{"id":16991,"date":"2022-01-13T10:41:09","date_gmt":"2022-01-13T07:41:09","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16991"},"modified":"2022-01-13T10:41:09","modified_gmt":"2022-01-13T07:41:09","slug":"spatii-culturale-nr-44-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16991","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 44 (4)"},"content":{"rendered":"

Mihaela MALEA STROE<\/strong>
\n\"\"

Poem \u00eenchinat sufletului-pereche…<\/strong><\/p>\n

Nectarul cuv\u00e2ntului t\u0103u, iubite,
\nPe \u00eendelete \u00eel sorb,
\nCitind, diminea\u021ba,
\nTot ce tu, \u00een t\u0103cerea nop\u021bii, \u00eemi scrii…<\/p>\n

Ridicatu-s-a cea\u021ba
\nDe pe sufletul c\u0103ii \u00eentortocheate, pustii.
\nLumina din veac ar\u0103tatu-s-a
\nOchiului nevolnic \u0219i orb.
\nAr\u0103tatu-s-a privirii diferen\u021ba dintre
\nPorumbelul s\u0103lbatic \u0219i corb.<\/p>\n

Cuv\u00e2ntului t\u0103u m\u0103 \u00eencredin\u021bez,
\nCuv\u00e2ntului t\u0103u-ecou-
\nAl cuv\u00e2ntului meu-ecou-
\nAl cuv\u00e2ntului t\u0103u…<\/p>\n

\u0218i tot a\u0219a,
\n\u00cenve\u0219nicit\u0103, prin iubire, clipa…<\/p>\n

Iubire din \u0219i \u00eentru iubire,
\nVis \u00een vis,
\nEcou din ecou…
\nTres\u0103rire din \u00eempietrire…<\/p>\n

\u021aie, \u00eendureratul meu,
\nM\u0103 \u00eencredin\u021bez, acum, de bun\u0103 voie,
\nPrecum
\n\u00cent\u00e2iul cre\u0219tin \u00eencredin\u021batu-s-a
\nCuv\u00e2ntului din Testamentul Nou,
\n\u00cencredin\u021batu-s-a \u00eentreitei fiin\u021be
\nA lui Dumnezeu.<\/p>\n


\nIonel POPA<\/strong>
\n\"\"

Despre primul Cioran \u0219i scrierile sale rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong><\/p>\n

Un raft de bibliotec\u0103 este de acum ocupat de bibliografia rom\u00e2neasc\u0103 ,,Emil Cioran\u201d. Studiile scrise de filosofi \u0219i litera\u021bi sunt de toate calibrele valorice \u0219i de toate formulele stilistice. Ultima, deocamdat\u0103, pozi\u0163ie cronologic\u0103 o ocup\u0103 eseul monografic al lui Eugen Simion, Cioran: o mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u0219irilor, Ed. Tracus Art, 2014. Cartea despre filosoful de la R\u0103\u0219inari a fost precedat\u0103 de Mircea Eliade. Un spirit al amplitudinii (1995) \u0219i de T\u00e2n\u0103rul Eugen Ionescu (2012).
\nOrice studiu despre opera lui Cioran este \u00eendrept\u0103\u021bit la mai multe titluri, fiecare din ele av\u00e2nd acoperire \u00een scrisul locatarului din Mansarda de pe rue d`Odeon \u2013 Paris, care \u00ee\u0219i spune ,,filosof privat\u201d. Afl\u0103m din ,,Argument\u201d c\u0103 autorul c\u0103r\u0163ii despre Cioran s-a aflat \u00een situa\u0163ia, aproape dificil\u0103, de a alege pentru eseul s\u0103u, dintr-o multitudine de posibile titluri, pe cel mai potrivit care s\u0103 sugereze cel mai bine teza de fond a eseului s\u0103u.
\nObiectivele majore ale eseului, \u00een formularea autorului sun\u0103 a\u0219a: ,,\u00cen eseul de fa\u0163\u0103 m\u0103 ocup de Primul Cioran \u0219i de scrierile sale (rom\u00e2ne\u0219ti)\u201d; fiind ,,un str\u0103lucit scriitor de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 [\u2026]. L-am citit pe Cioran din acest unghi estetic \u0219i am \u00eencercat s\u0103 reconstitui, c\u00e2t a fost posibil, cronologia \u0219i ad\u00e2ncimea fantasmelor sale \u0219i, cum am precizat mai \u00eenainte, s\u0103 descop\u0103r miturile ascunse \u00een aceste propozi\u0163ii, care \u00een afar\u0103 de muzic\u0103 \u0219i misticismul sfin\u0163ilor, nu accept\u0103 nimic din ceea ce exist\u0103.\u201d \u0218i, continu\u0103 criticul, ,,\u0218i, totu\u0219i, Cioran este mai mult, infinit mai mult \u0219i mai profund dec\u00e2t un negativist \u00e0 outrance, este un moralist care pune \u00een discu\u0163ie, \u00een felul s\u0103u paroxistic, temeiurile existen\u0163iale \u0219i valorile umanismului european.\u201d
\nPropun\u00e2ndu-\u0219i s\u0103 comenteze doar operele scrise de Cioran \u00een limba sa valah\u0103 p\u00e2n\u0103 la adoptarea limbii lui Voltaire (Pr\u00e9cis de d\u00e9composion, 1949), criticul nu pune o barier\u0103 \u00eentre ,,opera rom\u00e2n\u0103\u201d \u0219i ,,opera francez\u0103\u201d, ci, dimpotriv\u0103, urm\u0103re\u0219te continuitatea tematic\u0103, permanen\u0163a fantasmelor \u0219i a miturilor cioraniene: ,,[\u2026] nu m-am m\u0103rginit \u00een cartea de fa\u0163\u0103, c\u00e2nd discut aceste subiecte, la opera rom\u00e2neasc\u0103 a filosofului. Am c\u0103utat urme \u0219i evident, le-am g\u0103sit \u00een scrierile fran\u0163uze\u0219ti, \u00een Caietele sale.\u201d
\nCartea e structurat\u0103 \u00een 21 de capitole cu titluri sugestiv-sintactice; la r\u00e2ndul lor \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een subcapitole cu titluri care enun\u0163\u0103 problema. Astfel demersul analitic acoper\u0103 cvasitotal plaja de teme a ,,filosofului privat\u201d. Aceast\u0103 structurare cronologic\u0103 \u0219i tematic\u0103, \u00eempreun\u0103 cu scriitura criticului face ca eseul s\u0103 fie citit cu interes, ca un roman.
\nEste superfluu s\u0103 purcedem la o rezumare a \u2026romanului, prin urmare m\u0103 limitez la punctarea c\u00e2torva aspecte semnificative cu speran\u0163a c\u0103 voi pune \u00een eviden\u0163\u0103 valoarea \u0219i locul ,,Cioranului\u201d lui Eugen Simion \u00een bibliografia subiectului.
\nPrimul capitol, ,,Angoasele unui t\u00e2n\u0103r \u00abg\u00e2nditor existen\u0163ialist\u00bb\u201d, este consacrat publicisticii t\u00e2n\u0103rului abia ie\u0219it din adolescen\u0163\u0103, \u00een care apar primii muguri ai g\u00e2ndirii \u0219i scriiturii care odat\u0103 da\u0163i \u00een floare vor deveni constante ale operei. Se contureaz\u0103 spiritul liber al g\u00e2ndirii care se opune oric\u0103rui sistem care \u00eenseamn\u0103 pentru Cioran \u00eencremenire. Eugen Simion intuie\u0219te grund-ul expresionist al g\u00e2ndirii \u0219i stilului t\u00e2n\u0103rului Cioran. Iat\u0103 o tem\u0103 demn\u0103 de abordat! O prim\u0103 idee ce se poate extrage din publicistica viitorului filosof ar fi urm\u0103toarea: Cioran are con\u0219tiin\u0163a tragismului existen\u0163ei \u0219i necesitatea unui ,,eroism\u201d care s\u0103 arunce pe om ,,dincolo de istorie\u201d.
\n\u00cen capitolul doi, sub emblem\u0103 blagian\u0103, \u201cCulturi majore, culturi minore\u201d, este analizat volumul care a provocat marele scandal ale c\u0103rui ecouri azi unii \u00eencearc\u0103 s\u0103 le revigoreze cu anumite scopuri neortodoxe. Eugen Simion analizeaz\u0103 cartea din interiorul ei dezghioc\u00e2nd neg\u0103rile \u0219i \u00eenvinuirile violente lansate de Cioran la adresa poporului s\u0103u. Con\u0163inutul ideologic \u0219i politic al c\u0103r\u0163ii fiind bine inventariate \u0219i cunoscute, criticul pune accent pe identificarea condi\u0163iilor interne \u0219i externe \u0219i pe cele personal-subiective care, \u00eentr-un fel sau altul, l-au dus pe Cioran la scrierea controversatei c\u0103r\u0163i. Dincolo de minusurile date Schimb\u0103rii la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei, Eugen Simion subliniaz\u0103 sinceritatea \u0219i autenticitatea sufletului care dau via\u0163\u0103 paginilor respective. Criticul identific\u0103 acea ur\u0103 din iubire pentru \u0163ar\u0103, care irig\u0103 publicistica scris\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, paginile din Mon Pays, dar \u0219i coresponden\u0163a: ,,De nu a\u0219 fi rom\u00e2n dec\u00e2t prin defecte, \u0219i tot a\u0219 iubi aceast\u0103 \u0163ar\u0103, \u00eempotriva c\u0103reia sunt \u00eenver\u0219unat dintr-o nem\u0103rturisit\u0103 iubire.\u201d Din vituper\u0103rile sale exclude pe Mihai Eminescu pe care toat\u0103 via\u0163a l-a venerat. Scriind Schimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei t\u00e2n\u0103rul Cioran s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te \u201co crim\u0103 din iubire\u201d. Cartea, dup\u0103 cum afirm\u0103 \u0219i Eugen Simion, las\u0103 la lectur\u0103 o impresie stranie.
\n\u00cen textele filosofului pot fi g\u0103site autoap\u0103r\u0103ri pentru acuzele aduse. Recenz\u00e2nd volumul La tentation d`exister (1956) D. D. Ro\u0219ca \u00eel acuz\u0103 pe Cioran pentru vorbele grele la adresa poporului s\u0103u. Eugen Simion citeaz\u0103 in extenso din r\u0103spunsul filosofului exilat: ,,Cum pute\u0163i s\u0103-mi imputa\u0163i vanitatea \u0219i faptul c\u0103 ceea ce am scris despre rom\u00e2ni am scris numai pentru a c\u0103uta scandal? \u0218ti\u0163i tot at\u00e2t de bine ca \u0219i mine c\u0103 o dragoste se poate exprima \u0219i \u00een termeni negativi\u2026 De ce nu \u00eencerca\u0163i s\u0103 vede\u0163i \u00een ceea ce scriu contra \u0163\u0103rii mele \u00abo iubire care nu \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 se m\u0103rturisesc\u0103?; agresivitatea n-a fost niciodat\u0103 un semn de indiferen\u0163\u0103 \u0219i nici de ur\u0103\u00bb. De ce ignora\u0163i faptul c\u0103 Rom\u00e2nia m-a obsedat totdeauna chiar dac\u0103 uneori am contestat-o cu \u00eencr\u00e2ncenare \u0219i triste\u0163e? (\u00abmultiple sunt c\u0103ile iubirii; mai ales aceea care pedepse\u0219te; dar, pedepsind originile mele \u0219i pe ai mei \u00eensumi\u00bb); dac\u0103 a\u0163i fi f\u0103cut un mic efort de obiectivitate, a\u0163i fi putut ghici enormele suferin\u0163e pe care atacurile mele le ascund [\u2026]; \u00een loc de a face acest gest, a\u0163i preferat s\u0103-mi face\u0163i un rechizitoriu \u00een care s\u0103 m\u0103 prezenta\u0163i ca pe un monstru de egoism.\u201d Cioran \u00eencheie subtil: ,,\u00cen\u0163eleg singur\u0103tatea Dvs \u0219i v\u0103 pl\u00e2ng tot at\u00e2t c\u00e2t m\u0103 depl\u00e2nge\u0163i Dvs.\u201d
\nPe culmile disper\u0103rii (prima carte a lui Cioran \u2013 1934, analizat\u0103 \u00een cap. V \u201cO confesiune liric\u0103 \u0219i baroc\u0103\u201d) este, afirm\u0103 Eugen Simion, \u201cjurnalul unei crize morale\u201d care \u00een cele 41 de fragmente (versete) \u00eentoarce pe toate fe\u0163ele \u201cideile primite \u0219i se \u00eendoie\u0219te de adev\u0103rurile acceptate ca adev\u0103ruri.\u201d
\n,,Falimentul culturii europene. Un \u00abdeclinist\u00bb m\u00e2ntuit de limbajul fastuos\u201d e o continuare fireasc\u0103 a capitolului precedent. Problema e pe ordinea de zi a filosofiei culturii europene. Analiz\u00e2nd publicistica, criticul las\u0103 s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 paginile t\u00e2n\u0103rului Cioran sunt uzina \u00een care se forjeaz\u0103 fantasmele \u0219i stilul viitorului filosof.
\nUrm\u00e2nd ideea c\u0103 \u201cAdev\u0103rul despre un autor e de c\u0103utat mai degrab\u0103 \u00een coresponden\u0163\u0103 dec\u00e2t \u00een opera sa. Cel mai adesea opera este o masc\u0103\u201d, \u00een cap. IV, Eugen Simion popose\u0219te \u00een ograda epistolierului demonstr\u00e2nd: ,,\u00cen coresponden\u0163a bogat\u0103 \u0219i extraordinar de interesant\u0103, acum \u0219i mai t\u00e2rziu (Cioran e unul dintre marii no\u0219tri epistolieri!) eseistul \u00ee\u0219i reformuleaz\u0103 sau \u00ee\u0219i anticipeaz\u0103 \u00eentr-un stil mai pronun\u0163at subiectiv \u0219i polemic, ideile din articolele sale, asociindule mici elemente din via\u0163a intim\u0103.\u201d \u00cen scrisorile trimise lui Bucur \u0162incu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Ion Chinezu, fratelui Aurel ,,reflec\u0163ia \u0219i confesiunea se asociaz\u0103 deseori \u00een aceste r\u0103va\u0219e dominate, \u00een mai mare m\u0103sur\u0103 dec\u00e2t eseurile, de un spirit al catrastrofei \u0219i al urgen\u0163ei.\u201d Tema predilect\u0103, puncteaz\u0103 exegetul, \u00een scrisori este suferin\u0163a. O alt\u0103 tez\u0103 a g\u00e2ndirii cioraniene este: ,,suf\u0103r, deci exist.\u201d Portretul spiritual-intelectual al ,,filosofului existen\u0163ialist la tinere\u0163e\u201d conturat p\u00e2n\u0103 aici este \u00eentregit cu noi tu\u0219e prin extrase relevante din scrisori. \u00centr-o scrisoare adresat\u0103 lui Aurel, aflat \u00eentr-o criz\u0103 religioas\u0103, \u00ee\u0219i sf\u0103tuie\u0219te fratele s\u0103 nu abandoneze studiile de drept: ,,Admit c\u0103 studiezi mistica, pe care dup\u0103 muzic\u0103 o pre\u0163uiesc mai mult din tot ce au produs oamenii. Dar la teologie nu vei g\u0103si mistic\u0103, vei g\u0103si, \u00eens\u0103 dogme, istorie \u0219i ra\u0163ionalism voalat.\u201d Cioran face o distinc\u0163ie valoric\u0103 net\u0103 \u00eentre credin\u0163\u0103 (sentimentul religios) \u0219i teologie, religia institu\u0163ionalizat\u0103 \u0219i etatist\u0103 a bisericii: ,,Teologia este o \u0219tiin\u0163\u0103 pentru atei, nu pentru spiritele religioase. Tot ceea ce este institu\u0163ie \u0219i teorie nu mai e credin\u0163\u0103.\u201d (\u00cen epoc\u0103 aceea\u0219i distinc\u0163ie o face \u0219i Lucian Blaga). Religiosul este una din problemele majore, permanent\u0103 \u00een g\u00e2ndirea filosofului. Eugen Simion urm\u0103re\u0219te diferitele variante \u0219i forme sub care problema credin\u0163ei intr\u0103 \u00een rela\u0163ie cu alte probleme existen\u0163iale. ,,I-am scris odat\u0103 Soranei, se m\u0103rturise\u0219te g\u00e2nditorul, c\u0103, de n-ar exista religia \u0219i mistica, m-a\u0219 face paznic de bordel.\u201d
\nUn capitol de excep\u0163ie \u00een economia eseului este ,,\u00abFecicirea de a fi nefericit\u00bb\u201d \u00een care exegetul lui Cioran reconstituie pas cu pas romanul sentimental-spiritual din ultimii ani ai filosofului din R\u0103\u0219inari. Idila cu t\u00e2n\u0103ra Friegard Thoma, profesoara de filosofie din Koln ,,se \u00eencheie trist, ca toate povestirile de dragoste \u00eentr-un anotimp nepotrivit v\u00e2rstei.\u201d (Cazuri asem\u0103n\u0103toare mai sunt \u00een cultur\u0103!). Friedgard Thoma a lansat o bomb\u0103 public\u00e2nd coresponden\u0163a despre idila lui Cioran cu ea: Pentru nimic \u00een lume. O iubire a lui Cioran (2001), tradus\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te \u00een 2005 de poeta rom\u00e2n\u0103 stabilit\u0103 \u00een Germania.
\nCapitolul XV este un scurt istoric al recept\u0103rii \u00een \u0163ar\u0103 a operei lui Cioran, de la debut p\u00e2n\u0103 \u00een epoca comunist\u0103. Concluzia? Interbelicii (cu excep\u0163ia lui Eliade \u0219i Noica; rela\u0163ia lor cu Cioran face obiectul cap. XVI) nu l-au \u00een\u0163eles deplin, n-au p\u0103truns \u00een toate pliurile g\u00e2ndirii \u0219i scriiturii filosofului. \u00cen regimul comunist Cioran a fost etichetat criminal, legionar, du\u0219man al \u0163\u0103rii \u0219i poporului. Opera lui este interzis\u0103, iar numele \u00eei este pronun\u0163at numai pentru a fi satanizat. Criticii \u0219i \u201cfilosofii\u201d maxi\u0219ti se \u00eentrec \u00een \u00eendeplinirea sarcinii de serviciu. Par\u0219ivi, ca totdeauna, ideologii comuni\u0219ti atrag \u00een campania de denigrare a lui Cioran \u0219i c\u00e2\u0163iva intelectuali autentici \u0219i de valoare ca Lucian Blaga, D. D. Ro\u0219ca, \u0218erban Cioculescu, G. C\u0103linescu. (\u00cen epoc\u0103 de acela\u0219i tratament au avut parte Mircea Eliade \u0219i Vintil\u0103 Horia, alte dou\u0103 somit\u0103\u0163i ale culturii rom\u00e2ne din exil.)
\nEste singurul capitol, mai ales pentu partea lui final\u0103, c\u0103ruia \u00eemi permit s\u0103-i fac o observa\u0163ie critic\u0103. Eugen Simion ar fi trebuit s\u0103 detalieze problema pentru a reconstitui conjuctura \u0219i pentru a \u00een\u0163elege cum D. D. Ro\u0219ca \u0219i Lucian Blaga au fost implica\u0163i \u00een campania anti Cioran: pentru a ar\u0103ta c\u00e2t adev\u0103r, \u0219i de ce natur\u0103 era el, con\u0163in afirma\u0163iile lor \u0219i care le sunt argumentele. Fac aceste observa\u0163ii g\u00e2ndindu-m\u0103 c\u0103 un cititor neavizat asupra porblemei \u0219i-ar forma o idee fals\u0103 despre Blaga \u0219i Ro\u0219ca. L\u0103s\u00e2nd la o parte falsa modestie, \u00een contextul acestor observa\u0163ii \u00eemi permit s\u0103 men\u0163ionez studiile subsemnatului: ,,Din polemicile lui Blaga\u201d, ,,Cioran \u0219i muzica\u201d, ,,Cioran scriitorul\u201d din volumul ,,Recitiri din literatura rom\u00e2n\u0103 \u2013 III\u201d Ed. Sf\u00e2ntul Ierah Nicolae, Br\u0103ila, 2012.
\nUn capitol important al c\u0103r\u0163ii lui Eugen Simion c\u0103ruia trebuie s\u0103 i se acorde aten\u0163ie este cel cu nr. XVIII, ,,Un antimodern modern. Un precursor al postmodernit\u0103\u0163ii?\u201d. \u00cen c\u0103utarea r\u0103spunsului exegetul ,,profesorului de \u00eendoieli\u201d, se ghideaz\u0103 dup\u0103 teoria lui Antoine Compagnon expus\u0103, \u00een principal, \u00een Les Antimoderns\u2026 Cu spirit analitic fin, atent la nuan\u0163e, Eugen Simion urm\u0103re\u0219te evolu\u0163ia ,,filosofului privat\u201d \u00een parametrii modern \u2013 antimodern \u2013 postmodern. Concluzia este c\u0103 Cioran revendicat de to\u0163i ,,nu intr\u0103 [integral] \u00een paradigma teoreticienilor\u201d, filosoful \u0219i scriitorul r\u0103m\u00e2n\u00e2nd inclasabil, un caz. Cioran este simultan ,,un antimodern modern \u00een drum spre o postmodernitate\u201d.
\n\u00cen celelalte capitole sunt urm\u0103rite ipostazele fantasmelor \u0219i miturilor cioraniene din c\u0103r\u0163ile scrise acas\u0103 \u00een ,,limba valah\u0103\u201d (dar \u0219i \u00een celelalte) c\u0103reia, dup\u0103 ce a negat-o aproape \u00een termeni de blasfemie \u00eei recunoa\u0219te frumuse\u0163ea \u0219i vraja: ,,Limba noastr\u0103 e cea mai poetic\u0103, din c\u00e2te cunosc sau intuiesc. Ce noroc \u0219i totu\u0219i ce nenorocire. Un popor condamnat la izolare.\u201d (dintr-o scrisoare c\u0103tre Aurel).
\nFantasmele \u0219i miturile c\u0103rora le urm\u0103re\u0219te prezen\u0163a \u00een c\u0103r\u0163ile scrise acas\u0103 \u0219i \u00een coresponden\u0163\u0103 sunt: limba, copil\u0103ria (,,Coasta Bocii\u201d), ,,sentimentul rom\u00e2nesc\u201d, ,,umbra Carpa\u0163ilor\u201d.
\nPre\u0163uirea lui Cioran nu-l opre\u0219te pe autorul eseului s\u0103 nu fie critic. Observa\u0163iile critice \u0219i amendamentele sunt disipate \u00een paginile c\u0103r\u0163ii. Un singur exemplu: dincolo de lirismul lor, ultimile pagini rom\u00e2ne\u0219ti (\u00cendreptar p\u0103tima\u0219 \u2013 1940-1944) sunt considerate cele mai inconsistente, ele ,,par mai \u00abchinuite\u00bb, mai \u00abnemuncite\u00bb \u0219i prin asta, mai pu\u0163in spontane.\u201d Despre Fran\u0163a (carte scris\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103 \u00een 1940, publicat\u0103 \u00een francez\u0103 postum \u00een 2009) este, metaforic vorbind?!, o variant\u0103 mult mai bl\u00e2nd\u0103 a ,,Schimb\u0103rii la fa\u0163\u0103\u201d aplicat\u0103 Fran\u0163ei v\u0103zut\u0103 ca sinecdoc\u0103 a Europei. Obiectul reflec\u0163iilor este Fran\u0163a care l-a nemul\u0163umit din pricin\u0103 c\u0103 este o \u0163ar\u0103 a formelor \u0219i a civiliza\u0163iei ajuns\u0103 la ,,oboseal\u0103\u201d. G\u00e2ndul la viitorul Fran\u0163ei, la viitorul Europei nu-l p\u0103r\u0103se\u0219te nici un moment pe Cioran. \u00centr-o scrisoare trimis\u0103 lui Wolfgang Kraus \u00een 1987 scrie profetic: ,,Nu exist\u0103 salvare pentru civiliza\u0163ia care nu mai crede \u00een ea \u00eens\u0103\u0219i. \u00cemi \u00eeng\u0103dui\u0163i s\u0103 fac o profe\u0163ie? Peste cincizeci de ani, Notre Dame va fi o moschee.\u201d[!] Profe\u0163ia lui Cioran ne aminte\u0219te de o alta, dureroas\u0103 \u00een adev\u0103rul ei: secolul XXI va fi religios [cre\u0219tin] sau nu va fi deloc.
\n,,Cioran face literatur\u0103\u201d afirm\u0103 criticul. Prin urmare este firesc ca \u00een cartea sa Eugen Simion s\u0103 nu scrie numai despre filosoful Cioran, ci \u0219i despre scriitorul Cioran. Mereu criticul argumenteaz\u0103 adev\u0103rul c\u0103 autorul Pe culmile disper\u0103rii \u0219i a tuturor celorlate c\u0103r\u0163i rom\u00e2ne\u0219ti este un maestru al limbii. Dincolo de constuc\u0163ia logico-lingvistic\u0103 a paradoxurilor \u0219i nega\u0163iilor, Cioran este autorul unor \u201cfraze regale\u201d. Despre Lacrimi \u0219i sfin\u0163i criticul scrie: ,,exist\u0103 \u0219i un lirism al lucrurilor ce pier \u0219i o poezie foarte personal\u0103 a singur\u0103t\u0103\u0163ii. O poezie scris\u0103 de un spirit care aude t\u0103cerile \u0219i scruteaz\u0103 misterul singur\u0103t\u0103\u0163ii.\u201d Dincolo de neajunsurile lor, ultimile pagini valahe sunt ,,cele mai lirice\u201d dintre scrierile lui Cioran. Multe din ,,fragmentele\u201d(versetele) cioraniene sunt adev\u0103rate poeme \u00een proz\u0103. C\u0103r\u0163ile filosofului-scriitor sunt de o retoric\u0103 superb\u0103. Prin lexic \u0219i structur\u0103 propozi\u0163iile lui sunt memorabile.
\nAddenda care \u00eenso\u0163e\u0219te cartea este un fragment din Jurnalul parizian \u00een care Eugen Simion evoc\u0103 \u00eent\u00eelnirile sale cu Cioran. Paginile respective completeaz\u0103 portretul intelectual-spiritual al filosofului din ,,mansard\u0103\u201d cu fa\u0163a omului cotidian \u2013 Emil Cioran.
\nUna din concluziile implicite ale eseului lui Eugen Simion ar fi urm\u0103toarea: Emil Cioran este unul din filosofii existen\u0163iali\u0219ti ai secolului al XX-lea mult deasupra multora din ,,celebrii\u201d epocii interbelice \u0219i postbelice europene. O alt\u0103 concluzie, formulat\u0103 chiar de autorul exegezei este: ,,Cioran este \u00eenc\u0103 de la debut un caz. [\u2026] Va r\u0103m\u00e2ne [\u2026] cred un caz pentru criticii literari, pentru filosofii, morali\u0219tii \u0219i politologii din genera\u0163iile care vor urma, sedu\u0219i, poate, \u0219i ei de nedes\u0103v\u00e2r\u0219irile acestui moralist, at\u00e2t de inspirat formulate \u00een scriitura sa, \u00eenc\u00e2t ele sunt seduc\u0103toare la lectur\u0103.\u201d Cioran este un Iov, nu numai al veacului s\u0103u. Opera lui Cioran d\u0103 dureri de cap oricui care \u00ee\u0219i propune s\u0103 scrie chiar \u0219i un simplu articol encomiastic. Eugen Simion a c\u00e2\u0219tigat cursa cu obstacole.
\nEugen Simion nu se las\u0103 subjugat de scrisul eseistic cu multe cuvinte alese \u0219i s\u0103race \u00een idei. El nu-\u0219i construie\u0219te o oglind\u0103 narcisiac\u0103 l\u0103s\u00e2ndu-\u0219i autorul, dar \u0219i cititorul \u00een plata domnului. Criticul procedeaz\u0103 ca un adev\u0103rat dasc\u0103l: \u00ee\u0163i \u00eendrum\u0103 lectura, \u00ee\u0163i aduce la vedere problemele \u0219i nu de pu\u0163ine ori te ia al\u0103turi l\u0103s\u00e2ndu-te s\u0103 prive\u0219ti peste um\u0103rul s\u0103u. El rar d\u0103 verdicte, judec\u0103\u0163i apodictice. El formuleaz\u0103 \u00eentreb\u0103ri, se mir\u0103, are \u00eendoieli, se bucur\u0103 de frumuse\u021bea \u0219i profunzimea operei despre care scrie. Sunt tr\u0103iri \u0219i atitudini pe care reu\u0219e\u0219te s\u0103 le inoculeze \u00eenv\u0103\u0163\u0103celului. O alt\u0103 caracteristic\u0103 a criticului \u0219i istoricului literar Eugen Simion cred c\u0103 o pot ar\u0103ta prin urm\u0103toarea propozi\u0163ie: lovinescian n\u0103scut n-a ocolit vorba lui C\u0103linescu \u201ccritica este arta citatului\u201d.
\nCioran: o mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u0219irilor este o carte academic\u0103 neacademic\u0103; este un jurnal de lectur\u0103 care exprim\u0103 bucuria spiritual\u0103 \u0219i sufleteasc\u0103 tr\u0103it\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea cu opera lui Cioran.
\n\u00cenchei cu formularea unei speran\u0163e care m-ar bucura foarte tare dac\u0103 se va dovedi profetic\u0103: sper ca la c\u0103r\u0163ile despre Eliade, Ionescu, Cioran s\u0103 adauge una despre Vintil\u0103 Horia, un alt mare scriitor rom\u00e2n exilat.<\/p>\n


\nIgnatie GRECU<\/strong><\/p>\n

DOAMNE, \u00ceNTINDE DOAR M\u00c2NA<\/strong><\/p>\n

Cu sfial\u0103, marea s\u0103rut\u0103 \u0219i azi nisipul
\n\u00een care s-au \u00eentip\u0103rit pa\u0219ii T\u0103i, Doamne,
\n\u00eentr-o sear\u0103 de var\u0103, mai ieri,
\nc\u00e2nd umblai descul\u021b pe \u021b\u0103rm
\n\u0219i spuneai mul\u021bimilor cuvinte cere\u0219ti.<\/p>\n

Marea-mi aduce iar\u0103\u0219i aminte,
\nmie celui at\u00e2t de uituc \u0219i indiferent,
\ncopil zv\u0103p\u0103iat, trec\u0103tor prin lume
\ncu-o v\u00e2sl\u0103 pe umeri, crez\u00e2nd c\u0103 e lyr\u0103,
\nc\u0103 Tu, \u00eentr-adev\u0103r, ai p\u0103\u0219it pe acest p\u0103m\u00e2nt,
\nCel ce e\u0219ti \u0219i mai \u00eenainte ai fost!<\/p>\n

\u00cencunun\u00e2nd pietrele cu broderii albe de spum\u0103,
\nde\u0219i zgomotoas\u0103 \u0219i grea de furtuni,
\nmarea, acest uria\u0219 iris albastru de nest\u0103vilit,
\nc\u00e2nd ajunge la \u021b\u0103rm se lini\u0219te\u0219te
\n\u0219i m\u00e2ng\u00e2ie nisipul cel m\u0103runt \u0219i ne\u00eensemnat,
\ncu aceea\u0219i dragoste matern\u0103 cu care
\n\u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 luna \u0219i stelele oglindite \u00een ea.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, am fost \u00eendr\u0103gostit de frumuse\u021be,
\nodinioar\u0103, iubeam luna \u0219i stelele,
\naripi aveam la umeri \u0219i nu bra\u021be,
\nzburam peste c\u00e2mpii \u0219i dealuri ca un albatros,
\nbeat de splendoarea luminii,
\nodinioar\u0103!…<\/p>\n

O, mare, sora mea de nelini\u0219te,
\nbucolic m-apropii de tine
\nscand\u00e2nd hexametri de iubire.<\/p>\n

A\u0219 vrea s\u0103 scriu despre ve\u0219nicie
\nprivindu-te \u00een fa\u021b\u0103!
\nDar nu mai am nici un impuls.
\nZilele trec ca \u0219i nop\u021bile
\nf\u0103r\u0103 de nici o aur\u0103 de melancolie.<\/p>\n

A\u0219 vrea s\u0103 m\u0103 asem\u0103n \u021bie, o, mare,
\n\u0219i c\u0103z\u00e2nd \u00een genunchi s\u0103 cer lui Dumnezeu iertare
\n\t\t\t\t\tzic\u00e2nd:
\n– Doamne, nu-s bun de nimic!
\n\u00centinde doar m\u00e2na \u0219i din \u021b\u0103r\u00e2na mor\u021bii
\n\t\t\t\tam s\u0103 m\u0103 ridic!<\/p>\n


\nCA \u00ceNGERII S\u0102 FII<\/strong><\/p>\n

Po\u021bi tu opri ca frunza s\u0103 nu cad\u0103,
\nA pomilor podoab\u0103, at\u00e2t de greu lucrat\u0103,
\nCu grij\u0103 \u0219i cu r\u00e2vn\u0103, nu pentru o clip\u0103 doar,
\nCi pentru ve\u0219nicie, acum murind sub ro\u021bi?<\/p>\n

Spune-mi, desfrunzirii, tu, dac\u0103 po\u021bi
\nS\u0103-i pui stavil\u0103, ori risipirii, toamna?
\nTu c\u00e2n\u021bi, c\u00e2ntarea ta opre\u0219te m\u0103car
\nO clip\u0103 destr\u0103marea-nceput\u0103-n univers?<\/p>\n

\u0218tiu, tu spui c\u0103 te \u00eenal\u021bi cu fiecare vers
\n\u0218i dai cuv\u00e2ntului fragil eternitate.
\nZadarnic ! Va spune Cel ce peste toate
\nSt\u0103p\u00e2n domne\u0219te \u0219i r\u00e2nduind sfin\u021be\u0219te.<\/p>\n

Mai mult s\u0103 taci ! \u00cen cuget te smere\u0219te
\n\u0218i roag\u0103-L s\u0103 te ierte g\u00e2ndind a\u0219a \u00eenalt.
\nEl poate har s\u0103-\u021bi dea \u0219i frumuse\u021be,
\nLumin\u0103 \u00een care mintea s\u0103 \u021bi-o scalzi…<\/p>\n

Ca \u00eengerii s\u0103 fii, ai Domnului heralzi!…<\/p>\n


\nAT\u00c2T DE NEA\u0218TEPTAT\u0102 A FOST
\nCLIPA\u00ceNT\u00c2LNIRII<\/strong><\/p>\n

Veni \u00eentr-o zi de mar\u021bi, la \u00eenceput de august,
\n\u00eenspre amiaz\u0103.
\nBagaj cu sine: o rani\u021b\u0103 \u0219i ni\u0219te scule
\n \u00eenf\u0103\u0219urate \u00eentr-o p\u00e2nz\u0103 verde,
\nceva ca o v\u00e2sl\u0103 rupt\u0103-n dou\u0103,
\n\u00een rest nimic.<\/p>\n

A intrat sfios \u00een birou d\u0103ruindu-mi vreo
\n dou\u0103-trei c\u0103r\u021bi.
\nC\u00e2nd am v\u0103zut numele lui pe copert\u0103
\nl-am cunoscut atunci \u00eendat\u0103
\nde\u0219i nu-l mai \u00eent\u00e2lnisem niciodat\u0103.<\/p>\n

M-am oprit s\u0103 nu sar de bucurie
\n de pe scaun \u0219i s\u0103-l \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ez.
\nS-ar fi speriat, desigur.
\nChiar b\u0103rbile noastre ar fi luat foc.<\/p>\n

At\u00e2t de nea\u0219teptat\u0103 a fost clipa \u00eent\u00e2lnirii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mihaela MALEA STROE Poem \u00eenchinat sufletului-pereche… Nectarul cuv\u00e2ntului t\u0103u, iubite, Pe \u00eendelete \u00eel sorb, Citind, diminea\u021ba, Tot ce tu, \u00een<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16991"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16991"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16991\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16992,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16991\/revisions\/16992"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16991"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16991"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16991"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}