103\u0163ile c\u0103tre angaja\u0163i, de care vorbeam etc.
\nCeea ce mi se pare \u00eens\u0103 straniu este modul \u00eentortocheat \u00een care PEN-ul, de\u015fi consider\u0103 relevant\u0103, din punctul s\u0103u de vedere, doar o anume literatur\u0103, aceea preocupat\u0103 de drepturile omului etc., acea a\u015fa-zis\u0103 \u201eliteratur\u0103 PEN\u201d, se re\u00eentoarce tot la literatura pur \u015fi simplu, c\u0103reia \u00eei face cuvenita reveren\u0163\u0103 (vai, ca unui concitadin \u00eendep\u0103rtat, \u00eent\u00e2lnit pe Corso \u015fi care nici nu r\u0103spunde la salut!). Acum c\u00e2\u0163iva ani, o editoare expert\u0103 \u00een tot ce mi\u015fc\u0103 pe harta literar\u0103 a lumii ne spunea, la o \u015fedin\u0163\u0103 PEN, c\u0103 Saul nu este un scriitor foarte apreciat \u015fi c\u0103 a luptat ani de-a r\u00e2ndul, f\u0103r\u0103 succes, spre a fi tradus \u015fi publicat \u00een \u0163\u0103rile din Europa de Est. Este posibil ca \u00eens\u0103\u015fi implicarea sa \u00een PEN, la cel mai \u00eenalt nivel, s\u0103 reprezinte \u015fi o strategie ocult\u0103 care s\u0103-i \u00eenlesneasc\u0103 traducerea \u015fi publicarea. Aveam s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la acest lucru chiar \u00een aceea\u015fi sear\u0103 de mai de la Bled, cu prilejul lans\u0103rii c\u0103r\u0163ii sale la \u015ecoala de muzic\u0103 din Radovlica, g\u00e2ndind c\u0103 visul i s-a \u00eemplinit. La fel, Vida f\u0103cea parad\u0103 de bune inten\u0163ii la Belgrad, unde dorea s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze Re\u0163eaua PEN balcanic\u0103, organism mamut, care s\u0103 beneficieze de fonduri str\u00e2nse de la toate centrele PEN din regiune (a c\u0103ror administrare, cu ajutorul unei b\u0103nci centrale, ne putem imagina c\u0103 ar fi devenit cur\u00e2nd problematic\u0103). Evident, de aceste fonduri s-ar fi bucurat \u00een primul r\u00e2nd ea, dup\u0103 cum a reie\u015fit dintr-un ipotetic program pe care deja \u015fi-l imagina, prezent\u00e2ndu-l cu exaltare, un soi de turneu al ei megalomanic prin \u0163\u0103rile regiunii, unde s\u0103 fie \u00eent\u00e2mpinat\u0103 pretutindeni cu traduceri ale volumelor sale. Este ceva ciudat aici, de parc\u0103 ace\u015fti conduc\u0103tori PEN, neav\u00e2nd destul\u0103 \u00eencredere \u00een harul lor pur literar, au nevoie pentru promovare de umbrela PEN, care s\u0103 le confere grandoare, \u00een loc s\u0103 intre \u00een competi\u0163ie cinstit\u0103 cu ceilal\u0163i scriitori ne-PEN, unii cu siguran\u0163\u0103 mult mai valoro\u015fi. Mutrele astea \u0163\u00e2fnoase care cred c\u0103 pot \u00eenv\u0103\u0163a pe al\u0163ii ce trebuie s\u0103 scrie \u015fi, oroare!, ce este literatura mi se par venite dintr-o teribil\u0103 autosuficien\u0163\u0103 \u015fi chiar dintr-o neagr\u0103 impostur\u0103, substituindu-se libert\u0103\u0163ii interioare existente \u00een con\u015ftiin\u0163a artistului adev\u0103rat. Dar au \u015fi ei rolul lor, stabilit de soart\u0103, paraliterar. S\u0103-i l\u0103s\u0103m deci s\u0103 \u015fi-l joace, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a ne l\u0103sa vr\u0103ji\u0163i.<\/p>\n

Soarta va decide, g\u00e2ndeam \u00een prim\u0103var\u0103, \u00een privin\u0163a alegerii pre\u015fedintei, iar g\u00e2ndul s-a \u00eemplinit \u00een toamn\u0103: la Congresul de la Quebec, abia \u00eencheiat, Vida nu a fost votat\u0103. C\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 a avut Jennifer Clement, o scriitoare mexicano-american\u0103 din Mexic.<\/p>\n

*<\/p>\n

M\u0103 aflu, \u00eentr-o toamn\u0103 cu frunze ce cad, ar\u0103mii, pe bulevarde \u015fi o senza\u0163ie de ploaie iminent\u0103, la Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne din Bucure\u015fti, ca s\u0103 citesc din Giambattista Vico, dar \u015fi ca s\u0103 verific \u00een revista \u201eG\u00e2ndirea\u201d existen\u0163a unui articol, la rug\u0103mintea unui confrate din alt ora\u015f, pe care-l pre\u0163uiesc foarte mult, dar care, \u00een inocen\u0163a sa, nu-\u015fi d\u0103 seama de dificultatea acestui demers. \u00cen plus, a fost imprecis \u00een indica\u0163ii, atunci c\u00e2nd mi-a dat nu anul exact al public\u0103rii articolului (credea c\u0103 este de prin 1933), ci doar anul serial al revistei (anul 11). Nu numai el, ci \u015fi al\u0163i confra\u0163i, care nu calc\u0103 \u00eentr-o bibliotec\u0103 de prestigiu, \u00ee\u015fi imagineaz\u0103 c\u0103 revistele sunt precum cartofii de la supermarket, pe care \u00eei alegi, te ui\u0163i la ei, \u00eei pui la loc \u00een gr\u0103mad\u0103. Nu \u015ftie c\u0103 trebuie s\u0103 ai o solicitare matematic de precis\u0103, s\u0103 intri la o sal\u0103 a cataloagelor, s\u0103 cau\u0163i \u00een sertare, s\u0103 notezi cota, s\u0103 intri \u00een sala de lectur\u0103, s\u0103 te scrii si semnezi \u00eentr-un registru, s\u0103 completezi o fi\u015f\u0103 \u015ftampilat\u0103 cu datele zilei respective \u015fi s\u0103 faci comanda, apoi s\u0103 a\u015ftep\u0163i o or\u0103 (cel pu\u0163in) revista solicitat\u0103. Cu mult\u0103 greutate, prin taton\u0103ri ale anilor 1933 \u015fi 1932 \u00een \u00eentregime, apoi prin iluminatoarea intui\u0163ie de a solicita \u015fi anul 1931, ceea ce a necesitat, \u00een total, numeroase fi\u015fe de completat, ca \u015fi a\u015fteptarea eliber\u0103rii exemplarelor de revist\u0103 \u00een mai mult de o or\u0103 fiecare, de-a lungul c\u00e2torva zile, am aflat articolul \u00een colec\u0163ia anului 1931. Confratele, voios, era sigur c\u0103 serviciul ce aveam s\u0103 i-l fac era floare la ureche, nespus de simplu, chiar insignifiant, u\u015for de \u00eencredin\u0163at unui amic, dac\u0103 nu voiam s\u0103 m\u0103 deranjez eu! Cui, c\u0103rui amic puteam s\u0103-i fac o astfel de rug\u0103minte \u00eempov\u0103r\u0103toare?
\nCu toate acestea, \u00een cursul explor\u0103rii mele, dau, \u00eentr-un num\u0103r al \u201eG\u00e2ndirii\u201d, \u015fi de un gr\u0103unte de aur cu care s\u0103 m\u0103 delectez personal, ca bonus pentru acest semn de prietenie pe care l-am dat bucuroas\u0103, de\u015fi cu un efort considerabil: articolele lui Ion Pillat despre poezia francez\u0103 contemporan\u0103 lui, cu accent pe poezia catolic\u0103. \u00cen articolul intitulat Aspectele liricei moderne. Francezii: poezia pur\u0103 \u015fi Paul Val\u00e9ry (\u201eG\u00e2ndirea\u201d, an 12, nr. 4, p. 161), aflu c\u00e2teva referiri la Abatele Br\u00e9mond, care m\u0103 impresioneaz\u0103, \u00eemi recheam\u0103 \u00een minte propriile preocup\u0103ri din recenta mea carte Micelii solare. Se refer\u0103 la spusele Abatelui Br\u00e9mond, \u00een \u201efaimoasa lectur\u0103 f\u0103cut\u0103 \u00een \u015fedin\u0163a public\u0103 a celor cinci Academii sub cupola Institutului Fran\u0163ei \u00een \u015fedin\u0163a din 24 octombrie 1925\u201d. Ion Pillat precizeaz\u0103 c\u0103 a fost un discurs cu totul memorabil, \u201ecare a avut un mare r\u0103sunet nu numai \u00een lumea literelor franceze, dar \u00een toat\u0103 poezia european\u0103, st\u00e2rnind polemici aprinse \u015fi interes\u00e2nd cercuri tot mai largi de cititori la o problem\u0103 care r\u0103m\u0103sese p\u00e2n\u0103 atunci rezervat\u0103 unui mic num\u0103r de ini\u0163ia\u0163i\u201d. Poetul rom\u00e2n ne reaminte\u015fte opinia Abatelui Br\u00e9mond, c\u0103 \u201eproza \u015fi poezia cer rituri diferite\u201d (veulent des rites diff\u00e9rents) \u015fi c\u0103 \u201eorice poem \u00ee\u015fi datore\u015fte caracterul propriu-zis prezen\u0163ei, [i]radierii, ac\u0163iunei transformatoare \u015fi unificatoare a unei realit\u0103\u0163i tainice, pe care o numim poezie pur\u0103\u201d. Interesant nume dat acestei poeticit\u0103\u0163i inefabile. Este atribuit \u00een acea clip\u0103 de gra\u0163ie c\u00e2nd cuv\u00e2ntul nu s-a ivit \u00eenc\u0103, spiritualitatea nu este \u00eenc\u0103 despicat\u0103. Foarte captivant ceea ce relev\u0103 Ion Pillat \u00een continuare: \u201eAbatele academician anatemiza \u201d. Voi men\u0163iona aici c\u0103, din adolescen\u0163\u0103, nu am considerat potrivit\u0103 \u00eenc\u0103rcarea poeziei cu subiecte lume\u015fti, ce puteau fi tratate \u00een articole sau pamflete. Nu am vorbit despre asta, fiindc\u0103 am sim\u0163it c\u0103 voi fi contrazis\u0103 \u015fi nu sunt adepta polemicilor. \u00cemi iau libertatea de a a\u015ftepta de la poezie s\u0103 m\u0103 odihneasc\u0103, s\u0103 m\u0103 transpun\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu al p\u0103cii suflete\u015fti, dincolo de nimicniciile omenescului.
\nFiind poet, Ion Pillat se pricepe ca nimeni altul s\u0103 expliciteze prin imagini aceste intui\u0163ii \u00eenalte ale \u201eAbatelui academician\u201d: \u201eAstfel redus\u0103 de Henri Br\u00e9mond, poezia pur\u0103, minunea poetic\u0103, n-o poate reda dec\u00e2t expresia verbal\u0103 de care e legat\u0103 \u2013 a\u015f spune ca lumina fosforescent\u0103 la trupul licuriciului. \u015ei revenim iar la muzic\u0103, despre care v-am pomenit \u2013 sau, mai precis, la armonia cuv\u00e2ntului golit de \u00een\u0163elesul s\u0103u ra\u0163ional, dar p\u0103str\u00e2nd inefabilul, neexprimabilul sufletesc, care-i face magica sa puritate\u201d. Extraordinar de subtile intui\u0163iile catolicului exeget \u015fi teoretician, redate empatic, \u00een deplin\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103, de poetul rom\u00e2n. S\u0103 ni le reamintim: poezia p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 substan\u0163a spiritual\u0103 din care s-a ivit \u00een lume, gra\u0163ie cuv\u00e2ntului potrivit, adecvat, acela care, dincolo de \u00een\u0163elesul s\u0103u ra\u0163ional, este v\u0103dit, perceptibil sim\u0163urilor \u015fi consubstan\u0163ial fiin\u0163ei de ad\u00e2ncime, \u201eca lumina fosforescent\u0103 la trupul licuriciului\u201d! Ion Pillat are dreptate s\u0103 observe c\u0103 demersul \u201eAbatelui academician\u201d dep\u0103\u015fe\u015fte arealul poeziei, c\u0103ci astfel, spune el, ajungem \u201epe nesim\u0163ite din domeniul esteticei pe t\u0103r\u00e2mul mistic\u201d. Poetul rom\u00e2n mai comenteaz\u0103, \u00eenc\u00e2ntat: \u201eNu e o \u00eent\u00e2mplare c\u0103 \u00een literatura francez\u0103 de azi s-a g\u0103sit tocmai un Abate catolic, autorul celei mai bune istorii literare a sentimentului religios \u00een Fran\u0163a, ca s\u0103 ridice problema poeziei pure \u015fi s-o solu\u0163ioneze \u00een volumul s\u0103u Pri\u00e8re et Po\u00e9sie, \u00een sens religios. Pentru Henri Br\u00e9mond experien\u0163a poetic\u0103 pur\u0103 \u015fi experien\u0163a mistic\u0103 sunt surori, c\u0103ci am\u00e2ndou\u0103 se afl\u0103 \u00een afara \u015fi pe deasupra ra\u0163iunii reci. El declar\u0103 c\u0103, \u00een ultim\u0103 analiz\u0103, poezia \u2013 ca \u015fi toate artele ajunse la o puritate des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u2013 aspir\u0103 s\u0103 se confunde cu rug\u0103ciunea. Iat\u0103 \u00eenc\u0103 o dovad\u0103 a ceea ce afirmam aici \u00een articolul trecut pomenind de \u00eensemn\u0103tatea sentimentului religios catolic \u00een lirica modern\u0103 francez\u0103\u201d.
\nNe poate pune pe g\u00e2nduri faptul semnificativ \u015fi emo\u0163ionant c\u0103 un abate a putut avea o asemenea percep\u0163ie subtil\u0103 a poeziei, \u00eenc\u00e2t s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 despre des\u0103v\u00e2r\u015fita ei puritate. \u00centr-adev\u0103r, poezia mi s-a p\u0103rut dintotdeauna inadecvat\u0103 vorbirii despre r\u0103u (de\u015fi aceast\u0103 ipostaziere nu este exclus\u0103). Ea transcende r\u0103ul prin frumuse\u0163e, prin acea deta\u015fare ce face p\u00e2n\u0103 \u015fi din contemplarea lui o victorie \u00een spirit. Cu toate acestea, nutresc convingerea c\u0103 poezia se simte primordial \u00een largul s\u0103u atunci c\u00e2nd nu vorbe\u015fte despre nimic altceva dec\u00e2t despre beatitudine, \u00eenc\u0103 purt\u00e2nd m\u0103\u015ftile cuvintelor. Pare s\u0103 spun\u0103 ceva obiectiv, dar \u00een realitate deap\u0103n\u0103 mereu acea stare aderent\u0103 la spirit precum \u201elumina fosforescent\u0103 la trupul licuriciului\u201d! Putem deduce a\u015fadar c\u0103 adev\u0103rata poezie religioas\u0103 nu este neap\u0103rat cea cu subiect religios, ci aceea scris\u0103 \u00eentr-o stare de limpezime \u015fi cur\u0103\u0163ie, care face din orice \u00eenl\u0103n\u0163uire de cuvinte o caden\u0163\u0103 a unui discurs inefabil, un caliciu transparent. Ce stranie diminea\u0163\u0103 de toamn\u0103 am tr\u0103it, gra\u0163ie serviciului f\u0103cut unui prieten! Finalmente, inspiratoare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dan D\u0102NIL\u0102 praznic dorm \u00een z\u0103pada uit\u0103rii, m\u0103 spovedesc cu gura \u00eenchis\u0103 a\u015ftept\u00e2nd \u00eenvierea: \u015ftiu c\u0103 e doar un vis,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17118"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17118"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17118\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17119,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17118\/revisions\/17119"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17118"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17118"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17118"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}