UNIVERSUL UMAN \u00ceNTRE REALITATE \u0218I SPERAN\u021a\u0102<\/p>\n
\t\t\t\t\t\t\t\t\t\tde Vasile GHINEA\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 08 ianuarie, ziua Sf. Cuv. Gheorghe Hozevitul; Sf. Cuv. Domnica, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam Matinc\u0103 Costea.
\n\t\u201e(Str\u00e2nge\u021bi cureaua) Guvernan\u021bii nu au fr\u00e2n\u0103\/ C\u00e2nd ne dau o lege nou\u0103.\/ Ne dau ajutor c-o m\u00e2n\u0103,\/ La taxe ne iau cu dou\u0103. (Concluzie la cump\u0103tare) Oric\u00e2t ai crede-n cump\u0103tare\/ De moarte tot nu ai sc\u0103pare.\/ A\u0219a c\u0103, gust-un pic licoarea,\/ Chiar dac\u0103-\u021bi \u021bine lum\u00e2narea\u201d (Safta Leaut\u0103, prin telefon, cu dor de la N\u0103vodari)
\n\t\u201e(Oratorii de ast\u0103zi) Av\u00e2nd capul \u00een nori\/ Ei foarte-u\u0219or gre\u0219esc.\/ Se dau buni oratori,\/ Dar nu \u0219tiu ce vorbesc! (Pro\u0219tilor no\u0219tri) Compara\u021bii nu au rost,\/ Vinova\u021bii nu sunt corbii,\/ Prost la prost,\/ Nu-\u0219i scoate ochii! (Asem\u0103nare model Antipa) Pentr-un scriitor cu nume\/ A primit \u0219i el brevetul:\/ Seam\u0103n\u0103 \u0219i-i chiar pe bune\/ Cu Arghezi… dar scheletul!\u201d (Dumitru Hangu)
\n\t\u201e(Cultural\u0103) La noi nu a murit cultura,\/ Dar o atac\u0103 isteria,\/ Ce st\u0103 la bra\u021b cu impostura\/ \u0218i are ca baston, prostia! (Pro-natalitate) Vor s\u0103 cumpere str\u0103inii\/ Codrii mei, din toat\u0103 \u021bara\/ Fiindc\u0103 i-au testat, nebunii\/ \u0218i din coaj\u0103, fac\u2026 viagra.\/ Tulpina noastr\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103\/ Ce ne-a n\u0103scut copii frumo\u0219i\/ I-a dus pe tineri de acas\u0103\/ \u0218i ne-a l\u0103sat aici doar mo\u0219i.\/ Vigoarea lor cea b\u0103rb\u0103teasc\u0103,\/ E ca un fir din r\u0103d\u0103cin\u0103,\/ \u00cens\u0103 vigoarea rom\u00e2neasc\u0103\/ E o falnic\u0103 tulpin\u0103. (Oftalmic\u0103) \u2013 Dac\u0103 te mint, s\u0103-mi sar\u0103 ochii!\/ Auzi \u021biganii pe la noi\u2026\/ \u0218i vin apoi, t\u00e2r\u00e2ndu-\u0219i mu\u0219chii,\/ S\u0103 le pui ochii \u00eenapoi.\u201d (Lauren\u021biu Turcu, prin telefon)
\n\tA urmat lectorul de serviciu, dl prof. Grigore Leaua cu un eseu intitulat TIPURI UMANE FUNDAMENTALE \u00ceN OPERA LUI D.R. POPESCU \u0219i un subtitlu UNIVERSALITATEA CONDI\u021aIEI UMANE (O POSIBIL\u0102 TIPOLOGIE GENERAL\u0102 A PERSONAJULUI). V\u0103 ofer lectura: \u201eD.R. Popescu \u00eensu\u0219i afirma c\u00e2ndva c\u0103 toate tragediile oamenilor provin din slaba st\u0103p\u00e2nire a propriilor con\u0219tiin\u021be \u0219i a con\u0219tiin\u021belor celorlal\u021bi. Aceast\u0103 afirma\u021bie a autorului reprezint\u0103 un element definitoriu pentru modul \u00een care D.R. Popescu \u00ee\u0219i g\u00e2nde\u0219te propria oper\u0103. Cu mult timp \u00een urm\u0103, el ar\u0103ta c\u0103 \u201eomul este o unitate\u201d. O totalitate. N-o po\u021bi rupe \u00een diverse p\u0103r\u021bi, judec\u00e2nd omul f\u0103r\u0103 aceste p\u0103r\u021bi, sau numai din punctul de vedere al acestor p\u0103r\u021bi (\u2026). Rup\u00e2nd o parte din om, po\u021bi s\u0103 demonstrezi ce vrei, dar nu adev\u0103rul total (\u2026). S-ar putea vorbi, \u00een cadrul aceluia\u0219i ins, de omul moral, de omul social, biologic, etc. Omul apare astfel ca un element cu mai multe valen\u021be. \u201eSaturarea sau nu a acestor valen\u021be \u00eei definesc profilul. Tot depopul\u00e2ndu-l de aceste laturi \u0219i \u00eengro\u0219\u00e2nd pe cele r\u0103mase, \u00eel po\u021bi defini, repet, cum vrei (\u2026). Este necesar \u00eens\u0103 ca m\u0103car romanul, regele literar, s\u0103 restabileasc\u0103 adev\u0103rul total despre om\u201d. \u00cen acest context, D.R. Popescu conchide c\u0103: \u201eStructurile fundamentale ale tipurilor umane cred c\u0103 r\u0103m\u00e2n fixe, undeva, dar mul\u00e2ndu-se mereu pe eveniment, care poate fi istoric, social, politic etc\u201d. A\u0219adar, ceea ce numim personaje \u00een opera sa, nu reprezint\u0103, \u00een esen\u021b\u0103, dec\u00e2t ipostazele multiple ale acestor tipuri umane fundamentale care, \u00een lumina \u201eadev\u0103rului total despre om\u201d reflect\u0103 omul ca o \u201eunitate, mul\u00e2ndu-se mereu pe eveniment\u201d. \u00cen opera lui D.R. Popescu se pot detecta trei tipuri umane fundamentale, definite prin raportul ce se stabile\u0219te, pe parcursul tr\u0103irii lor, \u00eentre existen\u021ba \u0219i con\u0219tiin\u021ba acestei existen\u021be. Acest raport se realizeaz\u0103 \u00een spa\u021biul larg al unei imense memorii colective (unde Oreste poate tr\u0103i peste milenii al\u0103turi de Hamlet \u0219i de Cervantes) \u0219i pe temeiul \u00een care indivizii umani se raporteaz\u0103 la propriul trecut. Cele mai multe dintre personajele lui D.R. Popescu povestesc, povestesc cu patim\u0103 un trecut apus, de unde t\u00e2r\u0103sc \u00een scena prezentului obiecte, dar \u0219i idealuri, cuvinte \u0219i t\u0103ceri ascunse, valori \u0219i abjec\u021bii \u2013 amintiri ce recompun un univers sau o condi\u021bie uman\u0103 din memorie. Capacitatea de a realiza acest studiu de stranie arheologie personal\u0103, de a-\u0219i aminti totul, are un rol hot\u0103r\u00e2tor pentru destinul personajului. Am numit acest tip uman fundamental HOMO SAPIENS, caracteristica sa principal\u0103 fiind capacitatea sa de a-\u0219i re-compune trecutul. \u0218i celelalte personaje ale lui D.R. Popescu \u00ee\u0219i povestesc amintirile, \u00eens\u0103 cu team\u0103, cu reticen\u021b\u0103, re-compun\u00e2nd faptele \u00een favoarea lor, imaginea trecutului fiind, astfel, deformat\u0103, fals\u0103, subiectiv\u0103 sau tac, refuz\u00e2nd amintirile trecutului. Am numit acest tip fundamental HOMO FICTUS. \u00cen timp ce HOMO SAPIENS re-compune trecutul pentru descoperirea unui adev\u0103r pierdut sau ascuns \u00een mod premeditat (ca Tic\u0103 Dun\u0103rin\u021biu din F, ca Sergiu din Pas\u0103rea Shakespeare ori ca Ion din Ace\u0219ti \u00eengeri tri\u0219ti) HOMO FICTUS recompune acela\u0219i trecut cu inten\u021bia de a ascunde un gol, VIDUL creat la limita dintre existen\u021ba \u0219i con\u0219tiin\u021ba sa, vid datorat refuzului de a-\u0219i recunoa\u0219te propriile fapte (asemenea lui Moise din F sau lui Cristescu \u00een Ace\u0219ti \u00eengeri tri\u0219ti). \u00cen \u201eNinge la Ierusalim\u201d (F) D.R. Popescu expune o teorie a vidului prin intermediul doctorului Vasile Cristoloveanu. El \u00een\u021belege acest vid ca pe un element de dezechilibrare a naturii, \u00een spiritual g\u00e2ndirii lui Pascal: \u201e\u00cemi place cuv\u00e2ntul oroare cu care nume\u0219te el repulsia pe care o are natura fa\u021b\u0103 de vid. Toate corpurile, zice el, se opun separ\u0103rii unuia de altul \u0219i admiterii vidului \u00eentre intervalul dintre ele\u201d. A\u0219adar, orice spa\u021biu vidat, orice gol creat \u00eentre existen\u021ba \u0219i con\u0219tiin\u021ba unui personaj trebuie umplut pentru a evita un dezechilibru al naturii, existen\u021ba acestui spa\u021biu vidat fiind dovada sigur\u0103 a vinov\u0103\u021biei personajului \u00een cauz\u0103. Imposibilitatea apari\u021biei unui spa\u021biu vidat ca semn al vinov\u0103\u021biei personajului se demonstreaz\u0103 foarte bine \u00een \u201eMarea Ro\u0219ie\u201d (F). Ma\u0219ina lui Nicanor se defecteaz\u0103 \u0219i acesta este amenin\u021bat de moarte \u00een viscol. Din \u00eentunericul nop\u021bii, \u00eens\u0103, apare o ma\u0219in\u0103 cu care reu\u0219e\u0219te s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la cel mai apropiat ora\u0219. \u00cen aceast\u0103 ma\u0219in\u0103 Nicanor st\u0103 de vorb\u0103 cu dou\u0103 femei, \u0218col\u0103ri\u021ba \u0219i Circ\u0103reasa, am\u00e2ndou\u0103 av\u00e2nd semne s\u00e2ngerii la g\u00e2t. Odat\u0103 ajuns \u00een ora\u0219, Nicanor este invitat \u00een apartamentul celor dou\u0103 femei pentru a servi un ceai fierbinte. A doua zi, \u00eens\u0103, personajul revine la u\u0219a apartamentului celor dou\u0103 femei pentru c\u0103 \u00ee\u0219i uitase o tabacher\u0103 de argint. La insisten\u021bele sale repetate nu r\u0103spund, \u00eens\u0103, dec\u00e2t vecinii care cheam\u0103 organele de ordine; Nicanor este arestat pentru simplul motiv c\u0103 cele dou\u0103 femei\u2026 fuseser\u0103 asasinate cu mult timp \u00een urm\u0103, iar uciga\u0219ul nu fusese descoperit atunci. Acuzat de crim\u0103, Nicanor arat\u0103 motivul vizitei sale \u0219i, de\u0219i totul pare absurd, tabachera de argint este g\u0103sit\u0103 acolo unde fusese uitat\u0103, semn al nevinov\u0103\u021biei lui Nicanor, pentru c\u0103 \u00eentre existen\u021ba \u0219i con\u0219tiin\u021ba sa nu a ap\u0103rut golul, spa\u021biul vidat care ar fi constituit argumentul sigur al vinov\u0103\u021biei sale. HOMO SAPIENS \u0219i HOMO FICTUS nu exist\u0103 nic\u0103ieri \u00een opera lui D.R. Popescu \u00een stare pur\u0103. Aceste dou\u0103 tipuri fundamentale apar \u00een propor\u021bii diferite \u00een fiecare dintre personajele sale, fiecare \u00een parte neput\u00e2nd fi definit numai ca un HOMO SAPIENS ori ca un HOMO FICTUS. Acest fapt face posibil\u0103 evolu\u021bia unui personaj dintr-un tip fundamental \u00eentr-altul. HOMO FICTUS are o con\u0219tiin\u021b\u0103 diferit\u0103 de cea a lui HOMO SAPIENS, con\u0219tiin\u021ba unei lumi indeterminate. Faptul se datoreaz\u0103 apari\u021biei \u00een universal s\u0103u a unui factor relativizator cum ar fi: fanatismul puterii \u00een cazul lui Moise din F sau al lui Cristescu din Ace\u0219ti \u00eengeri tri\u0219ti, copil\u0103ria \u00een cazul lui Tic\u0103 Dun\u0103rin\u021biu (F) sau moartea \u00een cazul m\u0103tu\u0219ii Maria (F). Asemenea factori relativizatori fac ca HOMO FICTUS s\u0103 cread\u0103 c\u0103 tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o lume f\u0103r\u0103 limite restrictive fa\u021b\u0103 de sine \u0219i fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi. \u00centr-o asemenea lume \u00een care totul este posibil (crim\u0103 pentru Moise sau crim\u0103 moral\u0103 pentru Cristescu fa\u021b\u0103 de mama Silviei), \u00een aceast\u0103 lume, deci, apare VIDUL acuzator \u00eentre existen\u021ba \u0219i con\u0219tiin\u021ba lui HOMO FICTUS, VIDUL care dezechilibreaz\u0103 natura \u00eentregului univers uman din crea\u021bia lui D.R. Popescu, HOMO FICTUS construindu-\u0219i astfel o con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i o lume nou\u0103, fictiv\u0103, dominat\u0103 de principiul relativizator respectiv. \u00cen timp ce vidul leag\u0103 existen\u021ba de con\u0219tiin\u021ba lui HOMO FICTUS, existen\u021ba \u00een con\u0219tiin\u021ba lui HOMO SAPIENS se leag\u0103 prin amintire. Tocmai la acest nivel devine posibil\u0103 evolu\u021bia personajului dintr-un tip fundamental \u00eentr-altul. Ini\u021bial, Sergiu din Pas\u0103rea Shakespeare este un HOMO FICTUS tr\u0103ind \u00een lumea sa fictiv\u0103, lumea filmului unde totul este posibil, \u00een care principiul puterii de a crea existen\u021be relativizeaz\u0103 un spa\u021biu \u00een care Sergiu poate mi\u0219ca orice om dup\u0103 dorin\u021b\u0103. Ulterior, \u00eens\u0103, el evolueaz\u0103 treptat \u00een HOMO SAPIENS sub obsesia amintirii Irinei, amintire care \u00een cele din urm\u0103 \u00eel transform\u0103 \u00eentr-un veritabil procuror aflat \u00een c\u0103utarea adev\u0103rului, al unui adev\u0103r pe care, \u00eens\u0103, \u00een final nu are voie s\u0103-l rosteasc\u0103, asemenea procurorului Tic\u0103 Dun\u0103rin\u021biu din F care, pentru vina de a-l fi rostit, este ucis de Nicolae. Cezar, Caterina, Ovidiu, Mircea sunt vinova\u021bi doar pentru c\u0103 au f\u0103ptuit, ca \u0219i c\u00e2nd ar fi putut s\u0103 nu-\u0219i f\u0103ptuiasc\u0103 propria lor via\u021b\u0103 care, odat\u0103, intrat\u0103 \u00een memorie, nu mai poate fi judecat\u0103 \u00een r\u0103u sau bine, nu mai poate fi bun\u0103 sau rea, ci r\u0103m\u00e2ne pentru fiecare exact ceea ce este. Acesta este motivul pentru care Sergiu nu are voie s\u0103 spun\u0103 adev\u0103rul c\u0103ci dac\u0103 vorbele \u0219i faptele fiec\u0103ruia au \u00eempins-o pe Irina la sinucidere, odat\u0103 ajunse \u00een memoria colectiv\u0103, acestea nu mai pot fi bune sau rele, dup\u0103 cum nici sinuciderea Irinei nu mai este bun\u0103 sau rea, ci pur \u0219i simplu ele exist\u0103 \u00een trecut laolalt\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai fie nevoie de adev\u0103rul lui Sergiu ajuns \u00een ipostaza unui tragic HOMO SAPIENS mut, un Hamlet modern. Cel de-al treilea tip uman fundamental \u00een opera lui D.R.Popescu este personajul martor. Leg\u0103tura dintre existen\u021ba \u0219i con\u0219tiin\u021ba sa se face prin vis. \u00cen romane acest tip uman fundamental este reprezentat de Noe, Don Iliu\u021b\u0103, \u0219i baba Sevasti\u021ba din F, b\u0103tr\u00e2nul G\u0103l\u0103tioan din Cei doi din dreptul Tebei sau Eftimie din Ploile de dincolo de vreme. Personajul martor particip\u0103 la ac\u021biune f\u0103r\u0103 s\u0103 sufere o evolu\u021bie asemenea lui HOMO SAPIENS sau HOMO FICTUS. Pentru el trecutul, prezentul \u0219i viitorul exist\u0103 laolalt\u0103 \u00eentr-un timp imemorial unic, definitive, etern, iar spa\u021biul \u00een care tr\u0103ie\u0219te e diferit de cel \u00een care se mi\u0219c\u0103 celelalte personaje. Astfel, baba Sevasti\u021ba \u201e\u0219i-a g\u0103sit lumea de dincolo, e raiul \u0219i iadul, bunul Dumnezeu cu care st\u0103 de vorb\u0103 \u00een tind\u0103 sau pe drum c\u00e2nd vrea, sau mai merg\u00e2nd \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia Lui, iar Eftimie infirmul era omul care trecuse de limitele sale, sim\u021bea \u0219i vedea ce pentru al\u021bii era imposibil\u201d. Istoria acestui tip uman fundamental \u00eencepe din anii \u02bc60, c\u00e2nd proza lui D.R. Popescu, a\u0219a cum afirm\u0103 \u0219i G. Dimisianu, a introdus \u00een literatura timpului \u201epersonajul cu manifestare excentric\u0103, a\u0219a zi\u0219ii r\u0103suci\u021bi, in\u0219ii anapoda, r\u0103zle\u021bii de albia comport\u0103rii comune printr-o gesticula\u021bie de multe ori paradoxal\u0103, \u00een r\u0103sp\u0103r cu deprinderile consfin\u021bite\u201d (Proza lui D.R. Popescu \u2013 Rom\u00e2nia literar\u0103, nr. 52\/1975). Prezen\u021ba personajului martor a fost remarcat\u0103 de toate textele critice referitoare la opera lui D.R. Popescu. Toate aceste referin\u021be critice se opresc, \u00eens\u0103, la termenii de straniu, senza\u021bional sau pitoresc, f\u0103r\u0103 a \u00eencerca s\u0103 p\u0103trund\u0103 dincolo de semnifica\u021bia lor imediat\u0103. Se recunoa\u0219te, \u00een genere, c\u0103 motivul refugierii acestor personaje \u00een ireal se datoreaz\u0103 anomaliilor prezente \u00een aria socialului. \u201eCeea ce sugereaz\u0103 nara\u021biunea, spune Mihai Ungheanu, este c\u0103 dimensiunea anomaliei dicteaz\u0103 (\u2026) refugiul \u00een fabulos\u201d (Dumitru Radu Popescu \u2013 F- Luceaf\u0103rul, nr. 17\/1969). Acest fabulos este, \u00eens\u0103, diferit de lumea fictiv\u0103 al c\u0103rui locuitor obi\u0219nuit este HOMO FICTUS, pentru c\u0103 refugiul \u00een fabulos nu este pentru personajul martor un mijloc de evaziune din fa\u021ba acuza\u021biei ce i se aduce, ci un modus vivendi propriu sie\u0219i prin simbolul pe care \u00eel reprezint\u0103. Rupte de decorul imediat al satului c\u0103ruia \u00eei sunt at\u00e2t de proprii, totu\u0219i, de meschin\u0103ria intereselor minore, de crimele \u0219i faptele reprobabile ale lui HOMO FICTUS, personajele martor par a fi \u00eentruchiparea unor vechi permanen\u021be spirituale rom\u00e2ne\u0219ti, contrast\u00e2nd puternic \u00eentr-o lume \u201epentru care au pierit anumite valori, iar altele nu s-au n\u0103scut\u201d (Dumitru Micu \u201eUn roman al genezelor\u201d vol. \u201ePeriplu\u201d Bucure\u0219ti 1974). Adev\u0103rate prelungiri ale lumii cotidiene dincolo de limitele normalului, personajele martor traverseaz\u0103 egal toate circumstan\u021bele, precum ni\u0219te prezen\u021be supranaturale ce au permanent intui\u021bia binelui \u0219i a r\u0103ului. Un asemenea personaj martor este \u0219i Nechifor din Pas\u0103rea Shakespeare care tr\u0103ie\u0219te rupt de ceilal\u021bi \u00eentr-un paradis pe care ceilal\u021bi l-au pierdut, a\u0219a cum singur o spune \u00een finalul piesei. Dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 teatrul lui D.R. Popescu este o prelungire a romanelor sale, tot at\u00e2t de adev\u0103rat este c\u0103 \u00een acest teatru, ca \u0219i \u00een teatrul lui Eschil, Sofocle \u0219i Euripide, nu au loc ac\u021biuni \u00een scen\u0103. Tot ceea ce este nou pentru cursul devenirii personajelor din scen\u0103 este adus din culise, ca o recuzit\u0103 de sentimente, fapte \u0219i idei scoase din uria\u0219ul rezervor al unei memorii colective, fie c\u0103 este vorba de moartea Clitemnestrei sau a m\u0103tu\u0219ii Maria din F. Odat\u0103 intrate \u00een scen\u0103, ele urmeaz\u0103 s\u0103 fie disecate cu luciditate \u00een numele unui adev\u0103r unic, total, absolut. Dac\u0103 \u00een teatrul grec acest fapt duce la reconfirmarea unor idealuri scumpe antichit\u0103\u021bii elene, \u00een dramaturgia lui D.R. Popescu acela\u0219i fapt provoac\u0103 mi\u0219carea personajelor dintr-un tip fundamental \u00eentr-altul, tensiunea rezultat\u0103 din aceast\u0103 mi\u0219care interioar\u0103 gener\u00e2nd katharsisul aristotelic \u00eentr-o variant\u0103 modern\u0103, generalizat\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t cele trei tipuri umane fundamentale discutate se multiplic\u0103 \u00een nuan\u021be infinite, asemenea unei raze de lumin\u0103 trecut\u0103 printr-o prism\u0103. Dincolo de ea \u00eens\u0103, totalitatea nuan\u021belor reprezint\u0103 un unic \u0219i irepetabil \u00eentreg: umanitatea \u00eens\u0103\u0219i. De\u0219i redactat cu ani \u00een urm\u0103, acest studiu surprinde \u00een acest mod premonitoriu chiar realitatea paradoxal\u0103 a lumii \u00een care tr\u0103im cu to\u021bii ast\u0103zi. Cei care \u00ee\u0219i recunosc sau, dimpotriv\u0103, \u00ee\u0219i neag\u0103 cu vehemen\u021b\u0103 trecutul, cei care \u00ee\u0219i refuz\u0103 realitatea refugiindu-se \u00eentr-un ireal fabulos sau nu, \u00een speran\u021ba unei salv\u0103ri iluzorii, sunt contemporanii no\u0219tri. Ei suntem noi\u201d. Dl prof Grigore Leaua dovede\u0219te \u0219i cu acest eseu, parte dintr-un \u00eentreg mai amplu, deschidere spre analiza literar\u0103 ca o profesie de credin\u021b\u0103. Eseul este elocvent pentru demersul sus\u021binut \u00eentr-un limbaj accesibil curiozit\u0103\u021bii oric\u0103rui cititor \u0219i \u00eel a\u0219tept\u0103m cu interes la o nou\u0103 lectur\u0103.
\n\t\u201eAm surpriza mare la \u00eenceput de an \u02bc22, ca \u00een cadrul \u0219edin\u021bei Cenaclului Alexandru Sihleanu s\u0103 audiem un material, un fragment dintr-o analiz\u0103 ampl\u0103 a operei lui D. R. Popescu. Materialul prezentat, a\u0219a cum spune la \u00eenceput autorul, caut\u0103 s\u0103 scoat\u0103 \u00een relief c\u0103 toate tragediile umane provin din slaba st\u0103p\u00e2nire a propriei con\u0219tiin\u021be \u0219i a con\u0219tiin\u021bei celorlal\u021bi din jur. \u021ain\u00e2nd cont de acest lucru \u0219i lectur\u00e2nd opera lui D.R. Popescu, deduce c\u0103 printre alte obiective pe care le-a avut autorul, acesta a fost unul primordial. Audiind acest material, constat c\u0103 lectorul, Grigore Leaua, ne dovede\u0219te c\u0103 a studiat \u00een profunzime at\u00e2t opera epic\u0103, c\u00e2t \u0219i opera dramatic\u0103 a lui D.R. Popescu. Personajele, foarte complexe, din opera lui D.R. Popescu, a\u0219a cum reiese din material, pot fi urm\u0103rite din punct de vedere moral, social \u0219i biologic, vorbindu-se, adesea, \u00een aceast\u0103 lucrare despre trecerea la cele dou\u0103 tipuri ale specie umane: HOMO SAPIENS \u0219i HOMO FICTUS. Personajele care \u00eentruchipeaz\u0103 HOMO SAPIENS, exemplu din \u201eF\u201d ar fi Tic\u0103 Dun\u0103rin\u021biu. \u00cen opera dramatic\u0103 a lui D.R. Popescu \u00eent\u00e2lnim o serie de personaje care vin din opera epic\u0103 a D-sale. Am observat o asem\u0103nare dintre felul cum denume\u0219te D.R. Popescu unele personaje din opera sa ned\u00e2ndu-le un nume, ci \u00eenlocuind acest nume cu poreclele acestora \u0219i care reprezentau o categorie social: \u0218col\u0103ri\u021ba \u0219i Circ\u0103reasa. Acest fapt m\u0103 trimite la un dramaturg al timpurilor noastre Matei Vi\u0219niec, care are ca personaje B\u0103rbatul \u0219i Femeia. Ac\u021biunea din una din piesele la care face referire autorul Grigore Leaua, \u00een care avem ca personaj pe Nicanor ce este arestat nevinovat, m\u0103 trimite la Crim\u0103 \u0219i pedeaps\u0103 a lui Dostoievski. Personajele care reprezint\u0103 HOMO FICTUS au con\u0219tiin\u021ba unei lumi indeterminate, iar celelalte din HOMO SAPIENS reprezint\u0103 \u0219i trecutul. \u00centre cele dou\u0103 tipuri umane exist\u0103 o con\u0219tiin\u021b\u0103 diferit\u0103. Din tot materialul prezentat \u00een\u021beleg: catharsisul \u00ee\u0219i spune cuv\u00e2ntul. Dac\u0103 \u021binem cont de afirma\u021bia autorului D.R. Popescu pe care o face \u00eentr-unul dintre citatele din textul de critic\u0103 literar\u0103 pe care l-am audiat, trebuie s\u0103 re\u021binem faptul c\u0103 fiecare autor de literatur\u0103 s\u0103 fie atent la conturarea personajului literar, de cel pu\u021bin cele trei valen\u021be ale omului: moralitatea, socialitatea \u0219i biologia sa\u201d. (Aneta \u021a\u00e2ru Pioar\u0103)
\n\t\u201eDin punct de vedere al cititorului, o oper\u0103 literar\u0103 este \u201eanalizat\u0103\u201d emo\u021bional. Important r\u0103m\u00e2ne ca \u00eentre cititor \u0219i scriitor s\u0103 se lege o punte de comunicare spiritual\u0103. \u00cen concluzie opera literar\u0103 trebuie s\u0103 creeze interes din punct de vedere spiritual \u0219i s\u0103 atrag\u0103 cititorul la lectur\u0103 sau spre lectur\u0103. Este punctul meu de vedere, al meu ca cititor referitor la opera scris\u0103. Lucrarea de ast\u0103zi este adresat\u0103 pentru a l\u0103muri ni\u0219te chestiuni pur tehnice de creare a operei literare \u00een care cititorul nu este implicat. Este o lucrare de teorie literar\u0103 adresat\u0103 tot unor cititori, dar de critic\u0103 literar\u0103. Sigur c\u0103 aceste lucr\u0103ri sunt extrem de interesante privind modul \u00een care se realizeaz\u0103 opera \u00een sine. Mul\u021bumim lectorului de a ne prezenta \u00eentr-un limbaj accesibil aceste no\u021biuni de teorie literar\u0103\u201d. (Adrian C\u00e2mpeanu)
\n\t\u201eLucrarea de azi a dlui Leaua Grigore prezint\u0103 o sintez\u0103 a personajelor literare din mai multe opere ale autorului D.R. Popescu. Tema comun\u0103 a acestor personaje este o dezbatere despre con\u0219tiin\u021b\u0103. Ce este de fapt con\u0219tiin\u021ba? Din punct de vedere psihologic con\u0219tiin\u021ba este un mod de reflectare al realit\u0103\u021bii. D.R. Popescu urm\u0103re\u0219te la personajele sale mai multe tipuri de con\u0219tiin\u021b\u0103 \u00een mod gradual, legat existen\u021ba lor. Totul se judec\u0103 \u00eentr-un context pentru o mai bun\u0103 reflectare a evenimentelor descrise. A\u0219a cum \u0219i psihiatrii \u0219i psihologii de ast\u0103zi analizeaz\u0103 evenimente din trecut din via\u021ba oamenilor care determin\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre trecut \u0219i manifestarea din prezent a individului. La D.R. Popescu se vorbe\u0219te \u0219i despre un vid de con\u0219tiin\u021b\u0103. Acolo unde personajele nu-\u0219i amintesc traume din trecut sau datorit\u0103 acelor elemente traumele trecute sunt aduse \u00een prezent \u0219i privite distorsionat. Plec\u00e2nd de la o realitate falsificat\u0103 prin distorsiune, personajele cap\u0103t\u0103 pentru viitor o imagine fantasmagoric\u0103, rupt\u0103 de realitate. Autorul D.R. Popescu trece \u00een operele sale de la un prag al realit\u0103\u021bii la un prag imaginativ, impropriu multor oameni de azi. Con\u0219tiin\u021ba depinde de genetic, de educa\u021bie, de via\u021ba tr\u0103it\u0103, de nivelul de \u00een\u021belegere. \u00cei dorim dlui Leaua succes \u0219i am o rug\u0103minte pentru to\u021bi lectorii care prezint\u0103 eseuri privind analiz\u0103 sau critic\u0103 literar\u0103 s\u0103 ne prezinte autorii \u00eenainte \u0219i operele lor\u201d. (Georgeta Iuga)
\n\t\u201e\u00cen calitate de cititor afirm urm\u0103toarele, cu privire la lucrarea prezentat\u0103 de dl Grigore Leaua. Am ascultat cu mare emo\u021bie lucrarea prezentat\u0103 de dl Leaua \u00eentr-o form\u0103 accesibil\u0103 cititorului \u0219i am \u00een\u021beles c\u0103 din punct de vedere literar d\u00e2nsul a prezentat o lucrare de v\u00e2rf\u201d. (Dumitru Barda\u0219)
\n \tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 15 ianuarie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu va fi \u00eenchinat\u0103 lans\u0103rii de carte. Centrul Cultural Florica Cristoforeanu organizeaz\u0103 cu ocazia Zilei Culturii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei lansarea a dou\u0103 c\u0103r\u021bi: Scrisorile de Mihai Eminescu \u0219i Eminescu \u00eentre amintire \u0219i uitare de Nicolae Georgescu. Moderatorul evenimentului Constantin Marafet. V\u0103 a\u0219tept\u0103m cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
UNIVERSUL UMAN \u00ceNTRE REALITATE \u0218I SPERAN\u021a\u0102 de Vasile GHINEA S\u00e2mb\u0103t\u0103, 08 ianuarie, ziua Sf. Cuv. Gheorghe Hozevitul; Sf. Cuv. Domnica,<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16989"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16989"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16989\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16990,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16989\/revisions\/16990"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16989"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16989"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16989"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}