{"id":17067,"date":"2022-01-23T15:29:41","date_gmt":"2022-01-23T12:29:41","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17067"},"modified":"2022-01-23T15:30:46","modified_gmt":"2022-01-23T12:30:46","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-15-ianuarie-2022","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=17067","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 15 Ianuarie 2022"},"content":{"rendered":"

ZIUA CULTURII ROM\u00c2NE\u0218I ULTIMUL ROMANTIC AL EUROPEI<\/strong>
\n\"\"

\t S\u00e2mb\u0103t\u0103, 15 ianuarie, o zi \u00eenc\u0103rcat\u0103 \u00een semnifica\u021bii, ziua Sf. \/Cuv. Pavel Tebeul \u0219i Ioan Coliba\u0219ul \u0219i Ziua Culturii Na\u021bionale, zi aleas\u0103 \u0219i pentru celebrarea marelui poet Mihai Eminescu cu dou\u0103 lans\u0103ri de c\u0103r\u021bi: Scrisorile de Mihai Eminescu \u0219i Eminescu \u00eentre amintire \u0219i uitare de profesor universitar Nicolae Georgescu.
\n Moderatorul evenimentului dl Constantin Marafet, scriitor \u0219i editor: \u201eBun\u0103 ziua \u0219i la mul\u021bi ani! Bine a\u021bi venit la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu unde vom desf\u0103\u0219ura un spectacol \u00een cinstea marelui nostru poet Mihai Eminescu. Ast\u0103zi, sub auspiciile Zilei Culturii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei vom s\u0103rb\u0103tori 172 de ani de la na\u0219terea poetului Mihai Eminescu. Vom asculta grupul Melody al Centrului Cultural\u201d.
\n Constantin Marafet: \u201eSunt emo\u021bionat, Grigore Vieru \u00een 1989 a scris aceste versuri \u00een caietul cenaclului nostru de la R\u00e2mnicu S\u0103rat. Mul\u021bumesc, v\u0103 doresc tot binele din lume! Ce au c\u00e2ntat domni\u0219oarele a fost doar o prefa\u021b\u0103. Dl prof Nicolae Georgescu a venit cu drag la R\u00e2mnicu S\u0103rat. Dle prof avem \u0219ansa s\u0103 particip\u0103m al\u0103turi de D-voastr\u0103 la lansarea unei c\u0103r\u021bi Eminescu \u00eentre amintire \u0219i uitare. Al\u0103turi de dl prof Georgescu se afl\u0103 prof. dr. Doina Rizea -director al Casei Editoriale Floare Albastr\u0103-Bucure\u0219ti. Salut prezen\u021ba dlui primar Sorin C\u00eerjan \u0219i-i mul\u021bumesc ca om cet\u0103\u021bii, fiindc\u0103 a fost \u00eentotdeauna un sprijin pentru cultur\u0103. \u0218i vreau s\u0103-i dau cuv\u00e2ntul\u201d.
\n\tSorin C\u00eerjan: \u201eUn bun venit oaspe\u021bilor no\u0219tri. Am avut emo\u021bii citind versurile lui Grigore Vieru. Eminescu este primul rom\u00e2n \u0219i a avut \u00een Grigore Vieru un frate rom\u00e2n. S\u0103 ne bucur\u0103m de ziua lui!
\n\tConstantin Marafet: \u201eDragii mei o s\u0103 dau cuv\u00e2ntul dlui prof Nicolae Georgescu\u201d.
\n\tNicolae Georgescu: \u201eIubesc R\u00e2mnicu S\u0103rat. Am f\u0103cut \u0219coala la One\u0219ti, am venit des la R\u00e2mnicu S\u0103rat care se leag\u0103 de Mihai Eminescu prin fratele Matei. Cartea dezvolt\u0103 un subiect care are leg\u0103tur\u0103 cu R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i cu Octavian Mo\u0219escu. Am s\u0103 \u00eencep dialogul punct\u00e2nd ziua de azi, Ziua Culturii Rom\u00e2ne. V\u0103 rog, s\u0103 m\u0103 crede\u021bi, cei care au g\u00e2ndit a\u0219a au g\u00e2ndit profund, to\u021bi sunt de acord cu 15 ianuarie. Ziua c\u00e2nd s-a n\u0103scut Eminescu este trecut\u0103 \u00een actul de botez semnat de preotul bisericii \u0219i tat\u0103l Gheorghe Eminovici. Pe l\u00e2ng\u0103 acest act de botez, Titu Maiorescu c\u00e2nd descoper\u0103 acest act, are o reflec\u021bie: \u201eNoi \u0219tiam c\u0103 Eminescu s-a n\u0103scut la 20 decembrie\u201d. Antropologii s-au \u00eentrebat ce s\u0103rb\u0103torim?. Concluzia este c\u0103 Eminescu a cunoscut ambele date. O antologie de Eminescu \u0219i Alecsandri realizat\u0103 de Mite Cremnitz, tradus\u0103 \u00een limba german\u0103 exist\u0103 o dat\u0103 oficial\u0103, o dat\u0103 simbol 15 ianuarie pentru cultura rom\u00e2n\u0103. El are o nuvel\u0103 La aniversar\u0103 care trebuie s\u0103 o citim. Un fel de tain\u0103 ziua lui Eminescu, dar simbolic\u0103 fiind este Ziua Culturii Rom\u00e2ne\u201d.
\n\tConstantin Marafet: \u201eAm l\u0103murit ziua de na\u0219tere a lui Eminescu. Mai sunt \u0219i alte pove\u0219ti despre ziua lui Eminescu. Vreau s\u0103 v\u0103 mai anun\u021b \u00eenc\u0103 o carte Scrisorile lui Eminescu, care s-a n\u0103scut \u00een anul 2000. \u00cen anul 2000 eram la Buz\u0103u cu Dumitru Ion Dinc\u0103 \u0219i Ion Stanciu \u0219i am discutat s\u0103 scoatem Scrisorile lui Eminescu. \u0218i am reu\u0219it \u00een dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni s\u0103 scoatem cartea. George Bulg\u0103r i-a fost profesor \u0219i dlui prof. Nicolae Georgescu. Am folosit Scrisorile din edi\u021bia Perpessicius (Scrisoare c\u0103tre editorul anului 2000). V\u0103 rog, domnule Georgescu\u201d.
\n\tNicolae Georgescu: \u201eSf. Filofteia \u0219i Sf. Parascheva, moa\u0219tele, Mircea le aduce \u0219i la Rovine. Baiazid vine \u0219i i-a moa\u0219tele Sf. Paracheva care vor fi cump\u0103rate de Vasile Lupu. Dar Baiazid nu g\u0103se\u0219te moa\u0219tele Sf. Filofteia\u201d.
\n\tConstantin Marafet: \u201eScrisoarea a V-a s-a numit \u0219i Dalila, nume schimbat de Titu Maiorescu. Aceast\u0103 poz\u0103 este f\u0103cut\u0103 la 19 ani la Berlin c\u00e2nd dorea s\u0103 se \u00eenscrie la facultate, c\u00e2nd nu este primit \u0219i pleac\u0103 la Viena unde este primit. Dna prof Mioara Bahna, v\u0103 rog!\u201d
\n\tMioara Bahna: \u201eLa mul\u021bi ani de Ziua Culturii Rom\u00e2ne!\u201d
\n\tConstantin Marafet: \u201eO invit pe dna prof Doina Rizea\u201d.
\n\tDoina Rizea: \u201eApropo de leg\u0103tura cu ziua lui Eminescu, am asistat la multe controverse. Eminescu a scris \u0219i a g\u00e2ndit rom\u00e2ne\u0219te. Ave\u021bi o \u0219ans\u0103 s\u0103-i pune\u021bi \u00eentreb\u0103ri dlui Nicolae Georgescu. La mul\u021bi ani \u00eenc\u0103 o dat\u0103!\u201d
\n\tConstantin Marafet: \u201eAcum c\u00e2teva zile m-am \u00eent\u00e2lnit cu dl prof Liviu \u021a\u00e2\u021ban\u201d.
\n\tLiviu \u021a\u00e2\u021ban: \u201eAst\u0103zi m\u0103 bucur c\u0103 asist\u0103m la acest eveniment. Dl Georgescu ne prezint\u0103 un volum Eminescu \u00eentre amintire \u0219i uitare. Profesorul Nicolae Georgescu din Centrul Universitar Bucure\u0219ti ne d\u0103 -prin Editura RAFET- un volum atractiv, despre Eminescu \u00eentre amintire \u0219i uitare, cu o contribu\u021bie consistent\u0103 la modelarea poetului nepereche \u00een con\u0219tiin\u021ba rom\u00e2nilor. Citind cartea, eu – ca perpetuu \u00eenv\u0103\u021b\u0103cel – am \u00eencadrat-o la \u201ec\u0103r\u021bi de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103\u201d, din cauze multiple \u0219i anume:
\n\t-aspectele de ordin \u0219tiin\u021bific -\u021bin\u00e2nd de lingvistic\u0103, eminescologie etc.-sunt tratate riguros, \u00eentemeiat, rela\u021bionat \u0219i documentat -cu zeci de trimiteri bibliografice;
\n\t-ne sunt relevate \u00eentr-o manier\u0103 academic\u0103 -f\u0103r\u0103 alunec\u0103ri simplificatoare, vulgarizatoare- nout\u0103\u021bi din eminescianism \u0219i din eminescologie -ca domeniu prioritar de referin\u021b\u0103-, apoi din Istoria Rom\u00e2niei, din istoria culturii, din filozofie, din lingvistic\u0103 -ex. lingvistic\u0103 comparat\u0103 (prof. C. Poghirc -absolvent al C.N.\u201eGh.R.C.\u201d B\u00e2rlad), din publicistic\u0103, din metanoietic\u0103, din epistemologie, din eponimie \u0219.a.;
\nTitlul c\u0103r\u021bii ne atrage cu un magnetism afectiv de prim rang, plas\u00e2ndu-ne pe un teritoriu minat de \u00eengrijor\u0103ri: cum s\u0103 fie uitat luceaf\u0103rul culturii rom\u00e2ne\u0219ti, farul rom\u00e2nismului modern ?
\n\tCartea are 6 capitole, consistente \u0219i bine conturate. \u00cen primul capitol, domnul profesor Georgescu face o analiz\u0103 profund\u0103 a epocii postfebruariste – dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea lui Cuza la 11.02.1866 – \u0219i prezint\u0103 condi\u021biile istorico-politice \u0219i literare (culturale) ale epocii, cu accent pe luptele de idei ce angajau for\u021bele politice – av\u00e2nd \u00een aten\u021bie presta\u021bia jurnalistic\u0103 a poetului.
\n\tCartea relev\u0103 importan\u021ba memoriei proiective \u2013 nu doar a celei retrospective- \u00een plan social, \u00eenc\u00e2t momentul 11 Februarie 1866 a fost metabolizat \u0219i subsumat unui nou destin istoric, care avea s\u0103 influen\u021beze – chiar s\u0103 determine – soarta Rom\u00e2niei pe termen lung.
\n\tCitez: \u201eModelul social – al tr\u0103d\u0103rii – de la 11 Fevruarie a \u00eensemnat \u0219i asemenea lucruri- uitate, -desigur, \u00een context- \u0219i apoi iertate de istorie (p.19)\u201d.
\n \u00cen \u201eFatalism \u0219i \u00eent\u00e2mplare\u201d – capitolul al II-lea al lucr\u0103rii – profesorul Georgescu ne mobilizeaz\u0103 propriul nostru aparat analitic, \u00eendemn\u00e2ndu-ne s\u0103 reflect\u0103m dac\u0103 destinul nostru istoric – \u201eintegrat \u00een entitatea noastr\u0103 etnic\u0103\u201d – nu s-a repetat, redundant \u0219i multiplicative – la evenimentele magistrale din anii 1944 \u0219i 1989.
\n\tO preocupare constant\u0103 a autorului vedem fa\u021b\u0103 de etnogeneza rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i formarea limbii rom\u00e2ne, subliniind c\u0103 \u201ela \u00eenceput am fost romani\u201d.
\n\tAmintindu-ne – \u00een dauna uit\u0103rii – de leg\u0103turile lui Eminescu cu epoca sa, \u00een capitolul al III-lea – cu titlul \u201eEminescu \u0219i Titu Maiorescu\u201d, profesorul Nicolae Georgescu vine cu o sintez\u0103 de propor\u021bii privind \u201eLuceaf\u0103rul\u201d – cel mai lung poem de dragoste din lume. Aici Eminescu este analizat \u00eentre m\u0103tase – apar\u021bin\u0103toare zeilor, respectiv borangic – frumuse\u021bea omului. \u00censu\u0219i Eminescu recuno\u0219tea – \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 Veronic\u0103i \u00een 10.04. 1882 – c\u0103 acest gen de poem este ceva nou, care-l absoarbe complet. La o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dup\u0103 aceast\u0103 scrisoare, \u201eLuceaf\u0103rul\u201d \u00ee\u0219i \u00eencepe \u201elunga \u0219i ciudata sa carier\u0103\u201d oral\u0103 \u0219i scris\u0103 \u00een casa lui Maiorescu \u0219i \u00een diferite edi\u021bii publicate \u00een \u021bar\u0103.
\n\tCapitolul al IV-lea este \u201eReceptarea ziaristicii eminesciene\u201d, ca un omagiu spre eternizarea jurnalistului Eminescu \u2013 prin analiza lucr\u0103rilor lui Nicolae Filipescu, ale lui Corneliu Botez \u0219.a.
\n\t\u00cen capitolul al V-lea – \u201eOpera, sub semnul echilibrului\u201d, profesorul Nicolae Georgescu reaminte\u0219te cititorilor c\u0103r\u021bii sale despre \u201esemnele timpului\u201d l\u0103sate asupra eminescianismului de c\u0103tre Panait Istrati, Ioan Slavici, Dimitrie Nanu, George Top\u00e2rceanu, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Ion Pas \u0219.a. Din acest capitol am re\u021binut dou\u0103 idei majore: \u201ePartidele politice se vor revendica din doctrina eminescian\u0103 (pag.117)\u201d \u0219i zicerea lui Octavian Goga \u0219i anume: \u201eDoina\u201d (lui Eminescu) este cea mai categoric\u0103 evanghelie politic\u0103 a rom\u00e2nismului (pag.164)\u201d.
\n\t\u201eCum de vine de se leag\u0103\u201d-titlul capitolului al V-lea – d\u0103 cititorului -\u00een cele 13 eseuri cuprinse aici- o prob\u0103 a profesionalismului lui Nicolae Georgescu, explic\u00e2ndu-ne sorgintea \u0219i evolu\u021bia mai multor expresii ale limbii rom\u00e2ne, cum sunt \u201em\u0103l\u0103ie\u0219 \u00een c\u0103lc\u00e2ie\u0219\u201d, \u201eAura\u0219, P\u0103cura\u0219\u201d, \u201ecu noaptea-n cap\u201d, \u201ecr\u0103p\u0103tur\u0103 (paralel\u0103)\u201d, \u201ece \u021bi-e scris\u2026\u201d, \u201em\u00e2nc\u0103m r\u0103bd\u0103ri pr\u0103jite\u201d, \u201ela horitul f\u00e2nului\u201d, \u201e\u021bine de \u0219ase\u201d, \u201es\u0103 ferim duminicile\u201d \u0219.a. Toate aceste comori de limb\u0103 sunt puse \u00een rela\u021bie cu evolu\u021bia etnicit\u0103\u021bii \u0219i civiliza\u021biei \u00eentemeiate pe aceste meleaguri -fiind adev\u0103rate lec\u021bii de cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de \u00eenalt nivel.
\n\tCartea se \u00eencheie cu dou\u0103 \u201eScrisori de la moara mea\u201d, pe care le apreciez pentru profunzimea \u0219i autenticitatea faptelor de via\u021b\u0103, a tehnicii tradi\u021bionale originale de z\u0103g\u0103zuit r\u00e2ul pentru moara de ap\u0103, a particip\u0103rii \u00eentregii a\u0219ez\u0103ri la aceast\u0103 lucrare; am fost impresionat de mijloacele culturale angajate la eveniment -cu rol benefic \u00een productivitate, precum \u0219i de participarea tineretului. Acest lucru \u2013 cu acum circa 6 decenii \u00een urm\u0103. Unde-i solidaritatea de \u201ean\u021b\u0103r\u021b\u201d?
\n\tEste o carte de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, deoarece profesorul Georgescu -de aceast\u0103 dat\u0103 scriitorul Georgescu \u2013 umbl\u0103 la coarda noastr\u0103 sensibil\u0103 de iubitori ai lui Eminescu \u0219i ai Rom\u00e2niei, contribuind la rostuirea sensurilor limbii str\u0103mo\u0219e\u0219ti.
\n\tCitez-din aceast\u0103 carte- urm\u0103toarea bijuterie a lui Eminescu: \u201eOrice noroc\/ \u0218i-ntinde-aripele\/ Gonit de clipele\/ St\u0103rii pe loc\u201d. V\u0103 mul\u021bumesc\u201d.
\n\tConstantin Marafet: \u201eMul\u021bumim dle prof. Foarte interesant. Acela\u0219i lucru am f\u0103cut \u0219i cu alt prof. Dau cuv\u00e2ntul dlui prof Mihail Constantinescu:
\n\tMihail Constantinescu: \u201eS\u0103rb\u0103toarea de ast\u0103zi este o mare s\u0103rb\u0103toare \u00een Gr\u0103dina Maicii Domnului. Vorbim despre cartea dlui prof Nicolae Georgescu este o contribu\u021bie la la dezvoltarea culturologiei. Ap\u0103rut\u0103 la Ed. Rafet, cartea Eminescu \u00eentre amintire \u0219i uitare de Nicolae Georgescu ne ofer\u0103 ocazia cunoa\u0219terii unei interesante exegeze. Ea apar\u021bine unui excelent cunosc\u0103tor al tainelor \u0219i frumuse\u021bilor universului crea\u021biei eminesciene, explorator excep\u021bional cu care p\u0103trundem \u00een laboratorul crea\u021biei celui mai mare scriitor al poporului rom\u00e2n, care prin prodigioasa sa activitate a fost declarat omul deplin al culturii rom\u00e2ne.
\n\tCartea \u00eencepe prin definirea termenilor care intr\u0103 \u00een componen\u021ba titlului lucr\u0103rii \u00een care se urm\u0103re\u0219te ceea ce \u00eenseamn\u0103, a \u00eensemnat \u0219i va \u00eensemna Eminescu pentru noi rom\u00e2nii, pentru care scrie autorul \u201ear fi bine s\u0103 nu uit\u0103m ceea ce ne reprezint\u0103\u201d.
\n\tEminescu apar\u021bine \u00een primul r\u00e2nd spa\u021biului mioritic din filonul c\u0103ruia \u00ee\u0219i trage seva. R\u0103s\u0103rit pe cerul de deasupra Gr\u0103dinii Maicii Domnului, \u00een Panteonul ilu\u0219trilor b\u0103rba\u021bi ai spa\u021biului carpato-dun\u0103rean, Mihai Eminescu str\u0103luce\u0219te \u00een via\u021ba fiec\u0103ruia dintre noi, pentru c\u0103 spune Constantin Noica: \u201eNumai \u00een cuvintele limbii tale se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103-\u021bi aminte\u0219ti de lucruri pe care nu le-ai \u00eenv\u0103\u021bat niciodat\u0103. C\u0103ci orice cuv\u00e2nt este o uitare \u0219i-n aproape oricare s-au \u00eengropat \u00een\u021belesuri de care nu mai \u0219tii. Dar dac\u0103 \u00een orice cuv\u00e2nt exist\u0103 o parte din uitare, este totu\u0219i vorba de uitarea noastr\u0103 \u0219i ea devine propria-ne amintire\u201d. \u201e\u00cen zona at\u00e2t de fertil\u0103 a \u201ecuvintelor limbii tale\u201d uitare \u0219i amintire, continu\u0103 autorul, sunt dou\u0103 fe\u021be ale unui singur proces foarte dinamic sau foarte lent, \u00een func\u021bie de un \u201em\u0103surariu\u201d, \u00eendeob\u0219te bine definit: cultura. \u00cen zona memoriei sociale dihotomia uitare-amintire este insuficient\u0103. Amintirea, arat\u0103 autorul, este infinit\u0103, tr\u0103ie\u0219te, cit\u00e2nd versuri din poezia Mai am un singur dor.
\n\tDe la memorie la iertare este un singur pas. Excelent cunosc\u0103tor al semnifica\u021biilor cuvintelor se ajunge la iertare-libertate, rela\u021bie a lexicului rom\u00e2nesc cu lexicul teoretic paneuropean. Pornind de la ideea c\u0103 istoria este cea dint\u00e2i carte a unei na\u021bii afirm\u0103: \u201eDin prag \u00een prag memoria social\u0103 iart\u0103 cu sau f\u0103r\u0103 voie, trece istoria \u00eemp\u0103cat\u0103 \u00eentr-un fel sau altul din model \u00een model\u201d. (Modelul 11 Februarie, p. 11) Reconstituind fizionomia moral\u0103 a ceea ce numim entitate etnic\u0103, \u00eentre fatalism \u0219i \u00eent\u00e2mplare, fiind mai u\u0219or de depistat o linie a destinului dec\u00e2t a defini ferm specificul na\u021bional. Merg\u00e2nd pe linia Miori\u021bei, amintind \u201efatalismul\u201d rom\u00e2nului care totu\u0219i nu ne este propriu, ci mai cur\u00e2nd am putea vorbi de optimism, de \u00eencrederea \u00een via\u021b\u0103, despre demnitate.
\n\tSe vorbe\u0219te apoi despre preursire, faptul de a hot\u0103r\u00ee dinainte soarta cuiva, ca cei doi p\u0103stori din balada Miori\u021ba sau ca \u00een Scrisoarea V (Dalila).
\n\t Se pune \u00eentrebarea, ce model de memorie social\u0103 am putea promova noi ast\u0103zi cu referire la Vlad \u021aepe\u0219 sau Mihai Viteazul. Datinile \u0219i obiceiurile trec greu dintr-o cultur\u0103 \u00een alta. Multe cuvinte pot avea sens magic, \u00eensu\u0219i termenul cuv\u00e2nt din latinescul conventu care \u00eenseamn\u0103 conven\u021bie. Este urm\u0103rit procesul de evolu\u021bie a limbii vorbite, limba este un organism viu \u00een care se manifest\u0103 tendin\u021be care conduc la sensuri \u0219i semnifica\u021bii.
\n\tLa pagina 49 \u00eencepe un nou capitol Eminescu \u0219i Maiorescu pornind de la Luceaf\u0103rul-mit astral, omologat \u00een Cartea Recordurilor drept cel mai lung poem de dragoste. Se vorbe\u0219te apoi de procesul de elaborare al poemului definitivat \u00een aprilie 1882, amintindu-ne de scrisoarea lui Eminescu adresat\u0103 Veronic\u0103i Micle despre edi\u021bia princeps a poeziilor Luceaf\u0103rului av\u00e2nd ca raport observa\u021bii asupra punctua\u021biei unor p\u0103r\u021bi ale poemului, ale dialogului Hyperion\u2013Demiurg sau Luceaf\u0103rul-C\u0103t\u0103lin uz\u00e2ndu-se de valoarea expresiv\u0103 a semnelor de punctua\u021bie, \u00een cazul nostru a ghilimelelor \u0219i a apari\u021biei sporadice a liniei de dialog a vorbirii pentru sine, a circularit\u0103\u021bii (cele dou\u0103 situa\u021bii de la \u00eenceputul poemului se repet\u0103 \u00een finalul lui), vorbirea interioar\u0103 a lui. P\u00e2n\u0103 \u0219i numele unor personaje sunt semnificative: C\u0103t\u0103lin de la grecescul kata, \u201ejos\u201d, Hyperion, de la hyper-ion \u201ecel care merge pe deasupra\u201d. Eminescu creeaz\u0103 dublete: nemurie-nemurire, vis\u0103rie-vis\u0103torie. Este urm\u0103rit\u0103 evolu\u021bia textului de la Maiorescu \u00eencoace, care d\u0103 statut de discurs interior dialogului dintre Hyperion \u0219i Demiurg prin ghilimelele duble folosite, dar neag\u0103 acest dialog interior tocmai unde era mai necesar pentru \u00een\u021belegere.
\n\tCompar\u00e2nd edi\u021biile Maiorescu, textul din Convorbiri literare, alte edi\u021bii critice \u0219i manuscrisele eminesciene, autorul propune la p. 66, Eminescu \u00eentre m\u0103tase \u0219i borangic \u0219i subliniaz\u0103 faptul c\u0103 poezia lui Eminescu n-a suferit mi\u0219c\u0103ri majore din datele ei prin schimbarea unor termeni sau a punctua\u021biei. Nimeni nu spune c\u0103 Eminescu este u\u0219or. Trebuie citit de dou\u0103 ori, arat\u0103 autorul venind cu exemple din Scrisori (Visul sultanului din Scrisoarea III).
\n\tInteresant este \u0219i capitolul \u201eReceptarea publicisticii eminesciene\u201d p.74, cu referiri la Nicu Filipescu, primul eminescian politic, Corneliu Botez primul enciclopedist eminescian despre polemicile declan\u0219ate de aceasta (publicistica lui Eminescu), despre minimalizarea acesteia de c\u0103tre unii detractori (Panait Istrati) precum \u0219i despre interven\u021biile unor contemporani (Ioan Slavici) sau ale altor creatori: Top\u00e2rceanu, Goga.
\n\tSe vorbe\u0219te \u0219i despre coordonatele care au marcat existen\u021ba poetului: 15 ianuarie, 15 iunie. \u00cent\u00e2i a fost 16 iunie p\u00e2n\u0103 \u00een 1939. 15 iunie care i-a luat locul este o dat\u0103 conven\u021bional\u0103 simetric\u0103 apropiat\u0103 de s\u0103rb\u0103torile sf\u00e2r\u0219itului de an (p.123). Triumful lui Eminescu este ast\u0103zi la noi mai eclatant ca oric\u00e2nd. Este \u00eentreprins un excurs bibliografic \u00een 1986 pentru a convinge forurile de decizie Ministerul Culturii \u0219i Academia Rom\u00e2n\u0103 de necesitatea unei bibliografii comentate a recept\u0103rii ziaristicii lui Eminescu de-a lungul timpului (p.123). Pasionat de expresii \u0219i unit\u0103\u021bi frazeologice, se dovede\u0219te \u00een capitolul V \u201eCum vine de leag\u0103\u201d. Cartea se \u00eencheie cu \u201eScrisori de la moara mea\u201d excelente \u0219i ele prin arta evoc\u0103rii de c\u0103tre scriitor a unor fapte \u0219i momente demne de luat \u00een seam\u0103. \u00cemi revin \u00een minte cuvintele cu care \u00ee\u0219i \u00eencepe autorul pledoaria pentru Eminescu: \u201eBine ar fi s\u0103 putem spune cu m\u00e2na pe inim\u0103: uit\u0103m ceea ce ne reprezint\u0103, ceea ce nu ne st\u0103 \u00een fire, ceea ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 se aglutineze fiin\u021bei noastre. Dar de multe ori \u00een cele uitate se poate citi exact ceea ce ne reprezint\u0103\u201d. Autorul se dovede\u0219te un excelent cunosc\u0103tor al manuscriselor, al edi\u021biilor, al lucr\u0103rilor, a tot ceea ce s-a scris de-a lungul celor 172 de ani c\u00e2\u021bi se \u00eemplinesc acum, al faptelor, al evenimentelor al istoriei na\u021bionale, folosind cele mai reale \u0219i mai adecvate metode \u0219i procedee pornind de la semnifica\u021bie, efect, consecin\u021ba aduc\u00e2ndu-ne o contribu\u021bie important\u0103 la cunoa\u0219terea \u0219i la \u00een\u021belegerea operei celui mai mare scriitor pe care l-a avut vreodat\u0103 Rom\u00e2nia. Este o carte care reprezint\u0103 un triumf, un prim triumf editorial al anului curent.
\n\tPrin cartea D-sale prof Nicolae Georgescu creeaz\u0103 o punte spre accesibilitate pentru cititorul de r\u00e2nd \u0219i l\u0103rge\u0219te posibilitatea cognoscibilit\u0103\u021bii tainelor universului eminescian pentru cei interesa\u021bi. Parcurg\u00e2nd paginile acestei c\u0103r\u021bi \u00een care \u00ee\u0219i dau \u00eent\u00e2lnire cele mai variate metode, o \u00eentrebare \u00eemi revine: mai este lectura o cale de cunoa\u0219tere a operei literare? Este o oper\u0103 de sociolingvistic\u0103, de culturologie, dar \u0219i o lec\u021bie de patriotism, un str\u0103lucit exemplu de cum ar trebui citit Eminescu. Organizarea textului a f\u0103cut-o foarte bine dl \u021a\u00e2\u021ban care vorbe\u0219te despre Luceaf\u0103rul d\u0103 o referire la Constantin Noica \u201eExist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre crea\u021bia eminescian\u0103 \u0219i filonul folcloric. \u00cel felicit c\u0103 am avut ocazia s\u0103-l cunosc \u0219i s\u0103-i cunosc cartea\u201d.
\n\tC\u00e2nt\u0103 la pian Cristina Robe coordonatoarea \u0218colii Populare de Art\u0103.
\n\tConstantin Marafet: \u201eMul\u021bumim din suflet! O s\u0103 v\u0103 spun un g\u00e2nd al meu. Citind aceast\u0103 carte \u0219i fiind \u00een apropierea Zilei Unirii, unde a vut loc unirea cea mic\u0103? La Foc\u0219ani sau la R\u00e2mnicu S\u0103rat? Dna prof Pioar\u0103, v\u0103 rog.\u201d
\n\tAneta Pioar\u0103 \u021a\u00e2ru: \u201eBine ne-am reg\u0103sit! Bun venit la R\u00e2mnicu S\u0103rat dle prof Nicolae Georgescu, ne bucur\u0103m s\u0103 v\u0103 avem \u00een mijlocul nostru cu o carte despre Eminescu. Din misterele literaturii rom\u00e2ne, am primit cartea Scrisorile lui Eminescu, dar am crezut c\u0103 este vorba despre scrisorile dintre Veronica \u0219i Mihai Eminescu. A\u0219tept s\u0103 intru posesia c\u0103r\u021bii dvs s\u0103 o citesc cu r\u0103bdare \u0219i cu aten\u021bie. \u00cei mul\u021bumesc dlui prof c\u0103 s-a aplecat \u0219i asupra crea\u021biilor mele\u201d.
\n\tConstantin Marafet: \u201eSunt m\u00e2ndru c\u0103 sunt r\u00e2mnicean. Am l\u00e2ng\u0103 mine pe dna Doina Rizea, dir. Casei Editoriale Floare Albastr\u0103 care a venit cu lucruri foarte interesante\u201d.
\n\tDoina Rizea: \u201eM\u0103 bucur c\u0103 m\u0103 aflu al\u0103turi de dvs \u00een aceast\u0103 zi de s\u0103rb\u0103toare. Editura are un program despre Eminescu. V\u0103 mul\u021bumesc \u0219i dac\u0103 tinerii, elevii vor citi \u0219i \u00een\u021belege pe Eminescu, cu at\u00e2t \u00een bine pentru noi ca na\u021bie\u201d.
\n\tConstantin Marafet: \u201eVreau s\u0103 mul\u021bumesc dlui Cornel Tudose pentru implicarea de care a dat dovad\u0103. Vreau s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 pe 17 februarie \u00eel s\u0103rb\u0103torim pe Titel Constantinescu\u201d.
\n\tMihail Constantinescu: \u201eReferitor la cartea dvs, a\u0219 dori s\u0103 ne spune\u021bi care considera\u021bi c\u0103 ar fi aplicabilitatea acestei lucr\u0103ri pentru noi ca profesori\u201d.
\n\tNicolae Georgescu: \u201eEste foarte greu. Creatorul are \u00een fa\u021b\u0103 un consumator pe care \u00eel modeleaz\u0103. Aceste c\u0103r\u021bi trebuie puse \u00een forme PDF pe calculator, potrivit v\u00e2rstei pentru omul deplin cu cele 4 stadii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Acestei v\u00e2rste se adreseaz\u0103 aceast\u0103 crea\u021bie, ca ea s\u0103 reziste. C\u0103r\u021bile mele sunt \u00een general c\u0103r\u021bi de provocare\u201d.
\n\tSorin C\u00eerjan: \u201eDle prof nu m\u0103 pot ab\u021bine s\u0103 v\u0103 \u00eentreb care a fost rela\u021bia lui Eminescu cu biserica?\u201d
\n\tNicolae Georgescu: \u201e\u00cen familia lui Mihai Eminescu au existat multe fe\u021be biserice\u0219ti. \u00cen 1910 Iorga a lansat o carte. Eminescu a provocat \u00een 1883 Sinodul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne. Mechildesec \u00eei mul\u021bume\u0219te lui Eminescu \u0219i Slavici. Veronica Micle \u00eempreun\u0103 cu Eminescu a avut un copil care a murit (avort). Eminescu are mai multe gazde la m\u0103n\u0103stiri. Opera lui este plin\u0103 de cuv\u00e2ntul cre\u0219tin. Eminescu ajunge la concluzia c\u0103 este o confuzie \u00eentre Fecioara Maria \u0219i Venus a grecilor Se poate discuta despre rela\u021bia dintre noroc \u0219i religie. Eminescu era un religios practicant. Sunt multe dovezi ale pio\u0219eniei sale. O singur\u0103 poezie a lui Eminescu este f\u0103r\u0103 virgul\u0103: \u0218i dac\u0103 ramuri bat \u00een geam\u201d.
\n \tA urmat o sesiune de autografe.
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 22 ianuarie \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu va fi Firudo Kokoku. V\u0103 a\u0219tept\u0103m cu drag! <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ZIUA CULTURII ROM\u00c2NE\u0218I ULTIMUL ROMANTIC AL EUROPEI S\u00e2mb\u0103t\u0103, 15 ianuarie, o zi \u00eenc\u0103rcat\u0103 \u00een semnifica\u021bii, ziua Sf. \/Cuv. Pavel Tebeul<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17067"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17067"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17067\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17069,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17067\/revisions\/17069"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17067"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17067"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17067"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}